Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI Departamentul de Electronic i Telecomunicaii

Ecrane LCD

Coordonator:
Gavrilu Ioan

Student: Jmbor Zsolt, anul 2, TAVT

Cuprins

1. Istoria .. 3 2. Functionare ...3 3. Caracteristici importante. 4 3.1 Ecran LCD vzut sub microscop ....5 4. Panouri folosite in monitoare PC, in televizoare .... 6 4.1 Panoul TN (Twisted Nematic) .. 6 4.2 Panoul IPS (In-Plane Switching) .. 6 4.3 Panoul VA (Vertical Alignment) ...... 7 4.4 MVA (Multi-Domain Vertical Alignment) ...... 7 4.5 PVA (Patterned Vertical Alignment) ... 8 4.6 Pixel mort ..... 8 5. Ecrane folosite in dispozitive mobile .... 8 5.1 TN (Twisted Nematic) ..... 8 5.2 IPS (In Pane Switching) ... 9 5.3 S-LCD ..... 10 5.4 OLED ...... 10 5.5 AMOLED ... 11 5.6 Super AMOLED . 12 5.7 Super AMOLED Plus ..... 12 5.8 eInk ..... 12 5.8.1 Ecran eINK vazut sub microscop 13 6. Concluzii .. 14 7. Bibliografie .. 15

1. Istoria
LCD-ul (Liquid Crystal Display) este un dispozitiv de afisare subtire si plat format dintr-un oarecare numar de pixeli monocromi asezati in fata unei surse de lumina sau a unei oglinzi reflectoare de lumina. Este utilizat frecvent in dispozitive alimentate de baterii (laptop-uri, DVD-Playere portabile) datorita consumului redus de energie. Practic istoria ecranelor LCD incepe cu descoperirea in 1888 de catre Friedrich Reinitzer a cristalelor lichide. Acesta a extras si analizat colesterolul obtinut din morcovi. In 1911 Charles Mauguin este primul om care experimenteaza cu cristale lichide pozitionat intre straturi subtiri. Georges Friedel sa descris proprietatiile si a facut o clasificare a cristalelor lichide. El a deschoperit ca exista trei feluri de LCD: nematics, smectics si cholesterisc. In 1964 Goerge H. Heilmaier lucrand in laboratorul RCA s-s decoperit schimbarea culorilor intrul panou lcd, schimband aliniamentul cristalelor. Hoffman-LaRoche, o companie din Elvetia a brevetat technologia twisted nematic field effect, in anul 1970. In anul 1972 s-a produs primul LCS cu technologia matricea activa, in SUA. In Elvetia, in laboratorul companiei Brown, Boveri & Cie (BBC) a descoperit lcd super twistet nematics(STN) cu o structura matricea pasiva. In 1990 sa produs primul prototip pentru ecranele IPS (IN Plan Switching), dar in timpul lui, technologia nu o fost foarte fina. In 1992 inginerii de la firma Hitachi sa lucrat pe panouri IPS si au creat technologia folosita si acum in ecrane respective. Deasupra aceasta technologia ingerii de la Hitachi fineaza si pe unghi de vizualizare creand ecranel Super- IPS (S-IPS). Hitachi si NEC devine foarte repede producatori de monitoare cu matrice active cu technologia IPS, care reda o calitate supareoara fata de competitori. In 1996 Samsung incepe productia scranelor LCD cu IPS si cercetarea technologii noi mai avansate. In anii 2000 se intampla o extindere foarte mare in lumea ecranelor LCD, apar telefoane cu ecrane culor, rezolutia mareste foare repede si pretul pretul scade. In 2007 rapoartele internationale declara invingerea technologiei CRT si intinderea technologiei LCD.

2. Functionare
Fiecare pixel al unui ecran LCD este alcatuit dintr-un strat de molecule aliniate intre doi electrozi transparenti si doua filtre folosite pentru polarizare ale caror axe sunt, de obicei, perpendiculare una pe cealalta. Atat materialul folosit pe post de cristal lichid cat si materialul folosit in stratul de aliniere contin compusi ionici. Daca se aplica un camp electric de o anume polaritate pentru o perioada indelungata, acesta material ionic este atras catre suprafete si degradeaza performanta dispozitivului. Acest fenomen poate fi evitat fie prin aplicarea unui curent alternativ, fie prin inversarea polaritatii campului electric atunci cand dispozitivul este accesat. Raspunsul cristalului lichid este identic indiferent de polaritatea campului electric aplicat.

