ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea de Relaii Economice Internaionale

REFERAT:

TEHNOLOGII DE FABRICARE A MONITOARELOR

AUTOR: Calancea Alexandru

Anul II, Seria D, grupa 948

BUCURETI
2002 2003

Monitorul reprezint acea component a calculatorului care se ocup cu

prezentarea sub form de imagini i text a informaiei generate de calculator.
Comanda afirii informaiilor pe ecranul monitorului o realizeaz calculatorul, prin
intermediul plcii video. Monitorul este conectat la placa video a sistemului prin
intermediul unui cablu video, care conine semnalele de culoare i de sincronizare
necesare afirii pe ecran a imaginilor dorite.
Fiind partea din calculator la care ne uitm cel mai mult; fiind cea mai scump
pies dintr-un calculator uzual i fiind i cel mai mare consumator de energie
electric din calculator, trebuie s-i acordm o atenie special.
Primele generatii de monitoare au fost de tip digital, primind de la calculator
toata informatia necesara afisarii sub forma de semnale TTL aparand apoi
monitoarele analogice din ce n ce mai constructive. S-a diversificat oferta,
perfectionndu-se tehnologiile cristalelor lichide, plasma si altele.
Dupa tipul constructiv al ecranului monitoarele se clasifica astfel:
1) Monitoare cu tuburi catodice coneventionale (CRT Cathode Ray
Tube) sunt cele mai ieftine si mai performante de pe piata. Prezinta diferite variante,
cele mai ntlnite fiind shadowmask CRT si tuburile Trinitron, cu grila de apertura;
2) Dispozitive de afisare cu ecran plat (FPD - Flat Panel Display), LCD
(Liquid Crystal Display) si PDP (Plasma Display Panel). Sunt utilizate la laptopuri,
fiind net inferioare monitoarelor clasice.
3) Ecrane tactile - adauga posibilitatea de selectare si manipulare a
informatiei de pe ecran cu mna; dimensiunile monitoarelor pot varia intre 14 si 21
inch.
1. Monitoare cu tuburi catodice (CRT)
In anii 1950, firma "RCA" scotea pe pia primul tub catodic
color. De atunci, se produc tuburi catodice color cu performane din
ce in ce mai bune i la preuri din ce n ce mai scazute.
Ca urmare, ecranele bazate pe tub catodic, sunt azi
majoritare pe pia, constituind totodata soluia cea mai accesibil
pentru marea masa a cumparatorilor de tehnic de calcul.
Tubul catodic const dintr-un tub vidat din sticl. La unul din
capete se afl un tun de electroni, iar la cellalt un ecran acoperit cu depuneri
punctiforme de fosfor colorat - rou, verde, albastru (fig.1). Acestea sunt dispuse
consecutiv pe linii i coloane,
formnd triade de puncte (dot
triads). Triadele rezultate au form
triunghiular sau liniar (mai
recent), depinznd i de modul de
dispunere al tunurilor de electroni.
Prin nclzire, tunul emite un
fascicul de electroni care sunt atrai
de captul opus al tubului. Pe
parcurs o bobin de deflexie i de
control al focalizrii conduce
fasciculul ctre un anumit punct de
pe stratul de fosfor. Lovit de raza de
electroni, fosforul devine luminos,

iar aceast lumin este ceea ce se poate vedea la televizor sau ecranul
calculatorului.
Afiarea imaginii la aceste tuburi se face prin baleierea suprafeei ecranului,
de la stnga la dreapta si de sus n jos, de ctre razele de electroni, provenite de la
cte un tun de electroni. In cazul tuburilor color, exist 3 fascicule de electroni, cte
unul pentru culoarea rosu, verde, respectiv albastru. Astfel, prin combinarea celor 3
culori fundamentale, n diferite intensiti, se poate obine impresia oricrei nuane
perceptibile de ctre ochiul uman.
Fosforul are o proprietate numit remanen, care permite ca lumina emis s
rmn vizibil pe ecran o anumit perioad. Frecvena de baleiere trebuie s fie
adecvat remanenei, deoarece altfel imaginea plpie (dac remanena este prea
mic) sau apar imagini fantom (dac remanena este prea mare). Raza de electroni
se mic foarte rapid i baleiaz ecranul de la stnga la dreapta, pe linii, de sus pn
jos, dup un model numit rastru. Ratele de baleiere pe orizontal se refer la viteza
cu care fascicolul de electroni se mic de-a latul ecranului. Cele mai multe
monitoare au o rat de desenare n jur de 70 Hz, ceea ce nseamn c imaginea de
pe ecran este remprosptat de 70 ori pe secund. Cu ct rata de remprosptare
este mai mare, cu att este mai clar pentru ochi.
Este important ca frecvenele de baleiere pentru care a fost proiectat monitorul
s se potriveasc cu cele furnizate de placa video. Dac acestea nu se potrivesc nu
vei avea imagine, iar monitorul s-ar putea distruge.
Unele monitoare au o frecven de baleiere fix. Altele pot accepta o gam de
frecvene, n acest fel, ele furnizeaz o compatibilitate intrinsec cu viitoarele
standarde video. Un monitor care accept mai multe standarde video se numete
monitor cu frecvene multiple. Se pot ntlni monitoare cu frecvene multiple sub
diverse denumiri, printre care: multisync, multifrecven, multiscan, autosincrone i
auto-tracking.
In timpul baleierii raza lovete stratul de fosfor n punctele n care trebuie s
apar o imagine pe ecran; intensitatea ei variaz pentru a produce diferite grade de
luminozitate. Pentru ca fasciculul emis de tunul de electroni corespunztor culorii
rou (de exemplu), s lovesac exact punctul rou de fosfor dintr-o triad de pe
ecran, este necesar existena unei grile de ghidare. Din punct de vedere tehnologic
s-au impus dou variante constructive mai importante:
a) Tuburi catodice cu masc de umbrire (Shadow-mask CRT): pentru a
obliga electronii provenii de la fiecare tun al tubului, s loveasc exact punctul de
fosfor corespondent de pe ecran, se utilizeaz o foi subire de tabl prevzut cu
mici orificii dispuse regulat (fig. 2).
Numrul i dispunerea orificiilor n masca
de umbrire determin dimensiunea de afiare a
respectivului ecran (cte un orificiu pentru fiecare
triad de puncte de fosfor de pe ecran).
Datorit faptului c cele trei fascicule de
electroni bombardeaz ecranul sub unghiuri de
inciden diferite, este posibil construirea i
alinierea orificiilor din masc n aa fel nct
electronii generai de un tun vor bombarda punctul
corespunztor din triad, pe cnd celelalte dou
se vor afla n umbr.

