US

DEFECTOSCOPIE INDUSTRIALA
12.1 Particularităţi ale examinărilor US
12.1.1. Scurt istoric
In anul 1847 James Prescott Joule (1818 –1889) a descoperit efectul

magnetostrictiv. In 1880 fraţii Jaques şi Pierre Curie au descoperit efectul piezoelectric.
Prima aplicaţie practică a fost propusă de fizicianul englez M.L.F. Richardson. In
anul 1912, după ce s-a scufundat vaporul “Titanic” ca urmare a ciocnirii acestuia cu un
gheţar, în cercurile tehnice se discuta deja despre modalităţile de detectare a gheţarilor.
Richardson a avansat propunerea de a se încerca detectarea acestora cu ajutorul sunetelor,
a conceput un sistem pentru care adepus un prim brevet de invenţie. Punerea în practică a
acestei idei s-a făcut însă abia în timpul primului război mondial pentru detectarea
submarinelor. Cercetările pentru aplicaţiile militare au fost dezvoltate de Paul Langevin
şi Constantin Chilowsky. Tehnica de localizare a submarinelor cu ajutorul ultrasunetelor
a fost perfecţionată într-un mod accelerat între cele două războaie mondiale. Utilizarea
acestei tehnici s-a extins apoi rapid în domeniul topografiei marine.
Examinarea materialelor şi a corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor a fost propusă
pentru prima oară de fizicianul rus S. Sokolov în 1928.
In timpul celui de al doilea război mondial, între anii 1940 şi 1943, trei mari
fizicieni ai lumii au introdus ultrasunetele în controlul nedistructiv, aproape în paralel,
fără să ştie unul de celălalt:
- în SUA - F. A. Firestone;
- în Anglia -D.O. Sproule;
- în Germania - Trost.
Au fost detectate în componentele tancurilor defecte cum ar fi: stratificări şi retasuri
fine. Trost a lucrat cu palpatoare emisie şi recepţie, rezultatele controlului fiind
asemănătoare celor obţinute prin radiografiere. Metoda lui purta denumirea de "cleştele
ultrasonic Trost". Firestone a dezvoltat metoda bazată pe reflexie cu un singur palpator
emisie/recep:tie, metodă care s-a dovedit a fi de mare viitor, iar Sproule a lucrat numai cu
palpatoare emisie + recepţie, primul aparat construit pe baza cercetărilor lui fiind
confecţionat de firma Hughes.
Primele aparate industriale au fost fabricate după cel de-al doilea război mondial.
Dezvoltarea rapidă a echipamentelor de examinare cu ultrasunete s-a produs în ultimii 50
de ani şi a fost determinată în principal de dezvoltarea domeniului nuclear şi a
construcţiilor aerospaţiale. Exigenţele impuse controlului şi evaluării caracteristicilor
materialelor utilizate în condiţii tot mai dificile: temperatură joasă sau înaltă, presione,
tensiuni etc au condus la dezvoltarea domeniului şi extinderea aplicării ultrasunetelor
într-un mod de-a dreptul spectaculos.
In comparaţie cu examinările bazate pe proprietăţile radiaţiilor penetrante, care sunt
costisitoare şi necesită măsuri de protecţie complicate, capacitatea de penetrare mare şi
2 DEFECTOSCOPIE INDUSTRIALA
implicit posibilitatea de a examina produse cu grosime sau lungime mare au determinat

succesul ultrasunetelor în defectoscopia nedistructivă tehnică şi medicală.
12.1.2. Particularităţile examinării şi domeniul de aplicare
Examinarea cu ultrasunete prezintă, în raport cu alte metode de examinare,

următoarele avantaje:
controlul cu ultrasunete pune în evidenţă aproape toate tipurile de
discontinuităţi tri sau bidimensionale;
nu necesită măsuri speciale de protecţie nici pentru operator şi nici sub aspect
ecologic;
rezulatele controlului se obţin imediat, adică în timp real;
sensibilitatea metodei este la nivelul de 0,5 mm pentru defecte tridimensionale;
defectele bidimensionale foarte fine cu dimensiuni oricât de mici ca deschidere,
care au totuşidouă dimensiuni comparabile cu lungimea de undă US pot fi
detectate mult mai bine decât prin control radiografic;
probabilitatea de detectare a discontinuităţilor, la grosimi de material mai mari
de 20-30 mm este superioară defectoscopiei cu radiaţii;
detectarea defectelor situate la adâncime mare în materiale metalice omogene
(peste 10 m lungime produse laminate sau forjate din oţel);
localizarea defectelor în raport cu suprafaţa de examinare; posibilităţi de
estimare a formei defectelor;
măsurarea defectelor cu o bună aproximare, în 2D şi în unele cazuri, în 3D;
măsurarea grosimilor de pereţi atunci când produslui examinat este accesibil pe
o singură suprafaţă: cazane, conducte, ţevi etc.;
determinări de constante elastice ale materialelor;
echipament portabil cu greutate minimă în jur de 300 g, ceea ce permite
examinarea uşoară în condiţii de şantier sau pe teren;
posibilitatea de automatizare a examinării;
integrarea în sisteme IT;
din punct de vedere economic, controlul US este mai ieftin decât controlul cu
radiaţii.
Principalele limite în controlul US sunt:
în cele mai multe cazuri necesitatea contactului dintre palpator şi piesa
examinată;
pasul mic de control, timp mare de examinare;
necesitatea utilizării unui material de cuplare;
dificultăţi la examinarea materialelor cu granulaţie mare sau a celor eterogene;
3
operaţiile de control şi interpretarea rezultatelor sunt complexe ceea ce impune

un nivel ridicat de calificare competenţă şi conştiinciozitate din partea
personalului operator.
Domeniul de utilizare al controlului US cuprinde în principal următoarele:
∗ table şi benzi, ţagle şi bare rotunde laminate;
∗ şine de cale ferată şi tramvai;
∗ ţevi sudate sau nesudate;
∗ îmbinări sudate cap la cap prin topire şi prin presiune;
∗ componente pentru autovehicule, piese pentru avioane şi rachete;
∗ instalaţii din domeniul energetic;
∗ componente pentru industria nucleră;
∗ butelii de gaz şi tuburi pentru proiectile;
∗ valţuri şi conducte; determinarea caracteristicilor unor materiale metalice;
∗ materiale placate;
∗ arbori şi axe, poansoane, matriţe;
∗ în condiţii speciale, materiale nemetalice: beton, compozite etc.
12.2 Standarde şi norme. Terminologie.
12.2.1. Principalele standarde
a. STAS 6914-90 Control nedistructiv acustic. Defectoscopie ultrasonică.

Terminologie.
Acest standard îl înlocuieşte pe cel din 1975 şi stabileşte terminologia utilizată în
domeniul controlului nedistructiv cu ultrasunete. Practic, standardul conţine o listă a
termenilor specifici domeniului cu definirea acestora şi trimiteri la alte standarde, în
unele cazuri.
Se consideră ca standarde conexe:
STAS 737/7-83 Unităţi ale mărimilor caracteristice fenomenelor periodice şi conexe.
STAS 737/12-81 Unităţi de măsură ale mărimilor caracteristice acusticii.
b. SR EN 1713-2000 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu

ultrasunete. Caracterizarea indicaţiilor din suduri.
Versiune în limba română a normei europene EN 1713 - 1998, standardul defineşte
o procedură sub forma unei scheme logice pe bază căreia se clasifică indicaţiile de defect
obţinute în examinarea US în două categorii: indicaţii care provin de la defecte plane şi
indicaţii care provin de la defecte tridimensionale.
Schema logică comportă 5 etape:
1 - ecourile de amplitudini foarte mici se consideră ca indicaţii neconcludente şi
nu se clasifică;
2 - ecourile cu amplitudini mari se consideră ca indicaţii provenite de la

discontinuităţi plane;
3 - clasificarea preferenţială a lipsei de topire;
4 - clasificarea preferenţială a incluziunilor;
5 - clasificarea preferenţială a fisurilor.
Indicaţiile combinate, rezultate, de exemplu, din asocierea unor indicaţii de
incluziuni şi a lipsei de topire sunt clasificate ca plane, conform procedurii precizate în
normă. In cazul în care indicaţiile obţinute nu permit încadrarea clară într-o categorie sau
alta, examinarea US se va completa fie cu o altă metodă de examinare, de exemplu,
radiografiere, fie cu o analiză US suplimentară: folosirea unor palpatoare adiţionale,
analiza aspectului ecodinamic al examinării într-o mişcare laterală
c. SR EN 1714-2000 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu

ultrasunete a îmbinărilor sudate.
Reprezintă traducerea în limba română a normei EN 1714 - 1997 şi înlocuieşte
standardul 9552-87. Acest standard descrie o metodă de examinare cu ultrasunete a
îmbinărilor suadte, cerinţele privind calificarea personalului implicat în examinarea US a
îmbinărilor sudate, condiţiile impuse echipamentului necesar, recomandări privind
volumul controlat, modul de pregătire a suprafeţelor, recomandări privind examinarea
materialului de bază, tehnicile de examinare recomandate şi cerinţele privind conţinutul
rapoartelor de examinare. Intr-o anexă, sunt precizate nivelurile de examinare pentru
diferite tipuri de îmbinări sudate.
d. STAS 12377 - 85 Controlul ultrasonic al placărilor prin sudare, laminare şi
explozie.
Standardul se referă la examinarea materialelor placate cu grosimea stratului placat
cuprinsă între 3 şi 15 mm şi conţine referiri la:
condiţiile tehnice de efectuare a controlului:
- aparatura de control: defectoscopul ultrasonic şi condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească, palpatoarele necesare;
- sistemul defectoscop - palpator şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească;
- starea suprafeţei de examinare;
- mediul de cuplare (apă, ulei, vaselină, glicerină);
- condiţii privind competenţa personalului care efectuează examinarea.
procedee de examinare:
- cu palpator normal monocristal de unde longitudinale;
- cu palpator dublu cristal;
- cu palpatoare înclinate de unde longitudinale şi/sau de unde transversale;
aprecierea rezultatelor;
menţiuni în raportul de examinare.
d. STAS 12671 - 91 Defectoscopie ultrasonică. Controlul ultrasonic al ţevilor din
oţel.
5
e. STAS 7802 - 79 Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea

defectoscoapelor.
f. STAS 8866 - 82 Controlul ultrasonic al laminatelor din oţel.
12.2.2 Terminologie
Extras din STAS 6914-90 Control nedistructiv acustic. Defectoscopie ultrasonică.
Terminologie.
¾ Defectoscop ultrasonic - instalaţia care permite evidenţierea şi localizarea unui

defect într-o piesă, cu ajutorul impulsurilor ultrasonore.
¾ Amplificare - modificarea controlată a înălţimii semnalelor vizualizate de
defectoscopul ultrasonic.
¾ Atenuare - diminuarea intensităţii unui fascicul ultrasonic.
¾ Baza de timp - urmă luminoasă, orizontală, pe ecranul tubului catodic al
defectoscopului, obţinută astfel încât distanţele măsurate de-a lungul ei sunt
proporţionale cu timpul, respectiv parcursul electronic.
¾ Bloc de etalonare sinonim bloc de calibrare - piesă cu dimensiuni precizate şi
proprietăţi fizice cunoscute, utilizată pentru calibrarea şi verificarea
echipamentului de control cu ultrasunete.
¾ Bloc de referinţă - Piesă care ajută la interpretarea rezultatelor obînute de la o
instalaţie de control ultrasonic, în general din acelaşi material cu obiectul
controlat, având dimensiuni şi forme semnificative. Blocul de referinţă poate
conţine sau nu defecte artificiale sau naturale.
¾ Cuplare - asigurarea unei transmisii acustice corespunzătoare între traductor şi
piesa de examinat.
¾ Ecou - impulsul US reflectat şi recepţionat de traductor.
¾ Ecou de defect - ecou provenit din reflexia impulsului ultrasonic incident de
pe o discontinuitate a piesei de examinat.
¾ Ecou de fund - ecou provenit de la suprafaţa piesei, opusă suprafeţei pe care
este aşezat traductorul. Termenul se referă în general la traductiare normale.
¾ Ecou de muchie - ecou provenit de la muchia unei piese. Termenul se referă în
general la traductoare înclinate.
¾ Ecoul de referinţă - ecou provenit de la un reflector cunoscut (gaură, muchie,
canelură, suprafaţa piesei) folosit la regalrea şi/sau controlul sensibilităţii,
uneori şi la aprecierea importanţei defectelor.
¾ Ecou fals - ecou indirect al defectului obţinut prin reflexii intermediare
parazite.
¾ Ecouri multiple - ecouri provenite de la reflexia repetată a impulsului
ultrasonic între suprafaţa de examinare şi o discontinuitate a piesei sau fundul
piesei.
¾ Iarbă - ecouri mici ce apar, în prezentarea A, datorită zgomotului de

amplificare şi zgomotului de material şi care se suprapun peste axa orizontală,
dându-i un aspect de iarbă.
¾ Indicaţie - semnal pe ecranul defectoscopului, care indică recepţia unui ecou.
¾ Interfaţă sinonim dioptru acustic sinonim suprafaţă de separare - suprafaţa de
separare dintre două medii cu proprietăţi acustice diferite.
¾ Prezentare A - formă de prezentare pe tubul catodic, în coordonate
rectangulare, având în abscisă timpul de propagare iar în ordonată
amplitudinea impulsului reflectat.
¾ Prezentarea B - formă de prezentare pe tubul catodic, în coordonate
rectangulare, având în abscisă deplasarea traductorului (în general rectilinie),
iar în ordonată timpul de propagare a impulsului reflectat.
¾ Prezentare C - formă de prezentare pe tubul catodic, în coordonate
rectangulare, care corespund cu coordonatele suprafeţei de examinare
(deplasarea traductorului) înregistrându-se amplitudinea ecoului
¾ Prezentare D - formă de prezentare pe tubul catodic, în coordonate
rectangulare, care corespund coordonatelelor de deplasare a traductorului
(distanţa de la defect).
¾ Reflector - discontinuitatea unei piese care produce reflexia fasciculului
ultrasonic incident. Reflectorul poate fi plan, cilindric, sferic etc.
¾ Sensibilitatea aparatului - raportul (în decibeli) dintre puterea impulsului de
emisie şi puterea unui ecou echivalent care egalează în înălţime zgomotul
aparatului.
¾ Sensibilitatea de evidenţiere - mărimea minimă a defectului al cărui ecou
poate fi distins prin amplitudinea sa de alte ecouri de pe ecranul aparatului, în
condiţii date de examinare.
¾ Sonogramă - reprezentarea grafică a părţii utile a fasciculului ultraonic produs
de un anumit traductor.
¾ Traductor sinonim palpator - unitate constructivă cuprinzând unul sau mai
multe piezoelemente care emit şi/sau recepţionează energia acustică..
¾ Traductor normal - traductor care emite unde sub un unghi de zero grade faţă
de normala la suprafaţa de contact.
¾ Traductor înclinat sinonim traductor unghiular - traductor care emite unde
transversale sau longitudinale în intervalul dintre unghiurile critice
corespunzătoare materialului.
¾ Transparenţă ultrasonică - proprietatea unui material de a permite trecerea
undelor ultrasonore cu o anumită atenuare.
¾ Unghi de incidenţă - unghiul din traductor dintre axa fasciculului şi normala la
talpa traductorului.
7
¾ Unghi de pătrundere al traductorului - unghiul în piesă format între axa

fasciculului şi talpa traductorului corespunzător unui anumit material.
¾ Zona moartă - zona din materialul controlat, măsurată de la traductor spre
interiorul piesei, în care nu pot fi obţinute indicaţii defectoscopice.
12.3 Aspecte teoretice
12.3.1 Generalităţi. Tipuri de unde.
Oscilaţiile mecanice într-un mediu material format dintr-o mulţime de puncte legate
între ele prin forţe elastice se propagă sub formă unde elastice.
In funcţie de modul în care mişcarea oscilatorie se transmite de la o particulă la alta
şi de direcţie de propagare a mişcării, undele elastice pot fi:
a. Unde longitudinale sau de compresiune, când direcţia de oscilaţie a particulelor
este paralelă cu direcţia de propagare (fig.12.1). Acolo unde particulele sunt
aglomerate, zonă de comprimare, presiunea va fi mai mare decât în regiunile unde
aceste particule sunt mai rare, zonă de rarefiere.
Extras din STAS 6914-90
"Undă longitudinală - undă elastică la care direcţia de vibraţie a particulelor
mediului este paralelă cu direcţia de propagare (se numeşte şi undă de
compresie)".
"Undă longitudinală târâtoare - undă emisă la 900 într-un material, însoţită de o
undă transversală emisă la 330".
directia
, de oscilatie
,
Comprimare Rarefiere
directia
,
de propagare
Fig.12.1 Unde longitudinale.
Propagarea undelor longitudinale este legată de variaţii locale de presiune, de

densitate şi de volum specific. Fiecare particulă de material o împinge pe următoarea aşa
încât perturbarea iniţială care a generat oscilaţia primelor particule, se propagă în orice
mediu. Undele longitudinale se propagă în medii solide lichide şi gazoase. Propagarea

