UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE, SUCEAVA

PORTOFOLIU
EPIGON
CURSANT: GHEORGHE OANA CATALINA
2013
CUPRINS
LUCRAREA 1:
CLASIFICAREA ECHIPAMENTELOR PERIFERICE
LUCRAREA 2:
PROIECT DIDACTIC
DOCUMENT DE ANALIZA
PREZENTARE MULTIMEDIA
UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE, SUCEAVA
FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA SI STIINTA CALCULATOARELOR
EPIGON
GHEORGHE OANA CATALINA
LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRANCOVEANU
BRAILA
Ech!"#$%&$ !$'($'c$
Un periferic este un dispozitiv hardware ce este inclus sau se adauga unui
sistem de calcul pentru a-i extinde functionalitatea, iar denumirea de periferic
este aplicata de obicei acelor unitati componente care pot fi optionale prin natura
lor.
Echipamentele periferice asigura:
-comunicarea dintre om si masina la intrarea si iesirea informatiilor din unitatea
centrala;
-stocarea datelor pe diferite suporturi tehnice de date;
In functie de modul in care datele intra/ies din unitatea centrala, echipamentele
periferice se clasifica astfel:
Perifericele de intrare cuprind:
tastatura permite introducerea manual a datelor sau comenzilor;
perifericele indicatoare
scanner pentru introducerea imaginilor n sistemul electronic de calcul
unde vor fi retinute pe principii digitale;
microfon si interfat pentru sunet pentru captarea direct de dispozitii
si mesaje, comentarii si rapoarte, interviuri, tratative, conferinte etc.
camer de luat vederi si interfat audio-video compatibil pentru
nregistrarea imaginilor si transformarea lor n form digital;
cititorul de CD )DVD* preia, pe principii optice, informatiile de pe discuri
compacte optice!;
lectorul optic de microfilme si interfat specific transfer imaginile
documentelor nregistrate optic pe pelicul su" form de microfilm
eventual din arhiva electronic!, astfel nc#t acestea s poat fi proiectate
pe monitorul calculatorului.
Perifericele de iesire c+!'%,:
monitorul al"-negru sau color, care asigur afisarea informatiilor ca
interfat fizic se utilizeaz placa video!;
imprimanta pentru tiprirea al"-negru sau color! a datelor, te$telor /
documentelor sau imaginilor;
plotter-ul pentru trasarea de schite, planuri, desene de specialitate al"-
negru sau color;
interfat audio pentru transmitere de sunete n retele locale sau la
distant. %e pot folosi dispozitive electronice de tipul amplificatoarelor de
sunet, difuzoarelor speaker pentru calculator!, incintelor acustice.;
videoproiector - care preia imaginile ce s-ar afisa pe monitor si le
proiectez pe un ecran;
imprimanta pentru microfilm si interfata sa permite transferul
documentelor din memoria intern a calculatorului pe suportul specific,
integrat n arhiva electronic.
Perifericele de intrare-iesire c+!'%,:
unitti de suporturi magnetice discuri fi$e, fle$i"ile, dischete de &I'
pentru memorarea digital, su" form de fisiere, a unor tipuri diverse de
date: numerice, te$te / documente, sunete, imagini
unitti audio-analogice de band magnetic si interfata lor - sunt
echipamente electronice, de uz larg sau profesionale, destinate
nregistrrii, stocrii si redrii informatiei sonore su" form analogic
unitti video-analogice si interfata lor cu sistemul informatic sunt
echipamente electronice de tip video cu ajutorul crora se poate nregistra
pe "anda magnetic specific informatie audiovizual; aceasta se poate
ulterior prelucra si reda cu echipamente de tip videopla(er / videorecorder.
aparat telefonic si interfat telefonic pentru:
receptarea mesajelor sonore comunicate analogic sau digital si
nregistrarea lor digital
transmitere de mesaje nregistrate direct sau su" form de fisiere
digitale
aparat telefax si interfat telefax pentru:
receptionarea mesajelor fa$, tiprirea lor direct la imprimanta fa$
si eventual nregistrarea lor digital
transmiterea la distant a documentelor de tip fa$, n regim imediat
direct din document! sau memorat prin lectura documentului din
memoria intern sau e$tern a calculatorului!
