PRINCIPIUL TELEVIZIUNII

Dobrceanu Oana-Mihaela Clasa a XIV-a C, eral Cole!iul Tehnic "Pe#ru Poni$

Principiul televiziunii
Introducere Televiziunea poate fi definit ca ansamblul de principii, metode si tehnici utilizate pentru transmiterea pe un canal de comuinicatii, prin mijloace electrice, a imaginilor n miscare. Televiziunea se reduce la existenta a dou sisteme electrono-optice (captare-emisie si receptie-redare) si a unui canal de transmisie a semnalelor radioelectrice. ntreg acest absamblu constituie lantul de televiziune. n receptorul de televiziune, ultima verig a lantului de transmisie, are loc receptia semnalelor radioelectrice, prelucrarea lor si transformarea n imagini si sunet asociat, mentinerea compatibilittii si a sincronismului cu emittorul. !in punct de vedere al canalului de transmisie exist televiziune radiodifuzat si televiziune prin cablu. Scurt istoric al dezvoltrii televiziunii "deile de principiu ce se folosesc n televiziune au aprut n perioada #$%& - #$$', fiind chiar brevetate de ctre studentul (. )ip*o+. ,l a propus un sistem de televiziune bazat pe c-te un disc opac cu orificii dreptunghiulare distribuite pe o spiral at-t la emisie c-t si la receptie. ntreaga imagine este descompus ntr-un numr de linii (dat de numrul de orificii) ce se transmit secvential, totalitatea lor form-nd un cadru ce se repet de un numr de ori pe secund (numr egal cu frecventa de rotatie a discului). (rima demonstratie cu acest sistem de televiziune a fost fcut abia n #./& de ctre 0.1. 2aird3 sistemul a fost ulterior perfectionat prin mrirea numrului de linii (#/4 la nceput) si prin nlocuirea sistemului de explorare optico - mecanic cu sisteme electronice, prin inventarea unor tuburi de captare si explorare a imaginii (tubul disector - #./%, iconoscop - #.5#, vidicon #.&4). n #.'#, numrul de linii n 6.7.8.8. era ''# (actualmente 9/& ca si n tara noastr), iar n 8.6.:. &/& de linii, ca si n prezent. (rimul sistem de televiziune n culori a fost elaborat n 8.6.:. n #.'4 de ctre ;.2.8. (;olumbia 2roadcasting 8<stem), sistem necompatibil cu televiziunea alb negru. (rimul sistem compatibil de televiziune color a fost )T8; n #.&5, tot n 8.6.:.. n #.&$ n =ranta, >enri !e =rance elaboreaz sistemul 8,;:?, iar n #.9/ n 7.=.@. apare sistemul (:1 (de Aalter 2ruch). n tara noastr, prima emisiune de televiziune este realizat n #.5% la =acultatea de 8tiinte din 2ucuresti, dar abia n #.&% s-au fcut primele receptoare de televiziune la 6zinele ,lectronica din 2ucuresti si a intrat n functiune statia de televiziune din 2ucuresti. n #.$/ n 7om-nia s-a adoptat sistemul (:1. Principiul transmiterii informatiei de imagine

Fig. 1.1 "maginea reprezint o distributie n spatiu a unei mrimi ce caracterizeaz propriettile optice ale obiectelor. :ceast marime este strlucirea (sau luminanta) notat 2(x,<,t), un vector dependent de dou dimensiuni spatiale (x,<) - imagine plan - si una temporal (t) - imagine n miscare. ,ste necesar s se fac deosebirea ntre televiziune si fototelegrafie. Televiziunea transmite imagini ale unor obiecte n miscare, pe c-nd fototelegrafia transmite imagini stationare, fotografii. n consecint, problema specific a televiziunii este transformarea functiei vectoriale 2(x,<,t) ntr-un semnal s(t), transmiterea acestuia pe canalul de transmitere si reconstituirea unei imagini 2r(x,<,t) ntr-un mod Bc-t mai fidelC posibil (schema bloc din figura #.#). 8ensul cuvintelor Bc-t mai fidelC este greu de explicitat deoarece nu este cunoscut un criteriu de fidelitate care s poat fi aplicat imaginilor. ;riteriul erorii ptratice medii, frecvent utilizate n teoria transmiterii informatiei, nu este adecvat imaginii. "maginile optice care reprezint sursa de informatii, sunt transformate cu ajutorul traductorului optoelectronic (TD,) n semnale electrice,

capabile s fie transmise la distant. 8emnalele pot fi transmise ca atare, sau se pot prelucra prin codare (;) si modulare (?), pentru a mri distanta si eficienta transmisiei. ;analul de transmisie cuprinde totalitatea instalatiilor tehnice precum si mediul de propagare. n receptie se execut demodularea si decodarea, dup care un traductor electronooptic reproduce imaginea 2 r(x,<,t). n schema lantului de transmisie s-a tinut cont de degradarea (distorsionarea) informatiei transmise, ceea ce nu permite o redare perfect a imaginii. !istorsionarea imaginii este provocat at-t de deficientele aparaturii utilizate, c-t si de suprapunerea perturbatiilor peste semnalul util n canalul de transmisie. 8e impun anumite limite pentru distorsiuni si perturbatii, limite care depind de calittile vizuale ale ochiului si de posibilittile sale de adaptare. Transmisia semnalelor de televiziune (rin aceasta se intelege transmisiunea semnalelor complete de TE, adica a semnalului complex de televiziune (;E28) si a sunetului aferent. Transmisiunea imaginii se poate face in E= (in banda de baza) sau in 7=, in diverse benzi, prin diverse medii de transmisiuni. Transmisiunea imaginii in VF 8e foloseste pe distante scurte (zeci, sute de metri) intre camere si carele de reportaj sau intre studiouri si un control general, sau mai rar, de ordinul *ilometrilor, intre un centru de televiziune si un emitator. "n oricare dintre cazuri, transmisiuneaF se face pe cabluri coaxiale, care sunt caracterizate prinG #) "mpedanta caracteristica H;. !e regula H; I %& si in cazul cuprului Hc I
#5$ Jr r log ! d ,