Doar un procent de 20-30% din totalul electronilor emii iniial de tunuri ajunge
s treac de masca de
umbrire, i s loveasc fosforul ecranului, astfel c restul energiei este disipat sub
form de cldur de ctre masc.
Masca de umbrire a fost iniial construit din oel, care are tendina de a
absorbi energia electronilor blocai de masc. Ca rezultat, aceste tipuri de mti se
nclzesc i se dilat sensibil n timpul sesiunilor lungi de funcionare a monitorului,
cauznd distorsiuni de culoare i strlucire ale afirii.
Variantele mai recente, mbuntite, de mti, sunt construite dintr-un aliaj
numit "invar" (64% fier & 36% nichel), care nu se dilat la temperaturile nominale de
funcionare ale tubului. Astfel, se elimin distorsiunile de culoare i strlucire ale
afirii, i permite utilizarea unor fascicule mai puternice de electroni, rezultnd
imagini mai strlucitoare.
O alt problema a acestui tip de mti o reprezint fenomenul denumit
"astigmatism". Cnd razele de electroni sunt direcionate ctre colurile ecranului,
lovesc masca de umbrire sub un anumit unghi, producnd o proiecie eliptic pe
suprafaa de fosfor a ecranului. Rezulta distorsionarea culorilor i defocalizarea
imaginii n acele zone.
Corectarea astigmatismului s-a reuit prin dispunerea celor trei tunuri
electronice n acelai plan (inline guns), i intercalarea unor lentile electromagnetice
n traseul fiecrui fascicul de electroni, cu rolul de a le orienta i focaliza.
Prin asamblarea mpreun a tunurilor electronice i a lentilelor de focalizare sa redus considerabil lungimea gtului tubului catodic, astfel nct suprafaa ecranului
poate fi construit plan, i nu sferic. n acest mod, printre alte avantaje, se reduce
foarte mult din strlucirea reflectat de ecran, provenind de la iluminatul ambiental.
b) Tuburi catodice cu gril de vizualizare (Aperture grill CRT). Cele mai
cunoscute produse din aceast categorie sunt tuburile realizate n tehnologia
Trinitron, introdus n 1968 de firma Sony (pn n prezent, Sony a vndut peste 70
mil. de tuburi Trinitron).
Aceast tehnologie presupune existena a trei fascicule de electroni generate
de un singur tun. Acestea traverseaz o serie de lentile electromagnetice
convergente i de focalizare (fig. 3).
Grila
de
ghidare
a
fasciculelor de electroni este
compus din fire foarte subiri de
metal dispuse vertical, foarte
apropiate unul de cellalt, crend
un set de fante verticale fine.
Printr-o fant, fiecare fascicul de
electroni bombardeaz exact linia
de fosfor de culoarea corespondent.
Datorit faptului c firele grilei de apertur blocheaz electronii doar pe
vertical, ecranul va fi bombardat de mai muli electroni ca n cazul mtii de umbrire.
Rezult ca o caracteristic principal a tuburilor cu gril de apertur afiarea de
imagini mai strlucitoare i mai uniforme.
Un alt avantaj este posibilitatea de dispunere a liniilor consecutive de fosfor
colorat la distane foarte mici una de cealalt. Rezult o rezoluie de afiare mult
mbuntit.

Fantele verticale ce compun grila confer ecranului o form cilindric i nu

sferic, eliminnd astfel fenomenul de strlucire a ecranului prin reflectarea luminii
din exterior.
De asemenea, rezoluia pe vertical a ecranului nu depinde de spaierea pe
vertical a orificiilor din gril, ca la tuburile cu masc de umbrire, ci de dimensiunea
fasciculelor de electroni i de cea a punctelor de fosfor de pe ecran.
Problema dilatrii i deplasrii fantelor din masc datorate nclzirii excesive a
materialului ce o compune, dispare aici.
Pentru a menine firele verticale din grila de apertur perfect aliniate, sunt
necesare unul sau mai multe fire orizontale de tensiune (tension wires). Astfel,
depinznd de dimensiunea ecranului, se vor ntlni: 1 fir de tensiune poziionat la 1/3
din dimensiunea pe vertical a ecranului, pentru ecrane cu diagonale mai mici de
17"; 2 fire de tensiune pentru diagonala ntre 17" - 21"; i 3 fire pentru diagonale mai
mari de 21".
Uzual, aceste fire sunt vizibile utilizatorului avizat, ca nite linii orizontale fine,
de culoare gri. Acest dezavantaj este minor comparativ cu calitatea afirii oferit de
tuburile cu gril de apertur.
Patentul original pentru tehnologia grilelor de apertur deinut de firma Sony, a
expirat, permind i altor companii (Mitsubishi, Panasonic) s mbunteasc
tehnologia Trinitron iniial.
2. Monitoare cu ecran plat (FPD)
Tehnologia ecranelor plate evolueaz foarte rapid. Momentan ecranele plate
reprezint nc o souie scump din cauza dificultilor de fabricare (randamentul
tipic: aprox. 65%, adic 4 ecrane din 10 fabricate sunt rebuturi).
Marea majoritate a dispozitivelor FPD funcioneaz pe principiul adresrii
matriceale, adic, pentru aprinderea unui punct de pe ecran, se activeaz rndul i
coloana corespunztoare dintr-o matrice de elemente de afiare.
Cele mai comune variante constructive FPD sunt ecranele cu cristale lichide
(LCD - Liquid Crystal Display) i ecranele cu plasm (PDP - Plasma Display Panel).
a) Ecranul cu cristale lichide (LCD). Elementul de comand a rotirii planului
de polarizare l reprezint celula de cristal
lichid.
Cristalele lichide au fost descoperite
pe la sfarsitul sec.XIX de botanistul austiac
Friedrich Reinitzer, iar termenul insusi de
cristal lichid a fost consacrat putin mai
tarziu de fizicianul german Otto Lehmann.
Incepand cu anul 1971, de cand
cristalele lichide au inceput sa fie folosite
in domeniul display-urilor, acestea isi
gasesc din ce in ce mai frecvent utilizarea
intr-o multime de domenii, cum sunt:
televizoarele de mici dimensiuni, camere
video, monitoare, iar de la o vreme
incoace incepe sa fie vehiculata idea ca
LCD-urile vor inlocui CRT-urile.