Cand un ecran necesita un numar foarte mare de pixeli nu este posibil din punct de vedere tehnic sa comandam fiecare pixel pentru ca ar fi nevoie de electrozi independenti. Astfel, ecranul este multiplexat. Intr-un ecran multiplexat, electrozii de pe o parte a ecranului sunt grupati si cablati impreuna (de obicei in coloane), fiecare grup fiind alimentat de o sursa de tensiune individuala. De asemenea, electrozii mai sunt grupati pe linii, fiecare grup fiind alimentat de o sursa de tensiune individuala, dar diferita de cea folosita la grupurile de pixeli legati pe coloane. Grupurile sunt astfel alese incat fiecare pixel din matrice are o combinatie unica de 2 tensiuni.

3. Caracteristic importante

Rezolutia: Dimensiunea pe verticala si pe orizontala exprimata in pixeli (ex: 12801024). Spre deosebire de monitoarele CRT, monitoarele LCD au o rezolutie nativa unde se obtine cea mai buna afisare a imaginii. Dimensiunea punctului (Dot pitch): Distanta intre centrele a doi pixeli adiacenti. Cu cat este mai redusa, cu atat este redusa granularitatea pe imagine, rezultand o imagine mai clara. Dimensiunea punctului poate fi aceeasi pe orizontala si verticala cat si diferita (mai rar). Suprafata vizibila: Marimea unui panou LCD masurata pe diagonala (cunoscuta si ca suprafata vizibila activa). Timp de raspuns: Timpul minim necesar schimbarii culorii sau stralucirii unui pixel. Timpul de raspuns este, de asemenea, alcatuit dintr-un timp de crestere si un timp de cadere. Pentru panourile LCD aceste este masurat negru-la-negru (B2B) sau gri-la-gri (G2G). Aceste tipuri de masura diferita fac dificila comparatia intre diferiti producatori. Rata de reimprospatare (Refresh Rate): Specifica de cate ori pe secunda monitorul deseneaza imaginea care ii este oferita. O rata de reimprospatare prea mica poate cauza o palpaire a imaginii si va fi mai sesizabila pe monitoarele de dimensiuni mai mari. Multe televizoare LCD high-end suporta o rata de reimprospatare de 120Hz. Aceasta ofera o distorsiune mai mica la vizionarea filmelor inregistrate la 24 cadre pe secunda (fps) si afisate prin procedeul 3:2 pulldown. Rata de 120Hz a fost aleasa ca fiind cel mai mic multiplu comun intre 24 fps (cinema) si 30 fps (TV). Tipul matricii: Activa sau Pasiva. Unghi de vizibilitate: Unghiul maxim fata de o axa imaginara trasa perpendicular pe panoul LCD de la momentul in care imaginea perceputa de observator este alterata semnificativ.

Suportul de culori: Specifica cate tipuri de culori sunt suportate (cunoscuta si ca gamut) Luminozitate: Cantitatea de lumina emisa de panou (cunoscuta si ca luminanta) Contrast: Raportul intre intensitatea celui mai luminos alb si intensitatea celui mai intens negru Format ecran: Raportul intre latimea si inaltimea imaginii (ex 4:3, 16:9 sau 16:10) Porturi de intrare: exemple DVI, VGA (D-Sub), LVDS, sau chiar S-Video si HDMI. Panourile LCD care contin un numar mic de segmente, cum sunt cele folosite in ceasurile digitale si calculatoarele de buzunar, au contacte electrice individuale pentru fiecare segment. Aceasta structura de conectare nu este eficienta pentru un numar mare de segmente de afisare. Panourile monocrom de dimensiuni reduse gasite spre exemplu in organizatoarele personale, sau ecrane de laptopuri mai vechi au o structura cu matrice pasiva care utilizeaza tehnologia STN (Super-Twisted Nematic) sau DSTN (STN in 2 straturi sau Double-layer STN). DSTN corecteaza o problema de schimbare a culorii pe care tehnologiile STN si CSTN (Color STN) o au. Fiecare rand si coloana a ecranului are un singur circuit electric. Pixelii sunt adresati cate unul folosind adresa randului si a coloanei. Acest tip de ecran este numit ecranul cu adresare bazata pe matrice pasiva, deoarece pixel-ul trebuie sa-si mentina starea intre reimprospatari fara a beneficia de o descarcare electrica continua. O data cu cresterea numarului de pixeli (si prin aceasta a randurilor si coloanelor), acest tip de ecran devine mai putin fezabil. Ratele de raspuns foarte mari si contrastul slab sunt probeme tipice ale ecranelor cu adresare prin matrice pasiva. Ecranele color cu rezolutie ridicata, ca monitoarele LCD moderne destinate computerului sau televiziunii folosesc o structura cu matrice activa. O matrice de tranzistoare fabricate dintr-o pelicula transparenta subtire, numite TFT (thin-film transistor) este adaugata filtrelor de polarizare si culoare . Fiecare pixel beneficiaza de propriul tranzistor, astfel fiecare pixel putand fi adresat de catre un rand. Cand o linie este activata pe un rand, toate coloanele sunt conectate la randul de pixeli activati, iar fiecare coloana primeste voltajul necesar. Astfel este activat randul si se trece a activarea randului urmator. Toate randurile sunt activate secvential in urma unei operatii de refresh. Ecranele cu adresare bazate pe matrice activa ofera o imagine mai luminoasa si mai clara decat cele cu matrice pasiva de aceeasi dimensiune si in general au timpi de raspuns mai mici, eliminand astfel in mare masura efectul de intetosare a imaginii.