unde erI permitivitatea electrica relativa a izolantului, ! I diametrul interior al camasii exterioare, d I diametrul conductorului central3 /) Eariatia impedantei caracteristice cu frecventa H; I f()3 5) Ealoarea si variatia timpului de intarziere de grup t g. Eariatia lui arata defazajele diferite suferite de semnale la frecventele joase si inalte din spectrul de E=. ') :tenuarea pe unitatea de lungime.
a ',5& 7 H; L . #4-$ J r r f tgK 3in careG 7 I rezistenta distribuita3 f I frecventa3 tg I factorul de

pierderi3M aM este de ordinul 4,45 d2Nm la f I #4 ?>z. OBS. "n primul rand trebuie asigurata adaptarea in domeniul de E= pentru ca, coeficientul de reflexie O sa fie cat mai mic. (entru lungimi de cabluri de peste cativa zeci de metri trebuie compensata atenuarea si intarzierea de grup cu ajutorul unor amplificatoare si retele de corectie. (entru lungimi de pana la cativa zeci de metri nu este necesara decat inchiderea cablului pe o rezistenta egala cu impedanta caracteristica (%&). (entru cuplarea a doua monitoare de exemplu la o camera se poate folosi schema din figura 9.#. !aca la iesirea din camera 6 I # Evv, la monitoare ajunge doar 6I/N5.5N'I4,&Evv, atenuarea fiind a I /4 lg#N/ I -9 d2. OBSP. 1a deconectarea unui monitor, se monteaza o rezistenta egala cu %& in locul lui.

Fig 3.1

U
#44Q %&Q %4Q #4Q

RF

nivel sincro (8) nivel stingere(2) nivel negru()) nivel alb(:)

t

Fig.3.

&) Eariatia atenuarii cu frecventa. 9.#./. Transmisiunea in 7=R Transmisiunea semnalelor de imagine se poate face in 7= intr-una dintre benzile rezervate transmisiunilor de TE prinG #) radiatie3 /) prin cablu coaxial, intr-un singur sens sau bidirectional3 5) prin fibre optice. Transmisiunea prin cablu a semnalelor de TE se practica intr-un singur sens (sau unidirectional), in cazul legaturilor intre un centru TE si un emitator TE, intre un centru si o instalatie de distributie pe cablu ;:TE (;ommon :ntenna Television), sau intre ultima si abonati. 8e pun aceleasi probleme ca in E=, cu deosebirea ca atenuarile sporesc cu frecventa. 1a anumite distante se introduc amplificatoare corectoare pentru compensarea atenuarii. "n sistemele iterative sau bidirectionale (t+o +a< cable TE), care au aparut recent, transmisiunea de date catre abonati (printre care si de semnale TE) se face la frecvente mai mari de &4 ?>z, la frecvente mai mici fiind amplasate canalele de intoarcere de la abonati pentru cereri de informatii, servicii de plati, comenzi, rezervari, etc. "n cazul transmisiunii prin radiatie sunt prevazute mai multe benzi de TE. "n ,uropa aceste benzi sunt situate in diverse domenii de frecventa si fiecare banda cuprinde un numar de canale de TE astfel (pentru standardul nostru - norma !, O -D"7T)G #) domeniul ="= (foarte inalta frecventa) sau E>= ( ?2 )3 - banda " TE - '$ ... 99 ?>z - canalele #, /3 - banda "" TE - %9 ... #44 ?>z - canalele 5 ... &3 - banda """ TE - #%' ... /54 ?>z - canalele 9 ... #/. /) domeniul 6"= (ultra inalta frecventa) sau 6>= ( :, ?2)G banda "E TE - '%4 ... &/$ ?>z - canalele /# ... 943 banda E TE - &$/ ... .94 ?>z - canalele /# ... 94. 5) domeniul 8"= (super inalta frecventa) - banda E" TE - ##,% ... #/,& @>z. 6n canal TE ocupa $ ?>z, pentru transmisiunea de imagine si sunetul aferent. !at fiind ca pentru transmisiunea imaginii se foloseste ?:, ca banda semnalului in E= este de 9 ?>z si ca s-a acceptat o latime

