Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

SURSE DE PERTURBAȚII ELECTROMAGNETICE LA BORDUL NAVEI

Curs 5 1
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

1. Clasificarea surselor de perturbaţii electromagnetice de la bordul navei

Echipamentele electronice de la bordul navei pot fi perturbate de o mulţime de surse de

perturbaţii, ce se pot întâlni în tot spectrul electromagnetic.

Clasificarea acestor surse se poate realiza pe baza mai multor criterii având în vedere:
• originea;
• producerea şi utilizarea energiei electromagnetice;
• locul de producere şi forma perturbaţiilor electromagnetice;
• compoziţia spectrală a perturbațiilor electromagnetice.

O clasificare a surselor de perturbaţii electromagnetice de la bordul navelor maritime

poate fi realizată pe baza standardului IEC 60533 - Electrical and electronic installations in
ships - Electromagnetic compatibility.

Curs 5 2
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Clasificarea surselor de perturbații electromagnetice de la bordul navei:

❑ după origine:
• naturale (asociate fenomenelor naturale, ex. trăsnete), se numesc fenomene
inevitabile;
• create de om (aparate, dispozitive etc., create de om), se numesc fenomene
controlate.

❑ după producerea şi utilizarea undelor electromagnetice:

• funcţionale, destinate producerii şi utilizării undelor electromagnetice (exemplu:
emiţătoare de radiocomunicaţii);
• nefuncţionale (exemplu: bobinele releelor şi contactoarelor, descărcările
electrostatice, descărcările atmosferice etc.).

❑ după locul de producere a perturbaţiilor electromagnetice:

• interne (componentele echipamentelor);
• externe (surse din mediul înconjurător).

Curs 5 3
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

❑ după forma perturbaţiilor electromagnetice:

• sinusoidale;
• nesinusoidale.

❑ după compoziţia spectrală:

• surse de bandă îngustă, sunt surse de perturbaţii coerente (exemplu: emiţătoare de
radiocomunicaţii);
• surse de bandă largă, pot fi:
• după acţiunea asupra unui receptor:
• surse de perturbaţii de bandă largă de semnale coerente;
• surse de perturbaţii de bandă largă necoerente;
• după durata / continuitatea în timp a perturbaţiei:
• surse de perturbaţii de bandă largă intermitente;
• surse de bandă largă tranzitorii (exemplu: descărcări electrostatice,
comutarea inductivităţilor, impulsul electromagnetic nuclear etc.).

❑ după scopul producerii perturbaţiilor electromagnetice:

• intenţionate (bruiajul electronic, impulsul electromagnetic nuclear);
• neintenţionate.

Curs 5 4
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Echipamentele electronice şi electrice de la bordul navei sunt surse de perturbaţii dar în

acelaşi timp constituie şi receptoare de perturbaţii.

Din punct de vedere al capacităţii de a genera perturbaţii şi al sensibilităţii la acţiunea

perturbaţiilor, echipamentele de la bordul navelor se grupează în următoarele grupe:

Grupa A - Echipamente de radiocomunicaţii şi radionavigaţie, comunicaţii interioare şi

aparatura auxiliară din completul acestora:
• emiţătoare de radiocomunicaţii, comutatoare de antene, instalaţii telex şi similare;
• receptoare de radiocomunicaţii, receptoare facsimil, receptoare pentru sisteme de
radionavigaţie, receptoare giro;
• instalaţii de comunicaţii interioare etc.

Aceste echipamente din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice se

caracterizează prin:
• generează perturbaţii de radiofrecvenţă de bandă îngustă, sinusoidale;
• sunt sensibile la acţiunea perturbaţiilor radiate şi conduse.

Curs 5 5
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Grupa B - Echipamente generatoare sau convertoare de energie:

• agregate convertizoare;
• amplidine;
• redresoare cu semiconductoare;
• mecanisme de punte;
• lifturi, elevatoare;
• echipament electrocasnic;
• instalaţii frigorifice;
• iluminatul fluorescent etc.

Din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice echipamentele din această

grupă se caracterizează prin:
• generează perturbaţii de bandă largă intermitente;
• sunt susceptibile la acţiunea perturbaţiilor.

Curs 5 6
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Grupa C - Echipamente care funcţionează cu energie de impulsuri:

• radare;
• sonde ultrason;
• lochuri Doppler etc.

Aceste echipamente din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice se

caracterizează prin:
• generează perturbaţii sub formă de impuls ce pot fi radiate sau conduse (perturbaţii
de bandă largă);
• sunt sensibile la acţiunea perturbaţiilor.

Grupa D - Echipamente de comutaţie şi control:

• pilot automat;
• girocompase;
• transformatoare;
• electromagneţi cu diferite destinaţii etc.