telecopiator cu:
interfat de intrare pentru receptionarea, local sau la distant, a
imaginilor de tip document
interfat de iesire pentru transmiterea, ctre un copiator, situat local
sau la distant prin retele de comunicatii!, a unor imagini
documente! memorate digital
interfat video pentru:
receptionarea imaginilor si secventelor sonore transmise prin retele
locale de televiziune cu circuit nchis sau retele )* la distant
transmiterea de imagini si sunete prin aceleasi tipuri de retele
Echipamentele pentru comunicatii includ totalitatea dispozitivelor tehnice de
conectare ca"larea retelei!, codificare/decodificare, transmisie / receptie la
distant a informatiilor utilizate. +cestea sunt dependente de echipamentele
informatice utilizate, tipul de comunicatii practicate si natura retelelor de
telecomunicatii utilizate.
PERIFERICE DE I!R"RE
!astatura
,el mai utilizat dispozitiv periferic de intrare este tastatura, care asigura
introducerea informatiilor in memoria calculatorului..)astatura clasica are patru
grupe de taste, corespunzatoare urmatoarelor zone :
--locul tastelor alfanumerice cu:tastele alfa"etice, tastele "ifunctionale numerice
si caractere speciale,taste de validare si control, tastele speciale'rint %creen,
%croll .oc/, 'ause/-rea/!
--locul tastelor functionale cu tastele functionale 01 pana la 012!
-3ini-tastatura numerica
--locul tastelor de deplasare si pozitionare a cursorului
.a modelele mai noi, dispunerea 4i forma "utoanelor au suferit c#teva
modificri fa5 de modelele clasice . +par dou taste de )a" 4i alte c#teva
"utoane suplimentare, dispuse n partea de sus a tastaturii. Ele au func5ii
speciale, la nceput predefinite 4i inscrip5ionate. 6e aici se pot lansa direct
Internet E$plorer, clientul de mail, opera5ii de salvare, tiprire sau deschidere de
documente sau de alte astfel de comenzi pentru anumite aplica5ii.
)oate aceste "utoane din partea superioar pot fi personalizate.
)ipuri de tastaturi:
-tastaturi standard cu 172-178 taste;
-tastaturi ergonomice ce compartimenteaza in 9*: "locul alphanumeric;
-tastaturi fara fir;
-tastaturi speciale ce integreaza si alte dispozitive cum ar fi:un scanner, periferice
indicatoare, "o$e, porturi universale de conectare a altor periferice;%-!.
Periferice indicatoare
0aciliteaz operarea la calculator prin pozitionri, selectri de informatii,
actionarea asupra unor o"iecte de control si optiuni de meniu.
E$ista urmatoarele tipuri de periferice indicatoare :
-mouse-ul clasic ;
-trac/"all ;
-trac/pad ;
-trac/point
-mouse <6 ;
-mouse optic ;
MOUSE-+. c."/c poate fi utilizat pentru selectarea te$tului in cadrul editoarelor
de te$t, alegerea si selectarea unei optiuni dintr-un meniu , deplasarea rapida pe
ecran si pentru realizarea tehnicilor speciale care, in alte conditii , ar necesita un
timp mult mai mare de lucru ca de e$emplu, metoda 6rag=drop etc.!.
'rincipiul de functionare a mouse-ului are la "aza o tehnologie mecano-optica ,
prin care miscarile "ilei senzitive sunt transformate in semnale electrice. 3ouse-
ul este conectat la portul serial '%/2 al calculatorului. 'entru a putea fi utilizat, un
mouse presupune e$istenta unui program numit driver de mouse.
T'"c01"..-+. este un mouse asezat invers cu "ila senzitiva in e$terior, prezent la
calculatoare de tip laptop sau note"oo/.
T'"c0P",-+. este un periferic intalnit mai ales la calculatoarele porta"ile.
'rincipiul de functionare a trac/pad-ului consta in perceptia senzoriala a
intreruperilor in conductivitatea unei suprafete rectangulare plasate pe tastatura.
,and suprafata este atinsa de un deget, captatorii detecteaza pozitia
indicatorului prin schim"area conductivitatii suprafetei, schim"are interpretata ca
o miscare relativa.
T'"c0!2%&-+. echipeaza configuratiile calculatoarelor porta"ile. Este un mic
capacel de cauciuc siliconic plasat pe tastatura, intre tastele >, ? si -. %u" tasta
de spatiu e$ista cele doua "utoane de clic/- mouse. ,apacelul de cauciuc
contine traductori de presiune ce masoara forta de apasare si directia,
determinand miscarea cursorului pe ecran.
