Cuprins:

1. Monitoare.Generalitati..2
1.1 Clasificarea monitoarelor2
1.2 Tehnologiile tuburilor catodice...2
1.2.1 Tuburile Dot Trio..3
1.2.2 Tuburile Aperture Grille..3
1.2.3 Tuburile CromaClear....4
1.3 arametrii de performan!" ai unui monitor..4
2. #CD $#i%uid Cr&stal Displa&'...(
2.1 Tehnologiile de reali)are a ecranelor #CD....(
2.1.1Tehnologia T*T+#CD $Thin *ilm Transistors+#i%uid
Cr&stal Displa&' ....(
2.1.2 Tehnologia D,T- $Dual+,can T.isted -ematic'.../
2.2 Monitorul T*T+#CD..10
2.3 Despre tele1i)oarele #CD..11
2.4 ,faturi pentru achi)itionarea unui #CD..12
3.D $lasma Displa& anel'.12
3.1 *unctionarea ecranelor cu lasma12
3.2 Displa&+ul cu plasma...1(
3.2.1 Tub fluorescent.1(
3.2.2 lasma Displa& anel....12
3.2.3 Comanda D...13
3.3 A1anta4ele tehnologiei D 1/
3.4 De)a1anta4ele tehnologiei D1/
4. 5ideoproiectoare.20
4.1 Generalitati20
4.2 Tehnologii utili)ate in 1ideoproiectie..20
4.2.1 Tehnologia #CD.20
4.2.2 Tehnologia D# cu un chip DMD ...21
4.2.3 Tehnologia D# cu trei chipuri DMD.23
4.2.4 Tehnologia $#Co,' #i%uid Cr&stal on ,ilicon.24
4.2.( Tehnologia $D+6#A' Digital Direct Dri1e 6mage #ight Amplifier 24
4.3 ,faturi pentru achi)itionarea unui 1ideoproiector24
4.4 7chipamente 8igh Definition...23
(.Comparatii ...23
(.1 Comparatie 9ntre tehnologia #CD :i tehnologia C;T..23
(.2 Comparatie intre #CD si D.2/
(.3 Comparatie intre proiector D# si proiector #CD ..32
2. Ce fel de monitor ti se potri1este< ...34
3. Tehnologia -7D $nano emissi1e displa&'.3(
=. Tele1i)orul pliabil...3(
/. >ibliografie..33
1
1. Monitoare.Generalitati.
Monitorul este un echipament periferic al calculatorului cu ajutorul cruia se afieaz
informaiile i se realizeaz comanda sau comunicarea ntre utilizator i calculator.
Primele monitoare puteau afia doar informaia de tip text i doar n format monocrom (verde,
rou sau al!en pe fond neru, neru pe fond ri sau al!", spre deose!ire de cele actuale care pot
afia milioane de culori.
1.1 Clasificarea monitoarelor
# clasificare sumar a monitoarelor ar putea fi dupa unul din criteriile $
a) dupa culorile de afiare
% monitoare monocrome$ afieaz doar dou culori % neru i al!&verde&al!en '
% cu niveluri de ri$ pot afia o serie de intensiti ntre al! i neru '
% monitoarele color.
b' dupa tipul semnalelor video:
% Monitoare diitale $ accept semnale video diitale ((()" sunt conforme cu standardele mai
vechi *+M ,-. si /-. . 0unt limitate la afiarea unui numr fix de culori .
% Monitoarele analoice $ pot afia un numr nelimitat de culori .
c' dupa tipul grilei de ghidare a electronilor n tub:
% ,u masc perforat $ dirijarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor corespunztoare
de pe ecran este realizat printr%o masc metalic su!ire prevzut cu orificii fine.
% ,u ril de apertur $ n locul mtii de um!rire se afl o ril format din fi!re metalice fine ,
verticale , paralele , !ine ntinse i foarte apropiate ntre ele.,alitatea acestor monitoare este
superioar .
d' dup tipul constructiv al ecranului$
% Monitoare cu tuburi catodice convenionale (CRT) , sunt cele mai ieftine de pe pia. Prezint
diferite variante, cele mai nt1lnite fiind shado2mas3 ,4( i tu!urile (rinitron cu ril de
apertur.
% Dispozitive de afiare cu ecran plat (5P6%5lat Panel 6ispla7", LCD (cristale lichide" i PDP
(Plasma 6ispla7 Panel". 0unt net superioare monitoarelor clasice.
% Ecrane tactile % adau posi!ilitatea de selectare i manipulare a informaiei de pe ecran prin
atinere cu m1na' dimensiunile monitoarelor pot varia ntre 18 si 91 inch.
Mult vreme, ecranele ),6 ()i:uid ,r7stal 6ispla7" au stat n um!ra clasicelor
monitoare ,4( (,athode 4a7 (u!e", n primul r1nd din cauza diferenei foarte mari de pre i n
al doilea r1nd din cauza anumitor specificaii tehnice mai sla!e dec1t n cazul monitoarelor ,4(.
,u toate c la nceput procesul de fa!ricaie nu avea randamentul dorit, n prezent asistm la
perfecionarea acestei tehnoloii, ceea ce are ca rezultat o calitate mai !un. 6ezavantajele
ecranelor ),6 au nceput s dispar unul c1te unul, sinurul care a mai ramas fiind preul, n
continuare destul de mare.
1.2 Tehnologiile tuburilor catodice
P1n de cur1nd existau dou direcii principale de realizare a tu!urilor catodice, numite
Dot Trio i Aperture rille, apoi firma nipon ;/, a lansat pe pia un nou tip de tu!uri
nlo!1nd o nou tehnoloie, Cro!aClear. (oate acestea au ceva n comun % realizarea ntreii
9
palete coloristice prin adiia cro!atic" a celor trei culori primare$ rou, verde i al!astru. )a !aza
acestei tehnoloii st folosirea unor suprafee de fosfor care emit aceste culori primare, care s
fie suficient de mici i apropiate unele de altele pentru a nu permite ochiului s le distin
separat. 5iecare din aceste tehnoloii folosesc trei tunuri de electroni pentru a produce fluxurile
de electroni ce dau strlucire fosforului
5i.1.1 Monitor ,4(
1.2.1 Tuburile Dot Trio
,ea mai rsp1ndit tehnoloie are la !az o masc metalic perforat ce este aezat
exact naintea stratului de sticl. .ceasta separ cele trei tunuri de electroni de suprafaa
fosforescent, av1nd menirea de a asiura poziionarea fluxului peste pastila de fosfor de
culoarea respectiv, fr a permite atinerea pastilelor vecine. .t1t fosforul c1t i seciunea
fluxului de electroni sunt circulare i sunt dispuse su! forma unui triunhi.
5i.1.9 Masca metalica perforate care separa cele trei tunuri de electroni
1.2.2 Tuburile perture !rille
<n 1=>? 0on7 introduce o nou tehnoloie pentru tu!urile catodice, numit (rinitron.
6iferena major fa de tehnoloia precedent const n nlocuirea mtii de metal cu o reea de
@
fire verticale % #aperture $rille%% av1nd un potenial ridicat. 0uprafaa fosforescent nu mai este
oranizat n puncte ci n !enzi verticale.
(u!urile (riniton folosesc un sinur tun de electroni cu trei raze. <n 1==@ Mitsu!ishi
introduce o variant folosind trei tunuri, sistem numit 6iamondtron.
5i.1.@ 4etea de fire verticale A Baperture rilleC
1.2." Tuburile CromaClear
6up ce vreme de at1ia ani nu s%a mai nreistrat nici o schim!area radical n concepia
tu!urilor, n 1==> firma nipon ;/, introduce o nou tehnoloie numit ,roma,lear, care
m!in avantajele celor dou tehnoloii prezentate anterior. .ceasta se caracterizeaz printr%o
masc din aliaj *;D.4 % aliaj folosit la toate tu!urile ;/, % care prezint un coeficient de
dilatare nelija!il, dar, de aceast dat orificiile mtii nu mai au form circular, ci eliptic.
(unul de electroni are de asemenea o form eliptic, pentru a se asiura un transfer maxim de
enerie de la aceasta spre suprafaa fosforescent fr pierderi de enerie spre masc. .semeni
tu!urilor .perture -rille, tunurile sunt aezate n linie orizontal, ca de altfel i zonele de fosfori
care compun pixelii.
5i.1.8 Masca de aliaj *;D.4
1." #arametrii de performan$ ai unui monitor
#umino)itatea, masurat n candele pe metru ptrat (cd&mE".
8
M"rimea imaginii 1i)uali)abile, masurat diaonal. Pentru ,4(%uri, mrimea este, de
o!icei, cu un ol mai mic dec1t tu!ul.
;e)olu!ia ecranului, numrul de pixeli ce pot fi afiai pe fiecare dimensiune.
Distan!a dintre subpi?eli de aceea:i culoare, masurat in milimetri. ,u c1t aceast
distan este mai mic, cu at1t imainea va avea o acuratee mai mare.
;ata de re9mprosp"tare descrie numrul de iluminri ale ecranului, ntr%o secund. 4ata
maxima de remprosptare este limitat de timpul de rspuns.
Timpul de r"spuns, timpul necesar unui pixel s treac din starea activ (neru", n
starea inactiv (al!" i n cea activ, din nou (neru". /ste msurat in nanosecunde (ns".
;aportul de contrast este raportul dintre luminozitatea celei mai strlucitoare culori
(al!" i a celei mai ntunecate culori (neru", pe care ecranul este capa!il s le produc.
Consumul de putere, msurat in 2ai.
;aportul de aspect, lunimea orizontal comparat cu cea vertical, e.. 8$@ este
raportul standard de aspect, un ecran cu lunimea de 1F98 de pixeli, va avea nlimea de
G>? de pixeli. Hn ecran 2idescreen poate avea raportul de aspect 1>$=, un ecran cu
lunimea de 1F98 de pixeli, va avea nlimea de IG> de pixeli.
@nghiul de 1i)uali)are, capacitatea ecranului de a fi vzut din unhi, fr o deradare
excesiv a imainii ' unhiul este msurat n rade, orizontal i vertical.
2. #CD $#i%uid Cr&stal Displa&'
,ristalele lichide au fost descoperite de 5redreich 4heinizer in 1???. *n anii >F s%a
demonstrat ca stimulate de o diferenta de potential, cristalele lichide pot modifica proprietatile
luminii care trece prin ele.
/cranele ),6 color produse in prezent contin cristale lichide asezate intre doua staturi de
sticla transparenta.
5i.9.1 Monitor ),6
2.1 Tehnologiile de reali%are a ecranelor &CD
(ehnoloiile de realizare a ecranelor ),6 au la !az dou tehnoloii majore$ 60(; si
(5(.
I
2.1.1Tehnologia T'T(&CD )Thin 'ilm Transistors(&i*uid Cr+stal
Displa+)
. permis aparitia unei ame lari de aplicatii care nu ar fi fost posi!ile cu tehnoloia ,4(
(,athode 4a7 (u!e". /cranele ),6 sunt su!tiri si plate ceea ce le face ideale pentru aplicatii
mo!ile. *n plus, tehnoloia ),6 functioneaza cu tensiuni de alimentare mult mai mici si disipa
putina caldura. *nitial ecranele ),6 au fost folosite la calculatoare porta!ile avand dimensiuni si
rezolutii similare ecranelor ,4( cu diaonala de 19%18 inch. (ehnoloia ),6 a evoluat, iar in
prezent sunt disponi!ile dimensiuni si rezolutii mult mai mari decat cele accesi!ile tehnoloiei
,4(.