de canal de $ ?>z, este evident ca nu se va face o transmisie clasica de ?: cu 21! (banda laterala dubla), ci o transmisiune cu 21 partial suprimata, deci transmisiune cu test de banda laterala 721 (sau E82 I vestigial side band). :cest tip de ?: - 721 este cunoscut ca tipul : &b. "n figura 5.5 se arata structura canalului de TE (cum trebuie sa fie ocupat de programul emis de la un emitator de imagine si sunet pentru TE) in cazul normei !, O (D"7T). 8e observa ca 218 se trasmite in intregime, iar 21" este partial suprimata. 8unetul se transmite cu ?=. ,cartul intre cele doua purtatoare este 9,& ?>z (la ;;"7G &,& ?>z, norma 2, @). ?odulatia ?: este negativa, in sensul ca la varf de modulatie a purtatoarei corespunde negrul, respectiv nivelul 8>LE din semnalul ;E28, si la fund de modulatie a purtatoarei - albul din semnal, ca in figura 5./. (entru a nu apare patrunderea imaginii pe sunet (sub forma de brum, in special la subtitrarea imaginii), semnalul de alb la emitator nu se reduce niciodata sub #4-#/Q din valoarea de varf. "n diverse tari sunt acceptate diverse norme notate :...), cu particularitatile lor. (rin caracteristica glo!ala de transmisiune se intelege produsul caracteristicilor de transmisie si receptie. ;aracteristica obtinuta trebuie ca dupa demodulare sa asigure spectrului semnalului de videofrecventa original. :dmitem pentru inceput o caracteristica globala de transmisiune de forma celei din figura 5.5. 8e observa ca pana la #,/& ?>z in jurul f pi, transmisiunea se face cu ambele 21, iar pentru frecvente mai mari cu 216. !aca se face o demodulare simpla cu dioda (demodulare cu anvelopa), se observa ca pana la #,/& ?>z ambele 21 contribuie la refacerea semnalului detectat, iar mai departe numai una dintre benzi. 8e obtine o accentuare a frecventelor video joase. !e asemenea se obtin si distorsiuni de cuadratura, care pot fi evitate prin demodulare de produs sincrona si cu defazaj nul, intre semnalul video si purtatoarea de imagine refacuta. (entru evitarea accentuarii frecventelor joase, caracteristica receptorului se alege cu atenuare progresiva in jurul purtatoarei, ca in figura, avand valoare #N/ la fpi, respectiv o atenuare de 9 d2. :ceasta caracteristica in jurul fpi se numeste de tip )<Fuist, sau cu flanc )<Fuist. "n receptoarele de televiziune moderne se face o demodulare de produs cu ajutorul unui ;" care contine un multiplicator analogic (exG T!: ''4). :ici se inmulteste semnalul asa cum soseste cu purtatoarea extrasa cu ajutorul unui =T2 centrat pe 5$ ?>z. "ntrucat nu se introduce nici un defazaj, si demodularea este sincrona, se evita distorsiunile de cuadratura. Transmisiunea sunetului asociat Sunetul pe un canal. !upa cum s-a aratat, programul sonor asociat imaginii se transmite in cazul TE comerciale prin modularea ?= a unei purtatoare situate la partea superioara a spectrului de imagine. Transmisiunea cu ?=, care asigura la locul de receptie un raport sNz mai bun ca in ?:, permite ca puterea emitatorului de sunet sa fie mai mica decat a celui de imagine. ;a in orice transmisiune ?=, se foloseste accentuarea - dezaccentuarea frecventelor audio inalte. "ispozitive de reproducere a imaginilor Tu!ul cinescop pentru al!#negru Principiul de functionare. ,ste un tub cu fascicol electronic focalizat si ecran luminiscent asemanator tubului catodic din osciloscoape, dar cu deosebirea ca in cinescop semnalul video moduleaza in intensitate fascicolul electronic, care exploreaza suprafata ecranului. !eviatia fascicolului este efectuata de un sistem de deflexie magnetica, situat in exteriorul tubului.

$onstructia. Tuburile cinescop obisnuite, utilizate in televizoare si monitoare, au ecranul dreptunghiular si unghiul de deflexie mare (.4##4S). ,lementele constructive sunt prezentate in figura '.#.

fig. %.1.

tun electronic tip tetroda

#- termocatod (catod incalzit de filament)3 /- grila de comanda (grila Aehnelt)3 5- grila ecran (legata la 9)3 '- primul anod (de accelerare)3 &- anod de focalizare3 9- al doilea anod3 %- strat conductiv sau vopsea conductoare, depusa pe fata interioara a balonului si legata electric cu un al doilea anod 9 si cu borna exterioara . (borna de ="T)3 $- luminoforul ecranului3 #4- bobine de deflexie (2>, 2E)3 ##- fascicol electronic. ,lectrozii #, / si 5 actioneaza ca o lentila electrostatica convergenta, ce formeaza un catod virtual pe axul tunului electronic, in imediata apropiere a termocatodului. ,lectrozii ', & si 9 actioneaza ca o a doua lentila care formeaza in planul ecranului imaginea reala a catodului virtual. !istanta focala a acestei lentile se modifica de obicei prin variatia tensiunii aplicate anodului & (grilei) de focalizare @5. Tu!uri cinescop tricromatice :ceste tuburi sunt folosite in receptoarele televiziunii color pentru transformarea semnalelor video corespunzatoare culorilor fundamentale (7, @, 2) sau a semnalelor diferenta de culoare), in energie luminoasa, capabila sa reproduca imaginile televiziunii color. Tipuri de cinescoape tricromatice. !upa modul de reconstituire a imaginii se deosebesc cinescoape tricromatice de tip simultan, in care fiecare dintre culorile fundamentale 7, @, 2 este prezenta, in principiu, in fiecare moment (in afara de cazul in care luminanta culorii este nula), si cinescoape de tip secvential, in care numai una dintre cele trei culori 7, @, 2 este redata la un moment dat. "n acest caz, viteza de succesiune a culorilor trebuie sa fie suficient de mare pentru ca ochiul sa nu poata discerne culorile separat, astfel incat prin MintegrareaM celor trei culori sa se obtina senzatia corespunzatoare imaginii in culorile transmise. ;a exemple de tuburi din prima categorie se pot mentionaG tubul tricromatic cu masca perforata (cu tunurile in -delta sau in linie), tubul cu trei tunuri electronice si cu grila de postfocalizare, tubul trinitron, etc., toate aceste tuburi folosind trei fascicole electronice comandate de semnalele ,7, ,@, ,2. Tuburile cinescop cu actiune secventiala sunt prevazute cu un singur tun electronic, care excita succesiv luminoforii corespunzatori culorilor fundamentale. 8e pot da ca exemplu tubul cromatron cu un singur fascicol, cinescopul cu indexare, tubul tip banana etc. Sisteme de televiziune color Televiziunea color pentru marele public a trebuit sa se dezvolte pe infrastructura existenta in cadrul retelei de televiziune alb-negru. !in acest motiv, sistemele de televiziune color trebuie sa corespunda cerintelor impuse de televiziunea alb-negru. "n televiziunea alb-negru se transmite un singur semnal, cel de luminanta. "n televiziunea color insa, trebuie sa se transmita 5 semnale pentru