undei longitudinale se face cu viteza sonică, CL, caracteristică fiecărui material.
Această viteză este în mare măsură independentă de frecvenţă, dar depinde starea
de agregare, de structura cristalină, de temperatură, de presiunea statică a mediului de
propagare şi de modulul de elasticitate al materialului.
b. Unde transversale sau de forfecare, când direcţia de oscilaţie a particulelor este
perpendiculară pe direcţia de propagare (fig.12.2). Undele transversale se propagă
doar în medii solide deoarece gazele şi lichidele nu opun nici un fel de rezistenţă
faţă de solicitări de forfecare. Acest tip de undă mai apar în coarde vibrante: vioară,
chitară etc.
Formarea undelor transversale nu este posibilă decât în mediile care pot prelua
tensiuni de forfecare, adică în mediile care au o anumită rigiditate transversală (modulul
de elesticitate trasnversală este diferit de zero).
Pentru propagarea acestor unde ultrasonore este necesar ca fiecare particulă să
exercite o forţă de atracţie asupra particulelor învecinate. Propagarea se face fără variaţie
de volum specific şi se bazează pe modul de exercitare a forţelor de atracţie care au
componente longitudinale şi transversale. Oscilaţia primelor particule se transmite celor
următoar, componentele longitudinale se anulează reciproc şi componentele transversale
se însumează şi pun în mişcare particula urmoare tot în direcţie transversală faţă de
direcţia de propagare.
directia
, de oscilatie
,
directia
,
de propagare
Fig.12.2. Unde transversale.
Viteza de propagare a undelor transversale este mai mică decât viteza de

propagare a undelor longitudinale.
In situaţia în care materialul este mărginit, există şi alte tipuri de unde, care se
formează din unde longitudinale sau transversale sau care se compun din combinaţii ale
acestora.
9
c. Unde de placă sau unde Lamb (sau de bară) când undele elastice sunt generate
în plăci sau în bare subţiri, apar vibraţii complexe care depind de grosimea
materialului, de lungimea de undă şi de tipul materialului solid.
Undele Lamb apar în locul undelor transversale când dimensiunile corpului solid
sunt comparabile cu lungimea de undă a ultrasunetelor.
Particulele mediului efectuează o mişcare pe o traiectorie eliptică într-un plan
perpendicular pe direcţia de propagare a frontului de undă.
Undele Lamb pot fi simetrice sau de dilatare (fig.12.3) sau asimetrice sau de
încovoiere (fig.12.4.).
directia
, de oscilatie
,
directia
,
de propagare
Fig. 12.3. Unde Lamb simetrice.
O undă longitudinală ajunsă în incidenţă oblică pe suprafaţa unui obiect de

examinat poate conduce la generarea undelor Lamb. O undă simetrică afectează
întreaga grosime a plăcii sau barei subţiri de că şi cum aceasta s-ar dilata şi s-ar
comprima succesiv după o direcţie perpendiculară pe direcţia de propagare.
directia
, de oscilatie
,
directia
,
de propagare
Fig. 12.4. Unde Lamb asimetrice.
Unda de încovoiere, Lamb asimetrică, se transmite de ca şi cum placa s-ar ondula

perpendicular pe direcţia de propagare. Din cauza modului mai complex de propagare, o
combinaţie între undele transversale şi cele longitudinale, viteza de propagare a undelor

Lamb este mai mică decât a celorlalte luate separat.
c. Unde Rayleigh sau unde de suprafaţă (fig.12.5) - unde care afectează numai un
strat subţire, la suprafaţa materialului, pe o adâncime de câteva lungimi de undă.
Undele Rayleigh sunt unde bidimensionale cu o atenuare mai mică decât cea a
undelor longitudinale sau transversale şi, la fel ca şi undele Lamb, se propagă
numai în medii solide.
Sub acţiunea acestor unde, suprafaţa obiectului examinat va avea o mişcare
combinată longitudinală şi transversală, particulele de material având o mişcare de
oscilaţie după o traiectorie eliptică. Condiţia apariţiei acestui tip de undă, care afectează o
grosime a corpului solid ceva mai mare decât lungimea de undă este un unghi de
pătrundere în material mai mare decât cel de al doilea unghi critic şi o suprafaţă de
separare a două medii cu impedanţe acustice foarte diferite (de exemplu: oţel-aer).
miscarea
,
particulei
directia
,
de propagare
Unde Rayleigh in otel
,
a
Unde Rayleigh
miscarea
,
particulei
Unde de suprafata
,
,
c
11
Fig. 12.5. Unde Rayleigh: a - mişcarea particulelor şi direcţia de propagare;

b - schematizarea undelor Rayleigh; c - propagarea undelor de suprafaţă într-un corp finit.
In ansamblu, undele Rayleigh sunt constituite dintr-un număr de cicluri, ceea ce

înseamnă că toate particulele vor descrie traiectorii eliptice, de aceeaşi formă la diverse
adâncimi de la suprafaţă.
Undele de suprafaţa, de acelaşi tip, sunt generate, de exemplu, de cutremurele de
pământ şi se propagă la distanţe mari.
Intrucât undele Rayleigh se propagă şi după muchiile obiectului de investigat, ele
pot fi folosite la detectarea defectelor de suprafaţă, în cazul unor suprafeţe greu
accesibile. In figura 12.5.a sunt prezentate schematic: traiectoria unei particule atunci
când ea este implicată într-o mişcare oscilatorie tip Rayleigh, în figura 12.5.b este
schematizatropagarea undei de suprafaţă într-o manieră care s;a permitarea cu celelalte
tipuri de unde şi în figura 12.5.c propagarea undelor într-un corp solid. Se evidenţiază
grosimea de material afectată în comparaţie cu lungimea de undă
Corpurile solide au particulele componente strâns legate între ele aşa încât poziţia
relativă a atomilor sau moleculelor se poate modifica foarte puţin sub acţiunea unor forţe
exterioare. In structurile cristaline, nodurile reţelei sunt centrele în jurul cărora oscilează
atomii. In timpul unei solicitări în domeniul elastic, reţeaua cristalină se deformează şi
revine la forma iniţială după ce solicitarea exterioară încetează. Atomii din reţeaua
cristalină interacţionează între ei prin forţe de atracţie şi respingere. La întindere, forţele
de atracţie se opun îndepărtării atomilor şi la compresiune se opun apropierii forţele de
respingere. Existenţa forţelor de atracţie şi respingere explică tendinţa sistemului de a
reveni la starea de echilibru.
12.3.2 Mărimi caracteristice ale undelor US.
Mişcarea fiecărei particule din mediul în care se propagă undele US este

caracterizată de urmoarele mărimi fizice: elongaţie, fază, frecvenţă, amplitudine, viteză
¾ Viteza sonică, viteza de propagare a undelor, notată cu c, este dependentă de natura
mediului şi anume de densitatea acestuia şi de viteza de propagare.
Viteza undelor longitudinale este dată de realaţia:
E
cL = , [m/s] (12.1)
ρ
unde, E este modulul de elasticitate longitudinală;

ρ - densitatea materialului.
Viteza undelor transversale este dată de relaţia:
G
cT = , [m/s] (12.2)
ρ
unde, G este modulul de elasticitate transversală.

Viteza undelor de suprafaţă este mai mică decât viteza undelor transversale, astfel:
cT = (0,55...0,60) cL (12.3)
Viteza undelor de suprafaţă, cS = (0.90...0,95) cT
In tabelul 12.1 sunt precizate câteva valori ale vitezelor de propagare în materiale
uzual examinate sau folosite în controlul cu ultrasunete.
Tabelul 12.1
Câteva mărimi caracteristice la propagarea undelor US la temperaturi 15-20 0C.
Impedanta
Nr. Mediul de propagare Densitatea, ρ Viteza, cL Viteza, cT acustica, ρ. cL
103 Kg/m3 m/s m/s 106 kg. s /m2
1. Oţel 7,85 5940 3230 45,9
3
2. Aer 1,293 . 10 331 - 0,92
3. Aluminiu 2,7 6300 3080 17
4. Araldit 1,2 2500 1070 3
5. Argint 10,5 3600 1590 38
6. Cadmiu 8,02 2780 1500 22,8
7. Cauciuc 0,91 1479 - 2,09
8. Cauciuc artificial dur 1,2 2300 - 2,8
9. Cupru 8,93 4600 2260 41
10. Apă 0,999 1483 - 1,43
11. Apă de mare 1,025 1510 - 1,55
12. Fier 7,87 5850 - 46
13. Fontă cenuşie 6,9...7,35 3500...5800 2200...3200 -
14. Magneziu 1,7 5800 3080 9,1
15. Molibden 10,2 6250 3350 73,7
16. Nichel 8,9 5600 2960 50
17. Aur 19,32 3240 1200 63
18. Plexiglas 1,2 2680 1250 3,2
19. Plumb 11,4 2160 700 24,6
20. Oţel inoxidabil 7,9 5650 3060 45
21. Cuarţ 2,65 5720 3515 15,2
22. Titan 4,5 5990 3120 27
23. Wolfram 19,3 5460 2620 83
24. Zinc 7,1 4170 2410 29,6
25. Zirconiu 6,51 4650 2300 30,3
In cazul oţelurilor obişnuite, modulul de elasticitate longitudinală, E, poate varia