Cristalele lichide pot fi ntlnite n natur n diferite faze, dintre care pentru
display-uri cea important o reprezint faza nematic. n aceast faz, n baza
structurii moleculare, cristalele lichide dezvolt proprietatea de a se alinia unor
suprafee cu caracteristicile propice, de exemplu folii polimerice "periate" intr-o
anume direcie. Aceste suprafee se numesc straturi de aliniere. n baza proprietilor
lor mecanice, cristalele lichide se las rotite n forma de spiral, dac sunt amplasate
intre doua straturi de aliniere rotite la nouazeci de grade (perpendiculare). Aceast
amplasare se numeste Twisted Nematic (TN), daca unghiul de rotaie este de 90
(fig.4) i Super Twisted Nematic la unghiuri de rotaie intre 180-270 (de regula in
jurul a 240).
Dac se amplaseaz doua celule de cristal lichid
una peste alta se obine tipul Double Super Twisted
Nematic (DSTN, cel mai frecvent folosit astzi n displayurile de tip matrice pasiva utilizate in notebook-uri). La trei
celule se obine structura de tip Tripple Super Twisted
Nematic. Rotirea de tip STN produce totodat, ca efect
nedorit, un shift de culoare vizibil. Prin amplasarea
antiparalel a celei de a doua celule n cazul DSTN se
obine o compensare a acestui shift de culoare. In cazul n
care ntre cele doua straturi de aliniere se aplic un camp
electric, moleculele cristalului lichid, n forma de
bastonase, se orienteaz n lungul cmpului (fig.5).
Deci celula de cristal lichid funcioneaz n
felul urmtor: lumina nepolarizat trece prin
polarizatorul din spate, este filtrat doar un singur plan
de polarizare, dup care aceasta lumina polarizata
se intlnete cu cristalele lichide ordonate n spirala
i se rotete de-a lungul moleculelor, astfel
obinndu-se o rotire a planului de polarizare. Astfel
lumina polarizat ajunge la al doilea polarizator
(analizor) din faa, rotit cu 90 faa de polarizorul din
spate. n acest fel lumina poate strbate celula i
trece ctre privitor: apare un punct luminos.
Lumina polarizat urmeaz orientarea cristalelor
lichide i n cazul n care acestea se orienteaz ca urmare a unui cmp electric
perpendicular pe cele dou straturi ale celulei de cristal lichid. n acest caz lumina
polarizat ajunge la polarizorul din fa fr a urma o rotire i astfel planul ei de
polarizare este rotit cu 90 fa de acest polarizator i astfel nu poate strbate spre
privitor: punctul rmne negru.
Culoare i pixeli. ntruct sursa de lumin din fundal (back light) emite lumin
alb, pentru obinerea culorilor este necesara filtrarea luminii albe prin filtre de
culoare potrivit. Pentru aceasta fiecare punct de imagine numit i pixel (din engleza
PICture ELement) este mprit n trei aa numii sub-pixeli de culorile rou, verde si
albastru (principiul "culoare din alb") cu ajutorul crora se pot obine amestecul de
culoare dorit, bineneles i alb.
La LCD se folosete structura de tip "stripe" (RGB-stripe) pentru amplasarea
subpixelilor de culoare.

Rezoluia display-urilor este dat de numrul pixelilor pe o linie (orizontala) (de

ex. 1024), numrul sub-pixelilor pro pixel (n mod normal 3, indicat n parantez) i
numrul liniilor reprezentate pe verticala (de ex. 768). Astfel rezoluia unui display de
tip XGA (eXtended Graphics Array) este de 1024 x (3) x 768, ceea ce nseamn un
total de 2.359.296 celule de cristal lichid pentru reprezentarea in culori informaiei.
Matrice activ si matrice pasiv. n funcie de modul de comand a fiecrei
celule de cristal lichid se deosebesc dou mari tipuri de LCD-uri: matrice activ (AMLCD) i matrice pasiv (PM-LCD), mai des ntlnite i sub denumirile de DSTN
(Double Supet Twisted Nematic) pentru display-urile monocrome i CSTN (Colour
Super Twisted Nematic) pentru display-urile color.
In cazul PM-LCD fiecare celul de cristal lichid este comandat prin alinierea
n forma matriciala a electrozilor de linie i cei de coloana.
Din principiul de funcionare rezult c fiecare celul este comandat n mod
activ doar pe durata 1/rezoluie din timpul ce st la dispoziie pentru afiarea unui
cadru de imagine. Pentru ca n restul perioadei de timp celulele de cristal lichid se
afl ntr-o stare fr potenial de comand este necesara alegerea cristalelor lichide
cu proprieti de inerie ridicata, pentru a impiedica rotirea napoi a cristalelor (i
astfel pierderi de contrast i un efect de palpare) in restul timpului. Dezavantajul
acestei caracteristici este timpul de rspuns (response time = rise time (tr) + fall time
(tf) ) foarte ndelungat. Dac acum cativa ani nc acest timp de rspuns era in mod
tipic de 300-400 ms, azi el ajunge in mod tipic la marimi mai mici de 50 ms.
Una din soluiile tehnice aplicate pentru reducerea timpului de rspuns este
imprirea displayului pe orizontala n dou jumti i comanda paralel a cte dou
linii (Dual Scan Display) obinndu-se n acest mod o dublare a frecvenei de
comand a fiecrei celule n parte.
Una din soluiile tehnice aplicate pentru reducerea timpului de rspuns este
imprirea displayului pe orizontala n dou jumti i comanda paralel a cte dou
linii (Dual Scan Display) obinndu-se n acest mod o dublare a frecvenei de
comand a fiecrei celule n parte.
Un efect nedorit, vizibil n special la PM-LCD, este aa numitul cross-talking
ntre celulele de pe aceeai linie, efect ce se caracterizeaz printr-o "umbr" de-a
lungul liniilor. Acest efect nu poate fi eliminat complet din cauza structurii matriciale a
comenzii i a capacitii celulelor de cristal lichid, chiar daca poate fi redus prin
alegerea unor noi materiale pentru electrozi si a unor metode de comanda
optimizate.
Electrozii de linie si de coloana sunt din material transparent (ITO, Indium Tin
Oxide) pentru a permite un grad maxim de transmisie a luminii.
La AM-LCD (i n acest caz TFT, Thin Film Transistor) fiecare celula de cristal
lichid este comandat de cte un tranzistor de pelicul subire aflat pe placa de sticl
din spate. Aceste tranzistoare inmagazineaza informaiile pentru celula
corespunzatoare.
In acest mod este posibil utilizarea cristalelor lichide rapide, ceea ce duce la
un contrast superior, la lipsa total a plpirii i timpi de rspuns scuri (potrivii
pentru imagini n micare). Timpii de rspuns sunt de sub 50 ms (tipic 20-35 ms). Un
alt avantaj al displayurilor de tip AM-LCD este o reducere substaniala a "crosstalking".