/lementul functional al unui ecran ),6 este pixel%ul, format dintr%o celula ),6.
,ristalele care formeaza celula isi schim!a polarizarea su! actiunea unei diferente de potential
electric si modifica cantitatea de lumina care trece prin celula. 6aca se modifica diferenta de
potential se modifica si cantitatea de lumina care trece prin celula. 6iferenta de potential este
creata printr%un sistem de electrozi. )umina este enerata de o sursa care se afla in spatele
ecranului.
/xista doua metode de a produce imaini folosind celule ),6$ metoda sementelor si
metoda matricii. Metoda sementelor afiseaza caractere folosind electrozi de forme specifice.
Metoda matricii afiseaza caractere si imaini folosind electrozi in forma de puncte.
5i.9.9 ,ele doua metode de producere a imainii folosind celule ),6
Metoda sementelor este folosita pentru afisaje simple care tre!uie sa afiseze doar
caractere. Metoda matricii este folosita pentru afisaje de rezolutie mare cum este cazul
monitoarelor sau televizoarelor.
/xista doua tipuri de adresare a elementelor matricii.
.dresarea pasiva foloseste un set de electrozi verticali si un set de electrozi orizontali.
5iecare pixel se afla la intersectia unui electrod vertical cu un electrod orizontal. Pentru a
controla stralucirea pixelului se transmite un curent pe fiecare din cei 9 electrozi.
Matricea activa contine cate un tranzistor (5(((hin 5ilm (ransistors" pentru fiecare
pixel fiind nevoie de un curent mai mic pentru controlul stalucirii acestuia. 6easemenea, acesti
curenti pot fi comutati mult mai rapid im!unatatindu%se astfel rata de refresh a ecranului.
>
5i.9.@ ,ele doua tipuri de adresare a elementelor matricii
/cranele ),6 color sunt formate din celule care contin cristale lichide. .ceste celule
sunt protejate de doua straturi de sticla transparenta. # matrice de tranzistori (5( ((hin 5ilm
(ransistors" !om!ardeaza cu sarcini electrice celulele cu cristale lichide. ,ristalele se
reorienteaza si filtreaza lumina al!a enerata de o sursa aflata in spatele ecranului. 5iltrele de
culoare com!ina rosu, verde si al!astru pentru a creea culoarea dorita. Monitoarele ),6
reproduc lumina printr%un process de su!stractie$ din lumina al!a sunt extrase componente
spectrale astfel incat sa rezulte culoarea dorita.
5i.9.8 a" ;ivelele (5,%),6' !" 0tructura (5,%),6
G
Hn pixel este format din trei su!%pixeli (rosu, verde, al!astru". 5iecare su!%pixel are
asociat un tranzistor (5( care controleaza potentialul intre electrodul comun (lass" si electrodul
color%filter. .stfel se modifica directia cristalelor si se controleaza cantitatea de lumina care
penetreaza stratul de cristale lichide si ajune la filtrele de culoare (rosu, verde, al!astru".
5i.9.I a"0tructura pixelului' !" 0ectiune transversala' c" Modul de functionare
?
*n prezent tehnoloia ),6 concureaza monitoarele ,4( in aplicatii des3top. 0%au asit
solutii care au facut aceste ecrane foarte atractive$ sunt foarte usoare si su!tiri. (ranzistorii (5(
fac posi!ila o rezolutie mai mare astfel incat chiar si computerele porta!ile pot afisa mai multa
informatie decat monitoarele ,4( de ultima eneratie. /cranele ),6 au aparut exact in
momentul cand 6D6 pla7er%ele au devenit populare asa ca cele doua tehnoloii s%au sustinut
reciproc.
6easemenea odata cu aparitia retelelor de telefonie mo!ila de eneratia a @%a, care
permit aplicatii video, ecranele ),6 vor avea o noua piata.
# alta aplicatie a ecranelor ),6 o reprezinta domeniile in care exista constraneri
privind spatiul ocupat. /ste cazul domeniului aerospatial al domeniului medical sau cel financiar.
Pentru fiecare domeniu de aplicatie exista anumite caracteristici care tre!uie im!unatatite. Pentru
aplicatiile mo!ile sunt esentiale dimensiunile, reutatea si puterea. .plicatiile (D sau
monitoarele des3top urmaresc alte caracteristici cum sunt$ rezolutia, adancimea culorii,contrastul
sau stralucirea .
2.1.2 Tehnologia D,T- )Dual(,can T.isted -ematic)
,onst n utilizarea mai multor straturi. Primul este o f1ie de sticl nvelit cu un strat
de oxid de metal. Materialele folosite sunt foarte transparente pentru a nu diminua calitatea
imainii. 0u! acest strat este unul de electrozi care alimenteaz elementele necesare pentru
funcionarea monitorului. .poi este un strat de anuri mici care aliniaz cristalele lichide n
poziia corect. ,ulorile vzute pe ecran sunt rezultatul filtrrii fasciculului de lumin prin filtrul
de culoare. (otui acest proces este lent i de aceea la o micare mai rapid a cursorului pe ecran
sau la vizionarea unui film monitorul nu poate ine pasul i apar d1re.
5i.9.> (ehnoloia 60(;
5ie c sunt ,4( sau ),6, cu plasm sau din plastic, toate au ceva n comun sunt
!idimensionale. (otui enlezii n cola!orare cu mari companii dezvolt o nou tehnoloie J.6
(holoraphic autostereoscopic displa7" care aduce adevratele ecrane tridimensionate pe pia n
anul 9FFI. J.6 este o simpl conversie a tehnoloiei ),6 care nlocuiete fasciculul de lumin
cu J#/ (holoraphic optical element" care este format din dou seturi de !enzi orizontale fiecare
aparin1ndu%i unui ochi. 5iecare ochi vede c1te o imaine diferit, rezult1nd efectul @6.
6eoarece aceast tehnoloie va fi destinat jocurilor @6 productorii au hotr1t s creeze i un
=
comutator pentru a trece de la @6 la 96. .cest lucru se va realiza elimin1nd o !and i deci
am1ndoi ochii vor vedea aceeai imaine.
5i. 9.G (ehnoloia J.6
2.2 /onitorul T'T(&CD
,omponentele principale ale unui monitor ),6 sunt$ un video controller (video
controller", un !uffer de cadre (frame !uffer", o interfata video (video interface", displa7 (5(%
),6 ((5(%),6 panel" i o surs de lumin aplicat n spatele displa7%ului (5(%),6
(!ac3liht".
>uffer+ul de cadre $frame' este de fapt o poriune de memorie care cu ajutorul unui
soft2are specializat livreaz datele video ctre video controller. 6atele video din aplicaie sunt
memorate in !uffer%ul de cadre de ctre unitatea central de proces (,PH".
5ideo controller+ul aduce n avans datele video n memorie i enereaz semnalele video
potrivite (care pot fi analoice (ex. D-." sau diitale (ex. 6D*"" ctre interfaa video. .ceasta
transport semnalele video ntre video controller i monitorul (5(%),6. Monitorul primete
datele video i enereaz nuana corespunztoare (numita transmitanta" pentru fiecare pixel.
Pixelii displa7%ului ),6 sunt iluminai de ctre o surs" de lumin" aezat n spatele acestuia.
Pentru utilizator pixelul afiat apare stralucitor dac transmitana este mare (adic este in starea
K#;L", ceea ce nseamn c las s treac lumina sursei din spatele displa7%ului. Pe de alt parte,
un pixel afiat arat ntunecat dac transmitana este mic (adic este n starea K#55L", ceea ce
nseamn c acesta nu las s treac lumina sursei.
<n componena displa7%ului intr un controller de afi:a4 care face posi!il afiarea
paletei de nuane de ri pe ecranul ),6 prin folosirea de tensiuni cresctoare foarte mici care
controleaz numrul de nivele luminoase ale luminii care trec prin ecran catre utilizator.
6ac transmitana se vrea a fi ajustat la mai mult de doua nivele ntre strile K#;L i
K#55L, atunci se folosete !locul gra+scale care modific ad1ncimea de culoare. ;uana poate fi
colorat ca rou, verde sau al!astru utiliz1nd filtre diferite de culori diferite, iar pixelii pot fi
afiai color prin amestecarea culorilor a trei su!%pixeli fiecare dintre ei av1nd propria culoare i
ad1ncime de culoare. ,u alte cuvinte, stralucirea perceput a fiecrui pixel este determinat de
ctre transmitana i de intensitatea sursei de lumin.
+locul ,canner sau selectorul de linie comand strile K#;L sau K#55L ale porilor
tranzistoarelor, iar !locul 0ideo data sau selectorul de coloan furnizeaz tensiunea
corespunztoare fiecrui su!pixel. 6e exemplu$ ? !ii furnizeaz 9I> nuane de ri sau 9I> de
culori distincte per su!pixel.
1F
0ursa de lumin din spatele ecranului $bacAlight" este n eneral un set de lampi ,,5)
(,old ,athode 5luorescent (u!es", un tip de lamp fluorescent recunoscut pentru dura!ilitate
n timp i pentru uniformitatea luminii emise. )ampa funcioneaz pe !aza curentului alternativ,
dar restul componentelor monitorului ),6 funcioneaz n curent continuu, de aceea pentru
sursa de lumin se folosete un modul care convertete curentul continuu n curent altenativ
(DC&AC".
5i.9.? 0chema !loc a unui monitor (5(%),6
2." Despre televi%oarele &CD
(elevizoarele ),6 vin cu facilitati pe care televizoarele clasice nu le%au avut vreodata.
;u este vor!a numai de moda, ci si de realitatea din ziua de azi. 6esi inca nu se vad !eneficiile
imainilor de inalta definitie, pentru ca doar un sinur post de televiziune de la noi din tara emite
uneori si MJ6M, televizoarele ),6 sunt facute cu predilectie pentru asta. *n viitorul apropiat, tot
mai multe televiziuni vor emite astfel de imaini, iar televizoarele conventionale, nu vor mai face
fata.
#ferta de televizoare ),6 este extrem de !oata si de variata. Practic se asesc
televizoare de toate marimile, pentru toate !uzunarele si pentru orice camera (chiar si pentru
!ucatarie". .ici apare din nou intre!area$ ,um aleemN
0a presupunem ca dorintele dumneavoastra nu includ si imainea de inalta definitie. *n
acest caz, aleerea este simpla. (elevizorul de care aveti nevoie va fi ieftin si fara mari pretentii
la rezolutia afisata. 6e aceea un ecran cu rezolutia de >8F x 8?F este suficient. 6aca doriti
neaparat o diaonala mai mare, exista si ecrane cu rezolutia de ?FF x >FF. (otusi, pentru 6D6%
urile clasice (adica cele pe 8?F de linii", rezolutia de >8F x 8?F este suficienta. Hn exemplu$ )-
4O 9F)014 , care, datorita diaonalei destul de mici se potriveste foarte !ine chiar si in
!ucatarie, unde de o!icei nu exista prea mult spatiu. Pretul acestui tip de televizor ),6 este
destul de mic, deci poate fi de asemenea considerat un !un criteriu de alere.
