INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

1
_____________________________________________________________________
1. INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA
1.1. Problema interferentelor electromagnetice
Ce este EMI? Ce este EMC?
In timpul generarii, transmiterii si receptarii energiei electromagnetice, poate apare o
interferenta neintentionata (involuntara) in alte sisteme. De exemplu, receptionarea unui post
de radio poate fi zgomotoasa cand radioul este pozitionat langa un calculator. Circuitele
digitale ale calculatorului genereaza un camp electromagnetic care este cules de antena
radioului, procesat de circuite si emis sub forma unor sunete de neinteles (bruiaj).
Calculatorul cauzeaza interferenta electromagnetica (ElectroMagnetic Interference - EMI)
fata de radio. In aceasta situatie, calculatorul si radioul sunt incompatibile din punct de vedere
electromagnetic. Compatibilitatea electromagnetica (ElectroMagnetic Compatibility - EMC)
poate fi definita drept capacitatea unui dispozitiv, unitati a unui echipament sau sistem de a
functiona intr-un mod satisfacator in mediul sau electromagnetic, fara a produce perturbari
electromagnetice inadmisibile fata de alte echipamente din preajma.
Problematica EMC
Termenul de EMC prezinta doua aspecte: 1) descrie abilitatea unui sistem electric sau
electronic de a opera fara a deranja/contraveni altor sisteme; 2) descrie, de asemenea,
capacitatea unor astfel de sisteme de a opera dupa cum fusesera proiectate, intr-un anumit
mediu electromagnetic.
Un sistem este compatibil din punct de vedere electromagnetic daca:
Nu produce interferenta cu alte sisteme
Nu este susceptibil la emisiile altor sisteme (nu este bruiat de alte sisteme)
Nu cauzeaza interferenta cu el insusi
Exemple de probleme privind EMC
Exemple uzuale:
liniile de pe ecranul televizorului atunci cand functioneaza mixer-ul sau aspiratorul
Pagube produse telefonului si circuitelor electronice cauzate de supratensiunea
tranzistorie indusa de fulger liniilor (de telefonie, respectiv de tensiune)
Interferentele/bruiajul calculatorului cu receptorul radio si TV
Ecranul cu purici al display-ului video cand luminile fluorescente sunt aprinse etc.
Exemple neobisnuite
Un model de masina deosebit, folosit in Germania pentru a se deplasa autonom pe o
portiune de autostrada utilizand un transmitator de inalta frecventa, poate fi o sursa de
EMI
Manuirea telefoanelor mobile, laptop-urilor si a altor dispozitive electronice intr-o
aeronava poate produce bruiajul sistemelor de comunicare si directie ale aeronavei
Cercetatorii de la Large Electron Positron (LEP) din CERN (laboratorul european de
cercetare al particulelor) au observat ca energia fasciculelor variaza intr-un mod
imprevizibil, la intervale regulate de timp. S-a descoperit mai apoi ca interferenta era
cauzata de TGV (trenul superrapid) care rula la mai putin de un kilometru de CERN
Convorbirile telefoanelor mobile se amesteca n funcionarea simulatorului cardiac.
Freza unui medic stomatolog incepe sa functioneze cand o persoana din camera
alaturata utilizeaza telefonul mobil etc.
Analiza unei probleme de EMC
O problema de EMC poate fi descompusa in trei parti principale. Acestea sunt:
Sursa emisiei (emitatorul)
Transferul de emisie (calea de cuplare)
Receptarea emisiei (destinatarul sau receptorul sau victima)

INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

2_______________________________________________________________________________________________________

