Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE ELECTRONICA,TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI

PROIECT

TEHNOLOGII MODERNE DE TRASARE COLOR PLOTTER-E CU JET DE CERNEALA

PROFESOR COORDONATOR: RADU RADESCU

BIZON CRISTIAN GRUPA 442A

Cuprins

1.1 1.2

Introducere Clasificarea dispozitivelor periferice


1.2.1 Perifericele de intrare 1.2.2 Perifericele de iesire

Inregistratoare numerice (Plotter-e) 2.1 Clasificari ale plotter-elor 2.2 Sistemul de programare propriu al ,,plotter''-elor 2.3 Proprietatile geometrice ale plotter-elor 2.4 Principiul de functionare al plotter-ului
2.4.1 Plotter-ul cu jet de cerneala

2.5 Cine si cand poate folosi un plotter? 3 Exemple de plotter-e cu jet de cerneala 3.1 Ink Jet Printer 3.2 HP Design jet 4000PS Plotter 3.3 Plotterul cu cerneala pe baza de solventi CJ-F3308SKY

Bibliografie

1.1 Introducere
Elementele esentiale ale sistemelor birotice sunt: echipamentele fizice (componenta hard), programele (componenta soft) si informatiile care reprezinta obiectul prelucrarii. Componenta fizica este reprezentata de un calculator electronic sau de o retea de calculatoare, impreuna cu echipamentul pentru comunicatii.

1.2 Clasificarea dispozitivelor periferice


1.2.1 Perifericele de intrare : tastatura permite introducerea manuala a datelor sau comenzilor; mouse-ul faciliteaza operarea la calculator prin pozitionari, selectari de informatii, actionarea asupra unor obiecte de control si optiuni de meniu; scanner pentru introducerea imaginilor in sistemul birotic, unde vor fi retinute pe principii digitale; microfon si interfata pentru sunet pentru captarea directa de dispozitii si mesaje, comentarii si rapoarte, interviuri, tratative, conferinte etc. camera de luat vederi si interfata audio-video compatibila pentru inregistrarea imaginilor si transformarea lor in forma digitala; cititorul de CD (DVD) preia, pe principii optice, informatiile de pe discuri compacte (optice); lectorul optic de microfilme si interfata specifica transfera imaginile documentelor inregistrate optic pe pelicula sub forma de microfilm (eventual din arhiva electronica), astfel incat acestea sa poata fi proiectate pe monitorul calculatorului.

1.2.2 Perifericele de iesire cuprind: monitorul alb-negru sau color, care asigura afisarea informatiilor (ca interfata fizica se utilizeaza placa video); imprimanta pentru tiparirea (alb-negru sau color) a datelor, textelor / documentelor sau imaginilor;
2

plotter-ul pentru trasarea de schite, planuri, desene de specialitate alb-negru sau color; inscriptorul de CD-uri permite scrierea de informatii pe discurile compacte optice; interfata audio pentru transmitere de sunete (memorate sau in curs de receptie) in retele locale sau la distanta. Se pot folosi dispozitive electronice de tipul amplificatoarelor de sunet, difuzoarelor (speaker pentru calculator), incintelor acustice. Speaker-ul calculatorului emite mesaje si alte informatii sonore;

videoproiector - care preia imaginile ce s-ar afisa pe monitor si le proiecteza pe un ecran; imprimanta pentru microfilm si interfata sa permite transferul documentelor din memoria interna a calculatorului pe suportul specific, integrat in arhiva electronica.

2 Inregistratoare numerice (Plotter-e)


Inregistratoarele numerice, utilizate pe scara larga in prezent, sunt asociate ca echipament periferic unui sistem de calcul automat (unui calculator) si sunt cunoscute sub numele de plotter o simplificare a denumirii complete de Incremental Digital Plotter. In principiu, un inregistrator numeric se poate obtine din unul, asa cum se arata in figura1, pentru care semnificatia notatiilor utilizate pe desen este urmatoarea: 1 glisiere, 2 bara glisanta, 3 suport cu penite, A amplificatoare de intrare, CNA convertor numeric analogic, BCP bloc comanda penita (la semal logic 1 penita este lasata in jos pentru scriere, iar la comanda logica 0 penita este ridicata.