)ucrurile se complica putin cand vine vor!a de imaini de inalta definitie. /xista in
momentul de fata doua standarde MJ6M si anume$ BJ6C, cu rezolutia 19?F x G9F si B5ull J6C cu
rezolutia 1=9F x 1F?F. .m!ele au ecrane late (M2idescreenM" cu raportul 1> $=.
11
(elevizoarele P J6 Q domina in prezent prin multimea lor, ofertele de pretutindeni,
preturile cele mai corect echili!rate si facilitatile pe care le ofera.
2.1 ,faturi pentru achi%itionarea unui &CD
,a i concluzii, la achiziionarea unui ecran ),6 tre!uie luate n calcul urmtoarele
aspecte$
)uminozitatea (calculat n cd&m
9
" s fie c1t mai mare, de preferat de cel puin 9IFcd&m
9
'
4ata contrastului s fie c1t mai ridicat, de preferat de cel puin @IF$1'
(impul de acces s fie c1t mai mic, prefera!il mai mic sau eal cu 9Ims'
<n cazul ecranelor de 1GM sau mai mari, prezena unei funcii de pivot (posi!ilitatea rotirii
ecranului cu =F de rade" ar fi un plus'
Hnhiul de vizi!ilitate s fie de cel puin 1FF de rade'
/ste e?trem de important s testai ),6%ul nainte s%l cumprai pentru a evita
achiziionarea unui model cu pixeli mori.
/ recomandat s investiai modul n care ecranul ales face interpolarea pentru c de
multe ori se poate nt1mpla s nu putei folosi rezoluia implicit a ecranului. ,alitatea
afirii modului text este iari foarte important.
3.D $lasma Displa& anel'
Principiile care stau la !aza tehnoloiei P6P (Plasma 6ispla7 Panel" au fost demonstrate
in anii L>F. (ehnoloia a fost de atunci in!unatatita in mod constant si este acum una din cele
mai promitatoare solutii pentru televiziunea de mari dimensiuni. *ncepand cu anii L=F aproape
toti producatorii de televizoare au inceput sa se implice in dezvoltarea de P6P.
".1 'unctionarea ecranelor cu #lasma
(ehnoloia utilizat n realizarea ecranelor cu plasm este n dezvoltare de mai muli ani,
i promite foarte mult n domeniul afirii informaiei.
Hn ecran cu plasma (P6P" contine doua straturi de sticla aflate la o distanta de 1FF%9FF
Rm. 0patiul dintre straturile de sticla este umplut cu un az rar (de o!icei xenon" aflat la o
presiune de 8FF%IFF (orr.
5iecare strat de sticla contine pe fata interioara un numar mare de elctrozi paraleli.
/lectrozii de pe cele doua straturi au directii perpendiculare si formeaza liniile si coloanele
imainii afisate. *n fiecare punct de intersectie al unui electrod orizontal cu un electrod vertical
se poate comanda, independent, aparitia unei descarcari in az aplicand potentiale
corespunzatoare electrozilor. 6escarcarea in az produce lumina in spectrul vizi!il si HD.
19
5i.@.1 Poziia spectrului vizi!il n cadrul spectrului radiaiei electromanetice
/cranele monocrome folosesc lumina al!a pentru a creea imainea. /cranele color
folosesc lumina HD pentru a excita fosforii care emit lumina rosie, verde sau al!astra.
5unctionarea ecranelor color cu plasma se !azeaza pe compusi chimici numiti fosfori. Pentru
fiecare pixel exista @ su!pixeli, @ celule rosu, al!astru si verde, realizate din fosfori. ,uloarea
dorita se o!tine prin amestecul aditiv de rosu, verde si al!astru.
5i.@.9 5unctionarea ecranelor cu plasma
1@
/lectrozii sunt de doua tipuri. 7lectro)ii de adresa se afla in spatele celulelor, pe fata
interioara a sticlei. /lectrozii care se afla in fata celulelor sunt transparenti si se numesc electro)i
de afisare. .cestia sunt protejati de un strat de oxid de maneziu.
5i.@.@ 0tructura ecranelor cu plasma
Pentru a ioniza azul dintr%o anumita celula sunt incarcati electrozii care se intersecteaza
la acea celula. ,and electrozii sunt incarcati (cu o diferenta de potential intre ei" azul din celula
este stra!atut de un curent electric. .pare un transport de electroni care stimuleaza atomii
azului sa emita lumina HD. )umina HD emisa interactioneaza cu fosforii care sunt depusi pe
peretii interiori ai celulei. /ste emisa astfel lumina rosie, verde sau al!astra in functie de tipul
fosforului.
Dariind intensitatea curentilor care stra!at diferite celule, se poate controla intensitatea
luminii enerate de fiecare su!%pixel o!tinandu%se milioane de culori ca si com!inatii de rosu,
verde si al!astru.
5i.@.8 Monitor cu plasma
18
(ehnoloia isi aseste oriinile in anii S>F. 6e la ecranele%iant montate in pu!lic,
urmatorul pas a fost productia de masa. (elevizoarele cu tu! catodic (,4(" au fost, treptat,
inlocuite cu retroproiectoare !azate pe cristale lichide (),6" si apoi cu ceea ce se numeste
Mteleviziune diitalaM (P6P". ,lasicul ecran cu tu! catodic compune o imaine usor deformata,
imperfecta. /cranul P6P foloseste doua straturi de sticla, intre care se afla un az no!il, xeon sau
neon, si o matrice de celule de fosfor (pixeli". ,ompozitia azoasa, supusa unui camp electric
puternic, atine starea de plasma, deajand o stralucire ultravioleta.
".2 Displa+(ul cu plasma
".2.1 Tub fluorescent
6ispla7%ul cu plasm (Plasma 6ispla7 Panel A P6P" folosete principiul utilizat n cazul
tu!urilor fluorescente folosite pentru iluminare. Hn tu! de form cilindric se umple cu un az
rar (inert" A aron, neon sau xenon % i ntre electrozii plasai n interiorul tu!ului (n capetele
acestuia" se aplic o tensiune electric. 6ac tensiunea este suficient de mare (chiar sute de voli"
azul din tu!, neutru din punct de vedere electric, se tranform n plasm ( plasma este starea
unui az pentru care, n urma aplicrii unei tensiuni externe, atomii pierd electronii de valen i
azul devine un amestec de ioni pozitivi i electroni li!eri' din punct de vedere electric, plasma
este un mediu neutru, dar este un mediu !un conductor de electricitate". #dat cu formarea
plasmei, ncepe i deplasarea particulelor ncrcate electric $ electronii sunt atrai de electrodul
pozitiv iar ionii pozitivi sunt atrai de electrodul neativ. <n timpul deplasrii particolele
ncrcate electric se ciocnesc ntre ele' n urma impactului dintre atomi, acetia c1ti enerie i
o parte din electronii lor sar pe or!ite de enerie mai mare (hiher ener7 or!it". 4evenirea
electronului pe or!ita iniial se face concomitent cu emiterea unui foton luminos (a :uantum of
liht".
<n concluzie, ca rezultat al micrii plasmei su! efectul unui c1mp electric extern, va
rezulta emisia unei radiaii luminoase. Pentru a menine plasma n micare continu (i a emite n
acest fel lumin n permanen" este foarte convena!il ca pe electrozi s se aplice tensiune
alternativ. <n acest fel ionii sunt deplasai continuu de la un electrod la cellalt. 0u!liniem faptul
c pentru formarea plasmei este necesar s fie aplicat o tensiune mai mare, n timp ce , odat
plasma format, pentru meninerea strii de micare tensiunea electric aplicat poate avea valori
mai mici (!a chiar este recomanda!il s nu ai! valori prea mari". .a se explic motivul pentru
care tensiunea de TamorsareC a plasmei este mrit fa de aa numita tensiune de men!inere.
5i.@.I (u! fluorescent
/xist ns o pro!lem $ radiaia luminoas emis de plasma n micare este de reul
invizi!il pentru ochiul uman, fiind plasat n domeniul radiaiilor ultraviolete (HD". 6in aceast
1I
cauz pe sticla tu!ului, la partea interioar, este depus o su!stan strlucitoare (scintillator %
fosfor" care transform radiaia HD ntr%o radiaie din spectrul vizi!il (lumin al!".
<n letur cu funcionarea unui tu! fluorescent se remarc analoia cu ideea folosit la
tu!urile cinescop al!%neru sau color (,4("$ n cazul ,4( su!stana luminofor convertete
!om!ardamentul cu fascicol de electroni n radiaie luminoas' n cazul tu!urilor fluorescente
su!stana strlucitoare convertete radiaia HD n radiaie luminoas.
".2.2 #lasma Displa+ #anel
6ispozitivul pentru reproducerea unei imaini (D realizat n tehnoloia plasm are forma
unui panou compus din celule miniaturale aranjate matricial (pe linii i coloane" ntr%un numr ce
corespunde rezoluiei dorite. 5iecare celul n parte reproduce n miniatur un tu! asemntor ca
funcionare si constructie cu un tu! fluorescent' de asemenea fiecare astfel de celul corespunde
la una din culorile 4, -, +' evident celulele sunt oranizate n rupe de c1te trei (corespunz1nd
culorilor primare" numite triade sau pixeli. 6imensiunile orientative ale unei astfel de celule este
de 9FFx9FFx1FF um .
5i.@.> Hn pixel este format din trei celule identice
/xemplu $ pentru un panou cu plasm cu rezoluia de 19?FxG>? pixeli exist de fapt
9.=8=.19F de su!pixeli 4, -, +.
5i.@.G Plasma 6ispla7 Panel
Pentru a induce starea de plasm n azul cu care este umpluta fiecare celul, panoul este
prevzut cu nite electrozi dispui pe linii i coloane, n partea frontal i, respectiv, n partea
posterioar a ecranului. .cest mod de dispunere permite adresarea i aprinderea distinct a
fiecrei celule n parte. /lectrodul frontal este construit dintr%un material transparent % *ndium
1>
(in #xide ( *(#". Pentru a crete conductivitatea acestui electrod este posi!il s se adaue un fir
foarte fin de crom (chromium".
(oate celulele au o construcie asemntoare. ,eea ce difer este su!stana luminofor
care are o alt compoziie n funcie de culoarea celulei respective $
B ;edC U9#@$/u@V & UF,>I-dF,@I+#@$/u@ D W >1F nm
B GreenC On90i#8$Mn9V & +a.l19#1=$Mn9V 2 ' I1F%I9F nm
B >lueC +aM.l1F#1G$/u9V D W 8IF nm
0tructura unei celule (su!pixel" este prezentat in fiura de mai jos. # astefel de celul
are o form dreptunhiular. Pereii despritori care delimiteaz celula au n partea frontal o
masc near care mpiedic difuzia luminii de la o celul la alta alturat.
5i.@.? 0tructura unei celule (su!pixel"
<n eneral rosimea pereilor care despart coloane este mai mare dec1t rosimea pereilor
despritori dintre linii.
".2." Comanda #D#
/xist mai multe moduri de comand a unui dispozitiv P6P. 6intre acestea s%a impus aa
numita comand de tip .lternative ,oplanar ,urrent % .,, A care se !azeaz pe utilizarea a trei
electrozi de comand pentru o celul. /lectrodul de adres, notat ., este plasat n partea
posterioar (de reul este vertical" iar cei doi electrozi de meninere a descrcrii, notai X i U,
sunt transpareni i plasai n partea frontal av1nd o orientare orizontal.