Fig.1.1. Prile componente ale unei probleme de EMC

In exemplul zgomotului radio FM datorat calculatorului, calculatorul (circuitele digitale care
il compun) reprezinta emitatorul si radioul (antena FM) este receptorul. Mediul dintre
circuitele digitale si antena FM, prin care circula energia electromagnetica, in acest caz este
reprezentat de aer si reprezinta calea de cuplare.
Exemple de emitatoare
Tot ceea ce utilizeaza sau genereaza energie electromagnetica poate fi o sursa de EMI. Sursele
de EMI pot fi clasificate in naturale si artificiale. Fulgerul este o sursa naturala importanata de
EMI. Sursele artificiale EMI sunt numeroase si diverse.Unele exemple obisnuite de EMI
artificial produs de om sunt date de fenomenele tranzistorii de pe linii de transport de energie,
zgomotul de la instalatiile electronice de consum, sunetul neplacut produs de televizor, radio
si statii radar, zgomotul de la sistemul de aprindere al automobilelor, zgomotul de la
motoarele electrice, zgomotul datorat comutatiei electronice si descarcarea electrostatica
(ElectroStatic Discharge - ESD). Zgomotul poate fi cateodata continuu (de exemplu in statiile
de radiodifuziune) sau tranzitoriu (de exemplu impulsul fulgerului), durand doar o fractiune
de secunda.
Exemple de cai de cuplare
Liniile de transport a energiei si liniile de telecomunicatii, aerul din spatiile libere sau orice
altceva care poate transfera energie electromagnetica.
Exemple de receptoare
Receptoare radio, circuite electronice, instalatii si dispozitive, oameni sau orice lucru care
utilizeaza sau identifica energie electromagnetica.
Transferul de energie electromagnetica
Energia electromagnetica produsa de emitator e legata de receptor in multe feluri.
Mecanismul de cuplare poate fi clasificat in linii mari in doua feluri: 1) acela datorat
campurilor electromagnetice (radiatie) si 2) acela datorat curentilor (conductie). Legatura este
cateodata datorata unei combinatii de curent electric si camp electromagnetic. Campurile
electromagnetice generate de circuitele digitale ale calculatorului se leaga de antena FM a
radioului. In timpul unei furtuni, campurile electromagnetice generate de fulger provoaca
curenti de supratensiune tranzistorie in limiile de transport a energie, care este condus spre
dispozitivele electronice dintr-o casa, putand provoca avarii. Campurile electromagnetice pot,
de asemenea, sa fie direct cuplate cu instalatiile electrice ale dispozitivelor.
De ce EMC atrage mai mult atentia acum ?
De-a lungul anilor, intrebuintarea dispozitivelor electronice a crescut intr-un mod uluitor.
Acum exista mai multe surse artificiale de zgomot electromagnetic fata de acum zece ani. In
acelasi timp, pragul de defectare al dispozitivelor electronice coboara, de unde mai marea
vulnerabilitate fata de interferenta electromagnetica. Pragul de avarie reprezinta transferul
minim de putere (sau de energie) printr-un terminal, la care caracteristicile dispozitivului sunt
schimbate intr-un mod semnificativ si ireversibil. Pragul deteriorarilor este o functie de forma
si configuratia undei si a duratei regimului tranzistoriu. Pragurile de avarii reprezentative
pentru diverse componente electronice sunt date in urmatorul tabel:
Componenta
Diode UHF
Circuite CMOS complexe
Tranzistoare de mica putere
Diode de comutatie
Contactoare/relee
Rezistente cu pelicula de carbon de 0.25 W

Energia aferenta pragului de distrugere (mJ)