cele 5 culori primare. ?odul in care se alege si mai ales cum se transmit aceste semnale trebuie sa asigure ceea ce se numeste compatibilitate. $ompati!ilitatea directa este posibilitatea de a receptiona fara perturbatii suparatoare, pe un televizor alb-negru, programele transmise in culori. (erturbatiile sunt date in acest caz de transmisiunea informatiilor suplimentare de culoare si se manifesta pe ecranele alb-negru sub forma unei retele fine de puncte cunoscute sub numele de vizibilitatea subpurtatoarei. !e aici rezultaG #) 8emnalele de televiziune color si cele de televiziune alb-negru trebuie sa aiba aceeasi largime de banda deoarece se folosesc aceleasi emitatoare si receptoare. /) "n cazul televiziunii color compatibile va trebui sa existe un semnal de luminanta care sa fie acelasi cu cel care s-ar obtine daca imaginea transmisa ar fi captata cu o camera alb-negru. 5) 8emnalele care poarta celelalte informatii referitoare la crominanta (nuanta si saturatie) nu trebuie sa afecteze valoarea luminantei. $ompati!ilitatea inversa reprezinta posibilitatea ca un televizor color sa poata reproduce in alb-negru, fara nici un reglaj suplimentar, emisiuni transmise in alb-negru fara alterarea definitiei sau treptelor de contrast. (e langa acestea, sistemul trebuie sa mai asigureG - D transmisiune fidela a nuantelor si saturatiei culorilor atat pe suprafete mari cat si la treceri (fie pe >, fie pe E). - 8ensibilitate redusa la diafotie, fie intre informatiile de culoare, fie intre acestea si luminanta. - 8ensibilitate redusa la zgomote si perturbatii in general. - 8ensibilitate redusa la distorsiunile obisnuite si in special la cele de castig de faza diferentiala introduse in lantul de transmisie. - ,fectuarea mixajelor in mod simplu. - "nregistrarea fara complicatii a semnalelor pe banda magnetica. Tinand seama de aceste criterii s-au elaborat cateva sisteme de televiziune color compatibileG #) )T8; ()ational Television 8<stem ;omitee -6.8.:.- #.&5) /) 8,;:? (8eFuentiel a ?emoire -=ranta-#.&$->enr< de =rance) 5) (:1 ((hase :lternation 1ine -7.=.@.-#.9/-Aalter 2ruch) ') =:? (=reFuenc< and :mplitude ?odulation) si 1"7 (1ine 7eferance ) folosit doar pentru inregistrari pe banda magnetica. &) 8,;:? ', care este o perfectionare a sistemului :7T (:mplitude 7eference Transmission), insa nu este in uz. ;el mai raspandit sistem necompatibil de televiziune color, este sistemul secvential la frecventa campurilor -#.'4-;28 (;olumbia 2roadcasting 8<stem). $aracteristici comune ale sistemelor compati!ile de televiziune color ;ele 5 sisteme compatibile )T8;, (:1, 8,;:? se aseamana mult intre ele. ?icile diferente principiale au dus la diferente esentiale de realizare. a& Principiul captarii "n general captarea se face cu o camera cu 5 tuburi videocaptoare folosind oglinzi sau prisme si filtre. 1a iesire se obtin semnalele primare , 7, ,@, ,2, corectate cu un factor care tine cont de neliniaritatea tuburilor videocaptoare. =iltrele pe cele 5 cai si amplificatoarele se aleg si se regleaza astfel ca la captarea unei imagini alb-negru sa se obtina 5 semnale egale , 7I,@ I,2 si in cazul albului amplitudinea acestora sa fie #Evv. !& Principiul redarii 1a redare se pot folosiG - 6n cinescop tricrom cu masca sau grila avand 5 fascicule - 6n cinescop tricrom cu in singur tun cu comutare secventiala - Trei cinescoape alb-negru avand filtre 7@2 si cu oglinzi pentru suprapunere pe un ecran de proiectie (este posibila si proiectarea directa, fara oglinzi). -Trei dispozitive de proiectie care proiecteaza imaginile pe un ecran tot prin suprapunere. (entru fiecare fascicul (din acelasi tub sau din tuburi diferite) se foloseste ca semnal de comanda unul din cele 5 semnale primare refacute la receptie."maginea rezultata se obtine pe baza amestecului aditiv (prin suprapunerea pe ecranul de proiectie sau prin alaturarea punctelor pe ecranul cinescopului tricrom). :stfel se creaza ochiului senzatia imaginii in culori.