M2+/$-+. 3D utilizeaza un giroscop pentru a urmari si interpreta miscarile
perifericului in aer. Este utilizat in configuratiile ce utilizeaza programe ale
realitatii virtuale sau jocuri <6.
M2+/$-+. 2!&c inregistreaza prin intermediul componentei electronice pozitia
sa in raport cu o suprafata, detectand refle$iile infrarosii provenite de la o dioda
electro-luminiscenta care lumineaza in jos.
+lte periferice de intrare:
324/&c0-+. este un dispozitiv asociat de o"icei jocurilor.Este ergonomic,special
proiectat pentru a oferi comoditate in manevrarea sa cu ajutorul mainii.6atorita
tehnologiei avansate utilizate la fa"ricarea sa permite miscari compuse.
C'$2%+. 2!&c este un dispozitiv asemanator unui creion, avand in varf un
senzor optic.@fera posi"ilitarea desenarii si scrierii direct in calculator prin
intermediul unor monitoare speciale .
Sc"%%$'-+. este un dispozitiv ce permite transformarea imaginilor in format
digital. %canner-ele moderne au capacitatea de a recunoaste te$tul in cu ajutorul
unor programe tip @,A @ptical ,haracter Aecognition!,care convertesc
imaginea scanata in siruri de caractere ce pot fi prelucrate ulterior cu ajutorul
editoarelor de te$t.
;n scanner este un echipament destinat transformrii informa5iei analogice n
informa5ie digital. 'iesa de "az a scanerului const ntr-un 4ir de celule
fotosensi"ile capa"ile s detecteze lumina reflectat de sau transmis prin
o"iectul scanat. +ceste celule fotosensi"ile sunt de fapt ni4te diode capa"ile de a
recepta lumina atunci c#nd sunt alimentate electric. )ot acest 4ir de diode
formeaz senzorul scanerului ,,6 - ,harged-,ouple 6evices!, care
converte4te intensitatea luminii n sarcin electric.
@ alt component important este convertorul analog-digital ,+6!, rolul su
fiind acela de a transforma informa5ia analogic n informa5ie digital. 0iecare
diod din miile care formeaz ,,6-ul creeaz un pi$el din imaginea scanat, iar
pentru pentru a stoca informa5ia corespunztoare descrierii pi$elului respectiv
este necesar un anumit numr de "i5i. ,u c#t se dedic un numr mai mare de
"i5i fiecrui pi$el, cu at#t se va putea o"5ine o calitate mai "un a imaginii
scanate.
T!+' ,$ /c"%$'$
M2,$.$ (."&1$,5 %canerele flat"ed folosesc un geam orizontal de sticl, pe su"
care trece senzorul de lumin, fiind acoperit cu un capac. .umina emis de su"
sticl se reflect n o"iectul scanat 4i este apoi captat de senzorul ,,6 aflat n
mi4care. 'rincipalul avantaj al scanerelor flat"ed este c se pot scana cr5i sau
chiar suprafe5e de pe o"iecte <6, dezavantajul major const#nd n spa5iul relativ
mare ocupat .
M2,$.$ /h$$&($,.
%pre deose"ire de modelele flat"ed, n cazul de fa5 senzorul este fi$, pagina
scanat fiind deplasat prin dreptul acestuia. +cest tip de scanere este
recomandat celor care doresc s transforme n format digital o cantitate mare de
documente, mai ales prin com"inarea cu un modul +60 automatic document
feeder - alimentator automat de documente!. %pa5iul ocupat pe "irou este mult
redus, ns, evident, apare dezavantajul constituit de imposi"ilitatea scanrii
o"iectelor tridimensionale.
M2,$.$ h"%,h$.,.
3odelele manuale folosesc un senzor de apro$imativ 12-1< cm lungime, fiind
foarte u4or de transportat. 'entru a realiza scanarea unui document, utilizatorul
tre"uie s deplaseze scanerul pe deasupra colii de h#rtie. 6atorit dimensiunilor
reduse ale senzorului, scanarea unui document se face n mai multe treceri. 6e
o"icei, acest tip de scanere este nso5it de aplica5ii destinate com"inrii diferitelor
fragmente rezultate ntr-un ntreg. 6ac avantajul major oferit de modelele
manuale const n porta"ilitate, marele dezavantaj se nume4te lips de u4urin5
n utilizare.
