Curs EMC

ACADEMIA TEHNICA MILITARA
Compatibilitate electromagnetica
(note de curs)
d Pi A
R PR Rr
Pt
Autor: conf. univ. dr. ing. Andrei Szilagyi

1
Compatibilitate electromagnetica (EMC)
Aspecte administrative:
Cursuri: 16 ore (= 8 prelegeri) Seminarii: 16 ore (= 8 seminarii)
Numar de credite: 2 Forma de verificare: colocviu
Cuprins
Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor Capitolul 3. Cuplaje Capitolul 4. Protectia EMC a echipamentelor la perturbatii radiate Capitolul 5. Protectia EMC a echipamentelor la perturbatii conduse Capitolul 6. Problema TEMPEST Capitolul 7. Laboratorul EMC
Capitolul 1: Introducere
Exist mai multe definiii ale EMC:
conform IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers):
EMC reprezint originea, controlul (n sensul de comand) i msurarea efectelor electromagnetice asupra sistemelor electronice i biologice EMC reprezint capacitatea echipamentelor i sistemelor de a funciona n mediul normal de exploatare n care au fost proiectate, fr a afecta nefavorabil funcionarea altor echipamente sau sisteme sau fr a fi afectate nefavorabil de alte echipamente sau sisteme EMC reprezinta capacitatea unui echipament sau sistem electronic de a funciona n mediul electromagnetic pentru care a fost conceput la nivelul proiectat de eficien
conform CEI (Comisia Electrotehnic Internaional):
o alt definiie a EMC:
EMC vizeaz dou probleme majore: echipamentul trebuie s fie capabil s funcioneze n condiii normale n ciuda existenei perturbaiilor electrice, magnetice i electromagnetice din preajma sa: imunitatea echipamentului trebuie s fie suficient de ridicat perturbaiile emise de echipament trebuie s nu afecteze nefavorabil funcionarea altor echipamente:
emisia echipamentului s fie suficient de redus
Obs: nivelurile acceptabile de imunitate i de emisie sunt amnunit reglementate prin standarde internaionale
Orice problem de EMC implic trei elemente:
un emitor de perturbaii
(un echipament, un fenomen electric natural sau artificial capabil s emit energie electromagnetica n spaiu)
un receptor de perturbaii
(un sistem a crui funcionare poate fi afectat de semnale nedorite, un sistem capabil s recepioneze energie EM din mediu nconjurtor)
un mecanism de cuplaj
(o cale de ptrundere a semnalelor perturbatoare, de transmitere a energiei EM, n receptor)
Emitator de perturbatii (element perturbator)
Mecanism de cuplaj (cale de patrundere)
Receptor de perturbatii (element perturbat)
Obs: lipsa oricarui element dintre cele mentionate duce la inexistenta problemei EMC 6
la patrunderea semnalul perturbator in sistemul perturbat apare o interferenta electromagnetica (EMI): suprapunerea (compunerea) acestuia cu semnalele utile aceasta interferenta este, evident, nedorita si perturbatoare interferenele: externe (intersistem) - emitorul i receptorul sunt complet separate spaial interne (intrasistem) - emitorul i receptorul sunt pri componente ale aceluiai echipament
intre interferenele intersistem i cele intrasistem exist o deosebire esenial d.p.v. al reglementrilor: compatibilitatea EM ntre sisteme, echipamente, este in (foarte) mare msur reglementata: exist numeroase organisme, naionale i internaionale, care elaboreaz standarde asupra: nivelurilor de perturbaii admise la emisie imunitii echipamentelor
metodelor de masura a EMC realizarea compatibilitii EM intrasistem depinde, practic,de fiecare productor: dac acest tip de compatibilitate nu este (bine) realizata, echipamentul nu poate funciona corect
7
INTENSITATEA INTERFERENTEI
INTERFERENTE REVERSIBILE
interferente care produc reduceri de funcionalitate, nc admisibile interferente care conduc la o funcionare eronat, inadmisibil
pierderea temporara a inteligibilitii la convorbirile telefonice

pocniturile care apar la comutarea aparatelor electrocasnice etc. INTERFERENTE IREVERSIBILE exemplu: supratensiuni determinate de trsnet consecinta: incarcari electrostatice efecte: distrugerea unor componente electronice de pe cablajele imprimate distrugerea unor aparate sau circuite electrice
8
imunitate EM - capacitatea unui echipament de a nu fi afectat de perturbaii EM susceptibilitatea EM gradul n care un sistem este afectat de perturbaii EM EMC studiaz generarea, propagarea i recepia neintenionate a energiei EM care determin efecte nedorite asupra echipamentelor obiectivele majore al EMC: reducerea susceptibilitii
creterea imunitii EM
emisiilor de energie EM perturbatoare i tehnicilor de reducere a acestor emisii cilor de propagare a energiei EM perturbatoare i metodelor de blocare a propagrii creterii gradului de imunitate a receptorilor de perturbaii
9
atingerea acestor obiective se face prin cunoasterea:
Interferenta electromagnetica
actiunea unor fenomene electromagnetice asupra circuitelor electrice, aparatelor, sistemelor si fiintelor vii capacitatea unui dispozitiv electric de a funciona satisfctor n mediul sau electromagnetic fr ca acest mediu, care aparine i altor dispozitive, s fie inadmisibil perturbat
Compatibilitatea electromagnetica
Imunitatea electromagnetica
aptitudinea unui aparat, echipament sau sistem de a functiona la parametrii proiectati in prezenta perturbatiilor electromagnetice
CEM - Curs 1
10
Aspecte de securitatea informatiilor: securitate fizica, problema TEMPEST
funcionarea sistemelor de tehnologia informaiei i a celor de comunicaii securizarea informaiilor vehiculate de acestea
analiza i ndeplinirea cerinelor de securizare informaional
respectarea cerinelor de EMC (condiie preliminar)
asigurarea gradului necesar al nivelului de protecie a informaiei presupune luarea n consideraie a celor trei atribute ale informaiei:
disponibilitatea
confidenialitatea integritatea
11
echipamentele proiectate pentru a procesa informaii clasificate trebuie s
aib un nivel extrem de sczut al emanaiilor purttoare de informaii (radiaii compromitoare) standardele TEMPEST - cele mai utilizate pentru securitatea informaiilor,
din punct de vedere al radiaiilor compromitoare

TEMPEST: o codificare neclasificat pentru studiul radiaiilor compromitoare neintenionate care, dac ar fi interceptate i analizate, ar dezvlui informaia securizat transmis, recepionat sau vehiculat de ctre orice sistem de procesare a informaiilor
12
coninutul problematicii TEMPEST, cum ar fi:
anumite proceduri de testare unele dintre tehnicile de proiectare dar, n special, limitele de emisie reprezint informaii clasificate (adic au caracter secret) i nu pot fi abordate ntr-o lucrare public, dect n anumite condiii
majoritatea informaiilor referitoare la problematica TEMPEST sunt

clasificate i, n consecin, strict controlate
13
Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

criterii de clasificare a perturbatiilor:
banda de frecvente ocupat de spectre: perturbatii de joasa frecventa perturbatii nalta frecventa
mediul de transmitere: perturbatii conduse, (exist un suport fizic prin care se propag) perturbatii radiate, (cuplajul se realizeaz prin cmp electromagnetic)
durata: perturbatii permanente, (n und continu) perturbatii tranzitorii, (inclusiv n impuls - semnale singulare cu durat finit)
pozitia sursei de perturbatii n raport cu victima: perturbatii interne perturbatii externe
felul n care afecteaz cile de semnal: perturbatii de MC (prin cuplaj in mod comun) perturbatii de MD (prin cuplaj in mod diferential)
14

perturbatiile sunt marimi fizice:
curenti tensiuni cmpuri electrice sau magnetice cmpuri electromagnetice principalele caracteristici:
banda de frecvente nivel de varf vitez de variatie a fronturilor timp de crestere momentul aparitie
durat
energie
este foarte important sa se cunoasca tipurile si sursele de perturbatii:

devine posibila reducerea efectului acestora prin masuri adecvate
cunoasterea formelor de und ale perturbatiilor si a nivelurilor acestora permite stabilirea unor norme (standarde) cuprinzand:
cerinte legate de sintetizarea si generarea acestora
metodele de msurare si de testare ale echipamentelor

pot fi studiate prin msurari si prelucrri statistice
perturbatiile sunt diverse, de cele mai multe ori au o form complex, nerepetitiv:
15

uzual, perturbatiile de testare EMC sunt sub forma de impulsuri, de forma dublu exponentiala sau sinus amortizat, notate specific, dupa cum urmeaza:
tf /t0,5 <u.m.>, A0 <u.m.> de ex.: 2 / 25s, 6kV
t0,5 A0 0,9 A0 0,9 A0
tf <u.m.> / f0 <u.m.>, A0 <u.m.> de ex.: 2s / 250kHz, 10V

T0
Caracteristicile impulsurilor:
A0 - amplitudinea impulsului tf - timpul de front (de crestere de la 0,1A0 la 0,9A0) t0,5 - durata impulsului T0 - perioada oscilatiei de baza f0 frecventa oscilatiei de baza Tr - perioada de repetitie fr frecventa de repetitie (1/Tr)
0,5 A0
0,1 A0 0,1 A0
tf
tf
cu ajutorul factorului de umplere, q = t0,5 fr, se face

distinctia dintre semnalul de regimu tranzitoriu si impuls
q < 0,5 perturbatie de regim tranzitoriu q > 0,5 perturbatie in impuls 16

in EMC sunt folosite trenurile de impulsuri de forme: dreptunghiulare triunghiulare trapezoidale dinte de fierastrau exponentiale
la frecvente ridicate trebuie s se tina seama de propagarea semnalelor (sub form de und) fenomenul de propagare presupune transportarea, n spatiu si timp, a unei energii sub form de und:
la schimbarea caracteristicilor mediului de propagare unda incident/direct se imparte in:

unda transmisa unda reflectata/inversa
17

integritatea semnalelor (problem din ce n ce mai important pentru proiectantii si productorii de produse electronice):
Linie de transmisiuni cu constante distribuite
aparitia unor modificari importante ale formei (si, implicit spectrului) semnalelor datorita: cresterii frecventei de lucru si a utilizrii cu preponderenta a semnalelor numerice (care sunt, inerent, semnale de band larg, din cauza fronturilor abrupte) fenomenelor de propagare din linii cu constante distribuite, dependente de frecventa
18
??!

orice sistem numeric, prin nsi concepia sa, lucreaz cu semnale n impulsuri

durate foarte scurte timpi de front de durate extrem de mici (nanosecunde - sute de picosecunde)
spectru foarte bogat i, mai ales, foarte larg
limea lobului principal al spectrului unui semnal n impuls
1 B
fmax > B
f m ax 0,35 tf
tf = 1 ns
fmax - contribuia
major la apariia unor semnale de o anumit frecven datorit comutrilor n circuitele digitale
fmax = 1 GHz
frecvena semnalului care se va propaga, prin mecanisme de conducie sau radiaie, prin i n afara echipamentului (digital)
19
frecvena maxim a spectrului unui impuls (tf - timpul de front)

zgomotul electric este extrem de important n electronic: omniprezenta acestuia introduce o serie de limitri si precautii in toate aplicatiile, dar, mai ales, n cele referitoare la semnale de nivel redus
cele mai importante tipuri de zgomot: zgomot termic datorat dependentei unor proprietti de conductie de temperatura generat de rezistoare si dispozitivele active de circuit
zgomotul de alice
apare datorit caracterului discret al purttorilor de sarcin

prezent la unele dispozitive electronice si caracterizat prin scderea nivelului zgomotului la cresterea frecventei
zgomotul de tip 1/f
in general, zgomotul: este de banda larga are un spectru de frecvente continuu poate fi coerent afecteaz msurrile proportional cu banda de frecvente a acestora 20

Zgomotul termic:
este generat de rezistoare si dispozitivele active din circuite

prezent in toate aplicatiile este considerat zgomnot alb are o distributie de probabilitate gaussiana poate fi caracterizat prin relatiile:
U zg ef
unde:
4kRTB
I zg ef
4kTB R
Pzg 4kTB
k constanta lui Boltzman (k = 1,3810-23 J/K) T temperatura <K> B banda de frecvente de lucru (sau cea in care se considera aplicatia) R valoarea rezistentei electrice generatoare de zgomot
Puterea de zgomot de referinta se calculeaza in conditiile:

T = 27oC (temperatura camerei) B = 1 Hz
Rezulta: P = -174 dBm
Orice alta putere de zgomot se exprima fata de aceasta valoare de referinta, cu ajutorul relatiei:
T Lzg dBm 174 10 lg
o
C 273 10 lg B Hz 300
21

a) Perturbatii de joasa frecventa transmise prin conductie perturbarea formei de und apare, mai ales, n timpul transportului energiei electrice, din cauza consumatorilor de energie electric
i.
perturbatiile de joasa frecventa de durate mari (i.e. regim non-tranzitoriu) din reteaua de alimentare cu energie electrica:
sunt caracterizate statistic sunt determinate:
pe perioade de observare: de ordinul zile saptamani pe durate de masurare: continui, > 10 min
principalele categorii de perturbatii de joasa frecventa conduse, in regim nontranzitoriu:

1. variatiile rapide ale tensiunii (flicker-ul):

cderea tensiunii retelei din cauza socurilor de curent care au durata mai mare de o secund
la conectarea: cuptoarelor electrice, instalatiilor de sudura, motoarelor electrice, bateriilor de condensatoare etc. datorita impedantei finite a retelei, (amplitudinea tensiunii scade o dat cu micsorarea impedantei retelei si cresterea puterii de scurt-circuit a transformatoarelor) in zonele urbane, curentul de scurt-circuit a retelelor electrice este cuprins intre 1 si 5 kA, n mediul industrial poate atinge valori de 10 kA (asigur reducerea efectului de flicker)
flicker-ul apare:
reducerea flicker-ului este posibil prin cresterea puterii de scurt-circuit a retelelor (la consumator)

22

2. variatii ale frecventei nu perturba, practic, echipamentele electronice efectele scaderii frecventei retelei: 3. reducerea turatiei motoarelor --> scaderea puterii cresterea pierderilor n transformatoare (urmare a saturrii miezului feromagnetic) cresterea uzurii generatoarelor (apropierea de frecventa proprie de rezonanta) apar probleme de utilizare a filtrelor antiarmonice (a caror eficacitate scade)
orice modificare a frecventei retelei duce la deviatia frecventei armonicelor:
variatii ale componentelor armonice, interarmonice; distorsiunile armonice componentele armonice ale retelei provin de la consumatorii neliniari, cum ar fi: sursele de alimentare cu redresare si mai ales, sursele n comutatie convertoare motoare tuburi fluorescente cuptoare cu arc electric etc.
in majoritatea cazurilor, aceste surse produc armonici impare
armonicele pare pot fi produse de transformatoarele saturate cu un curent continuu

saturarea unui transformator se produce pentru un curent continuu de 0,1-1 % din curentul nominal
sursele trifazate echilibrate nu dau, de regula, componente armonice de ordinul 3 sau multiplu de 3 daca in retea apar componente armonice de ordinul 3 sau multiplu al acestuia, ele se insumeaza n conductorul neutru producnd o component homopolar, care poate avea o valoare importanta
23

in practic, distributia armonicelor (amplitudine, faz) se considera aleatoare efectele produse de componentele armonice: pe termen lung: accentuarea mbtrnirii unor materiale izolatoare (n special, la condensatoare), supraincalzirea motoarelor electrice, din cauza aparitiei unor momente suplimentare (pentru motoarele electrice limita maxim a distorsiunilor este 3 - 4 %) saturarea transformatoarelor incalzirea conductorului neutru etc. perturbarea unor mijloace de masurare sensibile comutarea unor triacuri si respectiv, a releelor statice perturbarea telecomenzilor etc.
pe termen scurt:
se consider c aparatele electronice suporta relativ bine distorsiunile pn la ~8 % frecventa maxima a componentelor armonice care apar in reteaua de alimentare nu depaseste 2 kHz (armonica de ordinul 40) standardele EMC precizeaz nivelul maxim al componentelor armonice ale curentului si respectiv, contributia maxim in continutul total de armonici din curentul consumatorului permis de la o singur surs de perturbare
24

reducerea nivelului componentelor armonice se face cu ajutorul filtrelor pasive sau active: filtrele pasive: sunt circuite LC serie conectate n paralel pe retea dezavantaje: sunt consumatoare de energie introduc o component capacitiv la 50 Hz filtrele active: se realizeaz ca filtre de rejectie sunt realizate inclusiv in forma integrata
in retea pot sa apara si componente nearmonice, respectiv subarmonici sau interarmonici sunt produse de convertizoarele de frecventa sau de ctre unele motoare asincrone, din cauza fenomenelor de "alunecare semnalizarile din retea o alta categorie de perturbatii: semnalele provenite din sistemele de semnalizare si control, care sunt transmise n retea n Europa sunt folosite sisteme de control n gama 100 Hz - 3 kHz cu nivelul mai mic de 5 % din amplitudinea retelei:
de exemplu, sistemele de comand a contoarelor cu dublu tarif functioneaz la 175Hz
4.
alte surse: sistemele de semnalizare si comand rezidentiale

gama 95 - 148,5 kHz nivel de cel mult 0,6% din tensiunea nominal
folosite la telecomenzile casnice
25

ii. perturbatiile de joasa frecventa conduse de durate mici (i.e. regim tranzitoriu) din reteaua de alimentare cu energie electrica reprezinta variatia rapida a unei marimi intre dou valori consecutive de regim permanent (valori stationare), variatie care are loc interval de timp mult mai scurt decat timpul de observare perturbatiile de joas frecventa conduse de regim tranzitoriu afecteaz: electronica analogica putin sau relativ putin (oricum, in limite tolerabile) electronica digitala - puternic afectata (chiar intolerabil, daca nu se iau masuri de reducere)
cele mai importante perturbatii de joasa frecventa conduse de regim tranzitoriu: supratensiunile tranzitorii: unde de tensiune n regim tranzitoriu care apar intr-un circuit sau se propag de-a lungul unei linii caracteristica principala a formei lor: crestere rapida urmata de o descrestere brusca
cauzele perturbatiilor de joasa frecventa conduse de regim tranzitoriu: conectarea unor consumatori mari (fluctuatii) scurt-circuite n liniile aeriene (microntreruperi) arderea unor sigurante (mai ales la consumatorii mari) conectarea tuburilor fluorescente (supratensiuni lente) actiunea trasnetelor (supratensiuni de durat medie) socurilor de manevr sau conectrii bateriilor de condensatoare (impulsuri n form de sinus amortizat) deconectarea unor inductivitati mari (supratensiuni) etc.
26

Clasificarea perturbatiilor de joasa frecventa conduse de regim tranzitoriu: dupa forma: supratensiuni sub forma unor impulsuri biexponentiale sinus amortizat trenuri de impulsuri fluctuatii ale tensiunii retelei (n limitele 10% din valoarea nominala) cderi de tensiune (tensiunea scade sub 90 % din valoarea nominala) microintreruperi (disparitia totala a tensiunii pentru cel putin o perioada) dupa intervalul de timp n care se produc: perturbatii de durat mare: t0.5>100 ms si amplitudinea: >500 V spectrul de frecvente: ~(550) kHz energie mare perturbatii de durat medie: 10 ms < t0.5 < 100 ms amplitudinea: ~kV spectrul de frecvente: (30 kHz 1 MHz) energie mare perturbatii cu durate foarte scurte: t0.5< 50 ns pot fi repetitive (salve de impulsuri) amplitudinea: ~kV tf= 510 ns pot deveni periculoase, mai ales pentru aparatura digitala
27

perturbatiile de joasa frecventa conduse de regim tranzitoriu se studiaza si caracterizeaza cu mijloace statistice Exemplu cu ajutorul unor echipamente de monitorizare s-au constatat urmatoarele: impulsurile cu amplitudinea de peste 500 V reprezint 1-2% din numrul total de impulsuri iar cele care depsesc 3000 V reprezint circa 0,1% n retelele de joas tensiune, impulsurile cu amplitudinea mai mare de 5 kV pot sa apara de cateva ori pe luna reprezentand un pericol potential pentru unele echipamente
aceste valori, desi aparent mici, nu sunt de neglijat, nefiind deloc rare:
protectia echipamentelor: la actiunea impulsurilor de scurta durata: filtre trece jos pentru impulsurile de lung durat: cu circuite de limitare
28

x UN
Diagrama de toleranta la variatiile tensiunii de alimentare
reprezentarea efectului variatiilor de tensiune asupra unor echipamente: diagrame de toleranta
(in cazul din fig.: pentru echipamentele de calcul)

S depasire superioara
zona N (zona normal de lucru): echipamentul poate functiona conform specificaiilor
zona S (depasire superioar) si respectiv, zona I (depasire inferioara):

dac tensiunea devine prea mare sau prea mic in raport cu limitele de toleranta pentru o anumit durat de timp echipamentul: poate s prezinte anumite disfunctionaliati
N zona normala de operare
I depasire inferioara 0 1 ms 10 ms 100 ms 1s 10 s
sa iasa din functiune

sa fie distrus
Concluzii:
pentru asigurarea protectieie echipamentelor, se impun, prin norme, standarde, etc., conditii de testare la socuri electrice si la supratensiuni
aceste teste presupun atat testarea izolatiei cat si testarea imunitatii la perturbatii
29

b) Perturbatii de joasa frecventa radiate i. de durata mare (regim non-tranzitoriu) in retelele de alimentare cu energie electrica, tensiunea este aproximativ constant, mrimea variabil fiind curentul intensitatile campurilor electric si magnetic depind, printre altele, de valorile tensiunii si respectiv, a curentului
in conditiile in care valoarea intensitatii cmpului electric este aproximativ constanta, intensitatea cmpului magnetic are o variatie in timp:
H m ax 2 H m in
pe langa aceasta, cmpul magnetic are variatii: diurne (perioade de consum minim/maxim din retea), sptmnale (n week-end-uri si n afara acestora), sezoniere (iarn/var) anuale (tendinta de crestere a consumului de la un an la altul)
30

sursele perturbatiilor radiate de durata mare: liniile de alimentare cu energie electric unii consumatori: transformatoare bobine de deflexie curenti de fuga (din conductoarele de nul sau de protectie) cuptoare de inductie
perturbatiile de joasa frecventa radiate, de durata mare, afecteaza echipamentele electronice sensibile: echipamentele ISM capetele de citire magnetic spectrometrele de mas sau aparatura medical (EEG, ECG) etc.
protectia: prin ecranare dar, spre deosebire de ecranarea electric care este deosebit de eficace la frecvente joase, cmpul magnetic este greu de ecranat sub 10 kHz 31

ii. in regim tranzitoriu
surse de perturbatii de joasa frecventa radiate:
curentii de scurt-circuit din liniile de alimentare: genereaz un cmp magnetic de regim tranzitoriu (pe langa fenomenele de conductie!) intr-o retea de nalt tensiune, (Isc/IN) = 5 50 in retelele electrice de joas tensiune, (Isc/IN)max = 25, dar (Isc/IN)med = 15 (valoare acceptata) conectarea liniilor aeriene de inalta tensiune: produce prin inductie, n liniile de medie si joas tensiune, perturbatii tranzitorii importante durata regimului tranzitoriu: 10ms milisecunde
flash-ul de la aparatele foto:

produce un camp magnetic care, la randul lui, poate induce in buclele din vecinatate tensiuni perturbatoare importante, in special pentru echipamentele electronice sensibile si pentru echipamentele numerice trasnetul: poate genera cmpuri radiate n regim tranzitoriu deosebit de periculoase pentru liniile electrice, dar si in cadrul altor retele aflate n apropierea locului in care s-au produs
perturbatiile radiate in regim tranzitoriu sunt periculoase: daca au o variatie rapida in timp (dE/dt sau dH/dt sunt mari)
daca echipamentele electronice nu sunt realizate conform standardelor EMC
32

c) Perturbatii de inalta frecventa (f > 1MHz) i. de durata mare (regim non-tranzitoriu)
caracteristici principale: se pot propaga prin orice tip de cuplaj, izolarea galvanica fiind neeficienta la frecvente ridicate (mai ales in zona RF, unde) toate conductoarele devin antene sau circuite rezonante: problemele de identificare a surselor de perturbatii dificultati de masurare
perturbatiile de inalta frecventa interfereaza cu echipamentele , circuitele si dispozitivele electrice si electronice pe mai multe ci: prin actiune directa asupra electronicii numerice si analogice
prin transformarea n perturbatii de joasa frecventa in unele circuite neliniare (de exemplu, prin detectie, mixare, amplificare in clase non-A)
efect important: imbatranirea mai rapida a izolatiilor ca urmare a incalzirii dielectrice, care este direct proportionala cu frecventa 33

sursele de perturbatii de inalta frecventa din retelele de alimentare, (in regim permanent): zgomotul de comutare al motoarelor cu colector scanteile generate la perii: echivalente cu sursele de comutare foarte rapid injecteaza in cabluri curenti de inalta frecventa cu tf < 10 ns
reducerea efectelor:
introducerea unor filtre direct la bornele motoarelor
sursele n comutatie genereaza impulsuri sinusoidale amortizate avand f0=[5 50] MHz afecteaza echipamentele electronice sensibile filtrare reducerea efectelor:
34

ii. de durata mica (regim tranzitoriu)
aparitia lor are caracter statistic: actioneaza in mod aleator nu au nicio corelatie cu ciclul numeric parcurs in logica de functionare a dispozitivului digital rezultat direct: operatia de identificare a surselor si a cailor de de transmitere dificila victimele predilecte: echipamentele numerice
35

surse de perturbatii de inalta frecventa, (n regim tranzitoriu): deconectarea dinamic a bobinelor, a sarcinilor inductive n general (prin relee, contactoare etc.): conduce la aparitia unor tensiuni care pot avea amplitudini periculoase practic, apar salve de impulsuri de frecventa ridicata utilizarea circuitelor de antiparazitare in paralel pe contacte (circuite RC, diode limitatoare etc.) reducerea efectului:
manevrele de deconectare din circuitele de nalt tensiune: produc impulsuri cu amplitudinea de circa 10 ori mai mare ca tensiunea nominal
cauza: sarcinile cu caracter inductiv
Concluzii: la frecvente ridicate, este greu de facut distinctie intre perturbatiile conduse si cele radiate identificarea si masurarea acestora sunt dificile (uneori, foarte dificile)
36

d) Descarcarile electrice atmosferice
descarcarea electrica dintre doi nori se numeste fulger, iar descarcarea electrica dintre un nor si pamant se numeste trasnet aceste fenomene pot fi nsotite de numeroase predescarcari pe intreg globul pamantesc au loc aproximativ 50 80 descarcari electrice pe secunda in zona tarii noastre cad, in medie, 3 trasnete/km2/an, cu variatii destul de mari care depind de: forma de relief prezenta unor constructii inalte, a arborilor sau a complexurilor industriale gradientul de temperatur etc.
Obs: d.p.v. EMC trasnetele sunt mai importante, din cauza efectelor lor distructive
d.p.v. al sarcinii transportate, trasnetele pot fi: negative pozitive
majoritatea sunt trasnetelor negative (90%) d.p.v. energetic, s-a constatat ca trasnetele pozitive sunt mult mai periculoase dect cele negative exista si trasnetul globular, care a fost descris, dar nu si studiat sistematic, fenomenul fiind rar si nereproductibil in laborator
37