2.1 Clasificari ale plotter-elor


Existand mai multe tipuri constructive, cu numeroase variante, si diverse modalitati de utilizare, cu diferite caracteristici si indici de performanta, sunt ca urmare destule criteria de clasificare a plotter-elor. dupa modul de utilizare in raport cu sistemul de calcul, plotter-ele sunt: plotter online, adica trasor numeric ce functioneaza incadrat direct in structura sistemului de calcul, ca

periferic de iesire grafica ce primeste date si programe de lucru direct din memoria operativa a calculatorului la care este aliniat si plotter off-line, adica un inregistrator numeric care functioneaza independent si in afara configuratiei sistemului de calcul, primind datele de pe un suport magnetic de date (banda magnetica sau discheta) aflat intr-o unitate de citire atasata ,,plotter''-ului;

Fig. 1 dupa modalitatea de realizare a imprimarii desenului ,,plotter''-ele pot fi: cu penita, cu fascicul luminos (,,fotoplotter''), matriceal, electrostatic, termic si cu jet de cerneala (,,ink-jet'').
4

Plotter-ele cu penita folosesc pentru inscriere un dispozitiv mecanic la care elementul de desen (numit generic penita) are posibilitatea de miscare pe directia a doua axe ortogonale notate cu X si Y (v. fig. 1) prin comanda unor servomecanisme care raspund la semnalele de intrare (codate numeric) prin deplasari (mecanice) proportionale. Organul de desen poate fi: tocul cu pasta, cu mina, cu tus (capete Rotring) etc., iar suportul pentru desen este: hartia, calcul, folia transparenta etc. Dispozitivele de gravat utilizate in prezent sunt dotate cu mai multe penite (de la cel putin una la opt) selectabile prin programul de lucru cu ,,plotter''-ul, fiecare avand cate o alta culoare sau grosime a scrisului. ,,Fotoplotter''-ele utilizeaza, ca suport pentru desen, un film fotografic (in loc de hartie) si ca organ de inscriere un cap optic (in loc de penita), in rest fiind identic cu ,,plotter''-ul cu penita. Capul optic produce un fascicul de lumina (o ,,raza'') a carei intensitate luminoasa este modulata in acord cu deplasarea capului optic deasupra filmului, astfel ca dupa developare filmul este purtatorul desenului transmis de calculator. Impresionarea fotopeliculei poate avea loc intr-o incinta obscura sau in ultimul timp chiar la lumina zilei (in acest ultim caz se foloseste un film sensibil la o lungime de unda situata in afara spectrului vizibil si evident o sursa de radiatii adecvata). Plotter-ele matriceale, inspirandu-se din tehnologia folosita pentru imprimatele (masinile de scris) matriceale, folosesc o descompunere a desenului in puncte elementare situate pe o grila patratica. Pentru inscrieri se utilizeaza un cap cu ace care poate, pentru fiecare pozitie a sa, sa imprime punctele de pe traseul de desenat aflate in coincidenta cu punctele elementare ale grilei patratice (ale acelor). Calitatea desenului rezultat depinde de marimea pasului grilei, dar oricum ea este mai slaba decat calitatea desenului realizat de plotter-ele cu penita. Plotter-ele electrostatice se bazeaza pe descompunerea desenului in puncte elementare ca si cele matriceale, numai ca imprimarea se face pe cale electrostatica, printr-o depunere electrostatica a substantei de contrast numai in punctele de coincidenta ale desenului cu grila matriceala. Ele sunt mai sigure in functionare si mult mai rapide (deoarece deplasarea mecanismului se face numai dupa o singura axa). Plotter-ele termice sunt tot de tip matriceal, cu deosebirea ca folosesc un cap de imprimare termic si o hartie speciala termorezistiva. ,,Plotter''-ele cu jet de cerneala sunt si ele tot matriceale, fiecare punct al grilei care trebuie imprimat fiind inscris prin ejectarea unei minuscule picaturi de cerneala printrun tub capilar, sub actiunea unor campuri electrostatice care comanda deflexia pe cele doua axe (v. fig. 3) ;