1G
5i.@.= ,omanda .,, pentru o celul a unui P6P.
# pro!lem esenial la iluminarea unui pixel cu plasm const n faptul c acesta este ori
aprins, ori stins, fr a avea stri intermediare. 6e aceea, pentru a controla strlucirea se folosete
metoda Pulse ,ode Modulation (P,M".
5i.@.1F ,ontrolul strlucirii unui pixel prin metoda P,M
#chiul privitorului este cel care realizeaz o mediere temporal. <n mod practic, s%a
constatat c pentru culorile puternice, strlucitoare, acest principiu este eficient. Pentru culorile
ntunecate, ns, se o!serv o scdere a acuitii nuanelor.
1?
"." vanta3ele tehnologiei #D#
Y imainile prezint culori !oate, mai vii % datorit principiului de funcionare !azat pe
!om!ardarea su!stanei luminofor'
Y unhiul su! care poate fi privit o imaine este foarte mare (mult mai mare dec1t n cazul
imainilor ),6"'
Y contrastul este foarte !un mer1nd p1n la un raport @FFF$1 ' n special nuana de neru este
mult mai !un dec1t n cazul ),6'
Y luminana maxim atine performan foarte !une' poate mere pn la =FF%1FFF cd&m
9
'
luminana este chiar mai !un i dec1t n cazul ,4('
Y se pot realiza panouri cu diaonale mari i foarte mari (peste @9%IF inch" ceea ce constituie
un avantaj decisiv comparativ cu ,4( care nu poate realiza dimensiuni prea mari'
;u in ultimul rand, este remarca!ila a!senta interferentelor manetice, televizorul cu
plasma putand fi amplasat in apropierea difuzoarelor sau a altor elemente audio&video
pertur!atoare, fara ca imainea sa ai!a de suferit.
6estinatiile principale ale ecranelor !azate pe plasma sunt prezentarile multimedia,
pu!licitate in locuri mari.
".1 De%avanta3ele tehnologiei #D#
B luminoforul prezint Tefect de ardereC ' dac o imaine fix persist mult timp, ea
rm1ne imprimat permanent pe fosfor (luminofor". 6up o expunere de o durat prea mare,
dac imainea se schim!, imainea precedent persist, ca i cum ar fi fost ravat pe ecran.
.cest fenomen se datoreaz m!tr1nirii premature a luminoforului. 6ac este acionat
permanent , luminoforul m!tr1nete i devine mai puin eficient. 5enomenul se nt1lnete
deopotriv la P6P c1t i n cazul ,4(. <n cazul unor imaini care se modific permanent (cum
este de reul i cazul imainilor (D" nu este nici o pro!lem deoarece pixelii se uzeaz i
m!tr1nesc uniform. ;u acelai lucru se poate constata n cazul imainilor statice, specifice
displa7%ului pentru calculator. 5acem o!servaia c celulele de culoare al!astr sunt primele care
manifest fenomenul de m!tr1nire.
B P6P%ul este reu' de reul panoul este prins pe perete'
B este dificil s se realizeze celulele unui displa7 la dimensiuni mici' din aceast cauz,
pentru a realiza o rezoluie competitiv, P6P%ul nu are anse dec1t n cazul unor ecrane mari, cel
puin de diaonal @9%IF inch (?9%19G cm"'
B comanda celulelor cu plasm este destul de complex (necesit microcontroler
dedicat"'
B factorii economici sunt defavorizani comparativ cu celelalte displa7%uri $
consumul de enerie este mai mare (de ex. un P6P de 89 inch are un consum de 9IF Z
comparativ cu 1IF Z c1t are un ),6 de aceeai dimensiune"' preul P6P este mai mare $
E tehnoloia de fa!ricare a celulelor este destul de scump'
E sistemul de comand cu microcontroler este mai complex i mai scump'
1=
4. 5ideoproiectoare
1.1 !eneralitati
/ste un echipament care preia semnal video, analoic sau diital de la diverse surse, i l
proiecteaz prin intermediul unui sistem de lentile pe diverse suprafee, ajutat fiind de o lamp de
mare putere.
5i.8.1 Dideoproiector
Dideoproiectorul este enul de aparat inconjurat de aura maica a cinematorafului.
*deea ramane vala!ila chiar si in momentul in care intalnim videoproiectorul in sali de conferinta
sau in Mmeetin roomM. +eneficiile aduse de proiectie apar evidente pentru oricine a vazut un
proiector, iar similitudinea cu sala de cinema este atat de mare, incat inevita!il aceasta este prima
asociere pe care o facem.
6in pacate, pretul acestei tehnoloii a tinut videoproiectorul departe de sufraerii. 6estul
de putine persoane si%au permis investitia necesara pentru a avea acasa asa ceva. 6esi preturile
sunt inca mari, ele incep sa scada, pentru ca asa se intampla cu toate tehnoloiile, astfel incat in
momentul de fata exista proiectoare care au pretul mai mic sau similar cu cel al televizoarelor cu
plasma.
*n plus, videoproiectorul are avantajul unor diaonale varia!ile. 6aca doriti o imaine
mai mare, puteti oricand sa asezati aparatul la distanta mai mare de ecranul de proiectie, pe cand
marirea diaonalei unui ),6 (D (de exemplu" nu este posi!ila.
Dideoproiectoarele au si de)a1anta4e, unul dintre acestea fiind zomotul pe care%l
produce instalatia de racire. Hneori, zomotul este putin cam mare pentru a permite vizionarea
unui film in cele mai !une conditii. Hn alt dezavantaj este durata de viata a lampii (fara de care
nici un proiector nu poate fi construit", care este destul de scurta in comparatie cu cea a unui
televizor, de orice tip ar fi el. 6e fapt, nu durata de viata a lampii este aspectul deranjant, ci
pretul platit pentru inlocuirea acesteia.
Dideoproiectoarele vin si cu alte a1anta4e. #cupa putin spatiu, sunt usor de transportat
(unele sunt chiar porta!ile" si pot prelua semnal de la orice sursa, fie ea P, sau altceva. Practic,
orice aparat care are o iesire video, poate fi folosit impreuna cu un videoproiector.
1.2 Tehnologii utili%ate in videoproiectie
1.2.1 Tehnologia &CD
Proiectoarele ),6 moderne, contin @ panouri identice, de mici dimensiuni, cu dispozitive
cu cristale lichide (),6". 6e fapt, fiecare panou contine o matrice de ),6%uri minuscule, avand
9F
aceeasi rezolutie cu a videoproiectorului ( ex$ X-.$ 1F98 x G>? pixeli % cate o microcelula ),6
pentru fiecare pixel".
6ispozitivele cu cristale lichide (),6" au proprietatea de a !loca sau transmite lumina, in
functie de semnalul de comanda. 6ar raspunsul la aceasta comanda nu este instantaneu. ),6%
urile folosite in videoproiectoare sunt mult mai rapide decat cele pentru ecranele de note!oo3 sau
monitoare P,.
5i.8.9 Proiector ),6
5ascicolul de lumina al!a de la sursa (lampa", descompus de un sistem de olinzi
dichroice in cele trei componente de !aza ale luminii al!e$ rosu, verde si al!astru (4,-,+", este
transmis celor trei panouri cu cristale lichide (cate unul pentru fiecare culoare". ,ele trei panouri
),6 creeaza imainea corespunzatoare fiecarei culori, imaine care este recompusa apoi de o
prisma dichroica si proiectata printr%un sistem de lentile pe ecran.
)a videoproiectoarele de ultima eneratie, pentru a mari luminozitatea (folosind aceeasi
lampa si aceeasi tehnoloie", s%a adauat in spatele fiecarui panou ),6 un strat de microlentile
perfect aliniate, corespunzatoare fiecarui pixel. .ceasta duce la o imaine finala mai luminoasa
si la reducerea efectului de BpixelizareC a imainii.
A1anta4e $ porta!ilitate, foarte luminoase, definitie !una a culorilor, un numar foarte
mare de nuante de culoare, un contrast foarte !un.
1.2.2 Tehnologia D&# cu un chip D/D
(ehnoloie dezvoltata de (exas *nstruments, 6)P (6iital )iht Processin", are la !aza
un dispozitiv optic cunoscut ca 6M6 (6iital Micromirror 6evice".
6M6 este o suprafata dreptunhiulara care poate contine pana la 1,@ milioane de olinzi
microscopice. 5iecare olinda masoara mai putin de 1&I din rosimea unui fir de par si este
montata pe un suport special care permite inclinarea ei spre lumina (#;" sau contra luminii
(#55", creand astfel un pixel luminos sau intunecat pe suprafata de proiectie.
5i.8.@ 6M6 (6iital Micromirror 6evice"
91
0emnalul video diitizat, comanda dispozitivul 6M6, directionand fiecare micro%olinda
sa comute #;%#55 de cateva mii de ori intr%o secunda. ,and o micro%olinda este comutata de
mai multe ori #; (reflecta lumina" decat #55 (nu reflecta lumina", pixelul proiectat va fi ri
deschis, iar daca o micro%olinda este comutata de mai multe ori #55 decat #;, pixelul proiectat
va fi ri inchis.
5i.8.8 ,omanda dispozitivului 6M6
)umina al!a enerata de lampa videoproiectorului, trecuta printr%un asa numit Bdisc
rotitor de culoareC este transmisa pe suprafata 6M6, micro%olinzilor. 6iscul rotitor colorat in
culorile de !aza care compun lumina al!a (rosu, verde, al!astru", filtreaza fascicolul luminos,
lasand sa treaca pe rand spre 6M6, lumina rosie, verde si al!astra (4-+".
5i.8.I 6isc rotitor de culoare
Hn sistem 6)P poate crea astfel cel putin 1>,@ milioane de culori.
0tarile de #; si #55 ale fiecarei olinzi sunt sincronizate cu rotirea sementelor de
culoare si cu rata de reimprospatare a imainii, astfel incat, micro%olinzile vor reflecta sau nu
culoarea rosie, verde sau al!astra, corespunzator imainii.
4ata de reimprospatare a imainii este aprox. 1&>F dintr%o secunda, suficient de rapida
astfel incat ochiul uman sa intereze secventele de culoare si sa vada o sinura imaine, full
color.
)a unele videoproiectoare pe discul de culoare se mai adaua un sement transparent.
.stfel al!ul din imaine va fi mai stralucitor, nuantele de culoare mai luminoase, intreaa
imaine va fi mai stralucitoare.
5i.8.> 0istem 6P)
99
*n primele eneratii de 6M6, cand o micro%olinda se inclina contra luminii (#55", un
mic spatiu ramanea deschis si mici particule de lumina (fotoni" ajuneau accidental la ecran,
efectul fiind de scadere a contrastului.
)a noua eneratie de 6M6, interiorul fiecarui dispozitiv este acoperit cu un strat de
material care a!soar!e particulele de lumina, reducand astfel riscul ca atunci cand olinzile sunt
#55, lumina sa ajuna la ecran. ,ontrastul s%a im!unatatit simtitor, de la o rata de ?FF$1 la mai
mult de 1IFF$1.