H (km)
principala sursa de producere a descrcrilor electrice atmosferice o reprezint norii Cumulo-Nimbus au forma de "nicoval sunt de culoare neagra in partea inferioara provin din ascensiunea verticala a aerului umed pana la 10-15 km
10 km
+++++ ++++ +++++
Q = 100 C
limita de inghet
5 km -------------Q = - 100 C
norii Cumulo-Nimbus pot fi echivalati cu o masina electrostatica de foarte mare capacitate: cantitatea de sarcina electrica negativa, respectiv pozitiva, acumulata in nor, este de circa 100 C
curenti ascendenti curenti ascendenti E = (10 20) kV/m
sunt incarcati pana la circa 5 km cu sarcina negativa, iar in partea superioara, cu sarcina electrica pozitiva
38

forma curentului corespunzator unui trasnet negativ (v. fig.) primul impuls: amplitudine cuprins ntre 15 si 100 kA (valoarea medie pentru tara noastr este de 25 kA) t0.5 ~50 ms celelalte impulsuri: amplitudine putin mai mic timpul de crestere mult mai mic pentru tara noastra: panta medie este de circa 30 kA/ms numrul de impulsuri ulterioare: ~4 durata totala a trasnetului: 1s cantitatea total de sarcina transmisa: 15 - 30 C
in cazul trasnetelor pozitive apare numai primul impuls, fara descarcari ulterioare
pot exista si trasnete anormale:

amplitudinea maxima sa fie la cel de-al doilea impuls cu impulsuri negative si pozitive formate din cer senin, datorita existentei unor zone atmosferice ionizate caracteristicile logaritmice au o lege de repartitie normala
toate marimile caracteristice pentru descarcarile electrice au legi de variatie logaritmica/normala:
39

d. p. v. EMC, sunt importante urmatoarele efecte ale descarcarilor electrice atmosferice: zgomotul natural: sub 30 Hz, cea mai mare pondere o are zgomotul produs de interactiunea dintre plasma solara si magnetosfera in banda 30 Hz - 2 kHz, are ca surs principal descrcrile electrice atmosferice pentru domeniul 30 - 300 Hz depinde de ora din zi, anotimp si de pozitia geografica, (variatiile sunt relativ mici)
caracteristica de frecventa a factorului de zgomot (v. fig.) intre pamant si ionosfera exist un ghid de unda cu frecventa de tiere de cca 2 kHz rezonantele Schumann apar la frecventa naturala de rezonanta a cavitatii sferice dintre pamant si ionosfera
zgomotul natural este prezent si in absenta descarcarilor atmosferice: undele produse de acestea continua sa se propage in ghidul de und definit anterior, producnd un zgomot de tip 1/f acest zgomot este important la masurarile analogice de joasa frecventa
40

ridicarea potentialului solului langa punctul de impact al trasnetului: apare un gradient de potential in zona de contact acest gradient poate produce amorsari intre masele echipamentelor (in cazul n care acestea nu sunt corect cablate) apare riscul unor strpungeri suplimentare mai multe cabluri de coborare de la paratrasnet: divizeaza curentul limitatoare de tensiune ntre partile metalice si cablurile de coborare
evitarea strapungerilor suplimentare se realizeaza:
campul magnetic radiat: trasnetul injecteaza in pamant un curent corespunzator, apare o tensiune indusa reducerea acestei tensiuni: cabluri ecranate cu dubla legatura la masa (la ambele capete)
41

trasnetele pot perturba direct sau prin inductie liniile de alimentare, producand perturbatii de regim tranzitoriu efectele trsnetelor nu apar ntotdeauna imediat: din cauza solicitarii foarte mari, unele materiale si componente imbatranesc rapid: caderile (defectarile catastrofale) apar dupa cateva luni de la producerea fenomenului
zona neprotrejata paratrasnet 120o
pentru reducerea efectelor trsnetelor (si in scop de protectie): paratrasnete: compunere: electrod ascutit cablu de coborare priza de pamant
zona protrejata
zona protejat de un paratrasnet:

zona cuprinsa in interiorul unui con: unghiul la varf de 120 vrful n captul liber al electrodului de captare (v. fig.)
42

e) Descarcarile electrostatice
fenomenele electrostatice au inceput sa prezinte importanta pentru EMC o data cu dezvoltarea circuitelor electronice de vitez mare si cu consumuri energetice reduse
Seria triboelectrica
aceste circuite pot fi afectate de descarcarile electrostatice (electrostatic discharges - ESD) frecare (efect triboelectric) contact (transfer de sarcina electrica) influenta ionizare clivaj sau spargere incalzire (efect piroelectric) etc. in urma frecarii a doua corpuri diferite, unul se incarca cu sarcina electrica pozitiva, iar celalalt - cu sarcina electrica negativa, conform cu seria triboelectrica: prin frecarea doua corpuri confectionate din anumite materiale (care formeaza seria tribolelectrica), cel mai apropiat de semnul "+" se va incarca cu sarcina electrica pozitiva, iar celalalt, cu sarcina electrica negativa
incarcarea electrostatica poate sa apara prin:
d.p.v. EMC, principala form de electrizare a corpurilor o reprezint efectul triboelectric:
+ Aer - mini - azbest - sticl - mic - pr - naylon - ln - aluminiu - hrtie - bumbac - otel - lemn cauciuc - nichel - cupru - aur - poliester - celuloid - poliuretan - PVC teflon 43

operatorul uman reprezint principalul vector care produce descrcrile electrostatice: a fost modelat astfel:
o capacitate electrica estimata intre 50 pF (capacitatea intrinsec) si 500 pF o rezistenta electrica in serie, de 50 - 5000 diferenta de potential dintre operatorul uman si pamant este, tipic, de 10 25 kV, valoarea maxim fiind de 40 kV (peste 40 kV apare efectul Corona)
Obs: operatorul uman nu are nici un fel de senzatie pn la 3 - 4 kV

polaritatea tensiunii:pozitiva sau negativa, functie de natura corpurilor care vin in contact cantitatea de sarcina: ordinul ~mC
descarcarea electrostatica se produce ca urmare a atingerii de catre operatorul uman a unui punct conectat la masa: ia nastere un impuls de curent, avand urmatoarele caracteristici principale: amplitudine: > 10 A durata: sute de nanosecunde tf: 1 ns reducerea pericolului de a se produce incarcarea electrostatica: alegerea corecta a materialelor care vin n contact (pardoseal, incaltaminte, folosirea mobilierului metalic etc.) cresterea umiditatii relative la peste 50% ecranare filtre
44

f) Alte tipuri de perturbatii
echipamentele industriale, stiintifice si medicale (Industrial, Scientific and Medical - ISM) pot avea puteri mai mari de 1 kW frecvente de lucru de pn la 3 GHz functioneaza pe frecvente autorizate (13,56 MHz, 27,12 MHz etc.), dar nu numai (!)
emitatoarele radio-TV emitatoarele dispozitivelor (sistemelor) wireless arcul electric care se formeaza la cuplajul pantografelor de la locomotivele electrice, tramvaie sau troleibuze cuptoarele cu microunde instalatiile radar etc.
45
Capitolul 3: Cuplaje
sisteme cuplate (electromagnetic): sistemele ntre care se poate realiza transfer de energie electromagnetica cuplaj: calea de transfer a energiei cuplajele: utile - este vehiculat energie util parazite (perturbatoare) - energia transferat este perturbatoare
un cuplaj poate fi modelat similar felului in care se modeleaza componente, conexiuni, circuite
Surse de perturbatii
Cuplaj galvanic (conductie)
Cuplaj electric (capacitiv)
Cuplaj magnetic (inductiv)
Cuplaj prin radiatie (camp electromagnetic)
Victima (receptor perturbat)
in realitate, rareori cuplajul este pur conductiv, capacitiv sau inductiv, de regula se produce pe toate caile insa, tehnicile de protecie sunt specifice cuplajului uneori, masuri care reduc cuplajul capacitiv cresc pe cel inductiv si invers in mod frecvent, insa, numai unul dintre cuplaje este dominant: problema este de a determina care este acela tratarea matematicaa cuplajelor este adesea greoaie sau chiar imposibila
46
a) Cuplaje i perturbaii de mod comun i de mod diferenial
o perturbaie poate fi considerata ca fiind generata de o sursa reala de semnal perturbator aceasta sursa poate fi modelata, ca orice sursa, prin: sursa ideala de tensiune (Ep) cu rezistenta/impedanta interna (Rp, Zp)
sursa ideala de curent (Ip) cu conductanta/admitanta interna (Gp, Yp)

Rp (Zp), Gp (Zp) includ i impedana de cuplaj, prin care se realizeaz transferul de energie
modelarea surselor de perturbaii este, de regul a, dificila foarte rar pot fi cunoscute t.e.m. perturbatoare si impedanele de cuplaj modelarea este absolut necesara pentru analiza fenomenelor stabilirea msurilor antiperturbative
modelarea surselor de perturbatii:

se introduc in circuitul perturbat surse reale acestea: determina aceleai semnale perturbatoare ca si cele masurate reproduc, d.p.v. calitativ, fenomenul real
indiferent de provenienta, perturbatiile patrund in circuitul perturbat prin doua mecanisme: prin cuplaj de mod diferenial (MD)
prin cuplaj de mod comun (MC)
47
i. Perturbatii de mod diferenial
perturbatiile de mod diferential (MD) se manifesta ca surse perturbatoare serie in circuitul perturbat modelare:
o surs real (Ep, Zp) in serie cu sursa de semnal si sarcina
Epd Zp Z
intr-o problem de cuplaj parazit, sunt importante semnalele efectiv perturbatoare: perturbatiile produse de surs pe sarcini de interes de regul, acestea sunt impedanta sursei de semnal i sarcina
RS UpS ES
Sursa de perturbatii UpR Z RR
RECEPTOR (SARCINA, VICTIMA)
GENERATOR (SURSA)
tensiunile efectiv perturbatoare,la bornele sursei (pe RS), respectiv ale receptorului (pe RR), sunt date de rel (3.1) (3.2) in aceste rel., Ztotal este impedanta totala a sarcinii in practica, de cele mai multe ori (dar nu intotdeauna!): Zp >> Rs, RR, |Z|, |Z| => |Ztotal||Zp|
(3.1)
U pS
E pd RS Z total
U pR
E pd RR Z total
(3.2)
48
de regula, nivelul perturbaiilor efective este mai mic dect al tensiunii sursei perturbatoare, se defineste factorul de rejecie de mod diferenial al tensiunii (perturbatoare), DMRR (Differential Mode Rejection Ratio):
DMRR
E pd U p
E pd DMRR( dB ) 20 log U p
dB
(3.3)
unde Up tensiunea efectiv perturbatoare
se definesc factorii de rejectie la sursa si la sarcina:
DMRRS DMRRR
E pd U pS E pd U pR

E pd DMRRS ( dB ) 20 log U pS E pd DMRRR(dB) 20 log U pR
dB dB
(3.4)
avand in vedere notatiile si schema din fig. (slide 47), rezulta:
Z total DMRRS ( dB ) 20 log R S
dB
Z total DMRRR( dB ) 20 log R R
dB
(3.5)
in echipamentele si circuitele reale, DMRR variaz in gama 0dB 40dB, tipic 0dB 20dB, funcie de impedane
49
ii.
Perturbatii de mod comun

se manifesta ca surse perturbatoare cuplate cu ambele conductoare ale conxiunii sau cu ambele terminale ale sursei de semnal sau sarcinii
modelarea:
1 RS ES UpS Z 2 Zp Zp Epc Sursa de perturbatii A B Zm Zm UpS RR Z 2
o surs reala perturbatoare (Epc) impedane de cuplaj parazit (Zp, Zp)
conectarea impedantelor de cuplaj se face cu cu ambele conductoare, in puncte alese convenabil:

la surs (ca in fig.) la sarcina undeva la mijlocul conductoarelor alegerea punctelor de conectare nu este semnificativa exceptie: impedantele conductoarelor conexiunii sunt comparabile cu cele de sarcina/de cuplaj
GENERATOR (SURSA) V1 V1
RECEPTOR (SARCINA, VICTIMA) V2 V2
cuplajul este de mod comun:

circuitul este cuplat cu un element conductor (de regula masa) intre acest element si ambele conductoare exista o sursa de perturbatii
50
perturbatia de mod comun determina modificarea in acelasi sens a nivelurilor de tensiune (fata de masa) la terminalele conexiunii (V1 si V1, V2 si V2, v. fig./slide 47)
in general, aceste niveluri difera: exista tensiuni efectiv perturbatoare
circuitul poate fi, totusi, astfel configurat incat V1 = V1 i V2 = V2 (cu aproximatie):

tensiunile efectiv perturbatoare sunt reduse mult sau chiar anulate
daca exista cai de inchidere cu impedante diferite pentru curentii produsi de catre Epc, este posibila aparitia unor tensiuni efectiv perturbatoare, a perturbaiilor de mod diferenial:
are loc conversia perturbatiei de mod comun in perturbatie de mod diferential
evident, semnalele efectiv perturbatoare (de mod diferential, UpR pe RR i UpS pe RS), au niveluri mai mici decat cel al semnalului perturbator de mod comun:
are loc o rejecie a perturbaiei de mod comun aceasta este evaluata prin factorii de rejecie de mod comun CMRR (Common Mode Rejection Ratio), la sursa, respectiv la sarcina:
CMRRS CMRRR
E pd U pS E pd U pR
E pd CMRRS ( dB ) 20 log U pS E pd CMRRR( dB ) 20 log U pR
dB
(3.6)
dB
valorile CMRR depind esential de raporturile in care se afla impedantele de cuplaj:

CMRR pot fi foarte mari(in anumite conditii), teoretic tind spre infinit (i.e. perturbatiile de mod diferential se anuleaza)
51
b) i. Cuplajul galvanic cuplaj galvanic intre circuitele functionale doua sau mai multe circuite au o impedanta comuna: trecerea curentului prin impedanta comuna poate distorsiona curentii din toate circuitele cuplate galvanic
notatii: E1, E2 t.e.m ale surselor ZS1, ZS2 impendantele interne ale surselor; Zr1, Zr2 impedantele receptoarelor; Z1=Zr1+Zs1 ; Z2=Zr2+ZS2
52
conform teroremei a 2-a a lui Kirchhoff: E1=I1Z1+Zc(I1+I2) E2=I2Z2+Zc(I1+I2) => E1-E2=I1Z1-I2Z2, I2=(I1Z1-E1+E2)/Z2 => I1(Z1Z2+ZcZ2+ZcZ1)=E1Z2+E1Zc-E2Zc
(3.7)
=>
E1 Z 2 Z c E1 E 2 I1 Z Z Z (Z Z ) 1 2 c 1 2 I E 2 Z 1 Z c E 2 E1 2 Z1 Z 2 Z c (Z1 Z 2 )
(3.8)
daca Zc ar fi nula, curentii in cele doua circuite ar fi:

I O1 E1 E ; I O2 2 Z1 Z2
(3.9)
datorita cuplajului galvanic, receptoarele sunt excitate cu tensiunile Zr1I1 si Zr2I2
53
neutralizarea cuplajului galvanic intre circuitere functionale in cazul circuitelor imprimate: in mod uzual cuplajul galvanic apare in schemele cu circuite imprimate in care punctele M si N reprezinta puncte pe conductorul de masa al schemei neutralizarea cuplajului galvanic are loc atunci cand conexiunea la masa a celor doua circuite se realizeaza intr-un singur punct, N
neutralizarea la alimentare:
se considera doua receptoare alimentate din sursa S prin intermediul unei linii comune, cu impendanta
Z R jL
variatiile curentului absorbit de receptorul A determina caderi de tensiune pe impedanta Z, care influenteaza functionarea receptorului B.
54
solutii de neutralizare: dispunerea unui condensator de mare capacitate la iesirea sursei si utilizarea unor linii de alimentare distincte pentru cele 2 receptoare
alimentarea fiecarui receptor de la o sursa proprie
55
ii. cuplaj galvanic datorat legarii la pamant intre doua prize de pamant, P1 si P2, situate la distante d, exista o diferenta de potential, care depinde de pozitia geografica a terenului si de eventualele instalatii industriale din zona diferenta de potential dintre prizele P1 si P2 se datoreaza curentilor vagabonzi din pamant
d.p.v. EMC, se poate considera ca intre prizele de pamant exista o t.e.m. echivalenta de influentare
56
Exemplu:
Masurarea unui curent intens cu ajutorul unui shunt semnalul se transmite de la shunt la aparatul de masurat AM prin cablul coaxial CC carcasa metalica a aparatului este conectata gresit la pamant cablul coaxial are o inductivitate specifica mult mai mica decat cea a unei linii cu doua conductoare si nu determina un cuplaj inductiv pentru alte circuite, (in exteriorul cablului coaxial campul magnetic este nul) in montajul din fig., cuplajul galvanic se realizeaza prin ecranul cablului coaxial acesta constituie o impedanta comuna a circuitului folosit la masurarea semnalului util si a circuitului in care exista t.e.m. echivalenta edp apare un cuplaj galvanic intre circuitul de masurare prin care trece curentul Im si circuitul care se inchide prin pamant, prin care trece Ip
57
rezolvarea problemelor din exemplul prezentat: neutralizare: se izoleaza aparatul de masurat AM capacitatea parazita Cp determina o micsorare a curentului datorat t.e.m. echivalente, edp
58
b) Cuplajul inductiv poate fi modelat si studiat prin exemplul din fig. circuitele (1) si (2) sunt cuplate inductiv: o parte din fluxul magnetic produs de trecerea curentului intr-un circuit strabate bucla formata de celalalt circuit
notatii: E1, E2 t.e.m. ale surselor; Zs1, Zs2 impedantele interne ale surselor Z1, Z2 impedantele liniilor de legatura Zr1, Zr2 impedantele receptoarelor
ecuatiile de functionare ale celor doua circuite cuplate:
E1 I 1 ( Z s1 Z1 Z r1 ) j 2 M 2 I 2 E 2 I 2 ( Z s 2 Z 2 Z r 2 ) j1 M 1 I 1
Obs.:
Z s1 Rs1 j1 Ls1 ;
Z1 R1 j1 L1 ;
Z r1 Rr1 j1 Lr1 ; 1 2f1
Z s 2 Rs 2 j 2 Ls 2 ; Z 2 R2 j 2 L2 ; Z r 2 Rr 2 j 2 Lr 2 ; 2 2f 2
59
E1 I 1 [ Rs 1 R1 Rr1 j1 ( Ls 1 L1 Lr1 )] j 2 M 2 I 2 E 2 I 2 [ Rs 2 R2 Rr 2 j 2 ( Ls 2 L2 Lr 2 )] j1 M 1 I 1
curentii interferati in cele doua circuite:
E1 j 2 M 2I 2 I 1 R R R j ( L L L ) s1 1 r1 1 s1 1 r1 E 2 j1 M 1 I 1 I 2 R s 2 R 2 R r 2 j 2 ( L s 2 L 2 L r 2 )
curentii neinterferati in cele doua circuite:
I o1 I o2
E1 Rs1 R1 Rr1 j1 ( Ls1 L1 Lr1 ) E2 R s 2 R 2 R r 2 j 2 ( L s 2 L 2 L r 2 )
Concluzie: in cele doua circuite interferate apar t.e.m. de interferenta: -j2M2I2 si -j1M1I1:
60
neutralizarea cuplajului inductiv: solutii generale: conexiuni scurte conductoare dus-intors rasucite conexiuni in cablu coaxial pt circuitele de forta si pt circuitele de masurare asezare geometrica astfel incat sa existe un transfer minim de flux magnetic in bucla circuitului vecin solutii particulare exemplului descris: shunt coaxial pt masurarea curentilor cu variatii rapide ecranare suplimentara a cablului coaxial folosirea cabinei ecranante
semnalul de masurare este captat in interiorul tubului (1), pe circumferintele (m) si (n) in interiorul tubului inductia magnetica este nula, astfel incat tensiunea de masurare va fi U m=RI, (R rezistenta tubului) cabina ecranata are peretii din otel sau cupru, fiind legata la priza de pamant proprie
61
c) Cuplajul capacitiv
apare intre conductoare care se gasesc la potential diferite si se datoreaza existentei capacitatilor parazite in fig., linia (1) este supusa tensiunii U1 fata de pamant urmare a diferentei de potential, se produce intre conductoare un camp electric, care este modelat in schema echivalenta printr-o capacitate parazita C1 linia (2) primeste tensiunea U2 datorata capacitatilor parazite C1, C2 si rezistentei de pierderi R2 schema echivalenta are in vedere ca numai sistemul (1) perturba sistemul (2) nu si invers (nivelul de tensiune este de cateva ori mai mare in sistemul (1) decat in (2))
notatii: Z 1
1 ; jC1
Z2
1 jC 2 R2 1 1 jC 2 R2 R2 jC 2 R2
62
U 1 I ( Z1 Z 2 ) U 2 Z2 U 1 Z1 Z 2 U 2 I Z 2
tensiunea de interferenta a conductorului al 2-lea:
U 2 U1
Z2 R2 U1 Z1 Z 2 1 jC 2 R2 R2 jC1 1 j (C1 R2 C 2 R2 )
jR2 C1 1 jR2 (C1 C 2 )
1 R2 1 jC1 1 jC 2 R2
U 2 U1
deci:
U 2 U1
cazuri limita:
R2-> C2->0
=>
U 2 U1 U 2 U1
C1 C1 C 2
=>
jR2 C1 1 jR 2 C1
63
neutralizarea cuplajului capacitiv
in instalatiile din tehnica masurarii si din informatica, conductorul 2 se introduce intr-un ecran conectat la pamant (v. fig.). liniile de camp care pornesc de la linia (1) se termina toate pe ecranul pus in pamant, astfel incat curentii prin C1 circula direct la pamant si nu provoaca caderi de tensiune perturbatoare pe linia (2)
in tehnica curentilor intensi se recurge la formarea unui divizor de tensiune capacitativ cu capacitati mult superioare fata de capacitatile parazite
64
d) Cuplajul prin radiatie
reprezinta interferenta provocata de campurile electromagnetice, variabile in timp, asupra liniilor electrice campul electric si campul magnetic se pot considera independente numai la frecvente joase si in apropierea sistemului perturbator la frecvente inalte si la mare distanta de sistemul perturbator, campurile electrice si magnetice apar impreuna fiind legate prin legea inductiei electromagnetice:
rotE
Obs:
B t
descrierea cantitativa a cuplajului electromagnetic al liniilor in cazul sistemelor cu mai multe conductoare este foarte complicata din punct de vedere matematic
o unda electromagnetica incidenta Ei si Hi care cade pe un sistem de conductoare provoaca acolo curenti si tensiuni care, la randul lor sunt sursa undei unde electromagnetice reflectate, ER, HR formeaza un camp rezultant neutralizarea efectului radiatiei electromagnetice: filtre ecrane spatiilor ecranate
65
Capitolul 4: Protectia EMC a echipamentelor

la perturbatii radiate
Protectia echipamentelor la radiatii ecranate, d.p.v. CEM (imunitate si/sau compatibilitate) se face prin ecranare electromagnetica
Ecran perete conductor care separa spatiul in trei regiuni distincte:
regiunea 1, n care se gseste sursa perturbatoare
regiunea a 2-a doua - ecranul

regiunea a 3-a - n care se gaseste victima
constituie spatiul protejat
Ecranele: masive sub form de pelicul/folie (de regula, la f > 30 MHz)
ecranul reprezint o referinta de potential pentru toate cablurile, filtrele etc., asigurand si calea de ntoarcere a curentilor paraziti (in cazul ecranarii campurilor electrice) 66

ECRAN
Echipament electronic protejat
Mediul exterior
informaii vehiculate
radiaii compromitoare
difuzie conducie aperturi
radiaii emise de nivel sczut, care nu permit refacerea informaiei vehiculate

radiaii recepionate din exterior, potenial periculoase
niciun ecran nu este perfect exist mai multe mecanisme care contribuie la acest neajuns, care pot fi, pn la un anumit nivel, controlate: difuzia undelor prin peretele ecranului cuplajele prin conductorii care acceseaz ecranul penetrarea prin aperturi
67

cuplajele prin conductorii care acceseaz ecranul au o pondere insemnata la nivelul total al campului radiat
sunt, insa, in mod semnificativ, puin dependente de modul de proiectare al ecranarii, fiind influenate mai mult de modul de realizare al filtrrilor i al mbinrilor prin lipire (sudur) la punctele de acces n cutia de ecranare a cablurilor
realizarea unei ecranri eficiente presupune rezolvarea a dou probleme eseniale: alegerea materialelor de ecranare:
materialul ales trebuie s asigure nivelul impus al atenurii cmpului electromagnetic minimizarea numrului de mbinri i fante n mod ideal, nu ar trebui s existe fante i mbinri, acestea reprezentnd discontinuiti din punct de vedere al curenilor de suprafa, deci poteniale surse de radiaii reducerea la minim influena discontinuitilor i a asigura fiabilitate pe termen lung
alegerea modului de asamblare a materialelor:
maximizarea calitii mbinrilor i fantelor
pentru cmpuri de joas frecven, eficacitatea ecranrii unei incinte este determinat, mail ales, de materialul folosit la frecvene mai mari, mbinrile i fantele devin aspectul critic asupra performanelor incintei
calitatea acestora este afectat de materialul folosit i tehnica de asamblare utilizat
68

d Pi Unda incidenta Hi, Ei
Regiunea surselor de perturbatii
mecanisme de protectie prin ecranare:

A
ecran
absorbia reflexia scintilaiile multiple (reflexii, absorbii i refracii multiple)
Unda reflectata HRi, ERi
Unda emergenta (refractata)
Rr Pt
pierderi prin absorbie (A, similare atenurii de inserie) pierderi prin reflexie (R) pierderi datorate scintilaiilor multiple (Rr)
PR
Suprafaa de frontiera i
Suprafaa de frontiera e
69

pentru cazul undei plane produs de un dipol sau o nfurare buclat, la distanta r, respectandu-se condiia de camp departat (r >>/2), mrimile componentelor ecranrii (dB) sunt respectiv:
A dB 3,34 f d
f R dB 168 20 log 10 A Rr 20 log 10 1 10 10 cos0,23 A j sin 0,23 A
Nota: (Rr = 0 dac A > 15 dB)
unde: f - frecvena undei - permeabilitatea magnetic a materialului - conductivitatea electric a materialului
valorile tipice pentru Cu, la f = 1MHz, sunt :
A = 3,34 dB/mm grosime

R = 106 dB / m-3 Rr = -2,61 dB pentru d = 1 mm i respectiv Rr = 0 pentru d > 10 mm 70


i.
SE - eficacitatea ecranrii
Es SE 20 log 10 E 0
Pi SE 10 log 10 P t
dB
R factorul de atenuare prin reflexie la suprafeele de frontier e i i A factorul de atenuare prin absorbie n interiorul ecranului (transformarea energiei electromagnetice n cldur prin pierderile datorate circulaiei de cureni prin ecran) Rr factor de atenuare care ine cont de scintilaiile multiple n interiorul ecranului
ii.
A R Rr
iii.
valorile SE obinute, fie din msurtori, fie din predicii teoretice, ambele folosind un material de ecranare de mari dimensiuni, au o utilitate practic limitat
pentru a se elimina/limita fenomenele de difracie la marginile materialului
Nota: relatii similare se definesc pentru campul magnetic
mrimea i coninutul, n condiii reale de operare, a cutiei de ecranare forma i dimensiunile aperturilor prezente pe pereii cutiei de ecranare
interacioneaz ntr-o manier complex i greu predictibil, ducnd la valori, uneori foarte diferite ale SE, pentru diverse puncte din interiorul cutiei de ecranare
71

eficacitatea ecranrii SE este funcie de: frecven materialul din care este executat ecranul (de regul: cupru, oel, aluminiu)
tipul de cmp ce trebuie atenuat (electric, magnetic, TEM)

geometria ecranului (paralelipipedic, cilindric, sferic etc.) unghiul de inciden al cmpului etc.
fiecare dintre mecanismele enumerate anterior, respectiv absorbia reflexia, scintilaiile multiple (reflexii, absorbii i refracii multiple) acioneaz n moduri specifice, care pot fi apreciate obiectiv prin mrimi caracteristice
72

a) Absorbia caracterizat prin constanta de atenuare, , caracteristic fiecrui material uzual se lucreaz cu inversul acestei mrimi, ( = 1/), numit adncime de ptrundere reprezint distana n interiorul materialului conductor la care cmpul aplicat pe suprafaa sa scade la nivelul 0,368 (e-1=0,368) fata de valoarea la suprafaa materialului analitic, este descris prin:
1 f
r ,
2 f
(4.1)
0 r 0
2
0 0 r
unde:
2 r 1 1 2 f 0 r
, - adncimea de ptrundere
- H/m- permeabilitatea vidului - 8.85416 x 10-12 F/m - permitivitatea vidului - constanta dielectric relativ a materialului
- frecvena de operare - permeabilitatea relativ a materialului - conductivitatea electric a materialului
73

reprezentarea grafica a dependentei adancimii de patrundere de caracteristicile uzuale de material: conductivitate constanta dielectrica
r ,
1
2 0 r 0 2 f r 1 1 2 2 f 0 r
74

dup cum se observ (v.fig.slide 70 si 71) creterea permitivitii relative: efect: descreterea adncimii de ptrundere consecinta directa: atenuarea componentei cmpului electric n material este mai ridicat
echivalent cu efectul creterii frecvenei, f, a undelor electromagnetice (sau descreterea lungimii de und a oscilaiei care se propag prin material)
obinerea unei ecranri eficiente: utilizarea unui material avand adancime de patrundere mica
la frecvente inalte, frecvena si conductivitatea sunt variabilele care determin, in principal, adancimea de patrundere la frecvene joase, o permeabilitate ridicat reduce adancimea de patrundere si imbunatateste caracteristicile de ecranare la camp magnetic
75

Calculului componentelor cmpului electromagnetic care se propag ntr-un material avnd caracteristici date ( r , r , precizate): pentru a ajunge la expresia ecuaiei undei (necesar calculului propagrii cmpului n material), se pornete de la urmtoarele ipoteze: regiunea nu conine sarcini electrice sau surse de curent: mediul de propagare este: liniar (independent de cmp) izotrop (independent de direcie) ne-dispersiv (independent de frecventa)
in aceste condiii, din ecuaiile lui Maxwell (att cele de rotor ct i cele constitutive Gauss) rezult:
E E 1 H 0 H t t H H 1 E 0 E t t
(4.2)
76

prin dezvoltarea rel (4.2) n coordonate carteziene, rezulta:
Ex 1 Hz Hy t y z Ey 1 H Hz x t z x
Hx 1 Ez Ey t y z Hy t 1 Ex Ez y x
(4.3)
Ez 1 Hy Hx t x y
Hz 1 Ey Ex t x y
77

considerand cazul variaiei unidimensionale a cmpului rel. (4.3) se reduc, pentru cazul cmpului E, la forma:
Ex 1 Hz Hy t y z
0 y z
Ex t 0
Ey EY 1 Hx Hz 1 Hz t z x t x Ez 1 Hy Hx t x y Ez 1 Hy t x
2 Ez 1 Hy 2Ez 1 Hy t x t2 xt 2E 1 1 2Ez z 2 t x2 2 2 Hy 1 Ez Hy 1 Ez t x xt x2
(4.4)
78

2 2 2 Ez c Ex t2 x2
in forma finala:
(4.5)
conform rel. (4.5), componenta dependent de z a cmpului electric se va propaga, n timp, de-a lungul axei Ox, cu viteza c o ecuaie diferenial de ordinul doi, cum este i ecuaia undelor, scris n forma sa general,
2 2 2 ux, t c ux, t t2 x2
are dou soluii liniar independente
(4.6)
ux, t Fx ct Gx ct
(4.7)
Obs.: funcia u(x,t), este o soluie a ecuaiei (4.5) doar n cazul unei alegeri corespunztoare a funciilor F i G descrierea situatiei: v. fig. / slide 79
se poate face un raionament similar i asupra funciei G
79

componenta de cmp la momentul t=t0
F(x0+ct0) F(x+ct)|t=t0
x0
F(x1+c(t0+t) )
componenta de cmp la momentul t=t0+t
F(x+ct)|t=t0+t
x1
in final, rezulta:
argumentul de forma x+ct reprezinta o component de camp care se deplaseaza in sensul descrescator al argumentului x argumentul de forma x-ct reprezinta o componenta de camp care se deplaseaza in sensul crescator al argumentului x 80

pe baza rel. (4.3) (4.7), s-a realizat o simulare a propagarii undei de camp electric intr-un material dat s-au obtinut urmatoarele rezultate, corespunzator mai multor tipuri (arbitrare) de materiale
componentele de cmp electric (Ez) i magnetic (Hy) pentru un material de = 0,005 S/m; r = 1, n cazul unidimensional
componentele de cmp electric (Ez) i magnetic (Hy) pentru un material de = 0,01 S/m; r = 1, n cazul unidimensional
Concluzii: odat cu creterea conductivitatii mediului de propagare (materialului), componentele cmpului sunt atenuate, propagarea, practic, nemaiavand loc
crescnd valoarea constantei dielectrice, adncimea de ptrundere n material scade
81

b) Reflexia
pierderile prin reflexie reprezint diferena dintre unda incident E0 i unda ieit din ecran Ed:
Z E R 20 log 0 20log 1 Ed 4 Z2

dB
(4.8)
Obs.: in relaia (4.8) s-a fcut uz i de exprimarea campului functie de impedantele ecranului (Z2) i a mediului in care este amplasat ecranul (Z1) pe baza rel. (4.8) se pot analiza mai multe cazuri specifice, dintre care mai importante sunt urmtoarele: camp electric (unda plana), aer (Z1=Z0), ecran oarecare (Z2=Ze):
R e 20log Z0 4 Ze 20log 94,25 Ze
(4.9)
camp magnetic
R m 20 log z 4 ze
(4.10)
20 log
2fr0r 1,97 10 f r 20 log 4 ze ze
unde r este distanta pana la sursa
82

Obs.: in ambele cazuri pierderile prin reflexie nu depind de grosimea ecranului, ci doar de valorile impedantelor ecranului, respectiv mediului aceste pierderi sunt provocate de dezadaptare vor exista atat timp cat ecranul si mediul vor fi executate din materiale diferite, avand, deci, impedante diferite
acesta este cazul din practica aceste pierderi nu pot fi eliminate, dar pot fi minimizate, in anumite limite: actionand asupra impedantei ecranului, respectiv asupra materialului din care este confectionat acesta
materialul sa aiba conductivitate mare - adancime de patrundere mica permitivitate mica

83

c) Scintilaiile multiple in cazul ecranelor subtiri (comparabile cu adancimea de ptrundere) apar reflexii multiple
d
H0 HR1 Hd1 Hd2
pentru undele plane de camp electric, pierderile, B, datorate reflexiilor multiple (Be) sunt neglijabile, astfel incat se considera
Be 0
Hd4
Bm 20 lg 1 e
2d
Hd3
pentru camp magnetic relaia pentru B este:

(4.11)
efectul scintilaiilor multiple este mai important pentru campul magnetic decat pentru cel electric rel. (4.12) are o valoare de pondere important n calculul factorului de atenuare SE numai pentru A<10 dB; cand A10 dB se poate considera Bm 0 84

d)

imbinarile in ecrane
un rol important n obinerea unui ecran cu o eficacitate, SE, foarte buna il reprezint modul de realizare al imbinarilor acestuia datorita prelucrarilor materialelor pentru carcase apar spatii sau discontinutati se pot considera ca avand sectiune dreptunghiulara se pot asimila cu ghidurile de unda
pierderile prin discontinuitatile unui ecran depind, n principal, de: dimensiunea liniara maxima a deschiderii frecventa sursei
asigurarea unei imbinari cat mai bune a parilor constructive ale ecranelor se poate realiza:
prin suduri se asigura un foarte bun contact electric i, deci, o bun ecranare este scumpa, laborioasa si asigura o intreinere mai dificila (fiind o mbinare nedemontabila nu asigura o continuitate electric foarte buna, datorit neregularitatilor de prelucrare intre suruburi apar fante prin care se produc scurgeri/patrunderi ale campului electromagnetic
prin suruburi
85

cele dou suprafee ce vin n contact se suprapun, n general, n punctul de strngere cu urub numai pentru suprafee foarte bine prelucrate mai exist cel puin nc un punct de contact
din aceast cauza, de regul, cu ajutorul prinderii prin uruburi nu se poate asigura un contact uniform
maximul pierderilor prin radiaie apare n cazul unei discontinuiti de mbinare avnd lungimea l (lungime pentru care fanta devine anten, fiind lungimea de und) in practica, pentru mai mult siguran, lungimea fantei se alege astfel nct s fie ndeplinit condiia l (n acest fel deschiderea liniar nu va radia) 100 86

discontinuitatea poate fi privita si ca un ghid de unda: se poate aplica notiunea de frecventa critica valoarea frecventei de lucru sub care ghidul devine atenuator iar fenomenul de propagare nu poate avea loc (atenuarea este in functie de lungimea ghidului de unda)
expresiile frecventei critice si ale atenuarii in imperfectiunile (fantele) de imbinare modelate ca discontinuitati de tip ghid de unda sunt cele din tabelul urmator: Tipul ghidului echivalent discontinuitatii frecventa critica, fc
fc
d d t
17,5 109 d
t d
Hz
fc
15 109 d
t d
Hz
atenuarea, A
A 27
dB
A 32
dB
unde: d [cm] - diametrul fantei rotunde sau lungimea cea mai mare a fantei dreptunghiulare t [cm] - adancimea fantei
87

y
majoritatea ecranelor electromagnetice ale echipamentelor uzuale pot fi privite i drept caviti rectangulare aceast abordare permite:
analiza funcional i constructiv mai simpl a ecranelor

estimarea performanelor din punct de vedere al ecranrii modalitatea de plasare a unor orificii cu diverse funcionaliti avnd diferite forme i dimensiuni
c z
metoda general de determinare a expresiilor componentelor cmpului electromagnetic n interiorul cavitii presupune:

rezolvarea ecuaiei undelor (pentru regiunea din interiorul cavitii) punerea condiiilor la limita de separaie dintre medii (la frontiera cavitii)
88

este mai usor, insa, de a se folosi expresiile campului electromagnetic din ghidul rectangular (din care provine cavitatea), care satisfac, deja, condiiile la limit a pe peretii laterali (si) ai cavitatii mai este necesara doar impunerea condiiilor la frontier pe pereii terminali, la z 0, c folosind expresiile campului electric transversal (Ex, Ey) ale modurilor TEmn sau TMmn din ghidului dreptunghiular, se poate scrie:
E t x, y, z e x, y A e j mn z A e j mn z
(4.12)
unde ex , y reprezint variaia transversal a modului iar A+, A- sunt amplitudini arbitrare ale celor dou componente ale undelor progresive: directa si inversa
constanta de propagare a modurilor TEmn sau TMmn este:

mn k 2
m n a b
2 2
(4.13)
k
aplicarea condiiei ca E t 0 la z 0 rel. (4.12), implica faptul ca A+ = A- (reflexii de la un perete conductor perfect) in acest fel, condiia ca E t 0 la z c conduce la:
E t x, y, c ex, y A 2 j sin mn c 0
(4.14)
89

mn c p ,
p 1,2,3,....,
singura solutie ne-banala ( A 0 ) are loc atunci cand:
(4.15)
ceea ce este echivalent cu a considera ca lungimea cavitatii trebuie s fie un multiplu ntreg al g (lungimea de und in ghid), la frecventa de rezonanta se defineste numarul de unda la rezonanta al cavitatii dreptunghiulare:
m n p kmnp a b c
2 2 2
(4.16)
in acest fel, se poate face referire la modurile de rezonan ale cavitatii, notate TEmnp sau TMmnp, unde indicii m, n, p, reprezinta numarul de variatii ale undei stationare in direciile x, y, z respectiv
f mnp c k mnp 2 r r c 2 r r m n p a b c
2 2
(4.17)
pe baza relaiei (4.17) se pot determina frecventele la care o cavitate va prezenta rezonante, prin atribuirea de valori intregi indicilor m, n, p, (A! doar unul din indicii m, n, p poate avea, la un moment dat, valoare nula)
90

m n p f mnp 0,15 a b c
2 2 2
in condiii ideale ( r r 1 ), frecventele de rezonanta ale cavitatii dreptunghiulare, (in GHz), se pot calcula cu:
(4.18)
modul fundamental de rezonan al cavitii este cel de frecven de rezonan minim dnd valori particulare, discrete, indicilor m, n, p, se obin: modul de oscilaie din cavitate (de fapt, configuraia particular a distribuiei cmpului electromagnetic pentru valori date ale indicilor m, n, p, respectiv cte semiperioade ntregi ale componentelor cmpului sunt cuprinse pe axele Ox, Oz, Oz, respectiv) frecven de rezonan a modului considerat
considerndu-se un caz particular, respectiv cel pentru care dimensiunile cavitatii se afla in relaia, a c b se obin: frecvena minim de oscilaie modul de oscilaie asociat acesteia (numit mod fundamental) al cavitii considerate corespund valorilor m 1, n 0, p 1
f 101 0,15 1 1 2 2 a c
(4.18)
91

Exemplu se considera un ecran pentru protejarea unui echipament dimensiunile ecranului ( a 360 mm , b 71,7 mm , c 315 mm ) rezulta din cerinte constructive sau de alta natura si reprezint o data de intrare a proiectarii acestuia prin particularizarea relaiei (4.18) se obtine relatia frecvenelor de rezonanta:
f mnp 0,15 10,078 m2 194,519 n2 7,716 p 2
pornind de la expresiile cmpului electromagnetic n cutia de ecranare (cavitate) rezulta distributia campului electromagnetic in interior acest lucru este important n realizarea unei ecranri eficace alegerea formei numrului poziiilor
92
in care trebuie practicate eventualele orificii tehnologice (cu diverse roluri)


modul fundamental n cavitate: TE101 frecvena de rezonan a modului fundamental: 0,632 GHz cmpul electric
cmpul magnetic
93


modul urmtor celui fundamental n cavitate (ecran): TE201 frecvena de rezonanta a modului TE201: 0,958 GHz cmpul electric
cmpul magnetic
94

Aperturi i imperfeciuni ale ecranelor
aperturile (de diferite forme i dimensiuni) reprezint cauza degradrii performanelor unui ecran electromagnetic, favoriznd radiaia undelor electromagnetice este important ca amplasarea acestor orificii s se fac n funcie de mai muli factori cum ar fi:
distribuia campului electromagnetic (inclusiv de curenii de suprafa care circul pe faa interioar a cutie de ecranare fr orificii) forma, dimensiunile i poziia orificiilor frecvenele de lucru etc.
pentru studierea influenei mrimii, poziiei i, parial, formei orificiilor asupra eficienei ecranrii vor fi fcute anumite consideraii n cele ce urmeaza
95

pentru a evalua influena unui orificiu practicat in peretele unei incinte ecranate, se consider o cutie de ecranare rectangulara, avand un orificiu dreptunghiular pe unul din pereii si (v. fig. slide 91) orificiul (o fanta dreptunghiulara) si cavitatea se pot modela printr-un circuit echivalent cu linii de masura (v. fig.slide 92) ecranarea electric la distana dp (punctul P) de fanta se obine din tensiunea n acel punct, din circuitul echivalent, iar ecranarea magnetica, din curentul in punctul P
P Punctul de msurare a SE Orificiu (fant) de form rectangular Z0s dp ds - dp
dp
ds
Ws
Z0 Wa Zg , k g V0 La
Ls La/2
96

algoritm
pasul 1: se determin impedana echivalent a fantei pasul 2: se realizeaza transformarea (reflectarea) tuturor tensiunilor si impedanelor in punctul de referinta, P, (punct in care se calculeaz eficacitatea ecranarii) pasul 3: se determina eficacitatea ecranarii cutiei de ecranare, in punctul P, aflat la distanta ds de peretele cu fanta
eficacitatea ecranrii cutiei de ecranare, n punctul P, aflat la distana ds de peretele cu fanta:

SE 20 log Vp V p'
(4.19)
unde V(p) este tensiunea din linia de transmisiune, la distana d p de peretele cu fant al cavitii, iar V(p), tensiunea msurat n acelai punct, dar n absena ecranului
impedana fantei se poate modela cu ajutorul relatiei
Za
1 La k L j Z 0 s tan 0 a 2 Ls 2
We 1 4 1 Ws ln 2 We 1 4 1 W s
2
(4.20)
Z 0 s 120
(4.21) impedanta caracteristica a liniei echivalente fantei
97

4 Wa 5h 1 ln 4 h
inaltimea efectiva a fantei este:

We Wa
(4.21)
unde h grosimea peretelui in care este practicat fanta (pentru perei de grosimi foarte mici, practic impedana caracteristic liniei de transmisiuni echivalenta cutiei ecranate se We Wa a considera a fi egala cu impedanta de unda a modului TE10 a ghidului din care provine cutia tensiunea echivalenta a sursei de radiatii, Vs si impedanta echivalenta a sursei, sunt:
Vs V0 Za Z0 Za
Zs
Z0 Za Z0 Za
(4.22)
pentru TE10, modul fundamental al ghidului din care provine cavitatea, marimile caracteristice - impedana caracteristica i constanta de propagare - sunt date de:
Zg Z0 1 2 L s
2
k g k0
1 2 L s
(4.23)
98

se poate acum realiza transformarea (reflectarea) impedantei de scurtcircuit pe care se termina ghidul de und in punctul P, rezultand: o tensiune echivalenta, V1 o impedan a sursei, Z1 o impedan de sarcin, Z2
V1 Vs Z cosk g d p j s sin k g d p Zg Z s j Z g tan k g d p Z1 Z 1 j s tan k g d p Z g
Z 2 j Z g tan k g d s d p
(4.24)
date de relaiile:
(4.25)
(4.26)
tensiunea Vp se poate scrie ca:

V p V1 Z2 Z1 Z 2
(4.27)
99

in absena ecranarii, impedana de sarcin este doar Z0, iar tensiunea i curentul n punctul P sunt date de:
V p' V0 2
' Ip
V0 2 Z0
(4.28)
rezulta expresia eficacitatii ecranarii electrice, SE:

2 Za
SE
Z 0 Z a Z1 Z 2 cosk g d p

Zs sin k g d p Zg
(4.29)
Exemplu considerndu-se cazul unei cutii de ecranare (caviti rezonante) de dimensiuni 300 x 120 x 300 mm, avnd fante de dimensiuni 200 x 60 mm, 150 X 10 mm, respectiv, au rezultat variaiile eficacitii de ecranare, SE, din fig. urm (slide 96):
100

Fanta de dimensiuni 200 x 60 mm
Fanta de dimensiuni 150 x 10 mm
Concluzii
existenta unei frecvene proprii de rezonanta a structurii (cavitate rezonanta fant) aceasta frecvena se modific odat cu schimbarea dimensiunilor fantei modificarea valorii atenuarii incintei atenuarea globala a incintei este mai mic pentru cazul fantei de dimensiuni mai mari fata de cazul fantei de dimensiuni mai mici
101

Modelarea unui ecran scop: estimarea performanelor de protecie la radiaii compromitoare ale unei cutii de ecranare a unui echipament informatic, pe baza unor simulri n realizarea simulrilor se are in vedere reproducerea unor situaii practice: n ecranul echipamentului exista discontinuitai accidentale (fante de forma preponderent rectangulara, de diverse marimi, plasate in diverse poziii pe cutie), care pot fi eliminate in ecranul echipamentului exista discontinuitati realizate in mod voit, avand roluri diverse (aerisire, tehnologice, etc.), care nu pot fi eliminate se evalueaza influenta pe care o au fiecare dintre aceste posibile tipuri de discontinuiti asupra nivelului campului electric radiat, la distanele specificate de standardele EMC (3 m si respectiv 10 m) structura de ecranare analizata (v. fig.):
317 mm
73.7 mm
362 mm
102

Situaii reale tipice pentru care s-au realizat modelrile: ecran fr nicio apertur ecran cu orificii de aerisire ecrane cu fante tehnologice ecrane cu aperturi datorate imperfeciunilor de realizare
Parametrii int ai modelrilor: frecvena proprie de rezonan a ecranului i eventuala modificare a acesteia n prezena orificiilor sau aperturilor coeficientul de reflexie a ecranului intensitatea cmpului electric radiat de ecran la 3m, respectiv 10m de ecran proprietile radiante ale ecranului (exprimate prin diagrama de directivitate)
103

ecran fara nicio apertur
Variaia coeficientului de reflexie n jurul frecvenei de rezonan
Nivelul cmpului electric radiat la 3 m
Obs.: datorit faptului c ecranul nu are nicio apertur, radiaia acestuia este, practic, inexistent
104

33 de orificii, de diametru 2 mm, aflate ntr-o gril de trei rnduri, orificiile fiind la distane egale unele de altele, de 3 mm
ecran cu 33 orificii de aerisire
Variaia coeficientului de reflexie n jurul frecvenei de rezonan Nivelul cmpului electric radiat la 3 m Nivelul cmpului electric radiat la 10 m
Obs.: intensitatea cmpului electric radiat depaseste limitele din standarde pentru a inlatura acest neajuns, se poate recurge la reducerea numrului de orificii de aerisire, pana cand valoarea campului radiat se ncadreaz n limite in cazul considerat, acest lucru s-a realizat prin reducerea numarului de orificii cu 5, rezultnd 28 de orificii de aerisire 105

28 de orificii, de diametru 2 mm, aflate ntr-o gril de trei rnduri, orificiile fiind la distane egale unele de altele, de 3 mm
ecran cu 28 orificii de aerisire
nivelul cmpului electric radiat la 3 m
nivelul cmpului electric radiat la 10 m
Obs.: intensitatea campului electric radiat se afla sub limitele din standarde!
106

Evaluarea proprietilor radiante ale ecranului cu 28 de orificii de aerisire
f = 200 MHz
f = 400 MHz
f = 600 MHz
f = 1 GHz
Obs.: nivelul cmpului radiat este maxim pentru frecvena de rezonan i pentru o zon ngust din jurul ei variaia frecvenei duce la variaii ale formei diagramei de radiaie i direciei de radiaie maxim
107

Evaluarea proprietilor radiante ale ecranului cu o fant
fant lateral rezultat din imperfeciuni tehnologice sau constructive
Variaia coeficientului de reflexie n jurul frecvenei de rezonanta
Nivelul cmpului electric radiat la 3m
108

evaluarea proprietilor radiante ale ecranului cu o fanta
f = 300 MHz
f = 400 MHz
f = 600 MHz
f = 1 GHz
Obs.: nivelul cmpului radiat este maxim pentru frecvena de rezonan i pentru o zon ngust din jurul ei variaia frecvenei duce la variaii ale formei diagramei de radiaie i direciei de radiaie maxim
109

la perturbatii conduse
pe caile de semnal, pot circula, in afara semnalelor utile, si semnale parazite spre/dinspre echipament o pondere insemnata in cadrul problemelor EMC o are realizarea protectiei la perturbatii conduse (protectia in conductie)
acest lucru simplific (ntr-un fel,!) rezolvarea problemelor EMC: este mai usor de adaugat un dispozitiv de protectie (pe calea de semnal, pe alimentare, etc.) decat:
de modificat ecranarea unor blocuri sau subansambluri

de proiectat, din start, un dispozitiv
pentru a nu radia (semnificativ, adica sub standarde) la realizarea protectiei la perturbatii conduse un rol determinat il au: modul de realizare a conexiunilor si a traseelor, tipurile de cabluri folosite conectarea cablurilor
protectia la perturbatii conduse conduce, in primul rand, la protejarea circuitelor din aval de dispozitivul de protectie
110

dispozitivul care asigura protectia la perturbatii conduse este filtrul (electric) modul de realizare a protectiei de catre filtrul electric: atenuarea perturbatiilor conduse, care altfel ar fi introduse in echipamentul electric sau electronic prin conductoarele de legatura intre sursa si echipament, sau prin linia electrica de alimentare a echipamentului
criterii de clasificare a filtrelor: d.p.v. al functiei (criteriu specific EMC): filtre pentru semnalul util filtre de retea filtre trece-jos (LPF) filtre trece-sus (HPF) filtre trece-banda (BPF) filtre opreste-banda (BSP) cu pierderi mici functioneaza prin neadaptare (echivalentul reflexiei) cu pierderi mari - functioneaz pe principiul disiprii (echivalentul absorbttiei) pentru filtrele care functionez pe principiul neadaptarii, energia se disip inspre sursa de energie parametrul tehnic de clasificare: atenuarea de -3 dB
d.p.v. al caracteristicii de frecventa:
dupa modul de lucru, filtrele pot fi:
111