10-4 - 10-3
10-3 - 10-2
10-3 - 10-1
10-2 - 10-1
1 - 100
10

INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

3
_____________________________________________________________________
Tabel 1.1. Valorile aproximative ale energiilor pragului de distrugere pentru componentele
supuse unor pulsuri avand o durata egala sau mai mica de 1s. Valori de 10 pana la 100 de ori
mai mici decat cele din tabel pot fi suficiente pentru a cauza proasta functionare sau o
defectiune temporara.
Tehnici pentru eliminarea sau reducerea EMI
Problemele de compatibilitate electromagnetica se produc datorita interferentei
electromagnetice. Asadar, problemele EMC pot fi rezolvate eminand sau reducand EMI. Pot fi
adoptate diferite strategii pentru a reduce EMI. Acestea sunt:
Suprimand sursa ce produce emisii electromagnetice
Facand calea de cuplaj pe cat se poate de ineficienta
Intarind receptorul sau facand receptorul mai putin sensibil/susceptibil.
Suprimarea sursei
Acesta este primul scut impotriva problemelor EMC. Cele mai multe tari au reglementari
guvernamentale de limitare a emisiilor electromagnetice pe categorii variate de produse
electronice (de exemplu: industriale, cartier cu locuinte). Exista multe considerente de
proiectare la nivelul componentelor si al sistemului care pot reduce emisiunile. Iata unele
exemple. Fronturile de comutatie de scurta durata prezente in structura semnalelor digitale
din cadrul dispozitivelor digitale, fac din semnalul digital unul cu un spectru bogat la inalta
frecventa. In plus, cuplajul este mai facil la frecvente inalte. Asadar, este bine sa nu folosesti
fronturi de comutatie mai scurte decat sunt absolut necesare pentru semnalele digitale din
circuitele digitale. Buclele si traseele de circuit pe pe circuitul imprimat sunt excelenti
emitatori si receptori ai camurilor electromagnetice de diferite frecvente. Asadar, atentie la
formarea antenelor electromagnetice de tip bucla si de tip dipol electric, urmarind dispunerea
si proiectarea adecvate a circuitelor si a sistemului.
Facand calea de cuplaj ineficienta
Deseori, aceasta este singura optiune disponibila prin care un inginer din domeniu sa
abordeze problema EMC cauzata de EMI de la surse din afara sistemului. Intrebuintarea de
dispozitive, precum varistoarele si tuburile de descarcare cu gaz, pentru limitarea
supratensiunilor tranzistorii care vin prin liniile de transport a energiei si prin liniile de
telecomunicatii, impiedicand energiile tranzistorii sa ajunga la victima. Filtrele de linie
atenueaza supratensiunile tranzistorii pana la niveluri relative nepericuloase. Receptorul
poate fi inchis in ecrane metalice care sa impiedice emisiile de radiatii sa ajunga la
receptor.
Facand receptorul mai putin susceptibil (sensibil)
Exista multe considerente de proiectare la nivelul componentelor si al sistemului ce pot fi
adoptate de un proiectant pentru a face receptorul mai putin sensibil fata de EMI. De
exemplu, componentele cu un prag energetic de defectare mai ridicat pot fi folosite in
circuitele critice. Atunci cand siguranta si fiabilitatea sunt in atentia proiectantilor, costurile
mai ridicate ale unor astfel de dispozitive sunt justificabile.
Formarea buclelor magnetice si a dipolilor electrici, care sunt receptori ai campurilor
electromagnetice, poate fi evitata prin dispunerea adecvata a componentelor si a
subsistemelor.
Cand nivelurile EMI sunt sub nivelul avariilor, proasta functionare poate fi evitata prin
scoaterea semnalului din zgomot. Un exemplu in aceasta privinta este tehnica de codare si
corectie a erorilor din transmisiunile digitale.
De ce s studiezi EMC?

INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

4_______________________________________________________________________________________________________

In primul rand, este nevoie ca orice echipament electronic sa corespunda prin incadrarea in
standardele EMC privitoare la produsele electronice. Neindeplinirea acestui lucru poate duce
la neacordarea permisiunii de a lansa pe piata produsul, retragerea produsului, amenzi
usturatoare si, in unele, cazuri chiar inchisoarea.
In al doilea rand, problemele EMC pot fi abordate mai eficient si pot fi, de asemenea, mai
putin costisitoare in faza de proiectare, decat intr-o etapa mai tarzie corespunzatoare
dezvoltarii produsului.
In al treilea rand, satisfactia consumatorului care cumpara un produs care nu se distruge sau
care nu se defecteaza cand este utilizat in conditii normale, este un bun motiv pentru
rezolvarea problemelor EMC.