6e asemenea, unhiul de inclinare al micro%olinzillor a crescut de la 1F[ la 19[ aducand
astfel o crestere a luminozitatii cu 9F\, iar la noile dispozitive 664 6M6, fiecare micro%
olinda primeste de 9 ori mai multe date&sec despre natura pixelului pe care il reprezinta,
nuantele de culoare fiind astfel reproduse cu si mai mare acuratete.
A1anta4e C
% ;u exista efectul de pixelizare a imainii (distanta dintre pixeli ] 1mm"'
% 5oarte luminoase '
% ;uantele de culoare sunt reproduse cu mare acuratete'
% Mai mic, mai usor A foloseste mai putine componente'
De)a1anta4e C
% / efectul de Brain!o2C (curcu!eu" A vedeti flash%uri de forma unui curcu!eu, daca schim!ati
repede privirea dintr%o parte in alta a ecranului.
% 6aca aveti o!iecte de culoare al!a pe fundal neru, care se misca, este posi!il ca pentru foarte
scurt timp sa vedeti imainea sparta in componetele sale de culoare.
Dideoproiectoare 6)P (un sinur 6M6" sunt ideale pentru aplicatii Bhome cinemaC.
1.2." Tehnologia D&# cu trei chipuri D/D
0istemul 6)P cu @ dispozitive 6M6 este identic cu cel cu un sinur dispozitiv, doar ca
aici pentru fiecare culoare de !aza 4, -, +, este alocat un dispozitiv 6M6. )umina al!a enerata
de lampa este descompusa in cele trei culori de !aza cu ajutorul unei prisme. )umina reflectata
de cele @ dispozitive 6M6, este recompusa si proiectata printr%un sistem de lentile pe ecran.
,alitatea imainii si luminozitatea sunt mult superioare celorlalte tehnoloii, @x6M6 fiind
ideala pentru aplicatii ca cinematorafe, stadioane, etc.
6in nefericire, este si cea mai scumpa tehnoloie, un videopropiector 6)P cu @x6M6
poate sa depasesasca si suma de @F.FFF^.
5i.8.G 0istem 6P) cu @ 6M6
9@
1.2.1 Tehnologia )&Co,) &i*uid Cr+stal on ,ilicon
Hna din cele mai noi tehnoloii, un dispozitiv ),o0 se compune dintr%un strat de cristale
lichide, asezat pe un strat pixelizat reflectiv. 0u! acest su!strat exista un alt strat care contine
circuitele electronice de comanda a pixelilor. .cest ansam!lu sta la !aza sistemului de proiectie.
,onfiuratiile ),o0 realizate la ora actuala sunt 19?FxG>? pixeli si 1=9Fx1F?F pixeli. 5olosind
inovatii de ultima ora in tehnoloia microchipurilor, ),o0 utilizeaza pixeli de dimensiuni din ce
in ce mai mici si densitati de pixeli din ce in ce mai mari.
A1anta4eC
+ /xcelenta reproducere a culorilor'
% 4ezolutie inalta (nu exista efectul de pixelizare"'
% Hn contrast superior.
De)a1anta4eC
+ ),o0 este inca foarte scumpa in comparatie cu tehnoloiile ),6 si 6)P'
% /xista inca dificultati de realizare.
1.2.4 Tehnologia )D(5&) Digital Direct Drive 5mage &ight mplifier
6%*). este tehnoloia ),o0 dezvoltata de _D,. 6%*). este de fapt un dispozitiv ),6
de tip reflectiv care furnizeaza o cantitate mai mare de lumina decat ),6%ul de tip transmisiv.
0pre deose!ire de tehnoloia ),6, unde partea electronica de comanda este asezata pe aceeasi
suprafata cu pixelii, in tehnoloia 6%*). stratul cu driverele electronice este asezat in spatele
stratului de cristale lichide.
5olosind inovatii de ultima ora in tehnoloia microchipurilor ca si ),o0, 6%*).
impacheteaza 9F8?x1I@> pixeli intr%un chip de 1.@M. 6atorita densitatii marite de pixeli si a
dimensiunilor foarte mici a pixelilor, 6%*). da nastere la imaini de rezolutie mare, contrast si
tonuri de culoare de nivel superior.
5ascicolul polarizat de lumina de la o lampa cu xenon, reflectat de dispozitivul 6%*).
(de fiecare pixel selectat", trece prin lentilele de proiectie spre ecran. ,ircuitele *nterate 6rivere,
controleaza tensiunea aplicata cristalelor lichide, in functie de nivelul de semnal. Moleculele de
cristal lichid schim!a directia de polarizare a luminii aplicate in functie de tensiunea de
comanda.
Hn proiector 6%*). 4-+ contine trei dispozitive 6%*)., 4 (rosu", - (verde", +
(al!astru". 5ascicolele de lumina modulate de cele @ dispozitive 6%*). sunt com!inate de o
prisma dichroica, care transmite lentilelor de proiectie o imaine full color.
1." ,faturi pentru achi%itionarea unui videoproiector
0e vor aduce in atentie cateva informatii simple, dar esentiale, in ceea ce priveste
criteriile de aleere a unui videoproiector. *ata in cele ce urmeaza cele mai importante = lucruri
pe care ar tre!ui sa le cunoasteti, daca vreti sa faceti o aleere !una.
1. #umino)itatea. 0e masoara in .;0* lumeni. Poate avea valori de la cateva sute de
astfel de unitati de masura pana la cateva mii (cea mai mare valoare la ora actuala fiind in jur de
G.FFF .;0* lumeni".
4eula de !aza in cazul acestui parametru este % cu cat este mai mare, cu atat mai !ine.
6ar atentie ca si preturile vor fi pe masura. 6e aceea, pentru a nu risca sa va irositi !anii (fie
cheltuind mai mult decat ar fi necesar, fie cumparand ceva care nu corespunde cerintelor", este
98
foarte important ca intotdeauna sa se aleaa o valoare optima a luminozitatii, in functie de
nevoile si standardele fiecarui cumparator. *n acest sens, se va avea in vedere in principal doua
aspecte$ intre!uintarea viitoare a videoproiectorului (ex. proiectii de filme, prezentari didactice
sau !usiness", si confiuratia incaperilor in care va fi folosit (ex. lumina am!ientala,
dimensiunile si capacitatea salilor".
*n continuare sunt prezentate cateva date orientative care cu siuranta va vor ajuta sa va
faceti o idee cu privire la valoarea optima necesara$
% ] ?FF de lumeni A pentru sali cu lumina am!ientala foarte sla!a (este indicata folosirea
draperiilor roase"'
% intre ?FF % 1.IFF de lumeni A pentru sali cu lumina am!ientala sla!a (este indicata
folosirea draperiilor su!tiri"'
% intre 1.IFF % 9.IFF de lumeni A pentru sali cu lumina am!ientala normala (este indicata
folosirea draperiilor su!tiri numai in cazul in care lumina soarelui patrunde direct"'
% ` 9.IFF de lumeni A pentru sali cu lumina am!ientala puternica (draperiile nu mai sunt
necesare".
2. ;e)olutia. /ste principalul parametru care influenteaza calitatea imainilor proiectate.
*n eneral, un proiector video suporta mai multe rezolutii, de la 0D-. (?FFa>FF" sau X-.
(1F98aG>?", pana la ZX-. (19?FaG>?" sau 0X-. (19?Fa1F98", si chiar J6 1F?F
(1=9Fa1F?F". 6ar, ceea ce tre!uie urmarit in cazul aleerii acestei caracteristici este rezolutia
nativa, adica acea valoare a rezolutiei la care videoproiectorul poate oferi cea mai !una calitate a
imainii. 0e spune Tpoate oferiC deoarece, pentru ca totul sa devina fapt, mai tre!uie intrunita
inca o cerinta A rezolutia nativa sa coincida cu rezolutia de afisaj a sursei de semnal video (ex.
P, 6es3top sau )aptop". ,a si recomandari in aleerea rezolutiei native optime$ ZX-. pentru
aplicatii !usiness si X-. sau J6 G9F (1F98aG9F" pentru proiectii de filme sau (D.
3. Contrastul. 0e exprima printr%un raport numeric de forma n$1, unde valoare lui n
indica de cate ori culoarea cea mai deschisa (al!ul" este mai TstralucitoareC decat culoarea cea
mai inchisa (nerul". ,u cat acest raport este mai mare cu atat nuantele redate de videoproiector
vor fi mai vii, iar imainile mai TcolorateC. 6aca in cazul aplicatiilor !usiness este mai
importanta claritatea, decat cromatica, un contrast de 1IFF$1 fiind mai mult decat suficient, in
cazul proiectiilor de imaini filmate (ex. Jome (heatre" contrastul poate ajune si la valori de
peste IFFF$1.
4. Tehnologia de constructie. /ste un aspect care, atunci cand este !ine inteles, devine o
adevarata Tmina de aurC in ceea ce priveste furnizarea unor informatii TascunseC leate de
performantele unui proiector video. /xista nenumarate studii comparative referitoare la aceste
tehnoloii, asa ca nu tre!uie decat sa scoatem in evidenta cateva dintre avantajele si
dezavantajele fiecareia.
,ele mai raspandite tehnoloii de constructie a videoproiectoarelor sunt$ ),6 ()i:uid ,r7stal
6ispla7", 6)P (6iital )iht Processin" si ),o0 ()i:uid ,r7stal on 0ilicon". # caracterizare
Trosso modoC a acestora ar putea arata astfel$
Tehnologia #CD
A avantaje$ luminozitate sporita, definitie !una a culorilor, claritate a imainilor'
A dezavantaje$ efectul de pixelare, contrast mai sla! (in comparatie cu 6)P"'
A recomandata in principal pentru aplicatiile !usiness.
Tehnologia D#
A avantaje$ contrast superior (in comparatie cu ),6", efect de pixelare redus, dimensiune si
reutate redusa'
9I
A dezavantaje$ efectul de curcu!eu'
A recomandata in principal pentru proiectia imainilor filmate.
Tehnologia #Co,
A avantaje$ suporta rezolutii inalte, nu exista efect de pixelare sau de curcu!eu'
A dezavantaje$ pret ridicat (cel mai mare dintre toate cele trei", contras mai sla!, dimensiune si
reutate ridicata'
% rezolutia ridicata o recomanda pentru aproape orice fel de proiectii.
(. Timpul de 1iata al lampii. 5ace referire la durata de timp dupa care luminozitatea
unei lampi noi scade la jumatate din valoarea initiala. /ste estimata in ore si are in eneral valori
cuprinse intre 1.FFF si 8.FFF . # lampa de calitate superioara va avea un timp de viata mai mare
si, implicit, va induce costuri de intretinere mai mici. 6e asemenea, important de retinut este si
faptul ca, dupa depasirea numarului de ore specificat prin acest parametru, lampa de proiectie va
putea functiona in continuare (fara a fi o!liatoriu sa se defecteze imediat", numai ca va oferi o
calitate a imainilor proiectate din ce in ce mai sla!a, inlocuirea ei devenind iminenta.
2. Fgomotul. /ste enerat de sistemul de racire (ventilatie" al lampii si se masoara in d+
(deci!eli". *n dorinta o!tinerii unor valori ridicate ale luminozitatii si contrastului, producatorii
au creat lampi de putere din ce in ce mai mare, care, pentru a functiona in siuranta, au avut
nevoie de sisteme de racire adecvate (mai voluminoase, mai rele, dar si mai putin silentioase".