între 185.103 N/mm2 la 210.103 N/mm2, în funcţie de conţinutul de carbon. în timp ce
13
coeficientul lui Poisson şi densitatea rămân aproape constante. In aceste condiţii, viteza
undelor longitudinale poate varia între 5570 m/s şi 5940 m/s, cu o valoare de 5880 m/s
pentru oţel moale.
Valorile vitezelor acustice depind de starea materialului: brut turnat, recopt,
recristalizat etc., de puritatea şi de compoziţia chimică, în cazul aliajelor şi de
temperatură. De aceea valorile sunt uşor diferite de la autor la autor.
In general.autorii precizează valorile medii.
¾ Impedanţa acustică, z = ρ . c, este o mărime caracteristică a mediului. Impedanţa

acustică este foarte mică pentru gaze, astfel pentru o bună transmitere a energiei
ultrasonore în materialul piesei de investigat este necesar să se folosească un material
de cuplare lichid, cu o impedanţă acustică mult mai bună.
¾ Lungimea de undă, λ = c / f , depinde de frecvenţa f şi de viteza de propagare.

Această caracteristică a undelor are o deosebită importanţă în determinarea mărimii
defectului minim detectabil. Astfel, de exemplu pentru apă, în cazul utilizării unei unde
cu frecvenţa de 4 MHz, λ este 0,37 mm.
La examinarea materialelor metalice, exprimând într-un mod simplist, se poate spune
că defectul minim detectabil trebuie să fie mai mare decât lungimea de undă a undei
utilizate.
12.3.3 Proprietăţi şi fenomene utile în defectoscopia US
Ultrasunetele au numeroase proprietăţi în interacţiunea cu materia. Dintre acestea

numai unele sunt în mod deosebit utile în defectoscopia US.
Intrucât majoritatea defectelor detectabile US sunt discontinuităţi în material,
discontinuitate care se caracterizează din punctul de vedere al propagării undelor prin
aceea că are o impedanţă diferită, cele mai importante proprietăţi ale US sunt cele care se
manifestă la interfaţa a două medii: material piesă-discontinuitate.
¾ Atenuarea US în funcţie de distanţa strabătută.
Dacă se consideră o sursă US punctiformă (fig.12.6) care produce un front de undă
sferic se observă că la o distanţă r1, presiunea sonică pe suprafaţa S1 are o valoare p1 şi la
o distanţa dublă, 2 r2, presiunea sonică pe suprafaţa S2 are o valoare p2 mai mică decât p1.
p2
p1
r1 S1 S2
2r 1
Fig. 12.6. Variaţia presiunii sonice în funcţie de distanţă.

Presiunile sonice pe cele două suprafeţe variază invers proporţional cu distanţa:

p2 r12
= (12.4)
p1 r2 2
Dacă se consideră r1 =1 se obţine legea de variaţie a presiunii în funcţie de distanţă.

p = p1 . 1/r (12.5)
¾ Difracţia şi difuzia undelor ultrasonore

Undele sonice prezintă proprietatea de difracţie - de ocolire - a obstacolelor
(fig.12.7). Fenomenul constă în diminuarea mărimii "umbrei" din spatele unui obstacol şi
este asemănător fenomenului de ocolire specific luminii.
In cazul examinării cu ultrasunete, cunoaşterea difracţiei are o importanţă practică
deosebită deoarece la aprecierea mărimii defectului real trebuie să se ţină cont de unghiul
η, care caracterizează fenomenul de ocolire. In figura 12.7 se poate observa că o
discontinuitate cu dimensiunea caracteristică a va determina un efect de umbră de
dimensiune a'< a. Raportul în care stau cele două mărimi depinde de forma şi mărimea
obstacolului şi de lungimea de undă a fasciculului US.
Dacă dimensiunea caracteristică a defectului raportată la lungimea de undă este mai
mică decât 1, atunci indicaţia de defect va fi a'. Dacă, însă acest raport este mai mare, dar
apropiat de 1 şi obstacolul se află în interiorul unei piese cu o grosime mult mai mare
decât lungimea de undă atunci zona de "umbră" determinată de defect nu se mai
manifestă deloc în exteriorul piesei. Astfel perturbaţia produsă de defect asupra
fasciculului US devine nefolositoare controlului întrucât nu poate fi recepţionată.
Fenomenul de difracţie a undelor se explică pe baza principiului lui Huygens:
"undele care se propagă în afara unei suprafeţe închise, conţinând sursa de oscilaţie, sunt
identice cu undele care s-ar obţine înlocuind sursa respectivă cu surse elementare
separate, convenabil repartizate pe toată suprafaţa şi a căror înfăşurătoare constituie noul
front de undă".
a a a
a' < a a' < a

a a a
>1 >1 <1
Fig.12.7. Dependenţa fenomenului de ocolire a obstacolelor

de mărimea acestuia şi de lungimea de undă.
15
Discontinuităţile din material - obstacole - pot produce pe lângă difracţie şi

fenomenul de difuzie a undelor.
In STAS 6914-90, difuzia este definită ca fiind: scăderea presiunii ultrasonice ca
urmare a reflexiei, sau refracţiei prin materialul străbătut.
Fenomenul de difuzie înseamnă deci, o anumită împrăştiere cauzată de mici reflexii
şi refracţii în interiorul materialului, la limitele de grăunţi sau în structura cristalină a
acestuia, sau altfel spus, abaterea unei părţi a energiei ultrasonore de la direcţia de
propagare a fasciculului
Difuzia este una dintre cauzele principale ale atenuării.
¾ Atenuarea energiei ultrasonore
In afară de atenuarea în funcţie de distanţă, ca urmare a interacţiunii US cu mediul în
care se propagă, o parte de energie se transferă mediului, se consumă deci, ceea ce
conduce la o atenuare a energiei sonore.
Atenuarea are două cauze principale: absorbţia şi difuzia sau împrăştierea.
Absorbţia se produce datorită faptului că o parte din energia ultrasonoră este direct
convertită în căldură. La propagarea fasciculului o parte din energia acestuia se
transformă în căldură ca urmare a microfrecărilor care se manifestă la transmiterea
mişcării de oscilaţie de la o particulă la alta, în radia;tie termică, varia;tii ale energiei
cinetice a moleculelor, difuzie datorita diferentie de presiune etc..
Difuzia sau împraştierea determină o diminuare a energiei fasciculului întrucât o
parte din energie se consumă pe altă direcţie decât direcţia principală de propagare a
undei incidente.
Atenuarea poate fi descrisă printr-o relaţie exponenţială, denumită legea lui Lambert:
P = P0 ⋅ e−αx (12.6)
unde, P şi P0 sunt presiunile sonice, după ce fasciculul a străbătut o grosime x de

material şi, respectiv, presiunea la sursă, iar α este coeficientul de atenuare.
De obicei atenuarea se exprimă în decibeli (20logP/P0) sau în procente.
Corespondenţa între aceste două scări este dată în tabelul 12.2.
Tabelul 12.2
Corespondenţa dB → %
dB 0 1 2 3 4 5 6 12 20 40 100
% 100 89 79 71 63 50 40 25 10 1 0,001
Coeficientul de atenuare α este dependent de frecvenţă şi dimensiunea grăunţilor

cristalini. In unele lucrări de specialitate [5] este precizată o relaţie în care se iau în
considerare aceste influenţe:
α ≅ k1 ⋅ f + k2 ⋅ G 3 ⋅ f 4 (12.7)
unde, f este frecvanţa, G - dimeniunea medie a grăunţilor cristalini şi k1, k2 nişte

constante de proporţionalitate.
Primul termen din relaţia de mai sus este direct proporţional cu frecvenţa şi
corespunde absorbţiei. Al doilea termen depinde de anizotropia şi structura mediului care
poate fi caracterizată prin mărimea G - dimensiunea medie a grăunţilor cristalini.
Relaţia de mai sus este valabilă atât timp cât G este mult mai mic decât lungimea de
undă.
Dacă G este mult mai mare decât λ, relaţia 12.7 devine:
α ≅ k1 ⋅ f + k3 / G (12.8)
Câteva valori ale coeficientului de atenuare în diverse materiale sunt prezentate în