Fig. 1.2. Disponibilitatea i eficacitatea masurilor de EMC asupra unui echipament electronic
1.2. Surse obisnuite de energie tranzitorie
Cauzele obisnuite ale aparitiei de energie tranzitorie intr-un sistem energetic sunt fulgerul si
comutarea sarcinilor reactive. Mai mult, descarcarile electrostatice (ESD) reprezinta o
serioasa amenintare fata de aparatele electronice, in special in locurile in care umiditatea este
foarte scazuta. Unele exemple de astfel de surse de energie tranzitorie sunt tratate in
continuare. Descrierea detaliata va fi facuta in capitolul despre campuri electromagnetice
tranzitorii.
Fulgerul
Fulgerul este o descarcare electrica tranzistorie, care dureaza, in medie, o jumatate de
secunda si se manifesta pe o raza de cativa kilometri. Cea mai obisnuita sursa a fulgerelor pe
pamant este reprezentata de norul acumulator de sarcini, in general impartit in zone pozitive
superioare si negative inferioare, desi structura sarcinii este mai complexa decat acest simplu
dipol vertical. Fulgerul dintre nor si pamant este numit trasnet. Toate celelalte descarcari ce
nu includ pamantul (spre exemplu: descarcarile in aer, descarcarile in interiorul unui nor,
descarcarile intre nori) sunt numite fulgere. Un trasnet poate dura tipic o jumatate de
secunda. Trasnetul este o sursa intensa de radiatie electromagnetica intr-o banda larga de
frecvente, de la cativa kH pana la multi MHz. Aceste campuri se cupleaza cu liniile de
alimentare cu energie si firele de telecomunicatii provocand supratensiuni si curenti
tranzistorii importanti.

INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

5
_____________________________________________________________________

Fig. 1.3. Un exemplu de curent de intoarcere prin linie de alimentare cu energie produs de un
fulger. Timpul de crestere este de maxim 0.5 s, deci panta de curent este de peste 30 kA/s.
Tranzitiile de comutatie
Comutarea circuitelor electrice este una din cele mai obisnuite cauze ale aparitiei
supratensiunilor in retelele de energie alternative. Ele sunt provocate de functionarea unui
comutator electronic sau electromecanic, in special in timpul intreruperii curentului intr-o
sarcina puternic inductiva, ca de exemplu un motor, un releu (contactor), un transformator
etc.
Descarcarea electrostatica (ESD)
Descarcarea electrostatica se produce atunci cand un corp incarcat electric este adus langa un
alt corp conducator. Sarcinile electrice statice sunt generate cand doua materiale din punct de
vedere electric diferite vin in contact si apoi sunt separate. Acesta fenomen este numit efect
de electrizare. Electrizarea se petrece uzual atunci cand oamenii calca pe un covor izolant,
cand hainele se freaca de piele, cand plasticul ori hartia se misca pe o rola de plastic, etc.
Diferenta de potential dintre o persoana incarcata electrostatic si pamant poate fi de cativa kV
si poate produce un curent de descarcare timp de cateva nanosecunde. O descarcare ESD
creeaza de asemenea un camp electric si magnetic intens in preajma sa. Timpul de crestere
specific unui impuls ESD este de ordinul a cateva nanosecunde.

Fig. 1.4. Curentul, inductia magnetica si intensitatea campului electric produs de ESD
1.3. Unitati de masura a EMC
Vom recapitula cateva relatii importante care vor fi frecvent folosite in acest curs.
Unitati de masura electrice
Pentru determinarea capacitacitii unui dispozitiv de a se comporta ca un emitator sau ca un
receptor, dimensiunile electrice ale conductorilor sunt mult mai importante decat dimensiunile

INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

6_______________________________________________________________________________________________________

mecanice. Dimemnsiunile electrice sunt masurate in lungimi de unda. Pentru o unda plana
dintr-un mediu izolat, lungimea de unda e data de relatia

v
f

unde v este viteza de propagare a undei electromagnetice si f este frecventa. Pentru un mediu
izolat (conductivitate nula; =0), vectorul viteza v este raportat la permeabilitatea magnetica
i la permitivitatea electrica a mediului, si este data de relatia
1
1
1
c
v

0 0
r r
r r

0 4 10 7 H / m , 0 8.85 10 12 F / m
Rezult, n spatiu liber, v c 3 10 8 m / s . Asadar, o frecventa de 3 MHz in spatiu liber

corespunde unei lungimi de unda de 100m, 300MHz corespunde unui metru, 3 GHz la 10 cm,
30 GHz unui cm, si asa mai departe. Ceea ce inseamna ca o lungime electrica corespunzatoare
unei lungimi de unda poate fi echivalenta unei lungimi mecanice (100 m, 10 m, 1 m, 10 cm
sau 1 cm) depinzand de frecventa. Intr-un alt mediu izolat, viteza de propagare a undei
electromagnetice este mai mica decat viteza luminii. De exemplu, in hartie ( r 1, r 3 )
viteza undei este 1 / 3 din viteza luminii.
Decibelul
Decibelul este o cantitate logaritmica folosita in ingineria sunetului si cea radio. Decibelul,
notat cu dB, este initial definit ca raportul a doua puteri exprimate ca 10 log10(P1/P2). Mai
tarziu, aceasta definitie a fost extinsa pentru alte cantitati electrice ca tensiunea, curentul,
campul electric si campul magnetic.

