Introducere în legături radio prin radiorelee

Fig reprezintă o undă electromagnetică pentru un semnal sinusoidal. Folosind

analiza Fourier orice formă de undă arbitrară poate descopusa intr-o suma de
sinusoide.

Fig. Unda electromagnetică ,Cimpul Electric E(V/m),cimpul magnetic H(A/m),

vectorul Poynting
Impedadanţa caracteristică a unui mediu
Amplitudinea cimpului electric şi magnetic depinde de mediul în care are
loc transmisia undelor electromagnetice, mediul fiind caracterizat prin
permeabilitatea µ şi permeativitatea є
Pentru vid: є0=8.854x10-12 F/m pentru un mediu oarecare: є= є0 єr
µ0=4πx10-7 H/m µ= µ 0 µr

Pentru vid єr=1; µr=1, Zvid=377Ω

Fig. Arhitectura unui sistem de telefonie celulara
Cele mai multe din radiorelee digitale existe folosesc benzile de frecventă
de la 1GHz-40GHz, şi sînt utilizate în special de către operatorii de telefonie
pentru transportul semnalelor de telefonie sau pentru transportul semnalelor de
televiziune.Cîteva precizări cu privire la legături radio in microunde:

- energia dee microunde nu urmăreşte curbura pămîntului, sînt afectate

puternic de fenomene de difracţie, ele sînt în special destinate pentru legături
„line of sight”(LOS).
- Transmisiile în microunde sînt destinate în principal legăturilor de tip punct
la punct
- La frecvenţe peste 1GHz nu se poate utiliza analiza circuitelor cu
parametrii concentrati ci distribuitţi

Pentru a putea realiza o legătură radio în microunde este necesar să

avem o anumită zonă liberă de a lungul căii de propagare. Dimensiunea zonei
necesar a fi libere depinde de următorii factori:
1. înalţimea antenelor.
2. Suprafaţa terenului(apa, pămînt...)
3. Profilul terenului.
4. Curbura Pămîntului.
5. Refracţia troposferică.

Ultimul factor, refracţia troposferică, apare deoarece indicele de refracţie, n, al

troposferei, depinde de temperatura acesteia, T, presiunea, P, şi presiunea
vaporilor de apă e. Deoarece modificări importante ale parametrilor T,P, e duc la
modificări foarte mici ale lui n, de obicei se lucrează cu indicele de refracţie
modificat N, definit după cum urmează:
N=(n-1)106
Un model bun este recomandarea ITU-R, Rec 453: N=77.6P/T +3.73X10 5e/T2
P,e sînt exprimate în milibari, T este exprimată în Kelvin

Deasemenea are loc o variaţie a indecelui de refracţie cu înalţimea care

conduce la o curbare a undelor electromagnetice, undele electromagnetice
circula cu viteze mai mici în medii unde indicele de refracţie este mare decît al
spaţiului liber. Experimental s-a constatat ca dN/dh=-40unităţi/km(valabil pentru
SUA, pentru restul lumii trebuie consultată Rec ITU-R 563-4), adică indicele de
refracţie scade cu înălţimea, ceea ce face că partea superioară a fontului de undă
să circule mai repede decît partea inferioară ceea ce duce la curbarea undelor
electromagnetice spre Pămînt.
Suprafaţa pămintului este deasemenea curbă, raza pămintuluie este de
6371 km.

Pentru a putea considera că radiaţia electromagnetică se propagă în linie

dreaptă, se înlocuieşte Pămîntul de rază a=6371Km cu un Pămînt echivalent de
rază ka unde

k=1/(1+a(dN/dh)10-6)
Pentru condiţii meteorolgice standard k=4/3 putem considera că radiaţia
electromagnetică se propagă în linie dreaptă.
Fig. Curbura razelor terestre in atmosferă

Distanţa maximă pentru îndeplinirea condiţiei LOS(line of sight)

Rezultă că lungimea totală poate fi aproximată cu relaţia:
Principiul lui Huygens şi zonele Fresnel

Energia electromagnetică este distribuită în jurul” line of sight”, în yona

data de elipsoizii avînd focarele în punctul de emisie şi recepţie

Fig. Elipsoizii Fresnel

Raza elipsoizilor Fresnel se poate aproxima după formula:

d1,d2 reprezintă distanţa pînă la emiţător, respectiv distanţa pînă la receptor
Contribuţia majoră la recepţie o au undele electromagnetice situate în prima
zona Fresnel (r1). Este foarte important ca spaţiul dat de primul elipsoid Frenel să
fie liber de obstacole, astfel încît o cît mai mare parte din energia
electromagnetică de la emisie să ajungă în punctul de recepţie.Cu cît creşte
frecvenţa cu atît raza primului elipsoid Fresnel devine mai mică
Fig. Tabel cu raza(metrii) primului elipsoid Fresnel calcultă la mijlocul distanţei
dintre E-R

Difractia undelor electromagnetice-apare şi duce la creşterea atenuării cînd

între emiţător şi receptor apare un obstacol cu dimensiuni comparabile cu
lungimea de undă.
Se oservă din figura de mai jos atenuarea datorită difracţiei creşte cu atît
mai mul cu cît obstacolul afectează o yonă mai mare din primul elipsoid Fresnel.