6eoacere acest parametru face referire la o caracteristica neativa a functionarii
videoproiectorului, este indicat ca valoarea acestuia sa fie cat mai mica, de preferat su! @I d+.
3. ortabilitatea. /ste specifica modelelor cu lampi de putere mai mica care dezvolta
luminozitati de pana la 9.IFF % @.FFF de lumeni. Peste aceste valori, videoproiectoarele sunt in
eneral stationare, avand dimensiuni si reutati aprecia!ile (>%? 3". Hnul dintre avantajele mai
putin sesiza!ile pe care le ofera porta!ilitatea este posi!ilitatea modificarii dimensiunilor
imainii ca urmare a pozitionarii aparatului mai aproape sau mai departe de panoul de proiectie.
=. Conecti1itatea si Compatibilitatea. 0unt doua caracteristici importante care descriu
capacitatea videoproiectorului de a Tcomunica corectC cu alte echipamente, atat ca simplu
periferic, cat si ca sursa secundara de date. 6in aceasta perspectiva, aspectul esential ce tre!uie
urmarit este corelarea standarelor de conectare oferite pe piata cu cele ale aparatelor deja detinute
(intrarile&iesirile video ale P,%ului, televizorului, pla7er%ului video, camerei video, etc.". )a ora
actuala, cele mai des intalnite standarde de transmitere (prin ca!lu" a semnalului video, in
ordinea calitatii oferite, sunt$
% video component % foloseste trei canale$ doua pentru culoare (dintre care unul pentru a
diferentia cele trei componente cromatice fundamentale 4+-" si unul pentru luminozitate' mufe
speficice$ 6%su! sau @a4,.'
% 0%Dideo % foloseste doua canale$ unul pentru culoare si unul pentru luminozitate' mufa
specifica$ Mini%6*;'
% video compozite % foloseste un sinur canal atat pentru culoare, cat si pentru
luminozitate' mufa specifica$ 4,..
.lte modalitati de interconectare aparute recent sunt$ prin ca!lu H0+, prin Zireless, prin ca!lu
H(P (mufa 4_%8I".
/. *unctii si accesorii suplimentare. 6e cele mai multe ori fac diferenta intre variantele
Tcalificate in finalaC, conform principiului economic A cine ofera mai mult, la acelasi pret. 6intre
acestea mentionam$ interfata cu utilizatorul, meniuri personalizate, moduri de proiectie
presta!ilite, afisaj picture%in%picture, aspect ratio multiplu, telecomanda *4, difuzor incorporat,
mouse, etc.
9>
1.1 6chipamente 7igh Definition
;u sunt multe pe pia, iar cele care deja au aprut cost de zeci de ori mai mult dec1t un
videoproiector normal. Dor!im aici de ultimul tip de echipament high definition,
videoproiectorul de rezoluie superioar, de p1n la 1=9F x 1F?F pixeli.
0*M9 Multimedia, o companie mai puin cunoscut la noi n ar, dar apreciat peste
ocean, din luna noiem!rie 9FF> are n ofert un videoproiector 8D 10=0p Taccesi!ilC ca pre,
dac poate fi vor!a de aa ceva, cci se situeaz undeva cu puin su! 1F.FFF^. Pe numele su
D=0, face parte din seria 6omino al productorului i este un echipament J6 n toat puterea
cuv1ntului suport1nd o am lar de rezoluii p1n la cea maxim.
6in punct de vedere al desinului, 6?F parc urmeaz tendina productorilor de
automo!ile, utiliz1nd forme rotunjite ce se ndeprteaz de zona exclusiv a utilului.
5i.8.? Dideoproiectorul 6?F
,hiar dac, n eneral, videoproiectoarele sunt adresate sementului !usiness (poate i
datorit preurilor acestora", 6?F, cu a sa rezoluie n format 12C/, intete zona home theater.
/vident c poate fi folosit i la prezentrile unei companii, suport1nd i rezoluii 8$@, dar totui
este adresat n special utilizatorului entuziast.
;u consum mult, undeva n jurul a 1/0 GH ofer un contrast de 4000C1, iar lampa de
1>F Z are o durat de funcionare de aproximativ 8FFF de ore.
*nima lui 6?F este reprezentat de tehnoloia D# (diital liht processin" ce are la
!az un semiconductor optic denumit 6M6 (diital micromirror device", foarte complex de
produs, dar care ofer o calitate excepional a imainii. )a aceasta contri!uie i procesorul de
imaine pe 1F !ii i filtrul de culoare pe G semente.
Preul ridicat al videoproiectoarelor J6 este unul normal dat fiind c aceeai tendin am
vzut%o de%a lunul timpului la majoritatea echipamentelor *( de ultim eneraie.
(.Comparatii
4.1 Comparatie ntre tehnologia &CD i tehnologia C8T
1. /ste nsa o diferen capital ntre monitoarele ,4( si cele ),6 n ceea ce privete
m"surarea diagonalei ecranului. 6ac la monitoarele ,4( diaonala specificat de productor
este ntotdeauna mai mic dec1t cea vizi!il, la ecranele ),6, cele dou diaonale coincid.
2. ,ele mai mari pro!leme ale monitoarelor ,4( sunt leate de geometria imaginii, care
are de suferit in ciuda existenei a numeroase posi!iliti de relare a acesteia.*n cazul ecranelor
9G
),6 aceast pro!lem nu mai este de actualitate, neexist1nd nici pro!leme de eometrie a
imainii i nemaifiind nevoie nici de realizarea a tot felul de ajustri mai mult sau mai puin
complicate. (oate ecranele ),6 fa!ricate n prezent dispun de aa numita funcie Mauto%adjustM
care intr n aciune automat la schim!area rezoluiei i releaz imainea pentru o afiare
optim..
3.(oate ecranele ),6 dispun de o re)olu!ie implicit, la care calitatea imainii este
optim, trecerea n oricare alt rezoluie (mai mic, deoarece mai mare nu se poate" duc1nd la
deradarea calitii imainii, radul acestei deradri variind de la productor la productor.
/xplicaia este destul de simpl i ine tocmai de tehnoloia folosit de ecranele ),6$ practic,
fiecarui pixel afiat pe ecran i corespunde un element fizic (cristal lichid" al ecranului respectiv.
0pre comparaie, n cazul monitoarelor ,4(, pixelii sunt creai n urma !om!ardrii unui strat de
fosfor cu raze de electroni. 6iferenele din a!ordarea afirii imainii duc la o calitate superioar
a imainilor n cazul ecranelor ),6, cu pixeli clari, cu o focalizare perfect. .cesta este i
motivul pentru care, ndeose!i la rezoluiile nalte, textul se poate citi mult mai uor pe un ecran
),6 dec1t pe unul ,4(. 4evenind acum la faeta neativ a acestui aspect, faptul c exist un
numr fix de cristale lichide n cazul unui ecran ),6, face dificil afiarea unor rezoluii mai
mici dec1t cea standard.
Practic, n cazul unui ecran ),6 de 1GM rezoluia standard este de 19?Fx1F98, ceea ce
nseamn c un astfel de ecran are 19?F cristale lichide pe orizontal i 1F98 pe vertical.
Pentru afiarea unei rezoluii de 1F98xG>? se recure la interpolare, adic aproximarea culorii
pentru anumii pixeli pentru a simula faptul c exist doar 1F98 cristale lichide pe orizontal i
G>? pe vertical.
4. Hn avantaj clar al ecranelor ),6 asupra monitoarelor ,4( este fr ndoial spa!iul
ocupat. #ricine care a vzut un ecran ),6 este contient de faptul c acesta ocup un spaiu
mult mai mic dec1t un ecran ,4( compara!il ca suprafa a ecranului (p1n la o zecime din
spaiu".
(.Hna din marile pro!leme ale ecranelor ),6 n anii trecui a fost latenta imaginii, mai
exact timpul n care un cristal lichid i schim! starea.
Majoritatea productorilor includ n specificaiile lor timpul n care un cristal lichid trece din
starea aprins n cea de stins i dup aceea napoi la aprins. .cest timp se situeaz n prezent ntre
1>ms si 8Fms i corespunde unei rate de afiare a imainilor ntre >9fps si 9Ifps. <n practic ns,
trecerea unui cristal lichid de la o anumit nuan a unei culori la alt nuan a unei culori
dureaz mult mai mult (c1teodat chiar de I ori mai mult" ceea ce duce la aa numitul efect de
MhostinM, adic de um!r a unui o!iect care se mic pe ecran cu vitez. 6in acest motiv s%a
spus despre ecranele ),6 c nu se preteaz la jocuri, acestea fiind situaii n care imainile se
succed cu rapiditate, exist1nd cel puin teoretic premizele apariiei efectului de hostin. /ste
astfel posi!il ca n multe jocuri s nu se remarce diferena dintre un ),6 i un ,4( chiar i n
cazul unei latente de 9Ims.
2. @nghiul de 1edere mai mic dec1t n cazul ,4(%urilor este un alt dezavantaj al ),6%
urilor, ns n ultima vreme acesta a crescut foarte mult, exist1nd chiar ecrane ),6 care se laud
cu un unhi de vedere de 1?F de rade. ,hiar i la aceste ecrane ns, imainea i pierde din
calitile sale de luminozitate, contrast si culoare n momentul n care este privit la un unhi mai
mare de F rade, depinz1nd de fiecare producator radul de modificare a acestor caracteristici.
3. 6atorit tehnoloiei folosite de ecranele ),6, rata de refresh cu toate c este nc
prezent n specificaiile diverselor modele nu are acelai efect (deranjant" asupra imainii.
9?
,a urmare, imainile afiate pe un ecran ),6 nu p1lp1ie, indiferent de rata de mprosptare
folosit. 6e altfel, majoritatea productorilor recomand folosirea unei rate de mprosptare de
>FJz, chiar i atunci c1nd este posi!il folosirea unei rate de GIJz. .ceast diferen ntre ,4(
i ),6 se traduce iat ntr%un nou avantaj de partea ecranelor cu cristale lichide.
=. /cranele ),6 pot afia de reul mai puine culori dec1t suratele lor ,4(. 6ac
acestea din urm pot afia fr pro!leme culori pe @9!it, ecranele ),6 de ultim eneraie sunt
de o!icei capa!ile s afieze doar culori pe 98!it. 6in fericire, ochiul uman nu poate face
diferena ntre cele dou situaii, ns tre!uia menionat acest lucru.
/. # alt caracteristica a ecranelor ),6, care decure din lumino)itatea extrem de !un
a acestora, este faptul c al!ul este chiar al!, spre deose!ire de ,4(%uri unde este ceva mai stins.
# prim urmare a acestui fapt este ns aceea c i nerul este strlucitor, oric1t de ciudat ar
putea prea acest fapt. 6in acest punct de vedere putem spune c monitoarele ,4( afieaz un
neru corect n dauna al!ului n timp ce ecranele ),6 enereaz un al! ideal n dauna nerului.
Prima impresie n cazul n care v uitai pentru prima oar la o imaine enerat de un ecran
),6 fa de unul ,4( este aceea c luminozitatea este mult prea mare, iar al!ul prea strlucitor.
