Monitorul

Monitorul este un periferic (dispozitiv periferic) de iesire pentru afisare grafica luminoasa
de date si imagini, folosit uzual in instalatii de telecomunicatie si in tehnica prelucrarii datelor.
Datele sunt reprezentate prin caractere si simboluri. Un monitor este constructiv la origine
un televizor fara partea de receptie a semnalelor TV de antena.
Se foloseste in circuitele inchise de televiziune, de eemplu pe aeroport (pentru a
supraveghea diverse zone de la departare), si de aceea nu are nevoie sa recepteze sau sa
prelucreze semnale din reteaua de TV. !n asemenea cazuri semnalele video vin prin fir direct de
la camerele de luat vederi din cadrul unui circuit inchis. Tot monitor se numesc si unele difuzoare
de supraveghere si control suplimentare. "u timpul, prin etensie, monitor (numit si ecran,
displa#, iar uneori si aparat video) a fost numit si echipamentul periferic al calculatorului cu
a$utorul caruia se afiseaza informatiile si se realizeaza complementar cu tastatura comanda
si%sau comunicarea intre utilizator si calculator. !n acest caz monitorul este considerat o interfata
grafica a utilizatorului, &raphic User !nterface sau &U!). 'rimele monitoare puteau afisa doar
informatia de tip tet si doar in ( culori (verde, rosu sau galben pe fond negru, precum si negru pe
fond gri sau alb), spre deosebire de cele actuale care pot afisa imagini miscatoare cu miliarde de
tonuri de culori.
Interfata grafica (&raphical User !nterface sau &U!) este numit sistemul de afisa$ grafic)
vizual pe un ecran, situat functional intre utilizator si dispozitive electronice, cum ar
fi computerele. 'entru a prezenta toate informatile si actiunile disponibile, un &U! ofera
pictograme si indicatori vizuali. Termenul &U! este legat istoric de ecranele bidimensionale cu
rezolutie mare, capabila sa afiseze informatii de toate genurile, in traditia cercetarilor in
domeniul informaticii de la *ero 'alo +lto ,esearch "entre ("entrul de "ercetare 'alo +lto al
companiei *ero), prescurtat -'+,"-. !nainte de asta termenul &U! a fost aplicabil unor tipuri de
interfete de inalta rezolutie diferite, specifice unui domeniu anume, cum ar fi $ocurile video.
!nterfata grafica '+," este formata din .idget)uri grafice pentru ecran (acestea sunt ferestre,
meniuri, butoane rotunde ca la radiourile vechi, cutii de bifat, liste si alte pictograme). !nterfata
grafica '+," utilizeaza, pe l/nga tastatura, si un dispozitiv de indicat (mouse). Dupa '+,",
primul computer centrat pe &U! a fost *ero 0121 Star !nformation S#stem, in 2302. !nterfetele
grafice familiare ma$oritatii utilizatorilor de astazi sunt Microsoft 4indo.s, Mac 5S * si
interfetele * 4indo. S#stem. "ompaniile +pple, !6M si Microsoft au utilizat numeroase idei ale
companiei *ero pentru a dezvolta specificatiile !6M "ommon User +ccess care au format baza
interfetei grafice care se gaseste in Microsoft 4indo.s, !6M 5S%( 'resentation Manager, tool7it)
ul si managerul de ferestre Motif de la Uni. +ceste idei au dus la interfata din versiunile curente
ale sistemelor de operare 4indo.s, Mac 5S * si multe medii de des7top pentru
sisteme Uni sau de tip Uni.
!nitial, dimensiunile diagonale ale tuburilor folosite erau mici8 0, 3, 21, 2(, 29, 2: toli. !n
prezent, valorile uzuale ale monitoarelor de tip ",T (cu tub electronic) sunt de 2:, 2;, 23, (1, (2,
((, (9 sau si (; de toli. Marimea suprafatiala a unui ecran este determinata frecvent de distanta
dintre doua colturi opuse ale acestuia. <ste insa o problema, ca metoda de masurare nu face
deosebire intre formele geometrice eacte ale monitoarelor cu marimi de diagonala identice, in
sensul ca suprafata determinata de o diagonala scade (in raport cu cele patrate), cu c/t ecranele
devin mai dreptunghiulare. Spre eemplu, un monitor 98= (2- are o suprafata de >(22 toli patrati,
in timp ce unul 2?83 (2- are o suprafata de numai >200 toli patrati. +ceasta metoda de masurare,
relativ imprecisa, dateaza din vremea primelor versiuni ale televizorului ",T c/nd tuburile
rotunde erau in frecventa utilizare. +cestea aveau o singura dimensiune care descria marimea
ecranului. "/nd tuburile rotunde erau folosite pentru a afisa imagini dreptunghiulare, marimea
diagonalei era echivalenta cu diametrul tubului.