Ecran LCD vzut sub microscop

Un curent electric aplicat partii rosii si verzi, de exemplu, va permite luminii sa treaca prin cele doua culori, dar nu si prin partea verde, rezultand culoarea galben. Acest lucru este repetat de milioane de ori in cazul unui ecran, pentru fiecare pixel in parte, de mii de ori pe secunda. Pentru a obtine negru, toti cei trei subpixeli sunt stinsi. Pentru a obtine alb, toti trei sunt aprinsi. Pentru a obtine orice culoare, cei trei subpixeli sunt aprinsi in proportii diferite, in functie de tensiunea care este aplicata cristalului lichid din spatele filtrului colorat. Explicatia de mai sus este extrem de simplificata, dar suficienta pentru a pune bazele intelegerii tehnologiilor disponibile pe piata.

4. Panouri folosite la monitoare PC

Panoul TN (Twisted Nematic)

Panourile LCD bazate pe efectul TN contin cristale lichide care isi variaza orientarea astfel in cat sa permita trecerea luminii intr-o cantitate mai mare sau mai mica in functie de unchiul format intre cristale si axa perpendiculara pe panou. Cand nu este aplicata nici o tensiune unei celule TN, lumina este polarizata astfel incat sa treaca prin celula. Proportional cu tensiunea aplicata, celula de cristal lichid se roteste cu pana la 90 grade schimbandu-si polaritatea si blocand trecerea luminii. Variind tensiunea aplicata se poate obtine aproape orice nivel de gri. Panourile TN Film sunt cele mai bune existente pe piata din punctul de vedere al timpului mic de raspuns. Timpuri de raspuns ca 4ms G2G si chiar sub acesta sunt comune in TN Film. Profunzimea negrului nu este la fel de buna ca la panourile VA, dar totusi s-a imbunatatit semnificativ in ultimul timp, ajutata de introducerea ratei ridicate de contrast dinamic. Acuratetea culorilor este foarte buna dar se obtine prin buna calibrare a ecranului. O problema ar fi zgomotul la redarea imaginilor in miscare, in special cand tehnologiile overdrive sunt excesiv folosite, implementate sau cu un control prost. Poate ca cel mai mare dezavantaj al ecranelor bazate pe tehnologia TN Film sunt unghiurile de vizibilitate restrictive, in mod special pe verticala. Panourile bazate pe TN Film sunt totusi eficiente din punct de vedere financiar, avand un cost scazut fiind lidere de piata in multe categorii incepand cu si peste diagonala 22.

Panoul IPS (In-Plane Switching)

Tehnologia IPS, folosita pentru panourile LCD, aliniaza celulele cristalului lichid pe orizontala. Utilizand aceasta metoda, campul electric este aplicat la fiecare cap al cristalului, dar acest lucru necesita doi tranzistori pentru fiecare pixel fata de un singur tranzistor folosit in panourile TFT standard. Aceasta tehnologie realizeaza o blocare a unei arii mai mari de transmisiune, necesitand o sursa de lumina mai puternica pe fundal care va consuma mai
6

multa energie. Din acest motiv, acest tip de panouri nu sunt implementate in mod curent pe calculatoarele portabile (laptop). Panourie IPS si Super-IPS sunt foarte bine privite in acest moment. Ofera cele mai mari unghiuri de vizibilitate de pe piata, si sunt superioare in aceasta privinta matricelor cu aliniere verticala (VA). Panourile IPS sunt cele mai costisitoare, dar unele variante mai noi sunt bune in majoritatea privintelor. Adesea afisarea imaginilor in miscare este mai putin fidela decat a panourilor MVA din cauza interferentelor (zgomot).