parametrii specifici filtrelor electrice: atenuarea: raportul intre marimea de intrare si marimea de iesire (puteri, tensiuni sau curenti)
P1 a 10 log P , [dB ] 2
1 P1 a ln , [ Np] 2 P2
U1 a ln U , [ Np ] 2
U1 a 20 log U , [dB ] 2
I1 a ln I , [ Np ] 2
I1 a 20 log I , [dB ] 2
defazajul: unghiul dintre marimea de intrare si cea de iesire (tensiuni sau curenti sinusoidali)
filtrele atenueaza transmiterea perturbatiilor prin conductie important: pentru o actiune utila a filtrelor este necesar ca intre componentele spectrale ale semnalului util si componentele spectrale ale perturbatiilor sa existe o separare (utilizabila tehnic) alegerea corecta a caracteristicilor functiei de transfer a filtrelor (frecvente de taiere, panta flancurilor) face posibila o atenuare selectiva a perturbatiilor, fara o infuenta importanta asupra semnalului util
112

atenuarea reala a filtrului: raportul de divizare al divizoarelor de tensiune formate din componentele pasive ale filtrelor impreuna cu impedantele surselor si ale receptoarelor prin conectarea in serie a unor bobine acest raport de divizare se poate mari
o impedanta interna redusa a sursei de pertubatii de inalta frecventa nu permite o divizare importanta a tensiunii: prin conectarea in serie a unor bobine acest raport de divizare se poate mari
Filtre electrice pasive pentru semnalul util introducerea unui filtru intre sursa si receptor conduce la formarea unui divizor de tensiune, pe baza caruia se poate aprecia eficienta filtrului filtrele de tip trece-jos (LPF, FTJ ) sunt cele mai folosite filtre in EMC eliminarea perturbatiilor de inalta frecventa: intrarile si iesirile analogice ale echipamentelor sa fie filtrate LPF
113

Calculul atenuarii si al eficientei filtrelor pasiv pentru semnalul util tip LPF
introducerea unui filtru intre sursa si receptor conduce la formarea unui divizor de tensiune, pe baza caruia se poate aprecia eficienta filtrului
Udr tensiunea de interferenta
filtru cu impedanta longitudinala
filtru cu impedanta transversala
filtru cu impedanta longitudinala si impedanta transversala Zs si Zl - in serie; Zq si Zr - in paralel
Zl Zr=>
Eds I ( Zs Zl Zr ) Udr IZr

a = 20 log
Zs Zl Zr Eds 20 log Udr Zr
Zq Zr Eds I Zs Zq Zr Zq || Zr Udr I Zq Zr Zq Zr a 20 log Eds Zq Zr 20 log 1 Zs Udr Zq Zr
Zq Z r Eds I Zs Zl Zq Zr Z q Z r Udr I Z q Zr a 20 log Z s Z l Z r Zq Zr Eds 20 log Zs Udr Zr Zq Zr
114

Concluzie: atenuarea depinde de: frecventa semnalului perturbator impedanta sursei si a receptorului
determinarea practica a eficientei unui filtru: se standardizeaza impedantele sursei si receptorului: Zs=Zr=50 se masoara tensiunea de interferenta Udr in absenta filtrului si in prezenta filtrului
rezulta atenuarea:
a 20 log Udr (fara filtru) Udr (cu filtru)
Zs Zr 50
115

Filtre electrice pasive de retea filtrul de retea se plaseaza intre reteaua electrica si aparatul electric sau electronic
d.p.v. functional, filtrul de retea este un filtru trece-jos (LPF)

atenuarea produsa la trecerea curentului de 50Hz prin filtru este nesemnificativa, in timp ce la frecvente superioare atenuarea este foarte mar filtrul de retea: opreste ca semnalele de interferenta sa patrunda din reteaua electrica de alimentare in aparatul electric sau electronic opreste ca semnalele de interferenta produse de functionarea unui receptor sa fie transmise in retea
116

sub 150 kHz se poate considera: impedanta retelei este identic pentru MC si MD valoarea ei este necunoscuta depinde de:frecventa, timpul si locul n care se msoar perturbatiile se poate presupune ca, pentru f<150 kHz, impedanta retelei este cuprinsa intre 10 si 1 k , cu o valoare medie 100 - 200 impedanta sarcinii: pentru MD: este intotdeauna cunoscuta si are, de obicei, valoare mic pentru MC: are valoare mult mai mare avand n vedere cele precizate anterior, structura filtrelor de retea se prezint ca n fig., separat pentru MC si MD:
117

din compunerea celor doua circuite rezult structura unui filtru de retea (v. fig.)
condensatorul dintre faz si nul, Cx ar tebui s aiba o valoare cat mai mare
pentru ca acest condensator sa nu ramana incarcat la deconectarea sarcinii, se poate pune o rezistenta de valoare mare in paralel inductivitatea mutual M este realizat pe un tor compus din dou parti egale, pe fiecare jumatate fiind plasata cate o bobina independenta si asamblate in asa fel incat in mod diferential, fluxul sa fie nul din proiectare, trebuie evitata posibilitatea de saturare a miezului: bobina se poate transforma intr-o anten veritabila pe o raz de 20 30 m, mai ales pentru sarcini in comutatie sau atunci cand exista un continut mare de armonici
important: terminalele condensatoarelor s fie ct mai scurte utilizarea feritelor sub form de margele sau mansoane in scopul de a concentra campul magnetic in jurul conductorului conduce la cresterea inductivitatii proprii a conductorului de cateva sute de ori si de obicei, nu implica reproiectarea circuitului
118
Capitolul 6: Problema TEMPEST
TEMPEST: o codificare neclasificat pentru studiul radiaiilor compromitatoare neintenionate care, daca ar fi interceptate i analizate, ar dezvalui informatia securizata transmisa, receptionata (cu un cuvant: vehiculata) de catre orice sistem de procesare a informatiilor
echipamentele proiectate pentru a procesa informaii clasificate trebuie s aib un nivel extrem de sczut al emanaiilor purttoare de informaii, cu alte cuvinte, al radiaiilor compromitoare cele mai utilizate standarde pentru securitatea informaiilor, din punct de vedere al radiaiilor compromitoare, l reprezint standardele TEMPEST
119

echipamentele de tehnologia informaiei i de comunicaii produc emisii conduse i radiate plecnd de la aceste emisii, se poate reconstitui informaia clasificat
semnalele radiate i cele conduse pot fi reciproc transformabile:

un semnal condus poate fi emis n spaiul liber se poate cupla n orice linie sau alt conductor aflat n zon
semnal radiat
semnal condus
interferenele electromagnetice generate n echipamentele electronice moderne, preponderent digitale, le afecteaz substanial din punct de vedere al nivelului emisiilor neintenionate cauza: aceste echipamente folosesc circuite i dispozitive de comutare reunite n ansambluri de mare densitate
120

din punct de vedere al transmisiei semnalelor,
interconectrile sistemelor digitale de mare vitez pot fi privite ca linii de transmisie de mare frecven circulaia semnalelor prin propagarea de la chip la chip
poate fi privit ca un proces de propagare pe o linie de

transmisiuni, care este, n mod esenial, controlat de parametrii liniei (impedana caracteristic, lungimea liniei i impedana de sarcin)
121

ecranarea echipamentelor i a cablurilor de legtur atenuarea cmpului electromagnetic radiat n mod inerent de ctre echipamente la o valoare care face imposibil refacerea informaiei vehiculate
Ecranarea electromagnetic
cea mai important msur de protecie a echipamentelor de tehnologia informaiei sau de comunicaii mpotriva interceptrii informaiilor vehiculate o parte esenial a proiectrii i msurilor de compatibilitate electromagnetic
122

apreciere posibil
msurile excesive de ecranare pot fi o indicaie a inabilitii productorului de a asigura nivelul cerut de protecie TEMPEST i de CEM din proiectare
orict de mult i de corect s-ar aborda, nc din faza de proiectare, realizarea unui nivel sczut de radiaie electromagnetic, niciodat nu va exista o siguran deplin c, n anumite condiii de exploatare echipamentele nu vor radia cmpuri electromagnetice

doar parial adevrat
defectri ale componentelor, perturbaii exterioare intense
ale cror niveluri s devin critice din punct de vedere al securitii informaiilor pot schimba regimul static i dinamic de funcionare al circuitelor i/sau componentelor electronice
123
Capitolul 6:
Problema TEMPEST
Standarde si instructiuni aplicabile:

IEEE
SDIP 27, NATO TEMPEST Requirements and Evaluation Procedures, noiembrie 2005
SDIP 28, NATO Zoning Procedures, noiembrie 2005 SDIP 29, Facility Design Criteria and Installation of Equipment for the Processing of Classified Information, ianuarie 2006 D.S. 6, Ghid pentru instalarea echipamentelor electronice destinate prelucrrii informaiilor clasificate IEEE-STD 299, "Standard Method for Measuring the Effectiveness of Electromagnetic Shielding Enclosures" (Metoda standard pentru msurarea eficacitii incintelor ecranate electromagnetic), Institute of Electrical and Electronics Engineers -1997 ITSG-02, Critres pour la conception, la fabrication, lapprovisionnement, linstallation et les essays de rception de enceintes blindes contre le radiofrquence (Criterii pentru proiectarea, fabricarea, aprovizionarea, instalarea i ncercrile de recepie a incintelor blindate contra radiofrecvenelor), Dcembre 1999, Centre de la scurit des tlcommunications, Canada
NATO
M.Ap.N.
Centre de la scurit des tlcommunications, Canada
124
Capitolul 6:

Problema TEMPEST
conceptul general al protectiei TEMPEST pentru un obiectiv presupune o abordare a urmatoarelor aspecte (tehnice si operaionale): ecranarea electromagnetic filtrarea electromagnetic echipamente protejate TEMPEST
elementele (si echipamentele) mentionate anterior au rolul de a asigura un nivel al atenuarii suplimentare pentru o incint fata de atenuarea determinat de incinta existenta fara masuri de protectie TEMPEST
masurile de protectie TEMPEST trebuie avute n vedere la nivelul intregii incinte - nu (numai) la nivelul fiecrui element constructiv sau echipament n parte - astfel incat sa se asigure conditiile necesare zonei TEMPEST impuse de nivelul de clasificare al informatiilor nivelul de atenuare al unui loc se poate evalua luand n considerare urmatorii factori:
tipul i cantitatea de material din care este construit cldirea datele fizice i de arhitectur ale cldirii
distana pn la limita spaiului inspectabil condiiile de mediu

sursele de alimentare reflexiile din zona de interes i locaie
125
Capitolul 6:
Problema TEMPEST
problema TEMPEST implica: existenta unui spatiu inspectabil
zonarea locatiei
standardele prevad trei tipuri de zone TEMPEST, corespunzator unor valori de atenuare) caracterizarea echipamentelor
standartdele prevad trei clase de echipamente, corespunzator nivelurilor radiatiilor electromagnetice emise
separarea black-red emisii corelate
126
Capitolul 6:
Problema TEMPEST
pentru a asigura nivelul de atenuare de zon TEMPEST impus locatiei, n ansamblu, se au in vedere: elementele constructive alese procesul de instalare i montaj poate influenta in mare masura parametrii de performanta ai sistemului tehnic realizat
alegerea i stabilirea elementelor de ecranare i de filtrare: se considera valori ale parametrilor de performanta superioare fata de valorile prag stabilite pentru zona de interes valorile efective ale nivelelor de atenuare, depind si de eventuale defecte de material in timp, datorita oxidarii i procesului de uzura, nivelul de atenuare asigurat de o incint ecranat se diminueaza
eficacitatea ecranarii:
127
Capitolul 6:
Problema TEMPEST
Ecranarea electromagnetic a unei incaperi

soluii de ecranare electromagnetica pentru: pereti, tavan i podea: usi: usi metalice conectate la structura metalica de protectie electromagnetica a peretilor (daca e cazul) construirea unui compartiment de trecere intre camera i exterior pentru asigurarea continua a protectiei electromagnetice - folosirea de doua usi - in situaii speciale tapetarea cu placi sau folii metalice introducerea de insertii (plase) n structura peretilor aplicarea de vopsele speciale. ferestre prevazute cu rame metalice, conectate la structura metalic de protecie electromagnetic a pereilor (n cazul folosirii unei astfel de metode de ecranare) daca sticla (materialul transparent) nu asigur o atenuare suficient, aceasta va fi acoperit cu o folie protectoare din punct de vedere electromagnetic aplicarea de vopsele speciale pe ntreaga suprafa a acestora
ferestre:
128
Capitolul 6:
Problema TEMPEST
Filtrarea electromagnetic a unei incinte

soluii de filtrare electromagnetic pentru: cabluri de alimentare, de date, de semnal, telefonie, fibra optica etc.
folosirea de filtre, ghiduri de unda

folosirea de filtre, mansoane izolante, ghiduri de unda
conducte, tevi etc.
filtrele: inchise n cutii metalice, conectate la ecranul peretilor prevazute cu un ghid de unda pentru trecerea prin acesta
129
Capitolul 6:
Problema TEMPEST
cablurile de fibra optica care trec prin peretii incintei:
prin ghiduri de unda conectate pe panourile detaabile ale ncperii