tabelul 12.3.
Tabelul 12.3
Valori ale coeficientului de atenuare α în cazul undelor
longitudinale cu frecvanţa de 2 MHz
Material α (dB/m)
Oţel 5 - 50
Aluminiu 1-5
Apă 1
Fontă 20 - 200
Plexiglas 500
Cunoscând coeficienţii de atenuare precum si cauzele care determină acest fenomen

se pot stabili o serie de recomandări practice în vederea stabilirii, pe de o parte, a
oportunităţii aplicării controlului US şi, pe de altă parte, a măsurilor de prevedere pentru
compensarea atenuării sau pentru stabilirea limitelor de aplicabilitate.
De exemplu, produsele laminate din oţel, aluminiu şi magneziu se pot controla fără
probleme cu frecvenţe de 2 - 6 MHz, în timp ce piesele turnate tot din oţel sunt
controlabile, cu mari precauţii cu frecvenţe de 0,5 - 1 MHz.
Ultrasunetele sunt puternic absorbite în gaze şi slab absorbite în lichide şi solide.
Atenuarea delimitează practic penetrabilitatea undelor.
Din punct de vedere al componenţilor structurali ai oţelului, atenuarea maximă este
în austenită, urmată de ferită, are valori medii în perlită şi minime în martensită
(fig.12.8). Produsele turnate prezintă o atenuare superioară structurilor deformate, chiar
la aceeaşi mărime a granulaţiei.
α austenită ferită perlită martensită
Fig.12.8. Sensul de creştere al valorii coeficientului de atenuare liniare pentru diverse

componente structurale ale oţelurilor.
17
Din punctul de vedere al tehnologiei de prelucrarea atenuarea creşte conform

sensului precizat în figura 12.9.
α turnare forjare laminare
Fig.12.9. Sensul de creştere a atenuării în funcţie de tehnologia

de prelucrare a produsului examinat
Produsele laminate, forjate şi în mod special cele turnate din oţeluri inoxidabile
austenitice precum şi oţelurile refractare, bogat aliate cu crom, nichel sau mangan, unele
aliaje neferoase cum ar fi alamele şi bronzurile se pot controla US numai în anumite
cazuri particulare, în funcţie de compoziţia chimică efectivă, structură şi dimensiunea
caracteristicăunţilor cristalini. în general, materialele mai sus enumerate se controlează
greu cu ultrasunete având un coeficient de atenuare mare. Pentru a mări puterea de
penetrare este necesar să se folosească unde cu lungime de undă mai mare, astfel încât să
fie mult mai mare decât dimensiunea grăunţilor cristalini.
¾ Reflexia şi refracţia
La limita de separare a două medii cu impedanţă acustică diferită, z1< z2, o undă
incidentă normală la suprafaţă se transmite doar parţial în mediul 2 întrucât o parte se
reflectă. Proporţia în care o undă se transmite sau/şi se reflectă depinde de impedanţele
acustice ale celor două medii.
In figura 12.10 este prezentat schematic cazul incidenţei normale pe o suprafaţă de
separaţie plană.
, ,
Unda incidenta
Unda reflectata
, ,
Un
1
, 1
da
Suprafata
,
in
, de separare
cid
2
Unda transmisa
en
,
ta
Fig.12.10. Reflexia şi transmisia undei Fig.12.11. Solicitarea la compresie şi efortul

ultrasonore plane la o interfaţă plană sub tangenţial produse de o undă incidentă sub
incidenţă normală. un unghi la interfaţa a două medii.
, Tr
Normala
Li ' Lr
1
Un
1 1
da
,
in c
ide
nt a
'
2 LT
2
TT
Fig.12.12. Reflexia şi refracţia la interfaţa a două medii cu impedanţă acustică diferită, cazul
incidenţei oblice: Li – unda longitudinală incidentă; Lr – unda longitudinală reflectată; LR – unda
longitudinală refractată; Tr – unda transversală reflectată; TR – unda transversală refractată.
,
Normala
Lr Lichid
Li
Li 2 2 Lr
1 1
1
Tr
1 Lichid 2 Unde de suprafata
,
,
LT
2 ' Solid
2
Solid TT
Fig. 13. Reflexia totală a undei Fig. 14. Reflexia totală a undei
longitudinale. transversale.
19
L
L
T L T L TT
L
d
T
L T L
Fig. 15. Transformarea undelor într-o

epruvetă metalică cu pereţi paraleli.
Zona Fresnel Zona Fraunhofer
I (camp apropiat) (camp indepartat)
,
Io
8
a2 2
a2
2
Fig. 16. Variaţia intensităţii de-a lungul axei unei surse ultrasonore circulare.
%
e 10
si bilitat
Sen
Unghi solid o Sensibilitate 100 %
a
D
Zona Zona Fraunhofer

Fresnel
camp
apropiat
Fig. 17. Zona Fresnel şi unghiul de directivitate.
Fig. 18. Difracţia ultrasunetelor.

incarcare electrica
,
,
oscilatii
, electrice
oscilanta
,
+ (-) (-) +
sursa de curent
,
alternativ
aparat
oscilatii
, mecanice oscilatii
, mecanice
de masura
,
,
a b
Fig. 19. Efectul piezoelectric sau efectul Curie:
a – încărcare electrică oscilantă; b – producerea oscilaţiilor mrcanice.
E R E/R E R E/R
emisie receptie
, emisie / receptie
,
emisie receptie
, emisie / receptie
,
Fig. 20. Palpatoare normale – simbolizare. Fig. 21. Palpatoare înclinate –

simbolizare.
E R fisa
, palpatorului
carcasa
,
conductori
material fonoabsorbant
a b c material piezoelectric
suprafete
, metalizate
talpa de cuplare
,
Fig. 22. Palpatoare: Fig. 23. Construcţia palpatorului normal.
a – dublu cristal; b – cu focalizare
cilindrică; c – cu focalizare sferică.
fisa
, palpatorului carcasa
,
material piezoelectric
conductori
material fonoabsorbant
suprafete
, metalizate talpa de cuplare
,
Fig. 24. Construcţia palpatorului înclinat.

microsursa
,
unde plane
unde sferice
infasuratoarea undelor sferice

,
interfata
,
Fig. 25. Producerea fasciculului

ultrasonic.
21
I
[%]
100
50 banda frecventa
,
inscrisa pe
,
de
frecventa
, palpator
,
1 2 3 f [MHz]
Fig. 1. Frecvenţa us.
placuta
, piezoelectrica
,
p 2/2
zona moarta p 1/2
,
p1 p2
D
N
- 6dB
camp apropiat camp indepartat
,
zona Fresnel zona Fraunhofer
Fig. 2. Caracteristica sonică la “-6dB” a unui palpator emisie / recepţie.

E/R palpator emisie / receptie

,
discontinuitate cu
suprafata
, mica de
,
reflexie
A1 A2 A2 > A 1
senzitivitate mica senzitivitate mare

,
Fig. 3. Senzitivitatea palpatoarelor.
E/R
d = d2- d 1
d1
d2
D1 d - mic
D2
ecou provenit de la D 1
ecou provenit de la D 2
rezolutie
, slaba rezolutie
, buna
,
Fig. 4. Rezoluţia sau puterea separatoare.
I I
reflector mare
reflector mic
d d
Fig. 5. Reflexia dependentă de mărimea reflectorului.

23
I I I max.f > I max.n

I max.f Nf < N n
I max.n
d d
Nn Nf
Palpatoare normale Palpatoare focalizate
Fig. 6. Variaţia intensităţii fasciculului US în funcţie de distanţă.
tc
t = r 2/ 2 f c
f
r
elemente
piezoelectrice
f
Fig. 7. Focalizarea electronică.