Dar acest lucru nseamn i amplasarea pe sticla a cate unui tranzistor pentru
fiecare sub-pixel, adic la un display cu rezoluia XGA un total de 1024 x 3 x 768 =
2.359.296 tranzistoare. Doar procesul de producie a TFT presupune cel putin noua
etape tehnologice in camere sterile. La aceasta se mai adauga cel putin patru etape
pentru montarea display-urilor si inca trei etape pentru completarea modulului de
afisare.
In concluzie, un display cu cristale lichide are o structura de tip sandwich
(fig.6):
-polarizatorul dorsal,
-placa de sticl dorsal (grosime de ordinul mm), pe care sunt
amplasai,
-tranzistorii TFT si electrozii de linie ,
-stratul de aliniere dorsal,
-celulele de cristal lichid (grosime de ordinul 6-8 m) ,
-stratul de aliniere frontal,
-electrozii de coloana,
-filtrul de culoare RGB,
-placa de sticla frontala i
-polarizatorul frontal.
Panourile
IPS
extind
unghiul de vizibilitate. In 1995,
Hitachi a facut un pas mare inainte
in ceea ce priveste dependenta
unghiului
de
vizibilitate:
introducerea pe piata a asanumitelor panouri IPS a permis
obtinerea de ecrane plate cu un
unghi de vizibilitate de peste 60 de
grade, in orice directie. Acronimul
IPS provine de la In Plane
Switching cristalele lichide sunt
pozitionate paralel unul fata de
celalalt si fata de suprafata displayului, indiferent de modul de utilizare.
In stadiul in care nu sunt alimentate, cristalele se aliniaza in unghi drept fata de
filtrele de polarizare pe ambele laturi ale panoului. Prin efectul polarizator al
cristalelor lichide, lumina este absorbita in panou, astfel ca punctul de imagine apare
negru.
Pentru reprezentarea unui punct de imagine deschis, cristalele trebuie sa fie
paralele cu filtrul de polarizare (la IPS-uri, ambele filtre sunt orientate la fel). Campul
electric este realizat prin doi electrozi, care se afla de aceeasi latura a panoului. Spre
deosebire de tehnologia Twisted Nematic aplicata in TFT-urile simple, cristalele
lichide din IPS-uri formeaza intotdeauna structuri omogene, fapt ce are efecte
pozitive. Mai ales ca nu apare practic nici o unda de lumina orientata gresit in
directii oblice din celulele display-ului, ceea ce duce la o reprezentare de negru plina
si, implicit, la obtinerea unui contrast puternic.
Dezavantajele IPS-urilor. Din pacate, tehnologia IPS prezinta si cateva
dezavantaje: cei doi electrozi ai unei celule IPS stau unul langa celalalt in calea

luminii de la sursa din spatele ecranului spre suprafata display-ului. In afara de

aceasta, cristalele din imediata apropiere a electrozilor se aliniaza neregulat, conform
campului electric, ceea ce conduce la dispersarea nedorita a luminii. O masca
neagra pentru zonele neomogene poate preintampina acest lucru, insa micsoreaza si
mai mult exploatarea luminii. De aceea, panourile IPS au nevoie de o sursa de
lumina mai puternica in spatele ecranului decat panourile TN sau MVA, de exemplu.
Un alt dezavantaj este faptul ca aparitia unui camp electric cu o forma
deosebita dureaza mai mult decat la alte tipuri de display-uri aparatele care
folosesc tehnologia IPS reactioneaza destul de incet la schimbarea de imagini.
Display-urile IPS din prima generatie mai au o particularitate mai putin placuta:
imaginile afisate timp mai indelungat lasa un soi de umbra pe ecran, ca la un
monitor cu tubul invechit. Dar, spre deosebire de acestea, la ecranele plate, dupa un
timp dispar aceste imagini gen Fata Morgana. La display-urile IPS actuale, aceasta
eroare nu mai apare decat foarte rar.
Tehnologia MVA. Ultimul racnet din domeniul display-urilor TFT vine de la
Fujitsu. Tehnologia MVA a patruns pe piata prin anul 1996. V si A vin de la Vertical
Alignment, ceea ce inseamna ca, in stadiul de nealimentare (stand-by), cristalele
lichide stau perpendicular pe suprafata display-ului. In acest fel, ele absorb lumina
provenita din sursa din spatele ecranului, iar celula display-ului este intunecata. Prin
aplicarea unei tensiuni, cristalele se rotesc. Lumina poate patrunde, iar pixelul
reprezentat va straluci. In cazul valorilor medii de gri, cristalele lichide stau in cadrul
unui punct de imagine inclinate fata de suprafata display-ului, astfel ca luminozitatea
punctului va depinde in prima faza foarte mult de unghiul din care se priveste.
Punctul forte al tehnologiei MVA il reprezinta subimpartirea fiecarei celule de
display in doua sau mai multe domenii (M din MVA vine de la Multi-Domain), care
sunt aliniate inclinat unele fata de altele si
fata de suprafata display-ului (fig.7).
Cristalele lichide ale diferitelor domenii se
rotesc unul catre celalalt sub tensiune.
Daca urmarim un pixel care este
impartit in mai multe domenii, dintr-un
anumit unghi, erorile subdomeniilor se
anuleaza reciproc. Luminozitatea finala a
pixelului se pastreaza, contrastul si
reprezentarea culorii raman de asemenea
constante atunci cand unghiul de
vizibilitate este mare. MVA reactioneaza
mult mai repede decat IPS, deoarece
campul electric se formeaza rapid.
Ca urmare a folosirii structurilor tridimensionale ce sunt necesare pentru
subimpartirea pe domenii, producerea display-urilor MVA este mai costisitoare, iar
culoarea neagra nu este atat de saturata.
Pixeli defecti. Datorita numarului extrem de ridicat amplasat pe sticla unui
display de tip LCD, a dimensiunilor mari a substratului de sticl (generatia a 3-a de
productie lucreaza cu substraturi de 450 x 550 mm) si mai ales a complexitatii
proceselor tehnologice in conditii de sterilitate maxima este extrem de dificil a se
obtine display-uri, la care sa nu apara un numar de tranzistoare defecte. Aceste
defecte se impart in doua categorii:

-luminoase (cand pe un fond negru strlucete un sub-pixel), si

-intunecoase (cand pe un fond de o anumita culoare un sub-pixel
ramane negru).
Defectele intunecoase sunt aproape invizibile, cele luminoase nu sunt vizibile
pe fond alb (fondul standard al documentelor de tip Excel, Word, etc.), dar pot fi
vazute pe un fond negru (mai rar folosit), sau pe unul de o anumita culoare. Cel mai
deranjant este un defect de culoare verde.
Tinand cont de aceste informatii, producatorii de TFT-LCD s-au hotarat pentru
o cale de compromis: se accepta ca livrabil displayuri care sa nu depaseasca un
anumit numar limita de asemenea defecte. Numarul defectelor acceptate ca limita
este functie de posibilitile tehnologie ale producatorilor de LCD i totodata de o
evaluare a performanei optice ale displayului. Pe cealalt parte a compromisului st
un pre accesibil utilizatorului pentru asemenea displayuri.
Spre exemplu, unul dintre cei mai importani productori de LCD specific
urmtoarele valori limit pentru acceptabilitatea displayului de 14"/XGA-TFT:
-sub-pixeli luminosi: max.15, dintre care max. 6 verzi, max. dou
defecte intr-un cerc cu diametrul de 5 mm, max. cinci defecte legate (2 sub-pixeli
alaturati defecti) pe intreg displayul;
-sub-pixeli intunecosi: max. 20, max. dou defecte intr-un cerc cu
diametrul de 5 mm, max. doua defecte legate (2 sub-pixeli alaturati defecti) pe intreg
displayul.
Cifra de un total maxim admisibil de 35 de sub-pixeli defeci poate prea
ridicat, dar dac o relativm la numrul total de aproape 2,4 milioan sub-pixeli,
ajungem la un raport de aprox 15 ppm (parts per million).
Durata de viata a backlight-ului. Tuburile folosite astzi au o durata de viaa
de minimum 10.000 ore. Aceasta valoare este definita asfel incat dupa expirarea ei
luminozitatea display-ului va scadea la o valoare de 50% din valoarea originala, ceea
ce inseamna in loc de 180 Cd/m o valoare de 90 Cd/m. Spre comparatie amintim
ca durata de viata a tuburilor catodice este tot de 10.000 ore, definite ca perioada
dupa care valoarea luminozittaii ajunge la 70% din valoarea initiala. Dar aceasta
valoare initiala nu depaseste 120 Cd/m, ceea ce nseamna in final o valoare de 84
Cd/m. n timp ce la un monitor cu CRT nu este economic a nlocui tubul catodic,
aceast operaie producnd costuri superioare unui monitor nou, la monitoarele LCD
nlocuirea tuburilor luminoase este o operaie simpla i care nu ajunge nici la 10% din
valoarea unui monitor nou.
Pe langa aceasta, nici cele de 10.000 de ore actuale nu nseamn o perioada
prea scurt: la un lucru continuu de 8 ore/zi i 250 zile/an se ajunge la sfritul anului
la o valoare de 2.000 ore/an, adic o durata de viaa de 5 ani, mai lunga dect timpul
de imbtrnire morala a unui PC.
Intruct polarizatorul frontal este confecionat dintr-un material plastic moale,
se recomanda a trata suprafaa display-ului cu grija, a se folosi crpe moale pentru
tergerea sa. De asemenea, sa se evite cu strictee atingerea display-ului cu obiecte
ascuite, pentru a evita orice fel de zgrieturi.
b) Ecranele cu plasma (PDP - Plasma
Display Panels). Tehnologia utilizata n realizarea
ecranelor cu plasm este n dezvoltare de mai muli
ani, i a realizat multe succese in acest domeniu.

10

Un strat de gaz special este interpus ntre dou ecrane transparente, pe care
exist fixate rnduri, respectiv
coloane de electrozi sub form
de pelicule transparente (fig. 8).
Prin
activarea
unei
anumite perechi de electrozi
rnd-coloan, gazul de la
intersecia lor se ionizeaz,
emind lumin. Tipul gazului
determin culoarea de afiare.
Imaginile afisate prezinta
contrast i strlucire excelente,
i, n plus, scalarea la dimensiuni
mai mari se poate face uor. Nu
sunt n totalitate rezolvate
problemele legate de afisarea in
nivele de gri si color.
3. Ecranele tactile (touch screens)
Ecranele tactile nu propun o alt soluie
de afiare a informatiei, ci adaug un element
nou la tehnologiile existente: posibilitatea de
selectare i manipulare a informaiei de pe
ecran, cu mna.
Domeniile de utilizare sunt multiple, de
la biblioteci i mari magazine, pn la
restaurante i staii de metrou; n general
oriunde este vorba de informarea comod i
direct a publicului.
In prezent s-au impus patru tehnologii
de fabricare a ecranelor tactile: capacitive,
acustice (SAW Sound Acoustic Wave), rezistive i infraroii.
a) Ecranele tactile capacitive. Pe sticla monitorului este aplicat un film
subire i transparent de substan conductoare electric. Deasupra filmului conductiv,
se aplica un nou strat de sticl, izolator. Electrozi poziionai n colurile ecranului, i
conectai la filmul conductiv, preiau sarcinile electrice induse n mod capacitiv pe film
(fig.9). n momentul n care degetul atinge
suprafaa ecranului tactil, induce sarcini
electrice pe
filmul conductiv, care sunt preluate sub form
de cureni de ctre controllerul ecranului,
care calculeaz poziia curent a degetului.
De remarcat c aceast tehnologie se
poate aplica i pentru transformarea unui
monitor normal, ntr-unul tactil, prin realizarea
unui upgrade.