Din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice aceste echipamente se

caracterizează prin:
• generează tensiuni şi curenţi tranzitorii de bandă largă;
• nu sunt sensibile la acţiunea perturbaţiilor.
Curs 5 7
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Grupa E - Echipamente de procesare a datelor:

• sisteme de monitorizare şi control a funcţionării motoarelor principale şi diesel
generatoarelor;
• sisteme de supraveghere, avertizare şi stingere automată a incendiului;
• sisteme de transmisie analogică şi numerică a datelor între traductoare, panourile de
indicare şi calculatoare.

Din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice echipamentele din această

grupă se caracterizează prin faptul că sunt:
• surse de perturbaţii;
• sensibile la acţiunea perturbaţiilor.

Curs 5 8
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Grupa F - Dotări şi echipamente neelectrice:

• catarge şi coloane de pe punte;
• balustrăzi cu parâmă metalică neîntinsă suficient;
• scări;
• elemente de tachelaj metalic (straiuri, sarturi, pataraţine, întinzători, chei de
tachelaj);
• îmbinări flexibile ale elementelor de suprastructură;
• accesorii metalice pentru amararea obiectelor metalice de pe punte;
• balamalele uşilor şi capacelor metalice sau metalizate;
• îmbinări ale tubulaturilor;
• panouri metalice care vibrează;
• prize de pământ corodate etc.

• Din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice echipamentele din această

grupă se caracterizează prin:
• generează perturbaţii de bandă largă radiate şi conduse.

Curs 5 9
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Grupa G - Echipamente integrate (sisteme):

• sisteme de navigaţie integrate.

Aceste echipamente din punct de vedere al compatibilităţii electromagnetice se

caracterizează prin:
• întrunesc caracteristicile CEM ale grupelor A – F;
• arie mare de distribuire a diferitelor echipamente rezultând o reţea de cabluri extinsă;
• spectru larg de condiţii mecanoclimatice şi electromagnetice la locurile de instalare;
• risc de perturbaţii direct proporţional cu multitudinea combinaţiilor posibile ale
echipamentelor;
• corespondenţa cu exigenţele CEM ale echipamentelor individuale nu garantează
corespondenţa cu aceste exigenţe a sistemului integrat;
• imposibilitatea testării CEM în laborator datorită gabaritelor.

Curs 5 10
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

2. Surse funcţionale de perturbaţii electromagnetice

Sursele funcţionale de perturbaţii electromagnetice de la bordul navelor sunt:

• echipamentele de radiocomunicaţii (US, UUS, prin satelit, salvare);
• echipamentele de radionavigaţie;
• radare etc.;

Sursele funcţionale sunt surse de perturbaţii de bandă îngustă coerente, iar emisiile lor
constau, în majoritatea cazurilor, dintr-o frecvenţă purtătoare, benzile laterale şi
armonicile superioare (inevitabile).

Când se analizează perturbaţiile radiate ale emiţătoarelor, se are în vedere faptul că

spectrul de emisie al acestora are două zone:
• o zonă principală ce conţine semnalul util şi care constituie emisia intenţionată;
• o zonă secundară ce conţine radiaţiile în afara benzii şi care constituie emisia
neintenţionată.

Curs 5 11
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Dintre sursele funcţionale de perturbaţii electromagnetice de la bordul navelor,

echipamentele de radiocomunicaţii și radarele au cea mai mare pondere în crearea
bruiajului neintenţionat care generează perturbarea reciprocă sau pot afecta
funcţionarea altor echipamente electronice sensibile.

Principalele cauze care determină perturbarea reciprocă a echipamentelor de la bordul

navelor sunt:
• creşterea numărului de echipamente (sisteme) electronice ce funcţionează simultan şi
cu destinaţii diferite;
• funcționarea echipamentelor de radiocomunicaţii şi a radarelor;
• creşterea puterii emiţătoarelor şi a sensibilităţii receptoarelor de la bord;
• ocuparea de către echipamentele de radiocomunicaţii a unor intervale de frecvenţă
ce depăşesc minimul necesar pentru recepţia corectă a informaţiei etc.;

Curs 5 12
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

3. Antenele surselor funcţionale şi cuplajul mutual al acestora

Sursele funcţionale de la bordul navei determină mediul electromagnetic propriu navei

prin intermediul antenelor de emisie.

Pentru aceste antene se definesc zone de câmp apropiat şi zone de câmp depărtat.

Obs:
• dacă sursele de radiaţie ar fi punctiforme ele ar genera în spaţiul înconjurător unde
sferice;
• la distanţe suficient de mari de sursă, undele sferice pot fi considerate unde plane,
zona respectivă reprezentând câmpul depărtat;
• în apropierea surselor structura câmpului este complexă formând zona câmpului
apropiat.

Curs 5 13
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Trecerea de la câmpul apropiat la câmpul depărtat nu este abruptă, ci presupune o

anumită zonă de tranziţie.