Figur 1

Panoul VA (Vertical Alignment)

Ecranele cu aliniere verticala sunt un tip de ecrane LCD in care materialul cristalelor lichide exista in mod natural intr-o stare de aliniere orizontala indepartand astfel nevoia pentru tranzistoare suplimentare (asa cum se intampla la IPS). Cand nu este aplicata tensiune celula de cristal lichid ramane perpendiculara cu substratul creand un ecran negru. La aplicarea de tensiune cristalul lichid se deplaseaza in pozitie orizontala, paralel cu substratul, permitand lumiii sa treaca prin el si afisand un ecran alb. Ecranele cu cristale lichide aliniate vertical impart o parte din avantajele ecranelor IPS, mai ales un unghi de vizbilitate imbunatatit si un nivel mai profund al culorii negru.

MVA (Multi-Domain Vertical Alignment)


7

Panourile MVA ofera in mod obisnuit profunzime a negrului putin peste panourile TN. In plus, si unghiul de vizibilitate este major imbunatatit, si pot fi construite la dimensiuni sporite. Adancimea de culoare este aproape intotdeauna de 8 biti reali, fara nevoia de metode de corectii FRC. Acuratetea culorii este foarte mare, iar redarea filmelor pe ecranele MVA este probabil cea mai cursiva si cea mai putin expusa zgomotului. Ratele de raspuns sunt decente cu metode moderne de suprascriere, dar nu chiar atat de rapide ca ecranele TN. Ecranele MVA sunt considerate in mare foarte bune. Unghiul de vizibilitate nu e la fel de mare ca al ecranelor IPS, insa cu variatiuni minore, si o schimbare in contrast poate fi observata o data cu miscarea unghiului de observatie fata de centru. Din aceasta cauza panourile IPS sunt considerate mai potrivite pentru operatiunile in care cromatica este cruciala, si sunt mai folosite in medii profesionale. Premium-MVA (P-MVA) si Super-MVA (S-MVA) sunt variante ale acestei tehnologii si sunt reprezentantii moderni. Advanced-MVA (AMVA, MVA-Avansat) este foarte recent si este proiectat pentru a reprezenta imbunatatirile caracteristice generatiei viitoare.

PVA (Patterned Vertical Alignment)

Versiunea Samsung de panouri VA, ofera caracteristici similare cu ecranele bazate pe tehnologia MVA. Zgomotul la redarea imaginilor in miscare fiind totusi mai accentuat, iar controlul overdrive este mai diversificat. Profunzimea negrului este foarte buna; probabil cea mai buna varianta de pe piata ecranelor TFT, din nou panourile PVA find decente din toate punctele de vedere. Ecranele Super-PVA reprezinta ultima generatie de ecrane PVA si prezinta unele imbunatatiri fata de panourile PVA mai vechi.

Pixel mort

Termeni des utilizati pentru a descrie doua dintre cele mai frecvente defectiuni ale tranzistorilor, care raman blocati pe o anumita culoare sau stinsi(negru), si nu mai reactioneaza la comenzile sistemului. Deoarece un panou poate functiona si cu cateva astfel de defecte exista diferite standarde (ISO 13406-2) care reglementeaza numarul de defectiuni acceptabile. Cu toate acestea unele companii respecta politica zero pixeli morti. Diferentele de tehnologie influenteaza posibilitatea ca un anumit tip de panou sa capete astfel de defectiuni. Astfel probabilitatea ca un panou TN sa aiba pixeli morti sau blocati este mult mai mica decat in cazul unui panou bazat pe tehnologia IPS.

5. Ecrane folosite in dispositive mobile

TN (Twisted Nematic) Majoritatea ecranelor existente folosesc o tehnologie numit twisted nematic, care este una dintre cele mai simple forme de construcie a ecranelor LCD. Fara a intra in detalii, putem spune despre ecranele TN ca se remarca doar prin faptul ca pot fi produse cu costuri minime. Reproducerea culorilor nu este in general foarte precisa, iar unghiurile din care imaginile pot fi vizualizate corect sunt destul de reduse.