c& Principiul transmisiunii semnalelor de televiziune color "n banda de baza (videofrecventa, E=), transmisiunea se asigura prin semnalul video complex de televiziune color (;E28)3 acesta contine in principal semnalul de crominanta si semnalul de luminanta. 8emnalul de crominanta este obtinut prin modulatie din semnalele de culoare. Semnalul de luminanta ,T trebuie sa asigure compatibilitatea. ,l va trebui sa tina seama de caracteristica de sensibilitate spectrala a ochiului. !eoarece in fata unui ecran in culori ochiul face ponderarea luminantei in functie de lungimea de unda a radiatiilor, iar in fata unui ecran alb-negru nu poate face acest lucru, ponderarea trebuie realizata inainte de transmisiune. 8emnalul de luminanta se alege ca o combinatie a celor 5 semnale primareG , T I a , 7 L b , @ L c , 2 unde coeficientii respectivi respecta relatiaG aLbLcI#. !aca se alege ca alb de referinta albul de tip McM (x I4,5#, < I4,5#9, z I4,5%') iar culorile primare 7I9#4nm, @I&5&nm, 2I'%4nm, rezulta valorile coeficientilorG aI4,5, bI4,&., cI4,##, deci , T I 4,54 , 7 L 4,&. , @ L 4,## , 2 . "n cazul in care se transmit imagini alb-negru, avemG , T I ,7 I ,@ I ,2, la alb sunt #Evv. Semnalele de culoare trebuie sa fie in numar de doua pentru ca la redare, impreuna cu semnalul de luminanta, sa conduca prin operatii liniare (matricieri), la obtinerea celor 5 semnale primare care comanda fasciculele cinescoapelor. 8emnalele de culoare se aleg astfel incatG - "n combinatie cu ,T sa poata conduce la obtinerea semnalelor ,7, ,@, ,2. - 8a se anuleze pentru imaginile acromatice, pentru ca la receptia unei emisiuni alb-negru pe un televizor color, partea din schema pentru culoare sa fie blocata. - 8a se respecte principiul stralucirii constante, adica sa nu contribuie deloc la luminanta, aceasta fiind data doar de semnalul ,T. !in aceste motive se transmit semnale diferente de culoare (sau semnale proportionale cu acestea)G
, 7 - , T I 4,%4 , 7 - 4,&. , @ - 4,## , 2

, 2 - , T I -4,54 , 7 - 4,&. , @ L 4,$. , 2

8e observa ca cealalta diferenta nu trebuie transmisa, obtinandu-se din primele douaG

4,54 4,## , @ - , T I - (, 7 - , T ) - (, 2 - , T ) 4,&. 4,&.

(entru transmisiuni alb-negru, diferentele de culoare se anuleaza. !easemenea se poate arata ca diferentele de culoare nu contribuie la luminanta. Tinand cont de particularitatile ochiului, banda acestor semnale se poate reduce la #-#,&?hz.
( fspI(/nL#)

nf>

(nL#)f>

Fig. '.1 Spectrul semnalului ,T ca si cel al diferentelor de culoare sunt spectre discrete, cu concentrari de energie in jurul frecventelor care sunt multipli intregi ai f>, respectiv multipli pari ai f>N/. Intreteserea spectrelor (entru a efectua transmisia in E= a semnalului de televiziune color in aceeasi latime de banda ca in alb-negru, semnalele diferenta de culoare trebuie intercalate in zonele cu energie minima din spectrul semnalului ,T. 8e va face o translatie a tuturor componentelor spectrale ale semnalelor