+semenea televizorului, eista multe tehnologii hard.are pentru afisarea informatiilor
generate de computer8
1
2. <cran cu cristale lichide (@iAuid "ristal Diode, @"D). <cranele de tip Thin Bilm
Transistor, TBT sunt cele mai rasp/ndite pentru computerele noi.
a. @"D pasiv produce contrast slab, timp de raspuns inalt si alte defecte de
imagine. + fost folosit in ma$oritatea calculatoarelor portabile p/na in mi$locul anilor C31.
b. @"D TBT reda imaginea cu o calitate mult mai buna. +proape toate @"D)urile
moderne sunt TBT.
2. Tub catodic ("athode ,a# Tube, ",T).
3. <crane cu plasma.
4. 'roiectoarele video folosesc ",T, @"D, D@', @"oS sau alte tehnologii pentru a
trimite lumina prin aer pe suprafata unui ecran de proiectie, ca la cinema.
Tubul catodic(electronic) este elmentul principal al oscilopului. !n interiorul lui se
genereaza fasciculul de electroni care deviat sub actiunea cimpurilor produse de semnalele de
studiat, ciocneste ecranul, descriind pe acesta curbele dorite. <l este un tub cu vid alcatuit din8
1. o parte cilindrica formata din8
2.2 tun electronic care emite, focalizeza si accelereaza fascicolul de elctroni si
contine8 a. catodD
b. electrod de comandaD
c. anod de focalizareD
d. anod de accelerareD
2.( un sistem de placi de defleie pentru devierea fasciculului de electroni pe cele
doua directii * si E.
(. o parte frontala ce are un ecran, acoperit spre interior cu substante luminofere, care
devine luminos in punctul care este lovit de fascicolul de electroni.
=. o parte tronconica care are depus in interior un strat bun conducator de electricitate cu
rolul de ecranare si colectare a electronilor dupa ce au lovit ecranul.
!n anul 200;, fizicianul 4illiam "roo7es a cercetat proprietatile electricitatii. <l a folosit un
tub care continea doua placi metalice, denumite electrozi. Daca intre ei se aplica o tensiune
inalta, iar aerul era scos din tub, curentul trecea intre cei doi electrozi si producea o descarcare
luminoasa. 'e masura ce presiunea din tub scadea, apropiindu)se de vid, lumina disparea tot mai
mult, dar sticla tubului stralucea. "roo7es a denumit razele ce produceau acest fenomen raze
catodice, ele fiind de fapt un fascicul de electroni. Mai tirziu, Berdinand 6raun a creat un tub cu un
perete acoperit cu o substanta care devenea luminoasa la impactul cu razele catodice. +cesta a
fost precursorul tubului de televiziune. !n anul 23:= a aparut un sistem de televiziune care folosea
un tub catodic cu trei tunuri electronice ) cite unul pentru culoarea rosie, albastra si verde ) si o
masca, un fel de sablon care directiona fiecare fascicul de electroni spre punctele fosforescente
corespunzatoare de pe ecran.
+fisa$ul cu cristale lichide (@iAuid "r#stal Displa#, prescurtat @"D) este un dispozitiv de
afisare pentru litere, cifre, grafica si imagini, fiind constituit dintr)o matrice de celule lichide care
devin opace sau isi schimba culoarea sub influenta unui curent sau c/mp electric. Se prezinta
sub forma unui ecran afisor (displa#) care este comandat electronic printr)un decodificator de
caractere numerice si alfabetice. <ste folosit frecvent in constructia ceasurilor digitale (ceasuri
care au in locul acelor aratatoare un afisor de tip @"D), la afisarile de date la masini "F", masini
de uz casnic, inscriptii si semnalizari electronice.
"ristalele lichide sunt, in cazul de fata, combinatii chimice de natura organica aflate in
stare lichida. <le au proprietatea de a putea fi comandate de o corespunzatoare tensiune
electrica, astfel inc/t isi ordoneaza moleculele trec/nd de la stare GtransparentaH la stare
GnetransparentaH. "oncret, este vorba de o polarizare electrica a unor molecule lichide care in
contrast cu restul Gc/mpuluiH formeaza o imagine vizibila.
2
!nformatia este afisata pe un sistem de retea ortogonala de puncte (pieli) form/nd
rezolutia posibila de lucru. Valori uzuale ale rezolutiei (latime inaltime) sunt 8
2. ?91901
(. 011?11
=. 21(9;?0
9. 2(0121(9
:. 2?112(11
?. 23(12101
'arametrii de performanta ai unui monitor sunt8
1. @uminozitatea, masurata in candele pe metru patrat (cd%mI).
(. Marimea imaginii vizualizabile, masurata diagonal. 'entru ",T)uri, marimea este, de
obicei, cu un tol mai mica dec/t tubul.
=. ,ezolutia ecranului, numarul de pieli (puncte informationale alb%negru) ce pot fi afisati
pe fiecare dimensiune.
9. Distanta dintre subpieli de aceeasi culoare, masurata in milimetri. "u c/t aceasta
distanta este mai mica, cu at/t mai ascutita va fi imaginea.
5. ,ata de reimprospatare descrie numarul de iluminari ale ecranului, intr)o secunda. ,ata
maima de reimprospatare este limitata de timpul de raspuns.