tipul si dimensiunile acestora se vor stabili in functie de atenuarea dorita in gama de frecven de interes, (atenuare sub-critica)
trecerea tevilor, conductelor: un model de abordare a acestei probleme (v. fig.):

intreruperea conduciilor pe eava metalica prin continuarea acesteia cu una din material dielectric teava trebuie s fie perfect conectata la placa metalica de protectie prin garnituri metalice teava se comporta ca un ghid de unda
nu este necesar un ghid de und suplimentar
130
Capitolul 6:
Problema TEMPEST
realizarea unei incinte ecranate:

construirea unei camere din panouri metalice interconectate ntre ele (asigurarea unei conectiviti perfecte prin folosirea de garnituri etc.) prin strngere cu uruburi sau sudare
cerinele minime de atenuare electromagneticaa pentru camere ecranate:
131
Capitolul 7: Laboratorul EMC

testarea EMC a unor tipuri de tehnic militara: se efectueaza intr-un laborator EMC in conformitate cu standardul MIL-STD-461 (Department of Defense Interference Standard. Requirements for the Control of Electromagnetic Interference Characteristics of Subsystems and Equipment)
este standardul referitor la compatibilitatea electromagnetica a echipamentelor i sistemelor militare, utilizat in SUA si in majoritatea tarilor NATO
pentru furnizarea de date suplimentare necesare unor teste de compatibilitate se mai pot utiliza, doar cu scop informativ, standardele i celelalte documente, menionate la pct. A.2.2.1 din MILSTD-461F:
MIL-STD-188-125-1 - HEMP Protection for Ground-Based C4I Facilities Performing Critical, TimeUrgent Missions Part 1 Fixed Facilities
MIL-STD-464 - Electromagnetic Environmental Effects Requirements for Systems MIL-STD-704 - Aircraft Electric Power Characteristics MIL-STD-1275 - Characteristics of 28 Volt DC Electrical Systems in Military Vehicles MIL-STD-1399-300A - Interface Standard for Shipboard Systems, (NAVY) Section 300A, Electric Power, Alternating Current MIL-STD-1539 - Electric Power, Direct Current, Space Vehicle (USAF) Design Requirements MIL-HDBK-235/1 Electromagnetic (Radiated) Environment Considerations for Design and Procurement of Electrical and Electronic Equipment MIL-HDBK-237 Electromagnetic Environmental Effects and Spectrum Supportability Guidance for the Acquisition Process MIL-HDBK-423 HEMP Protection for Fixed and Transportable Ground-Based Facilities
132

probele enumerate n standardul MIL-STD-461-F:
Cerina (proba) CE101 CE102 CE106 Descriere Emisii conduse, borne de alimentare, 30 Hz 10 KHz Emisii conduse, borne de alimentare, 10 KHz 10 MHz Emisii conduse, terminalele antenei, 10 KHz 40 GHz
CS101
CS103 CS104 CS105 CS106 CS109 CS114 CS115 CS116 RE101 RE102 RE103 RS101 RS103 RS105
Susceptibilitate condus, borne de alimentare, 30 Hz 150 KHz

Susceptibilitate condus, portul antenei, intermodulaie, 15 KHz 10 GHz Susceptibilitate condus, portul antenei, rejectarea semnalelor nedorite, 30 Hz 20 GHz Susceptibilitate condus, portul antenei, modulaie ncruciat, 30 Hz 20 GHz Susceptibilitate condus, regim tranzitoriu, borne de alimentare Susceptibilitate condus, curent principal, 60 Hz 100 KHz Susceptibilitate condus, curent injectat, 10 KHz 200 MHz Susceptibilitate condus, curent injectat, excitaie n impuls Susceptibilitate condus, regim tranzitoriu, cabluri i borne de alimentare, 10 KHz 100 MHz Emisii radiate, cmp magnetic, 30 Hz 100 KHz Emisii radiate, cmp electric, 10 KHz 18 GHz Emisii radiate, ieiri de anten armonice, 10 KHz 40 GHz Susceptibilitate radiat, cmp magnetic, 30 Hz 100 KHz Susceptibilitate radiat, cmp electric, 2 MHz 40 GHz Susceptibilitate radiat, cmp electromagnetic tranzitoriu
133

echipamente i aparatur de testare necesara pentru realizarea probelor enumerate n standardul MIL-STD-461-F (specificate pentru fiecare prob n parte):
Cerin Echipament de testare necesar, conform MIL - STD 461F Receptor de msur Sonde de curent Generator de semnal Dispozitiv de nregistrare a datelor Osciloscop Rezistor Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Receptor de msur Generator de semnal Dispozitiv de nregistrare a datelor Atenuator 20 dB, 50 Osciloscop Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Receptor de msur Atenuator variabil, 50 Reea de rejecie (izolator) Cuplor direcional Sarcin absorbant, 50 Generator de semnal Dispozitiv de nregistrare a datelor
CE101
CE102
CE106
134

CS101 Generator de semnal Amplificator de putere Osciloscop Transformator de cuplaj Capacitor, 10 F Transformator de izolare Rezistor, 0,5 Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Receptor de msur Generator de semnal Filtre de joas frecven, radiofrecven i microunde Atenuatoare de joas frecven, radiofrecven i microunde Reea cu trei pori (circulator cu trei pori, n cazul microundelor) Dispozitiv de nregistrare a datelor Receptor de msur Generator de semnal Filtre de joas frecven, radiofrecven i microunde Atenuatoare de joas frecven, radiofrecven i microunde Reea cu trei pori (circulator cu trei pori, n cazul microundelor) Dispozitiv de nregistrare a datelor Receptor de msur Generator de semnal Filtre de joas frecven,, radiofrecven i microunde Atenuatoare de joas frecven, radiofrecven i microunde Reea cu trei pori (circulator cu trei pori, n cazul microundelor) Dispozitiv de nregistrare a datelor
CS103
CS104
CS105
135

CS106
Generator de semnal (pentru simularea regimului tranzitoriu) Capacitor, 10 F Rezistor, 5 Osciloscop Transformator de izolare Generator de semnal Amplificator de semnal Transformator de izolare Sond de curent Receptor de msur Rezistor, 0,5 Transformator de cuplaj Receptor de msur Sond de curent Montur pentru calibrare Cuplor direcional Generator de semnal nregistrator Sarcini coaxiale Atenuatoare Amplificatoare de semnal de putere
CS109
CS114
CS115
Generator de semnal Sond de curent Montur de calibrare Receptor de msur Atenuatori Sarcin coaxial Amplificator de semnal de putere Reea de stabilizare a impedanei (LISN)
136

CS115 Generator de semnal Sond de curent Montur de calibrare Receptor de msur Atenuatori Sarcin coaxial Amplificator de semnal de putere Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Generator de semnal (pentru simularea regimului tranzitoriu) sarcin coaxial Sond de curent Montur de calibrare Atenuator Osciloscop cu memorie Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Receptor de msur Generator de semnal Anten de recepie bucl Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Dispozitiv de nregistrare a datelor i rezultatelor Cabluri, Conectori Ohmmetru Receptor de msur Antene de msur CEM Generator de semnal Dispozitiv de nregistrare a datelor i rezultatelor Capacitor, 10 pF Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Sarcin adaptat, 50
CS116
RE101
RE102
137

RE103 Receptor de msur Atenuator Set antene EMC Filtre de tip oprete band sau trece sus Generator de semnal Msurtor de putere Atenuator variabil Generator de semnal Bobin Helmholtz Antena bucl Receptor de msur (sau Voltmetru de band ngust) Sond de curent Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Generator de semnal Amplificator de semnal de putere Set antene EMC Senzor de cmp electric Receptor de msur Msurtor de putere Cuplor direcional Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Dispozitiv de nregistrare a datelor i rezultatelor Celul TEM Linie de transmisie plan paralel sau echivalent Generator de impulsuri Osciloscop cu memorie Sond de tensiune nalt Reea de stabilizare a impedanei (LISN) Integrator
RS101
RS103
RS105
138

in majoritatea probelor ce se execut pentru verificare cerinelor CE, CS, RE, RS standardul impune existena unei camere ecranate semianechoice (v. fig. 1, pag. 17, MIL-STD-461F)
Cabina ecranata; echipamentul cabinei ecranate:
1 transformator de separare 2 filtru de retea 3 constructie metalica 4, 5, 6 ferestre fagure 7 cablu coaxial 8 usa de acces 9 borna de pamantare
5 3
2 7
Z0=377
Z=0
unda directa
220V 50 Hz
unda reflectata
9 4
atenuarea undei incidente (prin reflexii multiple si refractii) datorita piramidelor absorbante
139

structura si organizarea Laboratorului EMC, (v. fig.):
incint ecranat semianechoic principal, compus din: perei ecranai conuri absorbante de band larg set antene de msur EMC ui de acces tratate electromagnetic, sistem de alimentare cu energie electric sistem de rotire a platformei, accesorii, etc. incinta ecranat secundar nr. 1, cu echipamentele de comand i monitorizare a msurtorilor: perei ecranai, u (ui) de acces tratate electromagnetic, locuri de amplasare a aparaturii de msur, aparatura de msur (v. tab.), mai puin amplificatoarele de msur, accesorii de msur, etc. incinta ecranat secundar nr. 2, a amplificatoarelor de putere: perei ecranai, u (ui) de acces tratate electromagnetic, locuri de amplasare a amplificatoarelor de putere, amplificatoarele de putere (de semnal)
140

Procedura de masurare:
Incinta principal, ecranat i semianechoic
antena (parte a setului de antene CEM)
echipamentul de testat (EUT)
in incinta fara ecou electromagnetic se plaseaza obiectul supus incercarii EUT, pe o masa turnanta (trebuie mentinut in stare de functionare in timpul incercarii)
la o distanta de 1 10m de obiectul incercat se plaseaza o antena de emisie (capabila sa radieze pe o gama de frecventa cat mai larga)
Incinta secundar nr. 1, ecranat, cu echipamentele de comand i monitorizare a msurtorilor
masa turnanta ofera posibilitatea expunerii pe toate fetele a aparatului incercat, spre directia de radiatie a antenei
in apropierea aparatului incercat exista un senzor de camp electric, pentru masurarea campului electric in zona in care este asezat aparatul incercat
Incinta secundar nr. 2, ecranat, a amplificatoarelor de putere
semnalele provenite de la aparatul incercat si de la senzorul de camp electric sunt transformate in semnale optice cu ajutorul unui convertor electrooptic si sunt transmise, prin linii optice, la un convertor optoelectric, plasat in incinta secundara nr. 1
141

Curs EMC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs EMC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA TEHNICA MILITARA

Autor: conf. univ. dr. ing. Andrei Szilagyi

Compatibilitate electromagnetica (EMC)

conform CEI (Comisia Electrotehnic Internaional):

o alt definiie a EMC:

emisia echipamentului s fie suficient de redus

Emitator de perturbatii (element perturbator)

Mecanism de cuplaj (cale de patrundere)

Receptor de perturbatii (element perturbat)

pierderea temporara a inteligibilitii la convorbirile telefonice

atingerea acestor obiective se face prin cunoasterea:

analiza i ndeplinirea cerinelor de securizare informaional

respectarea cerinelor de EMC (condiie preliminar)

din punct de vedere al radiaiilor compromitoare

majoritatea informaiilor referitoare la problematica TEMPEST sunt

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

pozitia sursei de perturbatii n raport cu victima: perturbatii interne perturbatii externe

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

este foarte important sa se cunoasca tipurile si sursele de perturbatii:

metodele de msurare si de testare ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

tf <u.m.> / f0 <u.m.>, A0 <u.m.> de ex.: 2s / 250kHz, 10V

cu ajutorul factorului de umplere, q = t0,5 fr, se face

q < 0,5 perturbatie de regim tranzitoriu q > 0,5 perturbatie in impuls 16

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

la schimbarea caracteristicilor mediului de propagare unda incident/direct se imparte in:

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

spectru foarte bogat i, mai ales, foarte larg

limea lobului principal al spectrului unui semnal n impuls

frecvena maxim a spectrului unui impuls (tf - timpul de front)

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

apare datorit caracterului discret al purttorilor de sarcin

zgomotul de tip 1/f

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

este generat de rezistoare si dispozitivele active din circuite

Puterea de zgomot de referinta se calculeaza in conditiile:

Rezulta: P = -174 dBm

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

principalele categorii de perturbatii de joasa frecventa conduse, in regim nontranzitoriu:

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

orice modificare a frecventei retelei duce la deviatia frecventei armonicelor:

in majoritatea cazurilor, aceste surse produc armonici impare

armonicele pare pot fi produse de transformatoarele saturate cu un curent continuu

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

alte surse: sistemele de semnalizare si comand rezidentiale

folosite la telecomenzile casnice

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Diagrama de toleranta la variatiile tensiunii de alimentare

reprezentarea efectului variatiilor de tensiune asupra unor echipamente: diagrame de toleranta

(in cazul din fig.: pentru echipamentele de calcul)

zona N (zona normal de lucru): echipamentul poate functiona conform specificaiilor

zona S (depasire superioar) si respectiv, zona I (depasire inferioara):

N zona normala de operare

I depasire inferioara 0 1 ms 10 ms 100 ms 1s 10 s

sa iasa din functiune

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor

Capitolul 2: Perturbatii si emisii electronice ale echipamentelor