dupa marimea suprafetei utile a desenului pe care il poate realiza (marimea suportului de exemplu a hartiei pe care se face imprimarea) plotter-ele se clasifica in: plotter-e mici (cu o suprafata a desenului echivalenta formatului A4, cel mult A3), plotter-e medii (care deseneaza pe hartie cu formatul pana la A2 sau A1), plotter-e mari (cu format pana la A0 inclusiv) si plotter-e foarte mari (care sunt plane si cu o suprafata a mesei de desenat de la doi la zece formate A0); dupa modul de fixare si pozitionare a hartiei si felul de realizare a deplasarii pe axa X, ,,plotter''-ele sunt de doua tipuri: plane si cu tambur (cilindrice). Plotter-ul plan este ca cel din figura 1, adica are o suprafata de desen orizontala, plana si fixa, penita fiind cea care se deplaseaza, executand ambele miscari (dupa cele doua axe X si Y). Deplasarea penitei (de fapt a suportului penitelor, 3 pe fig. 1) se face pe o bara glisanta (2 pe fig. 1, care reprezinta deci axa Y), iar bara se plimba pe o pereche de alte glisiere (notate cu 1 in fig.1) care sunt, deci, axa X. Fixarea hartiei pe placa de desen (pe planseta-masa) se realizeaza fie electrostatic (caz in care placa de desen este strabatuta pe suprafata sa de fire conductoare paralele intre care se stabileste o diferenta de potential electric, ceea ce conduce la exercitarea unor forte electrostatice de atractie aderare la placa a hartiei), fie prin vacuum (caz in care placa de fixare a hartiei are o retea plina de orificii prin care se aspira aerul, cea ce face ca hartia sa fie tinuta fix pe placa mesei). La ,,plotter''-ul plan hartia are forma unor coli dreptunghiulare de format standard (A4, A3, A2, A1, A0, kA0 unde k este un coeficient supraunitar evident nu prea mare k < 6, ..., 10). ,,Plotter''-ele cu tambur au hartia, pe care se face imprimarea, sub forma unor suluri (role) continue asezate pe un tambur cilindric orizontal deasupra caruia, dupa directia generatoarei, se deplaseaza penita (prin glisare pe o bara paralela cu tamburul), realizandu-se astfel axa Y. In acelasi timp hartia de pe tambur este derulata continuu (antrenarea hartiei se face prin frictiune cu niste role, sau, mai vechi, niste roti cu pinteni stifturi care intra in orificiile decupate pe marginea hartiei), realizandu-se astfel axa X. Deci, penita se misca dupa o singura axa (Y), cealalta miscare (dupa axa X sau t-timp) realizandu-se prin avansul longitudinal al hartiei, care se deruleaza de pe tamburul de fixare si se ruleaza pe un al doilea tambur paralel cu primul.

2.2 Sistemul de programare propriu al ,,plotter''-elor


In prezent ,,plotter''-ele sunt in fapt veritabile automate de desenat; o astfel de masina de desenat este un dispozitiv automat ce transforma cu o mare viteza si precizie datele numerice (care provin de la un calculator) in grafice si desene. Pentru a se face aceasta ,,transformare'' date numerice grafice, deplasarea penitei (iar la ,,plotter''-ele cu tambur si a hartiei) se realizeaza cu ajutorul unor motoare cu comanda numerica, asa cum sunt motoarele electrice pas cu pas ale caror bobine statorice sunt alimentate cu un tren de pulsuri electrice, de tensiune. Un puls de tensiune transmis unui motor pas cu pas provoaca o deplasare cu o valoare de baza constanta, denumita in general pas sau increment. Pasul corespunde celei mai mici distante de deplasare pe care operatorul o poate stabili de la panoul de comanda a ,,plotter''-ului. Accst pas de baza sau increment este, in mod obisnuit, de 0,1 mm sau 0,05 mm (uneori si 0,025 mm). In aceasta situatie, orice traseu sau figura elementara (dreapta, cerc, elipsa, curba, caractere alfanumerice etc.) se realizeaza printr-o succesiune de pasi trasati de penita prin comenzile transmise (comenzi elementare) in functie de datele numerice de intrare. O parte din aceste programe sunt asigurate de catre plotter-ul insusi, sub forma unor functii grafice pe care plotter-ul le realizeaza singur, eliberand astfel calculatorul la care este legat (aliniat) de rezolvarea unor probleme de amanunt (de rutina). Majoritatea plotter-elor au, deci, un sistem propriu de programare, asa cum se arata in schema din figura 2, prin care in afara degrevarii calculatorului se obtine si o economisire a timpului. Programele proprii ale ,,plotter''-elor sunt, in general, urmatoarele (v. fig. 2): Driver software care este programul de pilotare (coordonare) a activitatii de desenare automata, subrutine grafice de baza care asigura desenarea functiilor grafice elementare (dreapta, cerc, patrulater, elipsa, caractere alfanumerice etc.), subrutine grafice functionale prin care se asambleaza comenzile necesare realizarii unui desen (grafic) programat cu subrutinele grafice de baza si programul de aplicatie care contine toate comenzile necesare realizarii unui desen (grafic) anume dorit de utilizator. Pentru realizarea programului de aplicatie, plotter-ul este dotat cu un microprocesor specializat (pe figura 2 indicat prin dreptunghiurile ,,PLOTTER'' si Interfata ,,hardware'') care emite cateva comenzi (ordine proprii) pentru asa-zisa generare de vectori, programul de aplicatie continand multimea tuturor comenzilor pentru trasarea vectorilor generati ce reprezinta intreg desenul dorit sa fie