V12 / R
P1
V1

r (dB) 10 log10

10

log

20

log
10
10

V2 /R
P
V
2
2
2

I 12 R
P1
I
10 log10 2 20 log10 1
r (dB) 10 log10
P2
I2
I2 R
S remarcm c dB nu are unitate de masura, totusi este raportat la unitatile de masura ale
marimii masurate.
Exemplu : dBV este dB raportat la un Volt .
10 Volti
1 Volt

20 log10

20 dBV 10 Volti 20 dBV

Alte referinte fata de tensiune sunt mV si V.

1V
1 mV
1V
1 V

20 log10

20 log10 10 3 60 dBV 1 V 60 dBmV

20 log10

20 log10 10 6 120 dBV 1 V 120 dBV

Referinte obisnuite pentru curent sunt A, mA si A.

1 A 0 dBA 60 dBmA 120 dBA
1 A 120 dBA 60 dBmA 0 dBA

Referinte obisnuite pentru putere sunt dBW, dBmW (dBm) si dBW

1 mW 30 dBW 0 dBmW 30 dBW
1 W 0 dBW 30 dBmW 60 dBW

Referinte intalnite in studiile EMC pentru campul electric (E) si campul magnetic sunt
dBV/m, respectiv dBA/m.

INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

7
_____________________________________________________________________

1V / m

1 V / m

dBV / m 20 log10

Conversia din dB in sistemul de referinta. De exemplu

44 dBA / m 10 ( 44 dBA / m / 20 158.49 A / m

deci etapele sunt:

1. Determinarea exponentului: se mparte cantitatea (tensiune, curent, camp) la 20 sau la 10
(daca este putere);
2. Calculeaz puterea: zece la acel exponent.
1.4. Tensiune (curent) de mod comun si de mod diferential
S ne imaginm doua fire deasupra unui plan orizontal conductor, alimentate de la o sursa de
energie. Exista o diferenta de tensiune intre fire si curentul dintr-un fir se intoarce la sursa prin
celalat fir, ceea ce inseamna ca aceti curenti din fire sunt opusi. Aceste tipuri de tensiuni si
curenti sunt numite tensiuni (curenti) de mod diferential.

Fig. 1.5. Tensiuni (curenti) de mod diferential

Sa presupunem acum ca perechea de fire de deasupra este supusa unui camp extern
electromagnetic. De asemenea, distanta dintre fire este mica in comparatie cu distanta pana la
planul de masa orizontal. O tensiune similara ca marime si faza este indusa in ambele fire
fata de masa (pamant). Acest fel de tensiune este numita tensiune de mod comun. Tensiunea
de inductie determina curentii prin fir in aceeasi directie. Acesta este curentul de mod comun.
Curentul gaseste o cale de intoarcere prin pamant.

Fig. 1.5. Tensiuni (curenti) de mod comun

In mod normal, liniile electrice transporta tensiuni si curenti de mod diferential. Cand sunt
supuse campurilor electromagnetice departate ale unui fulger, supratensiunile sunt provocate
in toate liniile fata de pamant, care determin curenti in aceeasi directie de-a lungul liniilor,
acetia intorcandu-se prin pamant. Acestea sunt tensiuni si curenti de mod comun. Atat
curentii de mod comun, cat si cei diferentiali, pot fi prezenti in acelasi timp.
Curentii din firele paralele vor fi I 1 , respectiv I 2 , deci:

INTRODUCERE N COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA

8_______________________________________________________________________________________________________

I1 I 2
I
I1 ICM IDM CM 2
IGND I1 I2 2 ICM Curentul din planul de masa va fi
I2 ICM IDM I1 I2
IDM 2

egal tot cu 2 I CM .