M2,$.$ !$%&'+ (.#$ 6 #$, &'"%/!"'$%&$5
6atorit dimensiunilor foarte reduse ale negativelor, rezolu5ia folosit pentru a
o"5ine rezultate "une tre"uie s fie foarte mare. 're5ul unui scaner de film
variaz ntre c#teva sute 4i c#teva mii de dolari.
C"'"c&$'/&c #!2'&"%&$ "/2c"&$ /c"%%$'$.2'
7A,8%c#$" ,$ c+.2"'$5
'entru descrierea fiecrui pi$el al unei imagini, scannerul poate stoca o cantitate
pe un anumit numr de "i5i. Aespectivul numr de "i5i reprezint ad#ncimea de
culoare. ,u c#t folosim o ad#ncime de culoare mai mare, cu at#t vom o"5ine o
calitate mai "un a imaginii scanate . +d#ncimea de culoare minim pentru
o"5inerea unei calit5i decente este de 2B de "i5i. 6eci pentru fiecare pi$el,
scanerul re5ine C "i5i de informa5ie pentru fiecare din cele trei nivele de culoare
A>- - Aed-ro4u, >reen verde 4i -lue-al"astru!.Dn practic e$ist un anumit nivel
de pierdere a informa5iei n timpul procesului de scanare, datorit unui numr de
factori e$terni. ,alitatea imaginii scanate sufer mici modificri n zonele de
luminozitate mare 4i n cele ntunecate. <7 de "i5i de culoare reprezint
minimum necesar, iar <E este o valoare de preferat.!
7R$92.+:".
E$ist dou tipuri de rezolu5ie, optic 4i interpolat; prima fiind cea mai
important. Aezolu5ia optic sau hardFare a unui scanner este msurat n
puncte sau pi$eli pe inch dpi sau ppi!. ;n numr mai mare de pi$eli nseamn o
rezolu5ie mai "un 4i o calitate superioar a imaginii.Gumrul de pi$eli pe care un
scaner este capa"il s i genereze se "azeaz pe numrul de celule fotosensi"ile
ce se afl plasate n capul de scanare.
7V&$9".
'rincipalul parametru n func5ie de care variaz viteza este rezolu5ia. ,u c#t
cre4te rezolu5ia folosit, cu at#t scade viteza de scanare..
7I%&$'(":;.
,onectarea scanerului la ', se poate face n mai multe feluri. ,hiar dac mai
e$ist nc modele cu port paralel, majoritatea folosesc ;%- sau %,%I.
PERIFERICE DE IE#IRE
1. 3@GI)@A;.
Este dispozitivul care permite vizualizarea rapida a rezultatelor e$ecutarii
unei aplicatii, redand su" form de imagini sau te$t, informa5ii sau rezultate
furnizate de procesor.
'rincipalele caracteristici ale unui monitor sunt : claritatea imaginii ,
numarul de culori permis pentru afisare si nivelul de radiatii. Imaginea este
formata din puncte individuale numite pi$eli
3onitoarele se pot clasifica dup mai multe criterii. ;nul dintre acestea ar
fi dup numrul de culori pe care este capa"il sa le redea. +stfel e$ist:
monitoare monocrom, care pot afi4a doar dou culori, negru in com"ina5ie cu
verde, al" sau gal"en 4i monitoare color, care pe "aza com"ina5iei A>- red,
green, "lue! 4i a varia5iei de intensitate formeaz imagini color.
6upa un alt criteriu de clasificare monitoarele pot fi de doua feluri:
M2%&2"'$ CRT )C"&h2,$ < R"4 T+1$*, monitoare ce folosesc o tehnologie mai
veche, dar care se utilizeaz si astazi. Imaginile se o"5in prin dirijarea unui
fascicol de electroni ntr-un tu", care con5ine gaz inert aflat la o presiune foarte
sczut, ctre un dispozitiv cu sarcin pozitiv. Dn drumul lor ace4tia se lovesc de
o plac fosforescent care produce imaginea. ;n monitor este format dintr-un
tu" catodic cinescop su" vid, inchis intr-o caracasa de plastic. )u"ul catodic
contine un anod, un catod si trei tunuri de electroni ce corespund celor trei culori
de "aza ce formeaza spectrul imaginii color.)unurile trimit raze de electroni catre
ecran, desenand astfel imaginea pe ecran de mai multe ori pe secunda.