11

b) Ecranele tactile acustice. Tehnologia SAW (Sound Acoustic Wave)

adaug n plus, fa de cea capacitiv, posibilitatea detectrii nivelelor (gradienilor)
de presiune, i permite lucrul cu mnui (care sunt izolatoare electrice). In plus,
funcionarea nu e afectat de zgrierea suprafeei de sticl protectoare a ecranului.
Este, n schimb, sensibil la picturi de lichide sau urme de grsime pe ecran.
Se poate instala uor pe un monitor normal, de ctre utilizator, fr a fi necesara
asistan tehnic.
Funcionarea se bazeaz pe emiterea de unde sonore de-a lungul suprafeei
ecranului. n momentul n care degetul se interpune n calea semnalului, i se
calculeaz poziia prin cooronatele x i y, i presiunea prin coordonata z.
c) Ecranele tactile resistive. Cea mai veche i mai popular, tehnologia
rezistiv se bazeaz pe interpretarea presiunii de apsare pe ecran. Elementul de
baz este un sistem suprapus de site metalice, sau un strat plastic conductiv de
puncte de presiune, dispuse pe sticla exterioar a ecranului monitorului. Poziia
punctului de contact este determinat prin calcularea curenilor electrici ce apar n
dispozitivul-senzor amintit.
Dei sunt sensibile la zgrieturi, ecranele tactile rezistive sunt ieftine, prezint
timpi de rspuns buni, detecteaz gradieni de presiune, i se pot utiliza mnui. Se
preteaz foarte bine n aplicaii medicale sau medii industriale, ct i la sisteme de
informare a publicului (bnci, burse, biblioteci, etc.).
d) Ecranele tactile cu infraroii. Sunt utilizate mai rar, mai ales n medii de
laborator, deoarece sunt prea lente, prea sensibile la impuritile din aer i la
elementele strine de pe suprafaa ecranului, i nu ofer rezoluii suficiente pentru uz
general.
Tehnologia se bazeaz pe utilizarea unei rame cu diode i senzori de
infrarou, care sesizeaz prezena oricrui obiect interpus n calea unei raze
infraroii din reea.
In ultima perioada, utilizatorii au putut sesiza trei tendinte fundamentale care
s-au manifestat in domeniul display-urilor: la aceiasi bani s-a realizat o marire
continua a suprafetei de lucru, o aplatizare continua si micsorarea nivelului de radiatii
emise. Unii s-ar gandi ca la toate aceste trei tendinte ar corespunde doar monitoarele
TFT, insa nu este deloc asa. Acestea din urma s-au complacut intr-un cerc vicios in
care cererea foarte mare pentru ele nu a putut fi acoperita din cauza preturilor mult
prea mari, preturi ce au ramas la randul lor la un nivel nefiresc de ridicat tocmai din
cauza ca volumele pe aceasta piata nu au fost suficient de mari. Astfel ca, in ultimii
trei ani, fabricantii de monitoare clasice, de tip CRT, au avut o mare sansa si o vor
avea si in continuare. Aceasta pentru ca au reusit sa-si adapteze relativ repede
produsele tocmai la cele trei tendinte evocate mai sus.
Odata cu introducerea acum trei ani de catre LG a ecranelor perfect plate la
monitoarele obisnuite, s-a deschis posibilitatea celei de-a doua tinereti pentru ele,
lucru care s-a si intamplat in cele din urma. Desi unii producatori importanti au
manifestat intentia de a le acorda monitoarelor CRT o importanta din ce in ce mai
mica (sau chiar minima cum este in cazul firmei NEC), acestea s-au mentinut cu
indarjire pe o piata din ce in ce mai pretentioasa. Preturile in continua scadere,
performantele din ce in ce mai bune si satisfacerea cerintelor utilizatorilor au condus
la situatia din ziua de azi: pentru 250 USD maxim 300 cine doreste isi poate

12

cumpara un monitor cu tub plat de 17" (practic, orice producator ce se respecta are
asa ceva printre modelele sale) care in cele mai multe cazuri il va multumi din plin.
Departamentele de dezvoltare ale producatorilor de TFT-uri se straduiesc insa
in permanenta sa depaseasca proprietatile tehnice ale display-urilor cu cristale
lichide prin noi si noi imbunatatiri de detaliu. Este greu de presupus insa ca ele vor
ajunge vreodata, sau oricum va trece mult timp, pana sa egaleze timpul de raspuns
sau nivelul de contrast pe care tuburile CRT il ofera. Cei care doresc o imagine
stralucitoare si culori vii aproape intotdeauna se vor indrepta catre monitoarele CRT.
Daca se doreste a se beneficia de toate avantajele oferite de ecranele TFT,
printre care: ocuparea unui spatiu minim in comparatie cu monitoarele clasice,
consumul de energie extrem de sczut, perfecta geometrie a imaginii si, in plus de
asta, nu emit nici un fel de radiatii, dar si ameliorarea defectelor prezentate de
acestea: timpul de raspuns sau nivelul de contrast pe care tuburile CRT il ofera,
atunci trebuie stiut faptul ca exista un astfel de monitor realizat de firma Candescent,
o companie americana, infiintata in 1991, care a reusit sa puna la punct o tehnologie
ce reuseste sa combine in mod fericit toate aspectele bune expuse mai sus si in care
isi pune toate sperantele. Numele acesteia incepe tot cu Thin, la fel ca in cazul TFT,
numai ca este Thin CRT si sugereaza destul de bine despre ce este vorba in cazul
ei. In loc sa se
foloseasca un singur
catod
de
mari
dimensiuni, se utilizeaz
o multime de catozi mici
(fig.10).
Tehnologia de la
Candescent functioneaza pe baza acelorasi
principii din cazul tuburilor clasice ale monitoarelor si televizoarelor.
Raze de electroni sunt
emise din electrozi incarcati negativ (catozi) de-a lungul unui tub de sticla vidat. In
capatul tubului electronii vor lovi un strat de fosfor, determinand astfel emisia luminii
si aparitia imaginii.
In timp ce la tehnologia CRT obisnuita intalnim insa un tub mare, in form de
clopot, tehnologia de la Candescent foloseste un tub plat, de doar 3,5 milimetri. In
locul unui singur catod mare, sunt folositi milioane de emitatori de electroni, acestia
(emitatorii) fiind distribuiti pe intreaga suprafata suport, dupa un anumit model. Raze
electronice de mici dimensiuni sunt emise astfel spre suprafata cu fosfor iar la impact
se va genera lumina specifica si implicit imaginea. Si aici avem de a face cu un
panou vidat, la fel cum tuburile CRT sunt vide. In acest caz se pune problema
sutinerii acestui vid, dar si a socurilor exterioare care survin in timpul fabricatiei.
Pentru aceasta, Candescent a pus la punct o serie de materiale ceramice rezistente
care sunt folosite pe post de pereti de sustinere, pereti care au o grosime de doar
0,05 milimetri. Aceste materiale de sutinere sunt suficient de subtiri pentru a fi
amplasate intre pixeli si a nu afecta razele electronice.
Emitatorii folosesc asa-numita tehnologie catod rece, al carei consum este
mult mai mic decat in cazurile obisnuite. Estimarile facute de Candescent pentru un
display color de 14,1 se indreapta undeva catre 3,5W, ceea ce inseamna chiar mai