/ste ns numai o chestie de o!inuin, dat fiind c dup puin timp v vei acomoda cu
imainea ecranului ),6 i v va fi pro!a!il destul de reu s reveniti la un monitor ,4(.
10..lte dezavantaje ale ecranelor ),6 sunt$ contrast mediu, de o!icei ntre 9FF$1 i
8IF$1, chiar dac exist i modele care ajun la >FF$1, spre deose!ire de cele ,4( care au un
contrast foarte !un ntre @IF$1 i GFF$1' se poate nt1mpla ca luminozitatea ecranului s fie mai
mare pe laturi dac1t n centru.
4.2 Comparatie intre &CD si #D#
,hiar daca lupta dintre cele doua tipuri de sisteme este la inceput, importatorii promit ca
acest raz!oi va revolutiona pur si simplu conceptul de televiziune.
0tartul a fost dat de 0amsun, 0on7 si Panasonic, care au lansat de curand monitoare
),6 (D la dimensiuni mai mari de un metru si avand caracteristici ce pot detrona televizoarele
cu plasma din cateoria celor mai cautate sisteme pentru cei care doresc o imaine de calitate pe
un ecran imens in casa.
.leerea intre ),6 si P6P nu este una simpla. .tat ),6 cat si P6P au avantaje si
dezavantaje. ;ici una din cele doua tehnici nu este perfecta. .leerea intre ),6 si P6P se face
in functie de necesitatile aplicatiei.
Contrastul
(ehnoloia P6P a o!tinut rezultate remarca!ile in ceea ce priveste rata de contrast.
Panasonic a anuntat ca televizoarele cu plasma sunt capa!ile sa o!tina o rata de contrast de
@FFF$1 (un raport intre nerul cel mai neru si al!ul cel mai al!". 0istemele P6P construiesc un
pixel neru daca descarcarea in az este nula.
(ehnoloia ),6 foloseste o diferenta de potential pentru a alinia cristalele si a !loca
fluxul de lumina. ,u cat diferenta de potential este mai mare, cu atat cristalele !locheaza mai
eficient lumina. Procesul este mai complicat decat in cazul P6P si, desi in ultima periaoda s%au
o!servat im!unatatiri considera!ile, ecranele ),6 nu reusesc sa o!tina valori ale contrastului
mai mari de 1FFF$1.
Avanta( $ P6P. *n cazul redarii unor scene care contin simultan zone inchise si zone cu
stalucire mare, avantajul P6P este evident.
9=
Culoarea
(ehnoloia P6P are disponi!ile, pentru fiecare pixel elemente rosii verzi si al!astre care
por reproduce 1>.GG milioane de culori. ,u alte cuvinte, fiecare pixel are toate elementele
necesare pentru a sintetiza orice culoare si, ca urmare, informatia de culore este reprodusa mult
mai fidel pe ecranele P6P.
(ehnoloia ),6 reproduce o culoare printr%un proces de su!stractie$ din lumina al!a
sunt extrase lunimi de unda astfel incat sa ramana culoarea dorita. /ste un procedeu care nu
aranteaza sta!ilitatea culorii. 6esi informatia de culoare !eneficiaza de rezolutia mai !una a
ecranelor ),6 (in comparatie cu ecranele P6P", acestea nu impresioneaza din acest punct de
vedere daca sunt comparate cu ecrane P6P avand aceeasi rezolutie.
Avanta( $ P6P. /cranele P6P sunt apreciate in special in cazul imainilor in miscare, in
timp ce ecranele ),6 sunt mai !une daca se afiseaza imaini statice.
@nghiul de 1i)uali)are
(ehnoloia P6P a realizat un unhi de vizualizare care ajune la datorita faptului ca
fiecare pixel isi creeaza propria sa sursa de lumina si nu foloseste o sursa de lumina unica,
centrala. [1>F .
(ehnoloia ),6 foloseste o sursa de lumina centrala si un material de su!strat care
uniformizeaza lumina pe toata suprafata ecranului. ,hiar daca proprietatile materialului de
su!strat au fost mult im!unatatite de catre 0harp si ;/, , uniul de vizualizare ajune, in cele
mai fericite cazuri, pana la 1@F[ % 18F[.
Avanta( $ P6P.
@tili)area ca monitor
Monitoarele ),6 afiseaza imaini statice (provenite de la un computer" de o calitate
extraordinara fara fli3erin si fara remanenta ireversi!ila. *n plus rezolutia ecranelor ),6 este,
in eneral, mai mare decat cea a ecranelor P6P ceea ce constitue un avantaj atunci cand tre!uie
afisate cantitati mari de date (aplicatii /xcel".
Monitoarele P6P au pro!leme in a afisa imaini statice in special datorita remanentei
ireversi!ile care ramane o pro!lema majora a acestei tehnoloii. 6easemenea rezolutia mai mica
duce la scaderea calitatii.
Avanta( $ ),6, mai putin in cazul in care unhiul de vizualizare este mare.
@tili)area ca tele1i)or
(ehnoloia P6P are performante exceptionale in afisarea imainilor in miscare. ;ivelul
de contrast este foarte !un, la fel si redarea culorilor.
/cranele ),6 nu ofera o calitate multumitoare in cazul afisarii imainilor in miscare.
Avanta( $ P6P.
@tili)area la altitudine inalta
(ehnoloia ),6 este preferata in cazul ecranelor folosite in avioane, deoarece nu este
afectata de cresterea sau scaderea presiunii aerului. Performantele ecranelor ),6 nu sunt
influentate de altitudinea la care functioneaza.
(ehnoloia P6P se !azeaza pe descarcarea electrica intr%un az rar (de o!icei xenon".
.cesta se afla su! presiune intre doua straturi de sticla si este afectat de scaderea presiunii atunci
cand ecranul functioneaza la altitudini mari.
@F
Avanta j$ ),6.
Durata de 1iata
6urata de viata a ecranelor ),6 este intre IF.FFF si GI.FFF de ore. Hn ecran ),6 este
functional atat timp cat sursa centrala de lumina este functionala. 0ursa de lumina poate fi usor
inlocuita.
/cranele P6P sunt afectate de im!atranirea fosforilor care isi pierd in timp stalucirea.
6upa aproximativ 9F.FFF A @F.FFF do ore de functionare, stralucirea acestora se injumatateste.
5osforii nu pot fi inlocuiti.
.vantaj$ ),6.
;emanenta ire1ersibila
/cranele P6P pot suferi un efect de remanenta ireversi!ila produs de imainile statice.
6upa perioade mai luni (1I minute", imainile nemiscate produc acest efect, utilizatorul
ramanand pentru totdeauna cu imainea SSfantomaSS pe fundal.
/cranele ),6 nu sunt vurnela!ile la acest efect.
Avanta( $ ),6.
Dimensiunea diagonalei
*n momentul de fata, cel mai mare televizor cu plasma are 9,I metri. *n maazinele din
4omania, cele mai avansate modele au doar doi metri. 6e asemenea, cel mai mare ),6 a ajuns
la doi metri. *n maazinele de la noi, cel mai mare are 1,1 metri.
Avanta($ P6P
7nergia consumata
6eoarece tehnoloia ),6 foloseste o sursa centrala de lumina consuma mult mai putina
enerie decat tehnoloia P6P. /cranele ),6 folosesc jumatate din eneria consumata de
ecranele P6P. Motivul$ (ehnoloia P6P lumineaza independent fiecare pixel, chiar si pixelii
neri.
Avanta( $ ),6
Greutatea
/cranele P6P sunt destul de rele si, in unele cazuri au nevoie de suporti suplimentari
pentru a putea fi montate pe perete.
/cranele ),6 cantaresc mai putin decat /cranele P6P de aceeasi marime.
Avanta( $ ),6.
Transportul
6atorita naturii fraile, ecranele P6P tre!uiesc transportate cu rija. ;u se recomanda
transportul cu un curier rapid. Metodele speciale de transport ajun la costuri foarte mari datorita
reutatii ecranului.
(ransportul ecranelor ),6 nu este dificil si nici atat de costisitor ca transportul ecranelor
P6P.
Avanta($ ),6.
@1
6nstalarea
/cranele P6P sunt mai rele, consuma mai mult curent si se incalzesc mai tare decat
ecranele ),6, si de aceea tre!uiesc montate cu rija. 0e recomanda ca ecranele P6P sa fie
montate de specialisti.
/cranele ),6 sunt mult mai putin pretentioase, si si pot fi instalate cu usurinta de catre
utilizatori.
Avanta($ ),6.
4." Comparatie intre proiector D&# si proiector &CD
A1anta4ele tehnologiei #CD
Hn !eneficiu al ),6%ului este ca a produs saturatie de culoare mai !una decat cea
o!tinuta cu un proiector 6)P.
),6 produce de asemenea imaini mai clare decat cele 6)P la orice rezolutie data.
6iferenta este mai relevanta pentru prezentarile de ta!ele financiare decat la imainile video.
.sta nu inseamna ca 6)P este neclar.
Hn al treilea !eneficiu al ),6 este ca utilizeaza lumina mai eficient. Proiectoarele ),6
produc imaini mai luminoase decat cele 6)P pentru aceeasi putere a lampii.
De)a1anta4ele tehnologiei #CD
Proiectoarele ),6 au avut doua sla!iciuni istorice, amandoua mai relevante in proiectiile
video decat in cele de date.
Prima este pixelarea vizi!ila, sau ceea ce este in mod uzual denumit Bscreendoor effectC
pentru ca imainea apare ca si cum ati privi printr%o plasa de sarma de protectie impotriva
insectelor.
. doua sla!iciune sunt nivelele nu asa de impresionante de neru si contrast, care sunt de
importanta vitala pentru o imaine video de calitate. (ehnoloia ),6 a avut pro!leme in a fi
luata in serios de entuziastii de home theater (lucru de inteles" pentru aceste imperfectiuni ale
imainii.
*n al doilea rand, distantele inter%pixeli la toate proiectoarele ),6, indiferent de
rezolutie, sunt reduse fata de ceea ce erau inainte. 0i chiar si proiectoarele ieftine ),6 cu
rezolutie 0D-. au efecte BscreendoorC mai mici decat la modelele mai vechi.
. treia dezvoltare a tehnoloiei ),6, a fost folosirea M). (Micro%)ens .rra7" pentru a
creste eficienta transmisiei luminii prin panourile ),6.
,and e vor!a de contrast, ),6 este in urma 6)P la o diferenta considera!ila. 6ar,
ultimele dezvoltari majore prin care ),6%ul realizeaza contrast mai ridicat, au mentinut masinile
),6 in cursa, prin randul entuziastilor de home theater. (oate proiectoarele ),6 mentionate au
contrast de cel putin ?FF$1. /le produc imaini mult mai rapide, niveluri de neru mai !une,
detalii mai !une ale um!relor decat puteau proiectoarele ),6 ale anilor trecuti.
A1anta4ele tehnologiei D#
0unt cateva !eneficii unice rezultate din tehnoloia 6)P. Hna din cele mai evidente este
dimensiunea redusa, o caracteristica importanta in piata de prezentari pe teren. Pentru ca
proiectorul 6)P consta dintr%un sinur chip 6)P in loc de trei panouri ),6, proiectoarele ),6
tind sa fie mai compacte. (oate miniproiectoarele de 1,I 3 de pe piata sunt 6)P. Majoritatea
proiectoarelor ),6 sunt de la 9,@ 3 in sus.