trasat. Generarea vectorilor se obtine cu ajutorul unui asa-numit interpolator liniar incorporat (aflat in partitia subrutine grafice functionale v. fig. 2).

Figura 2

Interpolatorul liniar incorporat calculeaza coordonatele pozitiilor succesive ale penitei pentru unirea printr-un segment de dreapta a doua puncte ale caror perechi de coordonate x si y sunt date (in functie de graficul care se cere a fi desenat). La plotter-ul digital, la care ne referim, penita poate ocupa numai pozitii discrete situate in nodurile unei retele patratice imaginare suprapusa peste hartia (suportul) de desen. Astfel, din fiecare punct al acestei retele, in
8

care s-a oprit, penita se poate deplasa cu un pas (increment) in 8 puncte vecine posibile. Aceste puncte vecine, posibile a fi inregistrate dupa realizarea pasului ce va urma, sunt indicate fie prin ordine (comenzi) elementare de deplasare pe o singura axa: YYXX ++ ,,, (cazuri in care penita se deplaseaza numai dupa orizontala sau numai dupa verticala, la stanga sau la dreapta si in sus sau in jos), fie prin combinarea acestor ordine elementare : + X cu + Y, + X cu Y, X cu + Y, X cu Y (cazuri in care penita se deplaseaza pe diagonale, adica pe directii care fac o 45 sau o 135 cu orizontala). Combinand si repetand de oricate ori acest set de comenzi elementare, ce include si ridicarea sau coborarea penitei, se poate trasa orice desen, oricat de complicat ar fi el, insa prin niste algoritmi corespunzatori.

2.3 Proprietatile geometrice ale plotter-elor


Principalele caracteristici de performanta geometrica ale inregistratoarelor numerice se definesc prin urmatorii termeni: rezolutia, ce caracterizeaza precizia desenului si reprezinta numarul de puncte care pot fi identificate separat si adresate pe o directie elementara. Ea este o masura directa a calitatii desenului ce poate fi realizat de plotter si se exprima fie ca numar de puncte pe unitatea de lungime (de exemplu: 50 puncte/mm), fie ca lungime a pasului elementar, deci ca increment (pentru exemplul dat anterior: 0,02 mm); repetabilitatea, care este proprietatea unui plotter de a identifica un acelasi punct de pe suprafata de desenat utila, prin comanda sa cu aceleasi coordonate. Ea se exprima ca o abatere intre pozitii succesive masurate in unitati de lungime (in cazul ideal abaterea este zero, adica prin aceeasi comanda, oricat de mult repetata, penita se duce in acelasi punct al desenului); neliniaritatea, ce reprezinta abaterea care rezulta intre dreapta ideala si dreapta reala (desenata). Se exprima prin numarul de puncte succesive care nu sunt pe dreapta comandata; precizie relativa, care se refera la abaterea intre dimensiunea maxima a suprafetei active de desenat, masurata in coordonate proprii, si valoarea exacta, masurata cu instrumente de precizie; adresabilitatea, ce exprima modalitatea de programare a coordonatelor punctelor (sau incrementul programat). In general, ea este mai fina decat rezolutia, fiind in fapt un
9

parametru prin care se asigura compatibilitatea intre diversele plotter-e (produse de firme constructoare diferite dar din aceeasi familie, sau cu rezolutii diferite).

2.4 Principiul de functionare al plotter-ului


El difera in functie de modalitatea de imprimare (cu penita, cu matrice etc.), de partea aflata in miscare (numai penita la inregistratoarele plane, sau si penita si hartia la cele cu tambur), de firma producatoare etc.