?. Timpul de raspuns, timpul necesar unui piel sa treaca din starea activa (negru), in
starea inactiva (alb) si in cea activa, din nou (negru). <ste masurat in milisecunde (ms).
7. ,aportul de contrast este raportul dintre luminozitatea celei mai stralucitoare culori (alb)
si a celei mai intunecate culori (negru), pe care ecranul este capabil sa le produca.
8. "onsumul de putere (energie), masurat in .ati.
9. ,aportul de aspect, lungimea orizontala comparata cu cea verticala, e.g. 98= este raportul
standard de aspect, un ecran cu lungimea de 21(9 de pieli, va avea inaltimea de ;?0 de
pieli. Un ecran.idescreen poate avea raportul de aspect 2?83, un ecran cu lungimea de
21(9 de pieli, va avea inaltimea de :;? de pieli.
21. Unghiul de vizualizare, capacitatea ecranului de a fi privit (neperpendicular) de la un
unghi diferit de 31J, fara a surveni o degradare ecesiva a imaginii, masurat in grade,
orizontal si vertical.
Comparatie
CRT
+specte pozitive8
2. ,aport de contrast foarte ridicat ((111182 sau mai mare, mult mai inalt decat ma$oritatea
@"D)urilor si ecranelor cu plasma)
(. Viteza mica de raspuns
3
=. "uloare ecelenta
9. 'oate afisa nativ in aproape orice rezolutie si rata de reimprospatare
:. Unghi de vizualizare ridicat
?. <ste o tehnologie stabila si testata de)a lungul anilor
+specte negative8
2. Dimensiune si masa mari
(. Distorsiune geometrica in ",T)uri non)plate
=. "onsum mai mare de putere dec/t un @"D de aceleasi dimensiuni
4. <ista riscul de a aparea efectul moirK la cea mai mare rezolutie
:. !ntolerant al mediilor umede
?. <ista un risc (redus) de implozie (din cauza vidului intern) daca tubul este avariat
;. ,ata de reimprospatare scazuta cauzeaza un p/lp/it observabil al imaginii
LCD
+specte pozitive8
2. Boarte compact si usor
(. "onsum redus de putere
=. Bara distorsiuni geometrice
9. ,ezistent
:. 'rezinta p/lp/it foarte redus sau absent, in functie de lumina de fundal
+specte negative8
2. ,aport scazut de contrast
(. Unghi de vizualizare limitat
=. @umina de fundal inegala poate crea distorsiuni de luminozitate
9. Timpuri inalte de raspuns
:. +d/ncime fia a culorilor
?. 'rezinta o singura rezolutie nativa
;. Mai scump dec/t ",T
0. 'ieli morti pot aparea in timpul fabricarii
5data cu aparitia monitoarelor de tip flat panel (cu tehnologie TBT, @"D) monitoarele ",T
incep sa fie din ce in ce mai putin fabricate.
4
Variante disponibile pe piata:
Monitor LCD LG 18.5'', Wide, Negru, W1946S-BF
Tip display: LCD
Diagonala: 18.5 inch
Timp de raspuns: 5ms
Rezolutie optima: 1366!68
"ret: 3#$.$$ lei
Monitor LCD Pi!i"# 15.6'', Wide, Negru Lu$io#, 16%&1SB
Tip display: LCD
Diagonala: 15.6 inch
Timp de raspuns: 8ms
Rezolutie optima: 1366!68
"ret: %$$.$$ lei
Monitor LCD S'(#ung 18.5'', Wide, Negru Lu$io#, B19)%N
Tip display: LCD
Diagonala: 18.5 inch
Timp de raspuns: 5ms
Rezolutie optima: 136&!68
"ret: 35$.$$ lei
Monitor LCD LG *1.5+, Wide, Fu!! ,D, Negru Lu$io#, W**4%S-PN
Tip display: LCD
Diagonala: %1.5 inch
Timp de raspuns: 5ms
Rezolutie optima: 1$%&1&8&
"ret: #!$.$$ lei
Monitor LCD Pi!i"# 18.5'', Wide, D-., Bo/e, Negru, 191-*0B
Tip display: LCD
Diagonala: 18.5 inch
Timp de raspuns: 5ms
Rezolutie optima: 1366!68
"ret: 35$.$$ lei
Din variantele prezentate mai sus personal as alege prima optiune, monitor @"D @&
20.:H, .ide, negru, 4239?S)6B, pentru ca are lungimea diagonalei cea mai potrivita. Nu as
avea nevoie nici de un ecran foarte mare, cum ar fi cel de 21. inc!, dar nu l"as vrea nici pe
cel de 1.# inc!. $e langa asta, dintre monitoarele pre%entate care au aceeasi diagonala,
acesta are pretul cel mai mic.
6ibliografie8
) .....i7ipedia.org
) ....greensoft.ro
) ....emag.ro
5
Proiect realizat de:
Prlitu Anamaria!aluca
"eria #$ %rupa 1&15
'