Fig. Atenuarea dataorată obturării primului elippsoid Fresnel

Deasemenea apare o obturarea a primului elipsoid Frenel datorită curburii
Pămîntului.
Fig. Atenuarea undelor electromagnetice datorită efectului de curbură a
pămîntului
RADIO LINK CALCULATION

Atenuarea in spaţiul liber se poate calcula după formula:

Free space loss(dB)=92.45+20log(dxf) unde d=distanţa emiţător receptor în km

f=frecvenţa în GHz

fading marin(dB)=tx_power(dbm)-tx feeder loss(dB)-tx branching losss(dB)

+tx antenna gain(dB)-free space loss(dB)+rx antenna gain(dB)-rx feeder
loss(dB)-rx branching loss(dB)-rx treshold(dBm)
Fadingmargin reprezintă marginea de siguranţă, trebuie să aibă o valoare destul
de mare (40dB) pentru a garanta condiţiile de caliate cerute(rata de erori) şi
disponibilitatea serviciului

Pe lingă atenuarea în spaţiul liber apar şi alte fenomene, cum ar fi variaţii ale
condiţiilor atmosferice, refracţie, difracţie, reflecţii care pot duce la pierderea
semnalului la recepţie. Fenomenele descrise anterior nu au un caracter
permanent şi de aceea ele sînt tratate din punct de vedere probabilistic.

Atenuarea(fading) poate fi de mai multe feluri:

 Multipath fading(atenuarea de propagare pe trasee multiple) cu două
componente flat fading( modelul ITU Report 338-6) şi frequency
selective fading(modelul ITU Report 884-3).
 Propagarea pe trasee multiple are ca şi consecinţă fatul că la recepţie
ajung replici ale semnalului original la diverse momente de timp lucru ce
poate duce la anularea semnalului transmis.
Datorită faptului ca radiorelee digitale folosesc lărbimi mari de bandă
30MHz, 40MHz, 50MHz anularea semnalului la recepţie datorită propagării
pe trasee multiple este dependentă de frecvenţă(freguency selective
fading)
 Rain fading. Atenuarea datorită precipitaţiilor afectează în special
transmisiile cu frecvenţa peste 10GHz

Fading margin>rain fading+multipath fading

Pentru a contracara efectele progării pe trasee multiple se pot tehnici de
diversitate
Fig Legea lui Snell

Fig. Difracţia undelor electromagnetice la întîlnirea cu obstacole avînd marginile

ascuţite
Pentru a evalua o legătură radio dpv al disponibilitatea legăturii(cît la sută din
timp legătura e disponibilă) şi calitatea(exprimată de obicei în BER) se folosesc
Recomadările ITU.(Ex pentru legături de date cu debite mai mari de 2Mbps ITU
R G826)
Fig Împărtirea lumii în 3 regiuni de către ITU

ITU-R(International Telecommunications Union Radiocommunications Sector) a

împărţit lumea în 3 Regiuni în ceea ce priveşte alocarea frecvenţelor:America,
Europa-Africa, Asia-Pacific.
Există 2 organisme influente în ceea ce priveşte detalierea alocării benzilor
de frecvenţă:
 CEPT(Conference of European Post and Telecomunications Commission)
 FCC(Federal Communications Commission)
Odată fixată destinaţia benzii de frecvenţe, organismele regionale care
elaborează standarde ETSI(European Telecommunication Institute) şi FCC
elaborează standardele care au la bază utilizarea eficientă a spectrului.
Tabel cu alocarea benzilor de frecvenţă de către ITU-R

Fig Constructia de bază a unui terminal radio punct la punct

Cîştigul unei antene parabolice poate fi aproximat după formula:
G(dBi)=18.2+20log(D)+20log(f) unde D=diametrul exprimat în metrii
f=frecvenţa în GHz

Exemplu: o antenna cu diametrul de 30 cm construit[ pentru banda de 26GHz

are un cîştig de aprox 35dBi, iar o antena cu acelaşi diametru construită pentru
banda de 38GHz are un cîştig de aprox 39dBi

Fig Componentele de bază ale unei linii de radioreleu

Legătura dintre IDU(Indoor Unit) şi ODU(Outdoor Unit) se realizează pe cablu
coaxial şi serveşte la tranportul semnalului modulat pe o frecvenţă intermediară
FI. ODU relizează conversia de la FI la frecvenţă dorită de emisie. Legătura
dintre ODU şi antenă se realizează prin ghid de undă(waveguide)

Există cîteva tipuri de antene de microunde:

 Parabolică
 Horn
 Antene panou
 Arie de antene

Parametrii de bază ai antenelor:

 Banda de frecvenţă
 Cîştugul, raportul faţă spate, directivitate, caracteristica de radiaţie
 Tipul de ghid de undă utilizat pentru a realiza conexiunea cu ODU
 Greutatea
 Rezistenţa la vînt şi protecţia la apă

Cu cît frecvenţa este mai ridicată cu atît dmensiunea antenei se reduce.

Cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească antenele de
microunde folosite pentru legături punct la punct sînt prevăzute în
standardul ETSI EN 300 833.

Ghidurile de undă se utilizează în general la frecvenţe ridicate, avantajele sînt

pierderile mici, puterile mari suportate, dezavantaje costul ridicat.

Dimensiunile ghidurilor de undă sînt standardizate de către IEC(International

Electrotechnical Commission) şi EIA(Electronic Industries Association)
Fig. Distribuţia cimpului pentru modul dominat TE10, pentru ghidul de undă
dreptunghiular a) vedere din lateral,b)vedere dinspre un capat, c) vedre de
deasupra
a>2b
dimensiunea a a ghidului de undă dă şi frecvenţa minimă de lucru, sub această
frecvenţa nu este posibilă transmiterea energiei electromagnetice

fcut off=c/2a
Modurile de propagare a undelor pot fi: transversal electric TE sau trasnversal
magnetic TM
 ODU

Semnalul de telemetrie este utizat pentru comunicaţia ODU-IDU şi pentru

programare distantă, monitorizare.

Parametrii ce caracterizează ODU:

 Puterea maximă de ieşire şi controlul puterii ATPC(Automatic

Transmit Power Control)
ATPC monitorizează nivelul la recepţie şi în funcţie de acesta comandă
emiţătorul să reducă sau să crească puterea. Prin acest mecanism se evită
perturbarea altor legături radio funcţionînd în aceeaşi bandă sau în canale
alăturate.
 Sensibilitatea receptorului(receiver sensitivity)-acest parametru
limitează distanţa maximă a unei linii de radioreleu, şi stabileşte nivelul
minim de intrare pentru care receptorul decodează corect informaţia şi
valoarea este dată în raport cu o anumită rată de erori acceptată(ex BER
10-6), frecvenţa utilizată, debitul transmis, modulaţia folosită
 Receiver overload este nivelul maxim acceptat la intrarea receptorului,
dacă se depăşeşte această valoare apar erori şi pot duce chiar la
defectarea echipamentului
 Stabilitatea frecvenţei(frequency stability)
  Banda de frecvenţă folosită, distanţa duplex între emisie şi recepţie
 Lărgimea de bandă a canalului acesta poate fi de 3.5MHz, 7MHz,14 MHz,
28MHz,56MHz,...care împreună cu tipul de modulaţie folosit determină
debitul pe care îl poate transporta legătura de radioreleu
 Adjacent Channel Interference- se exprimă ca raport C(carrier)/I(adiacent
channel). Valori tipice de -10 dB pt BER 10-6, ceea ce înseamnă că puterea
în canalul adiacent poate fi cu 10dB mai care decît puterea în canalul
utilizat.
 Co-channel interference este cauzată de un sistem radio care utilizează
acelaşi canal radio. Ex: C/I 13dB pt BER10-6
 Spurrios Emissions – sînt acele semnale nedorite la ieşirea emiţătorului
transmise în afara canalului utilizat
 AGC Autoamatic Gfain Control nivelul de ieşire nu depinde de nivelul de
intrare
 RSL Received Signal Level este un indicator cu privire la nivelul de
recepţie, echipamentele sînt prevăzute cu o ieşire de tensiune, tensiunea
de ieşire fiind funcţie de nivelul semnalului recepţionat. Este folosită în
special la alierea antenelor la instalare, în loc de analizor de spectru.
 Temperatura de lucru şi condiţiile de umiditate
 Protecţia la supratensiunile atmosferice(Surge Current and Lightning
Protection)
Ex: Parametrii pe care trebuie să îi îndeplinească liniile de radioreleu digitale
funcţionînd în banda 32GHz-38GHz s]nt da’I ]n standardul EN 300 197, iar
procedura de verificare a conformiţăţii în standardul EN 301 126-1

IDU
Fig Topologii pentru instalarea liniilor de radioreleu
 Configuraţii posibile de instalare a liniilor de radioreleu

Protecţia liniilor de radioreleu se poate asigura în 3 moduri:

1. Hot Stand By

Ambele transceivere operează pe aceeaşi frecvenţă, transferul de pe principal pe

rezervă se face în 3 situaţii:

- RSL(Received Field Strength) coboară sub o valoare predefinită de către

utilizator
- BER(rata de erori) măsurată coboară sub un anumit prag
- Pierderea sincronizării între emisie şi recepţie

2. Space Diversity

Prin acest sistem se asigură protecţia liniilor de radioreleu împotriva fadingului.

]\

3. Frequency Diversity
Modulaţii digitale

Fig. Modulaţia FSK

Fig. Modulaţia PSK

Fig. QPSK
 Fig. Modulaţia 8QAM

Fig. Modulatorul IQ
Fig. Constelatia de puncte pentru 16QAM şi 64QAM