2.4.1 Plotter-ul cu jet de cerneala, al carui principiu functional-constructiv este


redat schematic in figura 3, realizeaza desenul tot prin puncte formate din minuscule pete de cerneala obtinute printr-un jet de cerneala ejectat printr-un varf de scriere dotat cu un tub capilar. Capul se deplaseaza de-a lungul tamburului cu hartie (pe directia generatoarei), iar tintirea punctului dorit de pe hartie se realizeaza printr-un camp electric de inalta tensiune care produce o deflexie (deplasare) a jetului de cerneala, prin forte electrostatice.

Figura 3

10

2.5 Cine si cand poate folosi un plotter?


Un plotter este un echipament dedicat celor care lucreaza in CAD/GIS, firmelor de proiectare, arhitectura etc. Practic, dedicat celor care au nevoie de grafice de mare rezolutie, diagrame bazate pe linii, planuri si tot asa. Foarte util poate fi un plotter si pentru ONG-uri care, prin actiuni active de promovare a cauzei lor, ajung efectiv sa includa tipariturile in planul de afaceri si ar considera ca, pe termen lung, investitia intr-un astfel de echipament i-ar ajuta, de fapt, sa economiseasca. Sau, de ce nu, un plotter poate fi util cuiva care sesizeaza o oportunitate daca are, de exemplu, prin vecinatati, organizatii cu nevoi speciale de print (precum sus-mentionate ONGuri). Un astfel de vizionar nu doar si-ar scadea propriile costuri (inclusiv de timp) cu materialele de promovare, ci ar putea oferi serviciul si altora.

3 Exemple de plotter-e cu jet de cerneala


3.1 Ink Jet Printer este un plotter la un pret accesibil
si care reda o calitate net superioara si o viteza de productie relativ buna in comparatie cu pretul de achizitie. Este destinat printurilor la rezolutii mari si de o calitate superioara, indifferent de complexitatea acestora. Datorita constructiei sale si dotarilor, utilajul permite punerea in executarea a unor volume mari de printuri fara ca operatorul sa fie nevoit sa supravegheze in totalitatea operatiunea de print. Imprimanta detine un sistem sigur si precis de roll up al meterialului printat ce asigura acuratetea si mentinerea printului in stare impecabila. De asemenea imprimanta este dotata si cu un sistem de uscare alcatuit din 2 parti distincte si anume: ansamblul termic format din 2 rezistente electrice ce degaja o caldura faborabila uscarii printului in timp util si partea de ventilare alcatuita dintr-un numar exact de ventilatoare ce pot debita un volum suficient de aer, astfel incat impreuna cu ansamblul termic printul sa fie complet uscat inainte ca acesta sa fie rolluit de sistemul automat de roll-up.

11

In ceea ce priveste sistemul de alimentare cu cerneala a capetelor de printare, acesta se face prin intermediul a 8 rezervoare de 500ml si a 8 magistrale de alimentare ceea ce inseamna 2 perechi de cate 4 culori, ceea ce permite schimbarea a 2 tipuri de cerneluri intr-un mod cat mai simplu si sigur. Plotterul este dotat cu 4 capete de printare ce pot reda o rezolutie de pana la 600x600dpi, senzori de citire a materialului pentru take up si senzori de citire a dimensiunilor suporturilor de printat. Masa de rulaj a plotterului este dotata cu un sistem de vacuum pentru mentinera materialului in permanenta la o distanta optima de printare fata de capetele de printare. Utilizarea unui soft recunoscut pe plan international si folosit de majoritatea companiilor producatoare de printere outdoor si indoor si anume PHOTOPRINT VS 5 licentiat, INK JET PRINTER se defineste a fi o imprimanta usor de operat si de utilizat. Cu viteza pana la 10mp/h INK JET PRINTER se distinge ca fiind un plotter util si totusi ieftin in comparatie cu utilajele existente la momentul de fata pe piata productiei publicitare romanesti. Cartusul este impachetat in cutie de la uzina producator. Este capabil sa printeze cu rezolutie inalta. Printurile se primesc cu culori vii. Cu o cantitate mica de cerneala se poate de printat imagini vii, frumoase cu o calitate mare a detaliilor.

Prioritatile plotterului Ink Jet Printer:

Accesibil dupa pret, plotterul are o productivitate inalta si este destinat pentru indeplinirea lucrarilor grafice de orice complexitate pe suporturi cu latimea de pana la 1,52m.