13

putin decat un LCD la o luminozitate echivalenta, si, bineinteles, mult mai putin decat
un tub CRT clasic, care ajunge cam la 80 W. Spre deosebire de LCD-uri, aici nu mai
este necesara nici un fel de sursa de lumina amplasata in spatele panoului. Timpul
de raspuns la un asemenea display este de doar 5 milisecunde, spre deosebire de al
unui TFT LCD, care in cele mai bune cazuri ajunge la 25 de milisecunde. Daca in
primul caz pot fi afisate fara probleme 200 de cadre pe secunda, in al doilea caz
limitarea apare la 40 de cadre pe secunda (de unde si aspectul cetos care apare la o
derulare rapida de imagini in cazul monitoarelor TFT).
Thin CRT imprumuta de la parintele sau si contrastul, culorile vii, stralucirea si
nu in ultimul rand unghiul de vizibilitate, care este maxim in toate directiile. Costurile
de productie se pare ca sunt si ele destul de mici.
Alegerea unui anumit tip de monitor, ca si a unui sistem de calcul, trebuie sa
corespunda domeniului de activitate specific fiecarui utilizator. In principiu, toate
categoriile de aplicatii pot fi vizualizate cu suficienta acuitate pe un monitor SVGA
color de 14" cu rezolutie de 1024x768 pixeli. E util de stiut ca indiferent de marimea
ecranului, unul dintre cei mai importanti parametri este suprafata de afisare utila,
care este in general mai redusa decat diagonala ecranului, deoarece placa grafica nu
poate exploata in totalitate suprafata disponibila. Pot exista situatii in care un monitor
de 15" sa aiba o suprafata utila mai redusa decat unul de 14".
Asadar, in cazul alegerii unui monitor, trebuie sa se aiba in vedere
caracteristicile sale, care se pot materializa de cele mai multe ori in:
- diagonala- se exprima de regula in inch (un inch = 25,4 mm) si este un
etalon direct al marimii monitorului. Cele mai uzuale monitoare pentru PC-uri au
diagonala de 14", 15", 17", 20" sau 21";
- pasul de masca sau "pitch"- indica distanta inte cele mai mici puncte
afisabile pe ecran (pixeli). Ca regula generala, cu cat pitch-ul este mai redus, cu atat
calitatea imaginii este mai buna. Astfel, monitoarele de 14"si 15" pot avea un pitch de
0,31 mm, asigurand rezolutii de 640x480 sau 800x 600 pixeli. Monitoarele mai mari
au pas de masca de 0,28 mm, 0,26 sau chiar 0,25 mm (diferenta e insesizabila),
pentru rezolutii de 1024x768 sau 1600x1200. Rezolutia - reflecta calitatea imaginii si
se exprima prin numarul de puncte (pixeli) afisate pe orizontala si pe verticala. Cu cat
ecranul este mai mare, rezolutia poate fi imbunatatita. Rezolutia este dependenta in
special de placa grafica;
- forma ecranului- poate fi un criteriu important de alegere a monitorului. Un
model foarte curbat poate produce deformari apreciabile in sectoarele periferice ale
ecranului;
- frecventa verticala - reprezinta numarul de afisari ale ecranului ce se
succed in interval de o secunda. Un regim optim de utilizare necesita o frecventa
verticala minima de 70 Hz, pentru ca scintilatiile ecranului sa nu devina prea
obositoare pentru ochi;
- non-Interlaced (NI)- este un termen ce defineste o frecventa de
reimprospatare de minim 72 Hz, ce confera garantia unui monitor care nu afecteaza
vederea;
- low radiation (LR)- specificatie ce confirma gradul redus de iradiere datorita
tubului catodic.

14

Pentru a testa un monitor putem sa-i verificam proprietatile prin urmatoarele

procedee:
- desenam un arc cu ajutorul unui program de grafica. Daca acesta nu
este un arc, ci e oval, atunci monitorul nu va servi bine in programele de grafica sau
proiectare;
- tastam cateva cuvinte cu caractere de naltime 8 sau 10 puncte (1
punct = 1/72inci). Daca acestea sunt neclare sau caracterele negre au franjuri
colorati, trebuie sa alegem un alt monitor;
- reglam luminozitatea de la o limita la cealalta observand colturile
imaginii de pe ecran. Daca imaginea isi modifica dimensiunile, atunci e posibil ca la
niveluri mari de luminozitate sa se piarda focalizarea;
- incarcam programul Microsoft Windows pentru a verifica
uniformitatea focalizarii. Pictogramele din colturi sunt la fel de clare ca restul
ecranului? Liniile din bara de titlu sunt curbe sau ondulate? Monitoarele sunt de
obicei precis focalizate n centru, dar colturile neclare indica un model de calitate
redusa. Liniile arcuite pot fi rezultatul unei placi grafice proaste, asa ca nu renuntam
la un monitor care afiseaza astfel de linii inainte de a-l verifica cu o alta placa. Un
monitor bun este calibrat astfel incat razele de lumina rosie, verde si albastra sa isi
atinga tinta (luminoforii corespunzatori) cu precizie. Daca nu o fac, atunci
convergenta este proasta. Fenomenul este vizibil cand marginile liniilor par sa
lumineze cu o anumita culoare. Daca monitorul are o convergenta buna, atunci
culorile sunt limpezi, clare si reale, cu conditia ca ecranul sa nu aiba o tenta
predominanta.