În literatura de specialitate se consideră că unda este plană dacă diferenţa de fază

(valoarea medie) între undele ce sosesc în două puncte dispuse pe o dreaptă la distanţa d
(dreaptă perpendiculară pe direcţia de propagare a undei), este mai mică sau egală cu /8
(22,5o), cea ce corespunde unei diferenţe maxime de drum de /2.

Norma CEI 61000-4-3, defineşte câmpul depărtat ca regiunea în care densitatea fluxului
de putere provenită de la o antenă este aproximativ proporţională cu inversul pătratului
distanţei până la punctul de observare. Pentru un dipol aceasta corespunde cu o distanţă
de /2 (fig. 1).

Curs 5 14
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Fig. 1. Impedanţele de undă ale câmpurilor produse de antene

în funcţie de distanţa faţă de sursă

Curs 5 15
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

1 Balanais, C., Antenna Theory – Analysis and Design, John Wiley & Sons, Inc., New York
Curs 5 16
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Fig. 2. Zonele de radiație ale unei antene

Cunoaşterea zonelor de radiaţie şi caracteristicilor de directivitate ale antenelor permit

luarea măsurilor pentru asigurarea compatibilităţii echipamentelor de la bordul navei şi
în special prin reducerea cuplajului dintre antene.

Curs 5 17
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

În general, măsurile de reducere a cuplajului prin optimizarea amplasamentului fiecărei

antene la bord rezolvă într-o anumită măsură problema perturbării reciproce în cazul
unui sistem radiant instalat pe navă. Astfel de măsuri nu sunt aplicabile decât în cazul
antenelor care lucrează în gamele VHF (30 - 300 MHz ) şi UHF (300 - 3000 MHz), unde
distanţele dintre antene pot fi considerate mari în comparaţie cu lungimea de undă. În
cazul echipamentelor din gama HF (3 MHz la 30 MHz), aplicarea unor astfel de măsuri
este practic imposibilă.

Măsura cea mai viabilă pentru asigurarea compatibilităţii electromagnetice a sistemelor

radiante de la bordul navelor este aceea a managementului frecvenţelor de lucru şi a
puterilor de emisie. Astfel, printr-o cunoaştere a parametrilor tehnici ai echipamentelor şi
a cuplajului dintre antene (pentru o anumită amplasare a antenelor) se pot stabili
constrângeri de utilizare a frecvenţelor şi puterilor de emisie.

O primă măsură în reducerea interferenţelor electromagnetice dintre echipamentele

dispuse la bordul navelor o reprezintă separarea în distanţă a antenelor acestora în
vederea reducerii cuplajului mutual, separare ce se poate realiza pe orizontală, pe
verticală şi pe diagonală.

Curs 5 18
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Fig. 3. Separarea în distanţă a două antene dipol: a. separare pe orizontală;

b. separare pe verticală; c. separare pe orizontală şi verticală

Curs 5 19
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

În cazul în care antenele echipamentelor de radiocomunicaţii se dispun în acelaşi plan:

• prin neadaptarea de impedanţă dintre antena perturbatoare şi intrarea receptorului
se reduce cuplajul mutual dintre cele două antene şi deci şi gradul de perturbare a
receptorului;
• există frecvenţe la care coeficienţii de cuplaj, pentru adaptarea receptorului cu antena
şi pentru neadaptarea receptorului cu antena), sunt egali ceea ce presupune o analiză
detaliată a cuplajului mutual inclusiv pe armonici atât la separarea în frecvenţă cât şi
la separarea în distanţă a antenelor.

La separarea în distanţă a antenelor s-a observat o apropiere a caracteristicilor cupajului

mutual, ce caracterizează separarea pe orizontală cât și separarea pe orizontală şi pe
verticală, din care se poate trage concluzia că separarea pe verticală, la distanţe mari pe
orizontală, nu produce efectul dorit de reducere a cuplajului dintre cele două antene.

Curs 5 20
Interferențe și protecție
electromagnetică la bordul
navei

Fig. 4. Caracteristicile
echipamentelor
dispuse la bordul
unei nave maritime Curs 5 21
Interferențe și protecție electromagnetică la bordul navei

Conform Regulamentului radiocomunicaţiilor al UIT, spectrul de frecvenţe radio se împarte

în nouă game de frecvenţe:

• VLF - de la 3 kHz la 30 kHz (frecvenţe foarte joase);

• LF - de la 30 kHz la 300 kHz (frecvente joase);
• MF - de la 300 kHz la 3000 kHz (3 MHz) (frecvenţe medii);
• HF - de la 3 MHz la 30 MHz (frecvenţe înalte);
• VHF - de la 30 MHz la 300 MHz (frecvenţe foarte înalte);
• UHF - de la 300 MHz la 3000 MHz (3 GHz), (frecvenţe ultra înalte);
• SHF - de la 3 GHz la 30 GHz (frecvenţe super înalte);
• EHF – de la 30 GHz la 300 GHz (frecvenţe extra înalte);
• de la 300 GHz la 3000 GHz.

Curs 5 22