diferenta de culoare cu f>N/ printr-o modulatie in jurul unei purtatoare (care in cazul de fata se numeste subpurtatoare fsp), situata undeva la frecvente mai inalte in spectrul semnalului , T, astfel ca sa incapa benzile laterale rezultate prin modulatie, pana la limita superioara a benzii necesare pentru ,T. !aca se alege pentru subpurtatoare o frecventa egala cu un multiplu impar al f>N/, adica fspI(/nL#)f>N/, limitele spectrale ale semnalului de crominanta se vor situa la jumatatea intervalelor intre componentele spectrale de luminanta. :ceasta asigura o intretesere, o intercalare a spectrelor semnalelor de luminanta si crominanta. 8ubpurtatoarea va fi modulata de semnalele diferenta de culoare. 8e face o modulatie dubla in cuadratura (?:U) in cazul sistemelor )T8; si (:1, sau o modulatie simpla in frecventa (?=) in cazul sistemului 8,;:?, ?:U se obtine din insumarea a / semnale modulate ?:-(8 (purtatoare suprimata) (in cazul de fata a semnalelor diferenta de culoare). (rin insumare rezulta un semnal ($ numit semnal de crominanta , modulat simultan in amplitudine si fazaG , ; = (, 2 , T ) sin 8( t + (, 7 , T ) cos 8( t , sau punand in evidenta modulul si fazaG , ; I , ; sin ( 8( t + ; ) , in careG , - ,T I arctg 7 , ; I (, 7 , T ) / L (, 2 , T )/ 3 c ,2 - ,T =azorul reprezentativ al semnalului ?:U esteG = I = e j; . ,; poarta informatia referitoare la nuanta (prin ;) si la saturatia culorii (prin V ,; V ). Semnalul $VBS (;omposite Eideo 2lan*ing 8<nchronizing 8ignal) 8emnalul complex obtinut, daca are si semnale auxiliare se noteaza ;E28, adica contine componente de culoare (,;), video (,T), blancare adica stingere (2>LE) si sincronizare (8>LE) ("n romaneste 8E;; (semnal video complex color)). :sa cum se va vedea, se mai introduce un semnal de sincronizare a culorii (, 8;) sau (8;), numit !urst. :cesta se introduce (cu unele particularizari care tin de sistem) pe palierul posterior al semalului 2 >. 8emnalul ;E28 se exprima sub forma , ? I ,TL,8L,;, in care prin , 8 s-a notat 8>LE, 2>LE, si ,8;. (rocedeul prin care s-a realizat translatarea spectrelor, intercalarea semnalelor de culoare si s-a obtinut in final ;E28 se numeste codare, iar blocul care efectueaza aceste operatii se numeste codor. (entru a ramane cu o idee generala asupra formei semnalului ;E28, s-a facut o reprezentare in figura /. 8-a considerat cazul unei transmisiuni a semnalului de crominanta cu ?:U. 8-a ales un semnal corespunzator unei mire standard de bare color dispuse in ordinea descrescatoare a luminantelor, avand luminanta maxima #44Q si saturatia #44Q. Ealorile pentru crominanta si luminanta (amplitudine si faza) s-au calculat cu formulele anterioare. 7eprezentarea s-a facut atat pentru E= cat si pentru 7=, pentru cazul unui semnal care ar constitui anvelopa inferioara de modulatie la modulatie negativa (negrul la maxim de purtatoare). :stfel se observa depasirile la varf de modulatie (sincro) si la fund de modulatie (alb) in cazul televiziunii color (fig 9./). 8e va arata in subcapitolul urmator cum se evita supramodulatia care apare. "n 7=, transmisiunea se face ca si in televiziunea alb-negru. (rin urmare, semnalul ;E28 moduleaza conform standardului o purtatoare 7=, careia i se asociaza si sunetul. 1a redare, dupa

demodulare, daca a fost vorba de o transmisiune color in 7= se face decodarea intr-un decodor, ca sa se obtina din nou semnalele primare. !ecodorul contine demodulatoare de produs, cand codarea s-a facut cu ?:U, sau demodulatoare de frecventa, cand codarea s-a facut in ?= =ig. 9./ Inregistrarea )i redarea optic* a semnalelor Principiul +nregistr*rii )i red*rii +n ,F 8istemul compact disc audio (;!), (cWci existW Xi sistemul E;! - video compact disc) a apWrut n #.$4 datoritW firmelor (>"1"(8 Xi 8D)T. (rin ;! se nYeleg 5 noYiuniG a) ;onceptul general de nregistrare audio pe discuri optice, folosind tehnica digitalW pentru codare Xi sisteme de citire opticW pe bazW de laser la redare (;D?(:;T !"8; !"@"T:1 :6!"D 8T8T,?). b) :paratul de citire a discului compact, numit Xi ;!( (;! (1:T,7). c) ;ompact discul n sine, adicW un disc din material plastic de diametru #/cm Xi #,/ mm grosime. !iscul optic este superior discului clasic, de exemplu cel cu diametrul de 54cm (1(), ce are viteza de 55, (5) rotNmin.@ama dinamicW a primului este de .4 d2 faYW de &&d2 la cel clasic, iar raportul 8NH P .4 d2 faYW de 94 d2, separarea ntre canale este de .4 d2 faYW de /&-5& d2, distorsiunile armonice 4.4#Q faYW de 4./Q, iar timpul de redare pe o singurW faYW a discului ;! este de 94 min. faYW de '4 min. (/Z/4 min) n cazul clasic. :ceste performante s-au obYinut pe sisteme digitale de prelucrare a semnalului Xi de nregistrare digitalW folosind un fascicul laser semiconductor ca :l@a:s, lucr-nd cu lungimea de undW de $44 nm, av-nd diametrul spotului de 4.44# mm. 1a nregistrare se foloseXte un disc rotitor de sticlW, pe care este depus un strat fotosensibil. 8emnalul de := este eXantionat la o frecvenYa de ''.# *>z Xi cuantizat uniform cu #9 biYi pe canal Xi eXantion, rezult-nd 5/ biYiN eXantion n cazul stereo, ceea ce nseamnW un raport 8NH .4 d2. 7ata de bit este ''.# Z #444 Z 5/ I #.'# Z #444444 biYiNs. 8e face apoi o grupare n cadre (frames) fiecare conYin-nd 9 eXantioane. 2locurilor succesive de biYi audio li se adaugW biYi de verificare a paritWYii n mod corespunzWtor unui sistem de codare numit ;"7; (;ross "nterleaved 7eed-solomon ;ode - cod 7eed-8olomon ncruciXat ntreYesut) pentru a realiza corecYia erorilor. 7aportul numWrului de biYi nainte Xi dupW aceste operaYii este de [. :Xa apar biYii de date. :poi fluxul de informaYii este modulat, respectiv biYii de date sunt trasnslataYi n biYi de canal care sunt apYi de a fi nscriXi pe disc. (entru aceasta se foloseXte aXa zisul Mcod de modulaYieM ,=? (,ight to =ourteen ?odulationmodulaYie de la $ la #'), respectiv un cuv-nt de cod de $ biYi este transformat ntr-unul de #' biYi, la care se mai adaugW 5 biYi. 7aportul total este de $N#%. :ceXtia sunt biYii de canal. ,i sunt grupaYi n blocuri de &$$ biYi numite blocuri de canal. \in-nd seama de diametrul discului ="dI#/cm, diametrul fasciculului de nregistrare sau citire ="eI4.44#mm, pasul pistelor 4.44#9mm, lWYimea 4.4449mm Xi ad-ncimea de nregistrare 4.444#/mm, fluxul de biYi de canal va fi de '.5/Z#444444 biYi de canalNs. ;um viteza de explorare este de #./& mNs, rezultW cW lungimea unui bit de canal pe pista este de 4.5 micrometri. :ceste blocuri de biYi moduleazW fasciculul laser care impresioneazW sau nu stratul fotosensibil de pe discul de sticla . (rintr-un procedeu de developare se obYine pe disc un sistem de ad-ncituri (pits) Xi locuri plate (lands). 8uprafaYa se acoperW apoi cu un strat de :g. (rintr-un procedeu de depunere electrostaticW se realizeazW impresionarea (copia) din nichel a acestuia, care se numeXte disc MfaYWM din metal. 8e fac alte presWri de pe acesta Xi rezultW discul MmamWM. (resarea cu aceste ultime discuri dW naXtere discurilor MfiuM (stampers). :cestea sunt folosite pentru a presa discul termoplastic folosit la redare. !iscul de redare aratW ca n figura ##.#.