15

Glosar de termeni:
1)

2)

3)

4)

5)

6)

7)

8)

9)
10)

11)

12)

13)

14)
15)

16)

17)

18)

Active Matrix (matrice activa)- tehnologie folosita la monitoarele cu cristale

lichide. Realizeaza o expunere mai luminoasa, mai rapida si cu o suprafata
mai mare decat ecranele cu matrice pasiva. Aceasta tehnologie foloseste cate
un tranzistor pentru fiecare pixel si marcheaza pana in prezent ecranele TFT.
Backlight- un ecran LCD care are propria-si sursa de lumina ce bate din
spatele sau, iar ca urmare imaginea apare mai stralucitoare si caracterele au
o reactie mai rapida.
Brightness (stralucire, claritate)- o masura a intensitatii globale a imaginii.
O masura mai mica a stralucirii determina o intunecare a imaginii, si invers.
Candela- unitate de masura a intensitatii luminii. Luminozitatea maxima
pentru CRT-uri este de aproximativ 100-120 cd/m 2, iar pentru LCD-uri de cca.
250 cd/m2
Cathode (catod)- electrod incarcat negativ. Electronii sunt emisi de electrod
in interiorul tubului CRT.
Cathode Ray Tube (ecran cu tub catodic)- ecran ce foloseste un tub
catodic pentru afisarea imaginii.
Contrast (contrast)- limita dintre cele mai luminoase si cele mai intunecate
tonuri dintr-o imagine. O marime mai mica determina o degradare a culorii si
semanarea obiectelor unul cu altul.
Convergence (convergenta)- termen folosit pentru a descrie cat de exact
reusec cele trei raze electronice (rosie, verde si albastra) sa ilumineze
respectivele celule de fosfor. Monitorul are o convergenta proasta atunci cand
obiectele au nuante de rosu, verde sau albastru pe margini.
Crosstalk- interferenta cu un circuit electronic adiacent.
Dot Pitch- distanta dintre cele mai apropiate doua celule de fosfor de aceesi
culoare de pe ecran. O distanta mai mica determina o reactie mai buna.
Electron Beam (raze de electroni)- val invizibil de electroni care circula
dinspre tunul electronic al tubului catre ecranul sau.
Flat Panel Display (ecran plat)- ecran subtire care utilizeaza una din
tehnologiile LCD, plasma si FED. Utilizate de obicei in laptop-uri, aceste
ecrane au tendinta sa le inlocuiasca pe cele traditionale- CRT.
Horizontal Scanning Frequency (frecventa orizontala de scanare)- indica
viteza, masurata in kiloherzi, cu care o singura linie orizontala este desenata
pe ecran. Este necesara o frecventa mai mare pentru a asigura o miscare
rapida si clara a imaginilor la o rezolutie mai mare. Se mai numeste si rata de
scanare.
Hz (herti)- de cate ori se intampla pe secunda.
LCD (ecran cu cristale lichide)- tehnologie care se bazeaza pe plane
polarizatoare si celule de cristale lichide.
Passive Matrix (matrice pasiva)- tehnologie LCD utilizata la laptop-uri.
Ecranele matrice pasiva (DSTN, CSTN,etc) nu sunt atat de rapide si au un
unghi de vizibilitate mai mic fata de ecranele matrice activa (TFT), dar s-au
imbunatatit mult in ultimii ani.
Phosphor (fosfor)- substanta luminscenta utilizata pentru acoperirea
interiorului tubului catodic si care este iluminat de razele de electroni.
Phosphor Triad (triada fosforica)- trei molecule de fosfor- rosu, verde si
albastru, care formeaza impreuna un pixel.
16

19)
20)

21)

22)

23)

24)
25)

26)

27)

28)

Pixel (pixel)- picture element

Refresh Rate (rata de improspatare)- exprimata in herti (Hz), este expresia
numarului de campuri scrise pe ecran in fiecare secunda. Marimi mai mari
determina lipsa palpairilor. Mai este numita si frecventa verticala.
Resolution (rezolutia)- numarul de pixeli pe o unitate de suprafata. Ecranele
cu o grila mai buna contin mai multi pixeli si au o rezolutie mai mare, care ii
permite sa reproduca detaliat imaginea.
Shadow Mask (masca de umbrire)- strat metalic perforat situat intre tun si
ecran care are rolul sa asigure ca cele trei raze sa plece catre moleculele lor
de fosfor.
SVGA (Super VGA)- cand aparusera erau folosite pentru rezolutii de
800x600 pe 256 culori sau 1024x768 pe 16 culori.
SXGA (Super XGA)- rezolutii de 1280x1024 pixeli.
TFT (Thin Film Tranzistor)- tip de ecran plat in care fiecare pixel este
controlat de 1-4 trsnzistori. Ofera cele mai bune rezolutii din categoria
ecranelor plate. Uneori sunt numite si LCD-uri matrice activa.
TN (Twisted Nematic)- prima tehnologie LCD. In prezent sunt isi gasesc
aplicatia ca fiind o tehnologie relativ ieftina.
VGA (Video Graphics Array)- a inlocuit mai vechile CGA (Colour Graphics
Adapter) si EGA (Enhanced Graphics Adapter) si a facut posibila o rezolutie
de 640x480 pe 16 culori.
XGA (eXtended Graphics Array)- standard grafic apartinand IBM (1990)
care permite o rezolutie de 1024x768 pixeli pe 256 culori sau 640x480 pe
culori superioare.

17

BIBLIOGRAFIE:
www.pctechguide.com
www.flamingo.ro
www.washington.edu
www.research.ibm.com
www.chip.ro
www.trl.ibm.com
www.crystalvision.com
www.news.com
www.lasting.ro
www.siielectriccomponents.com
www.sharp-world.com
www.pcwebopaedia.com
www.fujitsu.com
www.pcworld.ro
www.pcnet.com
www.samsungelectronics.com
www.hp.com
www.siemens.com
www.maginnovition.com
www.viewsonic.com
www.sony-cp.com
www.semi.org
lahs.losalamos.k12.nm.us
www.necmitsubishi.com
www.hitachi.com
www.touchscreens.com
www.magictouch.com
www.plasmapeople.com
www.pcworld.com
www.pcreport.ro

18