M2%&2"'$ LCD )L=+, C'4/&". D/!."4*, au la "az o tehnologie "azat pe
cristale lichide ce echipeaz , de regula, sistemele porta"ile. 0unctionarea
ecranelor cu cristale lichide se "azeaza pe modificarea transparentei celulei cu
cristale lichide la aplicarea unor sarcini electrice. )ehnologia ecranelor plate
utilizeaza un sistem de activare a cristalelor lichide inchise intre doua straturi de
sticla, prin aplicarea acestor sarcini electrice, structura moleculara schim"andu-
se, iar cristalul reflectand lumina ce traverseaza straturile.
,aracteristicile principale ale unui monitor sunt: marca tubului, diagonala,
rezoluiile suportate, rata de reimprospatare a afisarii (refresh rate), mrimea dot
pitch-ului, nivelul de radiatie electromagnetica.
)u"urile monitoarelor se mpart n mai multe categorii dup tehnologia
folosit n o"5inerea imaginii. 'e l#ng clasicele tu"uri H0lat %Iuare: 4i H*isual
0lat: suprafa5a acestora din urm fiind perfect plan!, merit men5ionate
modelele consacrate fa"ricate de productori cu renume: 0lat0ace ?itachi!,
0latron .>!, 6iamondtron Gaturall( 0lat 3itsu"ishi!, 6(na0lat %amsung! 4i 06-
)rinitron %on(!. 0iecare din ace4tia folose4te o tehnologie proprie pentru
o"5inerea unei imagini cu mult peste medie, tu"urile fiind perfect plane.
6iagonala monitorului este masurata in inch, dimensiunile comune
fiind:1B:, 18:, 1J:, 1K:,21:
Aezolutia se refera la cantitatea si calitatea detaliilor ce pot fi o"servate pe
ecran.
Dn principiu, rezolu5ia ma$im a unui monitor cre4te odat cu diagonala
tu"ului. Aezolu5iile standard sunt EB7$BC7 *>+!, C77$E77 %*>+!, 172B$JEC
L>+!, 1182$CEB, 12C7$KE7, 1E77$1277, 1K27$1BB7, 27BC$18<E.
Aata de reimprospatare a afisarii refresh rate! este un parametru care
defineste nivelul confortului vizual in functie de diferitele frecvente cu care
monitorul reimprospateaza imaginile intr-o secunda. 'entru monitoarele ,A)
acest parametru variaza intre E7 si 177 de herzi.
6ot pitch-ul reprezint mrimea celui mai mic element fizic vizual al
ecranului, fiind distan5a dintre dou guri alturate din grila tu"ului. Dn
compara5ie, pi$elul este cel mai mic element vizual programa"il, 4i se suprapune
cu dot-ul n cazul setrii rezolu5iei ma$ime. .a rezolu5ii mai mici, un pi$el poate
cuprinde mai multe dot-uri.
In ceea ce priveste nivelul de radiatie electromagnetica , cele mai multe
monitoare poarta indicativul .A.@M Aadiation!. 3onitoarele de tip .,6, datorita
tehnologiei utilizate se caracterizeaza prin a"senta radiatiei electromagnetice.
+lte caracteristici ce tre"uie urmarite la achizitionarea unui
monitor :geometria, convergena, focalizarea, contrastul 4i luminozitatea, culorile
4i reacia la alternana fondului alb-negru.
G$2#$&'": corectitudinea afi4rii unui cerc sau a unui ptrat n toate
zonele ecranului, col5urile fiind predispuse la deformri.
C2%>$'?$%:": alinierea perfect a celor trei culori fundamentale.
F2c".9"'$": fine5ea detaliului n diferite zone ale ecranului, col5urile fiind
predispuse la erori.
C2%&'"/&+. / /&'".+c'$"5 ,ontrastul culorilor presupune sta"ilirea
raportului intre stralucirea unui pi$el al" si a unui pi$el negru, masurata la centrul
ecranului. *ariaza intre <87 :1 si J77 :1 la monitoarele ,A) si 277 :1, B77 :1 la
monitoarele cu tehnologie )0).
%tralucirea ecranului luminanta! este un atri"ut al perceptiei vizuale,
conform careia o anumita suprafata pare a emite mai multa sau mai putina
lumina.;nitatea de masura este candela-cd.3onitoarele .,6 au o luminozitate
de 287cd/mp.
C+.2'.$ tre"uie s fie strlucitoare 4i perfect uniforme, urmarindu-se
eventualele pete pe fond al".