Control Nedistructiv
Sisteme de control cu
ultrasunete
Istoria ultrasunetelor
z Datorita celui de-al doilea razboi modial,sonarul, adica tehnica prin care se trimiteau undele
sonore prin apa si se observau ecourile care se intorceau de la obictele de sub apa, i-au
inspirat pe unii dintre primii investigatori ai ultrasunetelor sa exploreze cai de aplicare a
conceptului in domeniul medical.In anul 1929 si anul 1935, Sokolov a studiat folosirea
undelor sonore in detectarea metalelor. Mulhause, in 1931, a obtinut un patent pentru
folosirea ultrasunetelor , folosind 2 traductoare pentru a detecta defectele din solide.
Firestone in 1940 si Simons in 1945 au dezvoltat o tehnica de dezvoltare cu pulsuri
ultrasonice folosind metoda puls-ecou.
z Putin dupa cel de-al doilea razboi mondial cercetatorii din Japonia au inceput sa
exploreze capabilitatile ultrasunetelor din punct de vedere medical. De abia in anii 50
japonezii au prezentat americanilor si europenilor cercetarile pe care le-au realizat in
domeniul medical folosind ultrasunetele pentru a gasi tumori si galemele mamare.
z In urmatoarele decenii americanii au facut mai multe descoperiri in acest domeniu
ajungandu-se sa se detecteze cu ultrasunetele cancerul, sa se vizualizeze tumorile in
subiecti vii.
z Controlul cu ultrasunete este practicat de multe decenii.O rapiditate in dezvoltarea
instrumentelor s-a datorat avantajelor tehnologice din anii 1950 si pana in
prezent.Computerele au ajutat la dezvoltarea aceste tehnici deoarece le-au procurat
tehnicienilor aparate mai mici si cu mai multe capabilitati.Odata cu aceste computere s-au
dezvoltat si senzorii de miscare si robotii care au adus un aport major in dezvoltarea testarii
cu ultrasunete.
z Uitandu-ne in viitor, cei care lucreaza in domeniul controlului nedistructiv vad noi
oprtunitati. Armata si industriile nucleare joaca un rol important in dezvolarea domeniului de
control nedistructiv. Crescand competitia globala se vor produce schimbari majore in
dezvoltarea de produse noi.
Avantajele controlului nedistructiv cu ultrasunete
z Testarea cu ultrasunete este sensibila la discontinuitatile de suprafata

dar si cele din subsol
z adancimea de penetrare pentru detectia si masurarea defectelor este
net superioara celorlalte metode de control nedistructiv
z numai accesul pe o singura parte este necesara cand tehnica
pulsatorie este folosita
z are o mare acuratete in determinarea pozitiei reflectorului si in a
estima marimea si forma
z este nevoie de o pregatire minimala
z echipamentul electronic procura rezultate instantanee
z cu sistemele automate pot fi produse imagini detaliate
z are si alte scopuri, ca masurarea grosimii ca un plus la determinarea
defectului
Dezavantajele controlului nedistructiv cu
ultrasunete
z suprafata trebuie sa fie accesibila ca sa se trimita ultrasunetele

z pregatirea si iscusinta trebuie sa fie mai bune ca la celelate metode
z in mod normal necesita un mediu de cuplare ca sa se poata realiza
transferul de energie sonora in specimenul de testat
z materialele care sunt dure, au forme neregulate, foarte mici ca
dimensiuni foarte subtiri sunt foarte greu de inspectat
z turnarea fierului si alte materiale de proasta calitate sunt dificil de
inspectat datorita transmisiei scazute de sunet si a semnalului de
zgomot foarte mare
z defectele liniare orientate paralel cu unda sonora pot sa fie nedectate
z standardele sunt necesare atat pentru calibrarea echipamentului dar si
pentru caracterizarea defectelor
Principiu de control
În principiu, ultrasunetele sunt reflectate de

orice suprafaţă şi de orice defect intern. În
majoritatea cazurilor acelaşi traductor emite
şi recepţionează ultrasunetele. Impulsurile
ultrasonice sunt convertite în semnale
electrice afişate pe ecran. Amplitudinea
semnalului reflectat este oarecum
proporţională cu mărimea defectului. Timpul
sonic parcurs ne dă informaţii privind locul
defectului. Suprafaţele frontale şi de fund dau
ecouri mari. Zona de control este încadrată
într-o poartă electronică în interiorul căreia
vor fi evaluate numai defectele. Se stabileşte
un prag care decide dacã defectul găsit este
critic. Mărimea acestui prag se determinã
uzual, folosind fie amplitudinea ecoului de la
un reflector cunoscut, cum ar fi ecoul de
fund, fie ecoul provenit de la un defect
artificial.
Metode si echipamente de control cu ultrasunete:
Echograph
z Electronica digitală modernă poate

comanda un sistem de control cu
foarte multe canale. Versiunea actualã
a sistemului electronic digital
ECHOGRAPH oferã o mare varietate
de parametri liber programabili.
Important pentru beneficiari este
folosirea a pînă la patru porţi de
control. Fiecare poartă de control
poate evalua ecourile după trei
praguri diferite. Semnalele cele mai
slabe pot fi amplificate cu mai mult de
100 dB. Frecvenţă mare de repetiţie şi
bandă largã de frecvenţă sunt două
lucruri obişnuite pentru acest sistem.
Deasemeni se poata adapta un
algoritm de suprimare a zgomotului.
z DAV – sistem de admistrarea datelor
Pentru corecta documentare a
controlului ultrasonic se recomandă
un sistem de administrare a datelor.
Parametrii de control şi datele
rezultate sunt prezentate în tabele,
grafice şi statistici.
Echograph 1155
Sistemul liber programabil Ecograph

1155 poate fi folosit in controlul
ultrasonic automat al:
z barelor
z tevilor
z profilelor
z taglelor
z buteliilor
z recipientilor pentru gaze
Ca o completare a acestui aparat
se poate oferii sistemul de
administrare a datelor DAV,
respectiv componentele electronice
necesarepentru prelucrarea datelor
de control
Echograph 1155
z Reglarea instalaţiei de control prin

intermediul consolei de deservire care
conţine ASR şi DSR. SR este folosit
pentru prezentarea semnalelor
ultrasonice şi a porţilor, iar DSR pentru
reglarea parametrilor de control si
afisarea digitala a datelor de control
z Reglarea instalaţiei de control cu ASR şi

DAV. Dacă se foloseşte DAV, unitatea
DSR poate sa lipseasca
Echograph 1155
z Prezentarea digitală a datelor de la o

funcţie de control. În fiecare poartă sunt
indicate amplitudinea şi dacă s-a depăşit
pragul de respingere
z Ieşirea sub formă de grafic a tuturor

rezultatelor controlului. Rezultatele
controlului sunt corelate cu
lungimea pieselor controlate
Sistemul electronic de administrare a datelor E1155
z Sistemul de administrare a datelor este o

componentă suplimentară a electronicii
ultrasonice. În timp ce partea electronică
ultrasonică colectează datele de control în timp
real, DAV colectează aceste date şi le
procesează ulterior.
z Programul de operare DAV poate fi folosit de
calculatoarele compatibile IBM şi este utilizat
pentru evaluarea datelor în interesul clientului
de ex.: prezentarea grafică a valorilor măsurate,
o documentare aconstatărilor controlului sun
formă de tabele sau statistici. Configurarea şi
conţinutul programului DAV se stabileşte de
obicei de comun acord cu beneficiarul în funţie
de sarcina de control:
z Dacă există DAV, atunci parametrii de control ai
electronicii ultrasonice se reglează Ajutoru
acesteia.
z Evaluare statistică a rezultatelor controlului.
z Afişarea traductoarelor care au depistat defecte
şi localizarea precisă a lor;
z Interfaţă de mare viteză pentru transferul
datelor la un calculator central (opţional).
Sistemul electronic de administrare a datelor E1155
z Pe display sunt prezentate amplitudinile

ecourilor ultrasonice în concordanţă cu
lungimea piesei de controlat. Exemplul
de mai sus prezintă rezultatele unui
control cu eddy current (EC) şi ale unui
control ultrasonic pentru defectele
longitudinale şi transversale. Sunt de
asemenea prezentate şi rezultatele
măsurătorilor diametrului şi a grosimii de
perete. În partea inferioară a diagramei
sunt prezentate traductoarele care au
depistat defecte şi rezultatele controlului
funcţionării
z Evaluarea statistică a rezultatelor

controlului pentru o comandă, sau (şarjă,
schimb, etc.).
Controlul ultrasonic al ţevilor
RPS - ECHOGRAPH 1150
z Instalaţie de control ultrasonic adaptată la un domeniu de

diametre de la 30 mm la 360 mm şi un domeniu de grosimi
de perete de la 2,5 mm la 28 mm, sistem de control prin
rotire Rotier-Prüf-System (RPS). Pentru o examinare de
100 % ţeava de controlat se deplasează prin instalaţia de
control cu o mişcare helicoidală. Cuplarea se face de jos,
prin imersie. Palpatoarele sunt scufundate complet în apă şi
emit vertical în sus, iar ţeava de controlat se scufundă
deasupra lor numai câţiva cm, în cuva cu apă. Se
controlează în total cu 40 de palpatoare:
z 2 linii cu câte 8 oscilatoare pentru controlol defectelor
longitudinale (1).
z 18 palpatoare US pentru controlul defectelor
transversale şi oblice
z (pentru optimizarea unghiului de incidenţă a ultrasunetului
se poate modifica unghiul la aceste palpatoare) (2).
z >6 palpatoare pentru măsurarea grosimii peretelui (3).
z Pentru a reduce la minim influenţa reciprocă a palpatorilor,
aceştia sunt poziţionaţi, pentru cele 3 sarcini de control, în 3
camere de control diferite.
z Cameră compactă de control cu oscilatoare ultrasonice