Figur 2

IPS (In Pane Switching)

O abreviere pentru In Pane Switching, aceasta tehnologie foloseste un sistem diferit de aliniere a cristalelor lichide pentru a obtine o reproducere semnificativ mai precisa a culorilor si unghiuri de vizualizare excelente. Producerea unui astfel de display este considerabil mai scumpa decat cea a unui panou TN, de unde si raspandirea mult mai redusa a tehnologiei.

Figur 3

S-LCD

Super LCD, numit si S-PVA, este o versiune imbunatatita a standardului TN, cu un contrast mai bun si o reproducere mai fidela a culorilor. Pretul este in general mai apropiat de ecranele IPS decat de cele clasice. Per ansamblu, dat fiind ca se bazeaza pe blocarea unei surse de retroiluminare ca metoda de functionare, ecranele LCD au ca dezavantaj imposibilitatea practica de a afisa negru adevarat. Din acest motiv ecranele iluminate LED sunt superioare ecranelor iluminate conventional: sursa de iluminare este individuala fiecarui pixel si nu una singura pentru tot display-ul. Rezultatul este un contrast mai bun si un consum de electricitate mai redus. Totusi, nici macar cele mai bune ecrane iluminate LED nu permit obtinerea unui negru la fel de pur ca cel de pe urmatorul tip de display despre care vom vorbi: OLED.

10

Figur 4

OLED

Dupa cum am vazut mai sus, un ecran LCD este practic un sandwich de componente care sunt suprapuse unei surse de iluminare. Tehnologia OLED (Organic Light Emitting Diode) este radical diferita: in loc sa separe sursa de lumina de elementul care genereaza culoarea, sistemul le integreaza in acelasi element. O serie de led-uri microscopice emit lumina de o anumita culoare printr-un element mult, mult mai mic si mai eficient, fapt ce permite obtinerea de ecrane mult mai subtiri, cu un consum de energie foarte scazut. La fel ca la ecranele LCD, fiecare pixel este format din trei subpixeli de culoare rosie, verde si albastra. Spre deosebire de ecranele LCD, pixelii individuali pot fi stinsi intru totul, ceea ce permite obtinerea unui negru mult mai adanc si a unui contrast superior. Ca avantaj suplimentar, merita menionat ca ecranele OLED pot fi integrate si pe suporturi flexibile, un lucru extrem de complicat cu ecranele LCD convenionale. In plus, datorita structurii extrem de simple si a robustetii construciei, ecranele OLED pot avea grosimi extrem de mici: un display cu grosimea unei foi de hartie nu este ceva nerealizabil, de exemplu. La fel ca si ecranele LCD, panourile OLED sunt de mai multe tipuri.

11

Figur 5

AMOLED

Ecranele Active Matrix OLED sunt la ora actuala cea mai populara categorie de pe piata, fiind folosite la scara larga mai ales in telefoane mobile. Aceasta este varianta de baza pentru majoritatea ecranelor de acest tip si se remarca prin culorile foarte intense si contrastul foarte bun. Dupa cum spuneam mai sus, capacitatea de a afisa corect negru este net superioara ecranelor LCD. Dintre dezavantajele tehnologiei, cel mai important este lizibilitatea scazuta in conditii de iluminare ambinetala puternica. Un ecran LCD va fi mai lizibil decat un ecran AMOLED in lumina soarelui, de exemplu. Ecran AMOLED PenTile, cu mai multi subpixeli verzi Un alt dezavantaj, prezent pe asa-numitele ecrane PenTile este derivat din faptul ca acestea, in loc sa foloseasca un sistem de subpixeli rosu/verde/albastru, folosesc de doua ori mai multi pixeli verzi, de dimensiuni ceva mai mici. Acest lucru influenteaza lizibilitatea textului atunci cand ecranele au o densitate mai redusa a pixelilor si duc la o deformare a culorilor spre verde atunci cand ecranul este privit dintr-un unghi oblic.

12

Figur 6

Super AMOLED

Cea de-a doua generatii de ecrane AMOLED. Fata de predecesoarele lor, aceste display-uri au o luminozitate semnificativ mai puternica si pot integra si senzori tactili direct n ecran. Majoritatea ecranelor de acest tip sunt construite pe matrice PenTile.