@9
Hn alt avantaj 6)P este ca produc contrast video cu niveluri de neru mai adanci decat
puteti o!tine in mod normal cu un proiector ),6. 6)P are simpatizanti fideli in lumea home
theater in principal datorita acestui avantaj major.
*n timp ce am!ele tehnoloii au suferit im!unatariri ale contrastului in ultimii doi ani,
proiectoarele 6)P au un avantaj serios in fata ),6 in aceasta privinta. Proiectoare de varf cu
tehnoloie ),6 precum 0on7 DP)%DZ19J( produc contrast 1FFF$1. *n acest timp ultimele
produse 6)P proiectate pentru piata home theater precum ;/, J(1FFF realizeaza valori de
@FFF$1.
.l treilea avantaj competitiv al 6)P fata de ),6 este pixelarea redusa.
)a rezolutii X-. si mai inalte, tehnoloia 6)P elimina destul de mult vizi!ilitatea
pixelilor la distanta normala de proiectie. (otusi ultimele ),6%uri de rezolutie ZX-. au
performante similare. .sa ca odata cu rezolutiile mai mari, diferentele in pixelare nu mai sunt un
camp de lupta in competitie, asa cum o!isnuiau sa fie. 6)P continua sa ai!a un mic avantaj, dar
avantajul major al 6)P asupra ),6 nu mai exista. /fectul BscreendoorC trece in istorie pe zi ce
trece.
D# I 7fectul curcubeu $;ainbo. effect'
6aca exista o sinura pro!lema pe care lumea s%o arate ca sla!iciune la 6)P, este ca
utilizarea discului de culoare rotitor pentru a modula imainea are potentialul de a produce
sinura remanenta vizi!ila pe ecran, denumita in eneral efectul curcu!eu (rain!o2 effect" si
care consta in separarea in culori distincte rosu, verde si al!astru. 6e fapt, la orice moment de
timp, imainea de pe ecran este ori rosie, ori verde, ori al!astra, iar tehnoloia se !azeaza pe
neputinta ochiului uman de a percepe aceste schim!ari rapide de la o culoare la alta. 6in pacate
unii oameni pot. ;u numai ca pot vedea alternanta culorilor, dar se crede ca secventele rapide de
culori sunt vinovate de suprasolicitarea ochilor si durerile de cap. Pentru ca proiectoarele ),6
proiecteaza rosu, verde, al!astru simultan si constant, cei care privesc imaini proiectare ),6 nu
au astfel de pro!leme.
(exas *nstruments si producatorii de proiectoare care utilizeaza tehnoloia 6)P au facut
pasi mari in rezolvarea pro!lemei. Prima eneratie de proiectoare 6)P aveau un disc de culoare
care avea o viteza de rotatie de >F rotatii&secunda, ceea ce poate insemna >FJz sau @>FF rotatii
pe minut. .sadar un sector rosu, verde, al!astru reface fiecare culoare de >F ori pe secunda.
.ceasta viteza de !aza de >F Jz a primei eneratii este cunoscuta si cu denumirea de viteza de
rotatie B1xC.
#CDC Deegradarea imaginii in timp.
(exas *nstruments a pu!licat recent rezultatele unui test de la!orator facut anul trecut,
care a evidentiat un mod de defectare in tehnoloia ),6 care nu exista la 6)P. 6aca acordam
suficient timp, se pare ca panourile ),6, mai ales cele pentru canalul al!astru, de vor deteriora,
provocand schim!ari ale culorilor si o deradare a contrastului eneral. (estul nu include o arie
lara pentru a trae vreo concluzie despre ratele de deradare anticipate in conditii normale de
utilizare.
(otusi este posi!il ca acei care investesc intr%un proiector ),6 sa afle ca in final, panoul
),6 si polarizatorul canalului al!astru ar putea necesita inlocuirea. .ceasta nu este o pro!lema
prea mare daca unitatea este in arantie. 6ar daca nu este, inlocuirea unui panou ),6 va
reprezenta noua investitie in proiectorul dumneavoastra pe care nu ati anticipat%o.
@@
2. Ce fel de monitor ti se potri1este<
@T6#6FATJ; CA,-6C
Htilizatorii casnici tre!uie sa tina cont in eala masura de pret si performanta. 6otari
extra cum ar fi !oxele sau porturile H0+ sunt importante, dar conteaza si desinul monitorului,
in functie de amplasarea lui in casa.
Caracteristici importante$ Pret !un, ,ulori excelente, 5inetea textului, 6esin, *nputul
video cu mai multe optiuni.
@T6#6FATJ;@# >@,,6-7,
Pentru acest utilizator important tre!uie sa fie nu desinul ci calitatea !una a imainii si
posi!ilitatea de ajustare pentru o vizionare conforta!ila contra%timp.
Caracteristici importante$ 0uprafata vizi!ila mare pentru reproducerea a cate mai multe
informatii, Posi!ilitate mare de ajustare, /ficienta enretica, 5orma compacta, 5ia!ilitate.
@T6#6FATJ;@# ,T@D7-T
/ recomandat un monitor care se preteaza la spatii inuste dar si la un !uet
accepta!il.0tudentii ar avea nevoie de un monitor usor, cu dein porta!il si o calitate a imainii
!una pentru lucrat dar si pentru jocuri.
Caracteristici importante$ Pret mic, 5orma compacta, Hsor de mutat. *nput Dideo
optional, dar usor de folosit.
@T6#6FATJ;@# 7D7;T G;A*6C ,A@ *JTJG;A* ;J*7,6J-6,T
*n cazul foarte multor monitoare, ceea ce vezi pe ecran difera semnificativ fata de ceea ce
vei printa.,ei care lucreaza cu imaini diitale au nevoie de o fidelitate excelenta a culorilor si
de rezultate consistente. 0unt recomndate ),6%urile care pot oferi o ama perfecta de culori,
care permit cali!rarea culorilor si optiuni avasate de ajustare a acestora.
Caracteristici importante$ ,ali!rarea culorii, -eometrie excelenta a ecranului, 6ispla7
mare, 4ezolutie mare.
@T6#6FATJ;@# GAM7;
Pentru amerii inversunati foarte importanta este viteza. 6e aceea factorul esential este
timpul de raspuns care tre!uie sa fie cat se poate de mic. .stfel, cand actiunea incepe imainea
incarcata de rafica nu se !locheaza asa usor.
Caracteristici importante$ (imp de raspuns , .curatetea culorii, 6ispla7 mare.
@T6#6FATJ;@# C6-7*6#
.re nevoie de o acurate si de o finete a imainii cat mai mare. .sta inseamna si o
diaonala mare si o rezolutie !una.
Caracteristici importante$ (imp de raspuns !un, .curatetea culorii, 6ispla7 mare, *nput
alternativ.
3. Tehnologia -7D $nano emissi1e displa&'
@8
6enumit nano emissi1e displa& % ecran cu nano%emisie (-7D", aceast tehnoloie le
permite productorilor de profil s creeze ecrane plate de mari dimensiuni ale cror caracteristici
sunt superioare ecranelor de plasm i ),6, pentru costuri chiar mai mici.
6escoperirile Motorola n tehnoloia ;/6 ar putea face ca ecranele plate cu diaonala
peste IF i rosimea su! @ cm s devin realitate n viitorul nu prea ndeprtat. .ceast
tehnoloie ar putea, de asemenea, s fie utilizat pentru ecrane mult mai mari, n enul celor
folosite pentru evenimentele sportive sau pentru panourile pu!licitare. ;anotu!urile pe !az de
car!on (,;(%uri" sunt tu!uri din atomi de car!on cu diametru mai mic de un nanometru % o
miliardime de metru. ,;(%urile posed o com!inaie unic de proprieti ce permit folosirea lor
ntr%o varietate de scopuri, inclusiv n producia de ecrane plate.
;ano%/missive 6ispla7 are la !aza tot principiul tu!ului catodic. Prototipul testat pu!lic
de Motorola in 9FFI este un tu! catodic su!tire si plat cu mii de tunuri de electroni la fiecare
pixel. Prototipul poate reda toate culorile spectrului, are o luminozitate puternica si se incadreaza
cu uniformitatea si puritatea culorilor in standardele unui produs comercial.
Motorola a dezvoltat un proces special ce permite utilizarea ,;(%urilor la temperaturi
joase % o capa!ilitate foarte important av1nd n vedere faptul c materialele folosite n acest
scop (cum ar fi sticla sau tranzistorii" sunt sensi!ile la cldur. <n plus, Motorola a creat o
metod special pentru aplicarea individual a ,;(%urilor pe materiale de suprafa, o inovaie
care le permite productorilor s creeze produse de desin i s m!unteasc caracteristicile
specifice. .!ilitatea de a poziiona ,;(%urile direct pe un su!strat i de a le controla, n acelai
timp, amplasarea i dimensiunea, asiur o imaine de o calitate superioar i emisii optime de
electroni, dar i claritate, culoare fidel i rezoluie !un pentru ecranele plate.
=. Tele1i)orul pliabil
/cranele (D plate, de tipul ),6 sau celor cu plasma, au ajuns deja de domeniul
trecutului, pentru ca oamenii de stiinta au o!tinut un ecran extraplat, flexi!il, care se poate plia si
chiar !aa in !uzunar.
/cranele flexi!ile, de doar un milimetru rosime, pot fi folosite pentru televizoare,
computere si telefoane sau ziare electronice, informeaza 6ail7 Mail in editia electronica.
5i.?.1 /cran plia!il
,onceptul le apartine ininerilor de la 0on7 si celor de la *nstitutul -erman Max Planc3,
care sustin ca Mecranele tv riide sau afisele cu imaini statice vor apartine curand trecutuluiM.
/cranul este realizat din molecule oranice care emit lumina in toate directiile pentru a
@I
produce imaine, este flexi!il si transparent, foloseste foarte putina enerie si are un unhi de
vizualizare aproape nelimitat.
(impul de raspuns este de zece ori mai rapid decat la ),6, ceea ce duce la miscari
ultrafine de inalta fidelitate. Prin folosirea mai multor straturi, se pot realiza si efecte @6.
Dor putea fi create postere cu imaini in miscare sau chiar cutii de cereale pe care vor fi
personaje ce vor!esc, precum in filmele 05.
/. >ibliografie
@>
httpCKKalias.go.roKTubA-plasma.htm
httpCKK....pc.orld.roKinde?.php<idL3231MpageLnode
httpCKKro..iAipedia.orgK.iAiKMonitor
httpCKK....net.orA.orld.roKinde?.php<pageLnodeMidL14420
httpCKK....go4it.roKarticolK(02(04K*rene)ia+high+definition+in1adea)a+
domeniul+1ideoproiectoarelor.html
httpCKK....computer.orld.roKimmKsho..php<idL1(3(2
httpCKK....technogeeA.roK1iitorul+tele1i)oarelor.html
httpCKK....o)mind.comKinde?.php<
optionLcomNcontentMtasAL1ie.MidL(0M6temidL42
httpCKK....ne.schannel.roKstiriK33K/120Klasma+sau+#CD+.html
httpCKK....proiectoare.roKtehnologie.htm
httpCKK....emag.roKghidKmonitoareNcrtNlcd.php
@G