=ig. ##.#

=ig. ##./ 8e remarcW ad-nciturile care reprezintW combinaYii de biYi de canal de diferite lungimi. :cestea au o ad-ncime de lam.N' (unde lam.I$44 nm). !upW presarea suportului termoplastic se face metalizarea suprafeYei Xi totul se acoperW cu un strat protector transparent. ;!-ul se aXeazW n ;!( cu eticheta n sus. ;itirea se face de jos n sus. =asciculul laser cu care se face citirea este focalizat pe pit, reglajul automat de focalizare necesar a fi efectuat este de 4.44' mm ca sW ajungW la o deviaYie (eroare) de numai L- # micrometru. 8e compenseazW deviaYiile axiale ale discului care pot fi de # mm. ;-nd fasciculul cade pe un interval intre / ad-ncituri, lumina este reflectatW n ntregime. ;-nd cade pe ad-ncitura care este de lam.N' apare un minim, ca urmare a interferenYei ntre fasciculul incident Xi cel reflectat. (artea electronicW de redare face operaYiile inverse celei de nregistrare ca sW se ajungW n final, dupW conversia :N!, la semnalul de :=. n fig. ##./ se dW schema bloc a unui ;!( pentru. disc ;!-:!. (;ompact !isc !igital :udio) (erformantele ;!(-elor n ceea ce priveXte protecYia mpotriva erorilor este influenYatW de clasa lor. 6n ;!( portabil, nepretenYios, poate reface Xi corecta serii de cate '444 de biYi falXi (aceasta corespunde unei lungimi de /.&mm pe suprafaYa ;!-ului). 8uprafaYa discului se poate obtura cu o bandW adezivW netransparentW. ;ele mai bune ;!(-ere pot reda corect chiar pentru. obturare de #4 mm pe suprafaYa ;!-ului. !e aceea se poate afirma cW ;!-ul este imun la zg-rieturi Xi praf. Principiul +nregistr*rii )i red*rii +n VF 1ucrurile se petrec aproximativ la fel ca Xi n := cu deosebirea cW se nregistreazW semnale analogice. 8emnalul de E= moduleazW ?= o purtWtoare Xi dupW limitare se obYine o unda aproximativ rectangularW cu frecvenYa variabilW. :ceasta moduleazW fasciculul laser (>e)e cu lam.I95/ nm) cu semnale cu / niveluri M#M Xi M4M, care convin laserului. 8e obYin aceleaXi ad-ncituri. (asul pistelor spirale este de #,9 microni. ,xistW dezavantajul cW n mod normal nu se poate Xterge Xi re-nregistra. E;! (video compact disc) are avantajul (faYW de banda magneticW) cW permite accesul direct Xi rapid pe orice cadru de imagine sau porYiune de sunet. n fig.##.5 este arWtata o schemW bloc de aparat de redare de pe disc optic.

=ig.##.5 "niYial s-a folosit metoda E1( (video long pla<), n care crominanYa nu era inregistratW direct ci era translatatW jos, iar ,< era nregistrat cu ?= pe o purtWtoare de 9.5 ?>z. (entru a demodula semnalul ,c mai era necesarW transmiterea unei informaYii pentru. refacerea subpurtWtoarei la demodularea de produs (?:U este formata din / semnale modulate ?:-(8 n cuadraturW Xi purtWtoare suprimatW), lucru care se realizeazW cu un semnal pilot cu frecventa 4.&9 ?>z. 8unetul este transmis ?= n jur de /.& ?>z. :nsamblul de semnale de sunet, semnal pilot Xi ,c, modulau suplimentar n durata (?=!) impulsurile modulate ?= cu ,< (=ig##.').

=ig. ##.' 6lterior, c-nd s-a putut realiza nscrierea unor frecvente mai nalte pe disc Xi o liniaritate mai bunW, a apWrut sistemul 18 (laser vision) Xi semnalul ;E28 s-a putut nregistra direct, modul-nd ?= o subpurtWtoare. =recventele instantanee corespunzWtoare nivelului de sincronizare Xi de alb sunt 9.%9, respectiv %,. ?>z, n cazul (:1. (entru sunet stereo s-au ales / subpurtWtoare modulate ?= de sunetul celor / canale 1 Xi 7 la 4.9$ Xi #.499 ?>z, aXa cum se vede n fig. ##.&.