multiple (8-buc), cu reglare precisă a unghiului de penetrare
prin măsurarea lui cu un ceas indicator, dispozitiv de
ghidarea după ţeavă dotat cu traductoare de proximitate
pentru începutul şi şfîrşitul ţevii
RPS - ECHOGRAPH 1150
z Masa de control cu 2 sisteme de control

aşezate unul după altul în direcţie axială,
pentru controlul grosimii, defectelor
longitudinale (1) şi transversale/înclinate
(2)
Controlul ultrasonic rapid al ţevilor şi
barelor
z HRP - ECHOGRAPH 1155-15/180

sistem de control ultrasonic cu viteza
mare
barelor
Caseta cu 16 traductoare
ultrasonice de control de înaltă
rezoluţie pentru controlul
defectelor longitudinale.
Unghiul de incidenţă se
reglează centralizat, pentru
toate cele 16 traductoare, cu
ajutorul unui şurub fară sfârşit
prevăzut cu indicarea digitală a
poziţiei
barelor
z Camera de control, fără elementele de

ghidare, în poziţia de calibrare, cu
sistemul de reglare a unghiului în partea
de sus a camerei de control şi indicarea
digitală apoziţiei
z Camera de control cu ţeava etalon

aşezată pe suportul de centrare. Prin
răsucirea ţevii etalon (defectele etalon se
găsesc în poziţie axială faţă de
traductoare), se realizează în cîteva
secunde calibrarea automată a
sensibilităţii de control.
barelor
z Schema de principiu de acoperirea

secţiunii barei, pentru diferite
diametre de bare la utilizarea a 9
palpatoare (3 cu pentrare vertical″,
6 cu penetrare oblic″).
barelor
z Palpatoare curbate cu oscilatoare

cu folie, pentru controlul
materialelor rotunde
Controlul ultrasonic al ţevilor sudate
helicoidal, sub flux
z Cărucior dublu pentru controlul cordonului de sudură şi separat pentru corpul ţevii. Partea
din dreapta a căruciorului conţine partea mecanică pentru controlul cordonului de sudură şi
terminalul de operare a electronicii ultrasonice ECHOGRAPH 1150
z Partea mecanică pentru controlul cordonului de sudură. Fiecare traductor poate fi reglat separat cu
ajutorului unui şurub. Distanţa pînă la cordon poate fi citită de pe un ceas indicator. Întreg căruciorul poate
fi rotit şi reglat în funcţie de unghiul cordonului de sudură
z Partea mecanică pentru controlul corpului ţevii

z Suporţii cu articulaţii cardanice, pentru traductoare. Ridicarea şi coborîrea traductoarelor se

face pneumatic. Pălpile glisează direct pe suprafaţa de sus a ţevii. În centrul imaginii se
observă traductoarele de proximitate ale sistemului de urmărire a cordonului de sudură
z Suporţii pentru traductoatele oscilante - pentru controlul corpului ţevii

z Sistemul oscilant de control

z Sistemul de marcare - montat în linie

z Tăierea ţevii.
longitudinal sub flux
z Sistemul de ghidare al
traductoarelor ultrasonice
z Suporţi pentru traductoare cu

penetrare unghiulară, cuplate cu
jet de apa
z Suporţi pentru traductoare cu

penetrare perpendiculară, cu
cuplare prin jet de apă (control
dubluri şi suprapuneri).
Controlul ultrasonic al benziilor din oţel
z BAPS - ECHOGRAPH 1150 - 610/1920

Sistem de control ultrasonic al benzii
pentru ţevi sudate IF până la Ø max =
24”.
z Materialul de controlat benzi pentru ţevi
sudate cu curenţi de IF, înainte de
intrarea în maşina de formare, cu lăţimea
conform gamei dimensionale a liniei de
sudare:
z Material de bază : rulouri laminate la
cald sau la rece;
z Lăţime 110 - 1920 mm;
z Grosime 2 - 16 mm;
z Marginile benzii : ambele prelucrate;
z Ondulare max. ± 20 mm la
lungimea de 2 m
z Starea suprafeţei: rugozitate de
laminare, fără ţunder liber;
z Temperatura: 5 pînă la 45° C.
Controlul ultrasonic al benziilor din oţel
z Detalii la sistemele de ghidare

pentru controlul mijlocului tablei
(sus) şi a muchiilor (jos).
Controlul ultrasonic al buteliilor pentru gaze
lichefiate ECHOGRAPH 1150-4L/4Q/2W
Controlul ultrasonic al buteliilor pentru gaze
lichefiate ECHOGRAPH 1150-4L/4Q/2W
z Instalaţie de control cu două

suporturi multiple pentru
traductoare
INSTALAŢIE DE CONTROL ULTRASONIC AL ŞINELOR TIP
SCHN – ECHOGRAPH 1155 – 7K / 8S / 5F
z Maşina de control cu 20 de
traductoare ultrasonice şi blocuri
cu role de ghidare.
z Amplasarea traductoarelor US
INSTALAŢIE DE CONTROL ULTRASONIC AL ŞINELOR TIP
SCHN – ECHOGRAPH 1155 – 7K / 8S / 5F
z Maşina de control cu 6 planuri de

control şi cu 12 traductoare
ultrasonice
z Bloc cu role de ghidare

TTPS - bazin pentru controlul ultrasonic in imersie
z RPS - ECHOGRAPH 1150 – 4K /

2500x1000x800
pentru controlul ultrasonic în
imersie al materialelor rotunde
TTPS - bazin pentru controlul ultrasonic in
imersie
z Traversa cu 4 traductoare şi cu
sistemul de deplasare al traduc-
toarelor ultrasonice.
TTPS - bazin pentru controlul ultrasonic in
imersie
z Traversa cu sistemul numeric de

comandă al cursei de control atît în
calibrare cît şi în control.
Noutati
z Noul aparat de control ultrasonic ECHOGRAPH 1090,

face controlul ultrasonic mai simplu şi mai uşor: mai
simplu, deoarece aparatul cu toate că are dimensiuni
foarte mici, este echipat cu un display color deosebit de
mare (diagonala de 16,5 cm), pe care se pot observa
chiar de la distanţe mai mari ecourile, rezultatele
măsurătorilor şi meniul de deservire. Deasemeni este mai
simplu deoarece pe lângă cele 5 taste pentru diferite
funcţii de reglare ale aparatului, toate funcţiile se prezintă
pe ecran şi în text clar şi pot fi astfel selectate.
z Suplimentar controlorii ultrasonici cu mai mică experienţă,
sunt îndrumaţi pentru deservirea traductorilor ultrasonici
şi la reglarea aparatului dacă activează funcţia de
“asistenţă” şi execută apoi indicaţiile care apar pe ecran.
z Este mai uşor, deoarece carcasa robustă din Aluminiu,
inclusiv acumulatorii inglobaţi din Lithiu-Ioni (pentru 13
ore de fucţionare) cântareşte numai 1,6 kg.
z Aparatul foarte compact cu înaltimea de numai 50 mm,
conţine printre altele un echipament digital electronic –
ultrasonic rapid cu o rată ridicată de palpare pâna la 1000
Hz frecvenţa de succesiune a impulsurilor, 2 porţi
electronice, pentru măsurarea timpului sonic parcurs şi a
amplitudinii ecourilor, memorie mare pentru imaginiile A şi
două lămpi de control pe placa frontală pentru
supravegherea depaşirii pragurilor porţiilor electronice.
z Noul ECHOGRAPH 1090 reprezintă astfel aparatul ideal
de control ultrasonic. Un cadru din cauciuc în mai multe
culori asigură o poziţie fâra alunecare pe suporţi netezi şi
oferă protecţie în condiţii aspre de mediu înconjurător.
z Deoarece pentru ieşirile semnalelor de la porţiile
electronice s-au prevăzut ieşiri digitale deparazitate
statistic, aparatul poate fi utilizat şi pentru sarcini simple
de control automat
Noutati
z Pentru o firmă italiană s-a conceput şi realizat o instalaţie de
controlul ultrasonic al ţevilor cu viteze ridicate tip HRP, pentru
diametrul ţevii de până la 170 mm. La conceptul HRP secţiunea
ţevii de controlat se scufundă complet în apă. Astfel se elimină
indicaţile deranjante, tipice cuplării cu apă curgătoare sau cu
jeturi de apă şi sunt provocate de apa care se scurge pe
suprafaţă şi de bulele cu aer Astfel sensibilitatea controlului se
poate mării şi se pot evidenţia chiar şi defecte foarte mici.
z Din cele 48 de canale de control disponibile, în fucţie de
diametrul ţevii se utilizeaza pentru evidenţierea defectelor
longitudinale până la 40 de traductoare ultrasonice focalizate cu
folie. Acest număr mare de traductoare ultrasonice este
necesar pentru evidenţierea fâră suprafeţe necontrolate şi a
unor poziţii de defecte orientate desavantajos – de ex. fisuri sub
formă de aşchii suprapuse. Incidenţa fascicolelor ultrasonice a
jumătate din traductoare este în sensul acelor de ceasornic şi
cealaltă jumătate în sens invers în direcţia circomferinţei ţevii.
z Alte 8 canale servesc pentru măsurarea grosimii peretelui În opt
poziţii repartizate pe circomferinţa ţevii se măsoară cu o
precizie ridicată grosimea peretelui, cu o rezoluţie de 0,01 mm.
Cu aceaşi precizie se determină şi excentricitatea, respectiv
ovalitatea ţevii.
z Un echipament hidraulic nou, care lucrează cu presiunea apei
la 10 bar, acţionează mecanismul de închiderea a camerei de
control şi asigură timpi cât mai mici posibili de deschidere şi
închidere a mecanismului de închidere.
z Avantajul constă în pierderi foarte mici de apă la intrarea şi
ieşirea ţevii, capete scurte de ţevi necontrolate şi evită stropi de
apă pe peretele interior al ţevii. Apa in interiorul ţevii duce de
multe ori la semnalizări ireale şi astfel la psodorebuturi şi deci
trebuie evitată.
z Şaibele de control pentru preluarea şi poziţionarea traductorilor
ultrasonici, s-au prevăzut cu noi posibilităşi de reglare, astfel ca
să se asigure un control ultrasonic şi mai precis. Aceste şaibe
se livrează precon-figurate şi ajustate.
z Avantajul determinant al instalaţiilor de control HRP este
capacitatea ridicată de control şi concomitent găsirea poziţiilor
cu defecte scurte. Deasemeni tote datele de control pot fi
reglate de la un calculator central, se pot memora şi refolosi.
Suplimentar se pot aduna date pentru evaluarea statistică a
controalelor şi se pot prezenta grafic. Astfel această nouă
instalaţie de control abia mai lasă deschise alte dorinţe
Noutati
z Traductoare ultrasonice noi, mai fiabile
z După revizuirea traductoarelor