Poseda un sistem termic de uscare, doua sisteme independente de livrare a cernelurilor si o inalta productivitate, posedasia sistemei termice de uscare inseamna, ca printurile, printate la plotter, sunt gata pentru laminare imediat dupa imprimare.

Exploatare comoda: driverul se instaleaza usor si configurarea lor este pe intelesul tuturor, panoul de comanda este foarte simplu, iar incarcarea materialului pentru printare este foarte comoda.

Amortizarea printurilor. Cernelurile: 1 l 15 euro, capul de printare - 40 euro, pretul suportului este de la 1.4 euro/1m2. Amortizarea printurilor este, in dependenta de suport, de la 2 euro pentru 1m2.

12

Materiale utilizate pentru printare. Materialele ieftine si accesibile propuse de compania noastra sunt: High Glossy Photo Paper, Self Adhesive Glossy Photo Paper, Ink Jet Silk Fabric (water Proof), Self Adesive PET film, Backlit Film, Art Canvas Matt/Pure cotton (water Proof), Art Silk Fabric Matt (water Proof) etc.

Caracteristici tehnice Tehnologia de imprimare Latimea de imprimare Rezolutia Viteza de imprimare Livrarea cernelei Termojet

1520 mm; 600 x 600dpi 4-12 m2/h; Linie de livrare in continuu a cernelei. Rezervoare de 500ml. 64Mb (256Mb); Photoprint Centronics; 10/100 Base-TX; 2400 x 760 x 1120 mm

Memoria Software Interfata Interfata de retea Dimensiunile plotterului Masa netto Masa brutto Numarul de culori Pret(euro)

81kg. 88kg. 4 culori (CMYK) 3500 + TVA

13

3.2 HP Design jet 4000PS Plotter este unul dintre cele mai bune plotter-e HP cu o
viteza si o calitate exceptionala. Acest plotter vine cu o memorie inbuilt, cu dimensiunea de 256 MB. In general, plottere-le impresioeaza pe oameni prin viteza sa si HP cu jet de Plotter Design 4000PS nu este o exceptie. Acestuia nu ii va trebui mai mult de 5 minute pentru a incarca un fisier de 50MB sau o imagine si sa-l tipareasca. Nu este nevoie sa va faceti griji, chiar daca aveti un fisier 100MB pentru ca acast plotter poate imprima acel fisier in 10 minute. Greutatea acestui plotter este de 250lbs si alte specificatii sunt:

- Latime: 76 " - Adancime: 31,5 " - Inaltime: 53.2 "

Un plotter trebuie sa se concentreze asupra calitatii, precum si asupra cernelei. Calitatea de cerneala determina claritatea de iesire a unei imprimari. De asemenea, acest plotter este usor de aliment cu hartie. HP vinde acest produs pentru 5.450 dolari. Nu exista nici o indoiala in faptul ca: plotter-ele fac lucrul usor. "

14

3.3 Plotterul cu cerneala pe baza de solventi CJ-F3308SKY

Model Capuri de printare Numrul de capuri Rezooluia de printare Viteza de printare Limea de printare Limea materialului Tipul materialului Tipul suportului Tipul cernelurilor Curaare automat

CJ-F3308SKY SPECTRA SKYWALKER 2x4 720dpi 1pass-120m\h, 3-45m\h, 6pass-25m\h, 9pass-20m\h 3270mm 3380mm Frontlit Flex, Backlit Flex, Mesh, Textil PVC, Blockout etc. Roll\Folie C, M, Y, K Flux negativ Standard Flux pozitiv Standard

15

Reglarea rezoluie un punct pentru unitate Reglarea capurilor nlimea capului: de la 2 pn la 5mm deasupra materialului Software Interfa Direcia printrii Dimensiune Dimensiunea ambalajului Greutate Brut Greutate Net Alimentare Pre (euro) MainTop 5.2 SCSI II Unidirecional\Bidericional 4700x990x1265mm 5000x1000x1600mm 900kg 670kg 100-240V 21.500

16

4 Bibliografie

-Informatica, Tudor Sorin, Ed. LS Informat, Bucurest, 2002

-PC magazine

-www.eta2u.ro

-www.flamingocomputers.ro

-Tehnologia informatiei, Editura All, Bucuresti, 2000

-http://etc.md/ro/equipment.html

17