Super AMOLED Plus

O evolutie a standardului Super AMOLED, generatia Plus pastreaza toate avantajele, dar foloseste matrice conventionale de pixeli (cu un numar egal de subpixeli din toate cele trei culori primare), ceea ce asigura o lizibilitate mai buna si o reproducere superioara a culorilor. Ca un rezumat, avantajele tehnologiilor OLED tin in primul rand de consumul foarte redus de energie si de flexibilitatea (la propriu!) tehnologiei. Dintre dezavantaje mentionam caracteristica inerenta utilizarii unor materiale organice in constructie: ecranele se degradeaza n timp, desi in prezent s-a ajuns la un nivel la care problemele sunt neglijabile. In plus, tehnologia este extrem de scumpa, comparativ cu LCD-urile traditionale, iar productia de display-uri de dimensiuni mari este inca la stadiul de teste.

eINK

Este cerneala digitala pentru ziarul viitorului. Pana acum am vorbit despre ecrane color, care pot afisa milioane (sau chiar miliarde) de nuante diferite, cu rate de reimprospatare care permit afisarea oricarui tip de continut. Ultima tehnologie pe care o prezint este radical
13

diferita: poate afisa doar nuante de gri, se citeste excelent in lumina puternica, dar este inutila pe intuneric, iar autonomia poate sa fie si de luni de zile. Vorbim de cerneala electronica, sau eINK.

Figur 7

Ecran eINK vazut sub microscop

Daca ecranele LCD si OLED folosesc matrice active, care trimit semnale pixelilor de cateva zeci sau sute de ori pe secunda, eINK este un sistem pasiv: fiecare pixel consuma curent electric doar atunci cand isi schimba starea, de la alb la negru. Toate ecranele e-paper se remarca prin consumul extrem de redus de energie. Acest fapt se datoreaza tehnologiei folosite, care consuma curent doar la schimbarea continutului de pe ecran: un strat de sfere umplute cu doi pigmenti, unul alb si unul negru, isi schimba culoarea din alb in negru atunci cand este aplicat un curent electric. Imaginea ramane intiparita, deoarece micro-sferele isi mentin starea perioade foarte lungi de timp. Din acest motiv, acest tip de display este util doar pentru afisarea unui continut static, el nefiind fezabil pentru filme, de exemplu. Majoritatea modelelor comerciale folosesc ecrane monocrome, dar tehnologia pentru afisaje color exista, pe piata fiind disponibil chiar si un model comercial.

14

6. Concluzii
Technologiile prezentate in acest refereta sunt doar principalele tehnologii existente pe piata, cu avantaje ai dezavantaje. Alegerea unui anumit tip de panou se face in functie de scopul si domeniul de utilizare, dar mai este un factori foarte importnat: pretul. Astfel daca lucrati in DTP, prelucrare video, sau publicitate, in mod sigur veti cauta un panou care permte o redare cat mai fidela a culorilor, si unghiuri de vizibiitate foarte largi, facilitati oferite in primul rand de panourile IPS / S-IPS (Eizo FlexScan, NEC MultiSync, din seriile Professional). Pe de alta parte daca sunteti un impatimit al jocurilor cu siguranta veti opta pentru un panou cu tehnologie TN (Samsung, LG, Philips, Sony), pentru timpul de raspuns foarte bun, cat si pentru pretul competitiv. Daca doriti un panou care se descurca bine atat in jocuri, cat si in redarea corecta a culorilor dar cu un pret mai mic decat panourile bazate pe tehnologie IPS, veti alege cu siguranta un panou bazat pe tehnologie VA (PVA, MVA, S-MVA) (Samsung, Fujitsu). Fiind ca tehnologia OLED nu este inca aplicata in aparate mai mari, de dimensiunile unei televizor, de exemplu, nu poate fi vorba despre o alegere in cazul ecranelor de dimensiuni mari, ci mai mici, telefoane, tablete, etc. Pentru ecrane AMOLED, le recomand pe cele cu pixeli RGB (deci Super AMOLED Plus) sau varianta HD a Super Amoled, unde problemele tehnologiei sunt mai putin vizibile din cauza densitatii extrem de mari a pixelilor. La eINK, situatia e mult mai simpla, dat fiind ca tehnologia este extrem de asemanatoare de la o marca la alta: orice aparat produs in ultimii doi ani este cel mai probabil foarte bun.

15

7. Bibliografie http://en.wikipedia.org/wiki/IPS_panel http://en.wikipedia.org/wiki/Liquid_crystal_display http://www.nobelprize.org/educational/physics/liquid_crystals/hist ory/ http://en.wikipedia.org/wiki/OLED http://www.ewh.ieee.org/soc/cpmt/presentations/cpmt0401a.pdf http://www.pchardwarehelp.com/guides/lcd-panel-types.php http://www.lcd-experts.net/docs/TN-Patent.pdf http://asia.cnet.com/amoled-and-slcd-screens-compared62201671.htm

16