R$"c:" ." ".&$'%"%:" (2%,+.+ ".1-%$?'+: schim"area dimensiunii
imaginii la o alternan5 "rusc a culorilor al"-negru reprezint un defect al tu"ului
de electroni
+stfel, cel mai nou standard, ),@-KK, de origine suedez, atest drept
caracteristici confortul vizual, electro-securitatea, recicla"ilitatea, minimizarea
refle$iilor date de lumina e$tern, contrastul, luminozitatea, 4i rata de refresh
minim C8 ?z, recomandat 177 ?z!.
25IMPRIMANTA
Este dispozitivul care afiseaza informatiile din calculator pe suport de
hartie.'rincipalele caracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire in
pagini pe minut! si rezolutia.
)ipuri de imprimante :
a! Imprimantele orientate pe caracter permit memorarea si tiparirea
concomitenta a unui caracter.
,u jet de cerneala
,u impact
)ermice
3atriceale
"! Imprimantele orientate pe linie sunt imprimante de impact ce sunt
concepute in asa fel incat caracterele ce compun o linie sa poata fi imprimate
simultan.
c! Imprimantele orientate pe pagina , numite imprimante laser, asociaza
tehnologia laserului cu tehnologia copiatoarelor.
,aracteristicile imprimantelor
R$92.+:" /"+ c".&"&$" #!'#"'56up cum 4tim, rezolu5ia reprezint numrul
de puncte care pot fi tiprite pe o unitate de suprafa5 4i se e$prim n puncte pe
inchdpi - dot per inch!. Evident, cu c#t rezolu5ia este mai mare, cu at#t calitatea
imaginii tiprite va fi mai "un..
V&$9" ,$ &!;''$.. %e masoara fie prin numarul de caractere tiparite pe
secunda, fie prin numarul de pagini pe minut.
M$c"%/#+. ,$ #"%!+."'$ " h8'&$.C2%(2'# "c$/&$ c"'"c&$'/&c,
#!'#"%&$.$ !2& ">$" #$c"%/# "+&2#"&, /$#"+&2#"& /"+ #"%+". ,$
"%?'$%"'$ " h"'&$5
Z?2#2&+. care se produce in momentul tiparirii, masurat in deci"eli, grupeaza
imprimantele in zgomotoase NB76-! si silentioase.
L#1"@$.$ ,$ &!;''$.,el mai rsp#ndit lim"aj n momentul de fa5 este ',.
'rinter ,ontrol .anguage!, acesta fiind folosit ini5ial n cazul imprimantelor
matriciale. .im"ajul 'ost%cript realizeaz o descriere a paginilor n mod vectorial,
apoi trimite datele ctre imprimant pentru a fi rasterizate convertite n puncte!.
'ost%cript 1 era un lim"aj folosit de editurile mari datorit faptului c puteau
transforma imagini la <77 dpi n imagini la 2B77 dpi, folosite de ma4inile de
tiprit. 3arele avantaj al lim"ajului 'ost%cript era porta"ilitatea, orice platform
fiind capa"il de a lucra cu el.;ltima versiune de 'ost%cript include m"unt5iri
semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afect#nd n mod direct
4i pozitiv calitatea.
C'2#"&c" #!'#"'. 6isociaza imprimantele in al"/negru si color.
L"&#$" c"'+.+5 6iferentiaza imprimantele dupa numarul de coloane de
caractere imprima"ile pe hartie astfel : imprimante pe C7 de coloane si
imprimante pe 1<2 de coloane. .atimea carului poate fi judecata si in functie de
formatul hartiei +<,+B! C2%$c&>&"&$" #!'#"%&$.2' este legata de porturile
de comunicatii pe care acestea le folosesc :portul paralel .')1 sau ;%-.
A.&$ c"'"c&$'/&c :imprimarea fata/verso, gestionarea listingurilor, pretul,
capacitatea de emulare, optiuni de copiator, scanner si fa$.
!"!#"$%&'(")*
+. ,''-", ',.$',)#' / 0'&1".)2.U&' 2'#2U#'.$&U#U" 3)&4$,'#5,
)6".U&' U,"7 7'4"#) %$#6"4, '&'6, 8998
8. :',U'# 6) .)1,$#$%"' ",($&:'.")" 4" 2$:U,"2'.""#$&,2#'4' '
";-', )6".U&' 2$&",.
<. ===.=">"3)6"'.$&%