ultrasonice de ER şi a traductoarelor
ultrasonice normale cu diametre mai
mici, traductoarele noastre ultrasonice cu
oscilatoare de 24 mm capătă un nou
aspect. Forma nouă se ţine acum şi mai
bine în mână, ca urmare controlul pe o
durată mai lungă aproape nu mai
oboseşte; Practicienii ştiu să aprecieze
acest lucru. Codificarea suplimentară în
culori a traductorilor ultrasonici –galben
pentru 2 MHz şi albastru pentru 4 MHz,
permite recunoaşterea rapidă a
frecvenţei de control şi astfel o greşală
de amestec este aproape exclusă. Folia
din Vulcollan uşor de înlocuit, protejează
traductorul ultrasonic la uzură mecanică
şi ca urmare suprafeţele rugoase se pot
controla fâră prejudecăţi.
Materiale piezoelectrice pentru oscilatoarele
traductorilor ultrasonici
Materialele piezoelectrice disponibile acum, au caracteristici

fizice complementare. La realizarea traductoarelor ultrasonice
este important să se utilizeze materialul piezoectric cu
caracteristicile cele mai potrivite. Ca urmare există posibilitatea
să se realizeze traductoare ultrasonice speciale pentru sarcini
de control în condiţii dificile. Pe lăngă aspectele tehnice joacă şi
un rol important punctele de vedere economice, nu numai
pentru producător ci şi pentru utilizator. Astfel în decursul anilor
PZT(Plumb Zirconat Titanat ) a devenit un material
piezoelectric foarte competitiv. Aceasta nu a fost mereu aşa.
De aici ne aşteptăm, ca piezocompositele promiţătoare tehnic
pentru utilizatori, să aibe o evoluţie asemănătoare. Încă de
acum se pot utiliza la rezolvarea multor probleme de control, nu
numai la probleme speciale.

US

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

US

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DEFECTOSCOPIE INDUSTRIALA

12.1 Particularităţi ale examinărilor US

12.1.1. Scurt istoric

In anul 1847 James Prescott Joule (1818 –1889) a descoperit efectul

implicit posibilitatea de a examina produse cu grosime sau lungime mare au determinat

12.1.2. Particularităţile examinării şi domeniul de aplicare

Examinarea cu ultrasunete prezintă, în raport cu alte metode de examinare,

 operaţiile de control şi interpretarea rezultatelor sunt complexe ceea ce impune

12.2 Standarde şi norme. Terminologie.

12.2.1. Principalele standarde

a. STAS 6914-90 Control nedistructiv acustic. Defectoscopie ultrasonică.

b. SR EN 1713-2000 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu

2 - ecourile cu amplitudini mari se consideră ca indicaţii provenite de la

c. SR EN 1714-2000 Examinări nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu

e. STAS 7802 - 79 Blocuri de calibrare pentru verificarea şi reglarea

¾ Defectoscop ultrasonic - instalaţia care permite evidenţierea şi localizarea unui

¾ Iarbă - ecouri mici ce apar, în prezentarea A, datorită zgomotului de

¾ Unghi de pătrundere al traductorului - unghiul în piesă format între axa

12.3 Aspecte teoretice

12.3.1 Generalităţi. Tipuri de unde.

Fig.12.1 Unde longitudinale.

Propagarea undelor longitudinale este legată de variaţii locale de presiune, de

mediu. Undele longitudinale se propagă în medii solide lichide şi gazoase. Propagarea

Fig.12.2. Unde transversale.

Viteza de propagare a undelor transversale este mai mică decât viteza de

Fig. 12.3. Unde Lamb simetrice.

O undă longitudinală ajunsă în incidenţă oblică pe suprafaţa unui obiect de

Fig. 12.4. Unde Lamb asimetrice.

Unda de încovoiere, Lamb asimetrică, se transmite de ca şi cum placa s-ar ondula

combinaţie între undele transversale şi cele longitudinale, viteza de propagare a undelor

Fig. 12.5. Unde Rayleigh: a - mişcarea particulelor şi direcţia de propagare;

In ansamblu, undele Rayleigh sunt constituite dintr-un număr de cicluri, ceea ce

12.3.2 Mărimi caracteristice ale undelor US.

Mişcarea fiecărei particule din mediul în care se propagă undele US este

unde, E este modulul de elasticitate longitudinală;

Viteza undelor transversale este dată de relaţia:

unde, G este modulul de elasticitate transversală.

In cazul oţelurilor obişnuite, modulul de elasticitate longitudinală, E, poate varia

¾ Impedanţa acustică, z = ρ . c, este o mărime caracteristică a mediului. Impedanţa

¾ Lungimea de undă, λ = c / f , depinde de frecvenţa f şi de viteza de propagare.

12.3.3 Proprietăţi şi fenomene utile în defectoscopia US

Ultrasunetele au numeroase proprietăţi în interacţiunea cu materia. Dintre acestea

Fig. 12.6. Variaţia presiunii sonice în funcţie de distanţă.

Presiunile sonice pe cele două suprafeţe variază invers proporţional cu distanţa:

Dacă se consideră r1 =1 se obţine legea de variaţie a presiunii în funcţie de distanţă.

¾ Difracţia şi difuzia undelor ultrasonore

a' < a a' < a

Fig.12.7. Dependenţa fenomenului de ocolire a obstacolelor

Discontinuităţile din material - obstacole - pot produce pe lângă difracţie şi

unde, P şi P0 sunt presiunile sonice, după ce fasciculul a străbătut o grosime x de

Coeficientul de atenuare α este dependent de frecvenţă şi dimensiunea grăunţilor

unde, f este frecvanţa, G - dimeniunea medie a grăunţilor cristalini şi k1, k2 nişte

Câteva valori ale coeficientului de atenuare în diverse materiale sunt prezentate în

Cunoscând coeficienţii de atenuare precum si cauzele care determină acest fenomen

α austenită ferită perlită martensită

Fig.12.8. Sensul de creştere al valorii coeficientului de atenuare liniare pentru diverse

Din punctul de vedere al tehnologiei de prelucrarea atenuarea creşte conform

α turnare forjare laminare

Fig.12.9. Sensul de creştere a atenuării în funcţie de tehnologia

Fig.12.10. Reflexia şi transmisia undei Fig.12.11. Solicitarea la compresie şi efortul

Fig. 15. Transformarea undelor într-o

Zona Zona Fraunhofer

Fig. 18. Difracţia ultrasunetelor.

Fig. 20. Palpatoare normale – simbolizare. Fig. 21. Palpatoare înclinate –

operaţiile de control şi interpretarea rezultatelor sunt complexe ceea ce impune