=ig. ##.& :ceste semnale modulau suplimentar acelaXi fascicul de laser, deci rezultatul, dupW limitarea bilateralW a semnalului, era format din impulsuri dreptunghiulare cu frecventW, poziYie Xi duratW variabile. !eci ad-nciturile de pe pistele discului sunt de lungimi diferite Xi sunt situate la distanYe diferite. 7ealizatorii discului optic adaptat sistemului (:1 au fost mai puYin inspiraYi c-nd au ales frecvenYele pentru. sunet ?= deoarece intre 4 Xi / ?>z spectrul este ocupat. (entru sistemul )T8; s-au ales de la nceput frecvenYe mai mariG $.# ?>z pentru purtWtoarea modulatW n impulsuri de semnalul ;E28, iar pentru sunet circa /.5 Xi /.$ ?>z. n aceste condiYii banda de la 4 la / ?>z nu este ocupatW Xi s-a putut introduce sunet stereo digital ca la ;! (=ig.##.9).

=ig. ##.9 !iscul 1E-)T8; permite aXadar redarea imaginii n culori Xi sunet stereo cu ?= pentru asigurarea compatibilitWtii cu aparatele mai vechi Xi redarea sunetului stereo digital cu calitate de ;!, cu dinamica mai mare de .4 d2, pe aparatele de redare mai noi. n ce priveXte acest disc optic existW / metode de nregistrareG a) ?etoda ;1E (constant linear velocit< - viteza liniara constantW) b) ?etoda ;:E (constant angular velocit< - viteza unghiularW constantW) (rima se mai numeXte Xi 1(E (long pla< version - versiune de redare cu durata mare), la care viteza variazW de la #&44 rotNmin la &%4 rotNmin. : doua, cea cu viteza constantW de #&44 rotNmin care se mai numeXte Xi :(E (active pla< version - versiune cu redare activa), deXi asigurW doar 59 min. de program la discul cu diametrul de 54 cm (faYW de 94 min. de program la versiunea 1(E), are avantajul cW se nregistrezW permanent un cadru pe o pista, indiferent cW este la nceput (la centru), sau la sf-rXit (la marginea discului). n aceste condiYii se asigurW facilitWYile deG stop cadru, cadru cu cadru, relanti Xi redare acceleratW pentru orice imagine din programul nregistrat. (entru a face c-t mai atractiv discul optic, au apWrut n ultima vreme discuri ;!-E (compact disc audio digital - video) invariante, cu diametre de #/, /4 Xi 54 cm. (rimul, numit ;!-E single, asigura & min. de program video Xi audio digital iar apoi /4 min. de sunet digital cW la ;!, discul fiind nregistrat pe o singura faYW. ;el cu diametrul de /4 cm, numit ;!-E-,( (extended pla<), asigurW pe ambele feYe de / ori /4 min. de program audio digital Xi video analogic, iar cel de 54 cm numit ;!-E-1( (long pla<) asigurW pe ambele feYe /Z94 min. minute de program audio Xi video analogic. \in-nd seama de diversitatea discurilor optice existente s-au fWcut aparate de redare combinate care sW asigure redarea tuturor discurilor ;!, 1E Xi ;!-E ca de exempluG mini ;! ($ mm), ;! (#/ mm), ;!-E single (#/ cm) ;!-E-,( (/4 cm), ;!-E-1( (54 cm) Xi discurile clasice 1E de /4 Xi 54 cm. D realizare n curs este discul ;!-" (;! ")T,7:;T"E,).8e Xtie cW o imagine cu definiYie de TE are ' milioane pixeli(elemente de imagine), respectiv '?bit sau &44Ob<te Xi ntr-o secunda n care se succed /& imagini avem #44 ?bit, respectiv #/, & ?b<te Xi cW ora de program nseamnW 594 @bit sau '& @b<te. (e de alta parte, o paginW de format :' cu text reprezintW circa 'Ob<te 6n disc optic are o capacitate de memorare de circa # @b<te, deci ar putea nmagazina multe imagini Xi cel puYin #&4444 de pagini (care reprezintW #&4Z#444Z'Z#444b<teI944?b<te). :cest disc poate fi folosit n nvWYWm-nt, perfecYionare, turism, ca enciclopedie, etc. fiindcW un singur disc poate stoca informaYia menYinutW n /4 de volume. !e exemplu un disc de #/ cm asigurW & ore de muzicW, $44 de imagini statice Xi #&4444 de pagini de text. (entru unele articole de text se poate da pronunYia, se pot da corespondente n mai multe limbi, ca text Xi pronunYie, etc. :r mai trebui menYionate discurile nregistrabile ;!-!:, ;!-E, 1E Xi dezvoltWrile legate nu neapWrat de aparatele destinate marelui public. :Xa au apWrut memorii cu disc optic ;!-7D? (7,:! D)1T ?,?D7T-memorie ce poate fi doar cititW), ;!-AD7?(A7"T, D);, 7,:! ?:)T T"?,8-nscrierea o datW, citirea de mai multe ori), memoriile de tip ;!-7:? (7:)!D? :;,88 ?,?D7T-memorie cu acces aleator) care poate fi cititW Xi scrisW de mai multe ori.