Universitatea Petrol - Gaze din Ploiesti

BAZELE INFORMATICII
 Curs Nr. 2
Arhitectura calculatoarelor
Curs Nr. 2

Index Curs Nr. 2

• ARHITECTURA SERIALÃ

• ARHITECTURA PARALELÃ
Curs Nr. 2

Materiale bibliografice

1. Marinoiu, C., Nicoară, S., Introducere în informatică, Ed. UPG Ploieşti,

2014
2. Knuth, D.E., The art of computer programming, Vol. I – Fundamental
Algorithms, ediţia a treia, Addison Wesley Longman, 1997
3. Marinoiu, C., Programarea în limbajul C, Ed. Universităţii din Ploieşti,
2000
4. Cormen, T.H., Leiserson, C.E., Rivest R.R., Introduction to algorithms,
MIT, 1990
5. Herbert Schildt, C manual complet, Ed. Teora, Bucureşti, 1998
6. Popescu, T., Dictionar de informatica, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1981
Curs Nr. 2

ARHITECTURA CALCULATOARELOR

Calculatorul are la baza 3 tipuri de resurse:

•resurse fizice (procesoare, memorie, dispozitive de intrare-iesire) sau
resurse hard (hardware)
•resurse logice (sisteme de operare, programe utilitare, programe
utilizator) sau resurse soft (software)
•resurse informationale – date organizate si memorate pe suporti de
memorie externa.
Functionarea calculatorului devine posibila prin activarea unui anumit
tip de conexiuni existente între unitatile sale cu destinatie speciala
numite unitati functionale.
Arhitectura unui calculator cuprinde reprezentarea unitatilor sale
functionale si a legaturilor dintre ele.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ

Arhitectura clasica (seriala) este reprezentata de sistemul de calcul

monoprocesor sau masina de calcul John von Neumann.
La modul cel mai general, un sistem de calcul von Neumann are la
baza urmatoarele unitati functionale:
•mediu de intrare – unitate de intrare (UI)
•mediu de iesire – unitate de iesire (UE)
•memorie – unitate de memorie (UM)
•ansamblu de prelucrare – unitate aritmetica si logica (UAL) sau de
executie
•element de comanda si control – unitate de comanda si control
(UCC)
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ

- UI preia sub controlul UCC informatia de la diverse dispozitive

(periferice) de intrare, o aduce la forma standard de reprezentare si o
transfera în UM. Informatia poate fi reprezentata de date sau
instructiuni de executat. Ex. de dispozitive de intrare: tastatura,
floppy disk, hard disk, CD-ROM, scanner etc.
- UE preia sub controlul UCC informatia din memorie si o transfera
într-o forma adecvata dispozitivelor de iesire: videomonitor,
imprimanta, banda magnetica, floppy disk, hard disk etc.
- UM are rolul de a stoca în locatii (celule) de memorie,
identificabile dupa adrese, date de intrare, seturi de instructiuni
destinate executiei (programe) si rezultate ale executiei acestora.
- UAL permite efectuarea unor operatii aritmetice sau logice
conform instructiunilor programului.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ

- Citirea instructiunilor din memorie, decodificarea lor si transmiterea

semnalelor de comanda pentru executia lor, catre UAL sau unitatile de
intrare-iesire, precum si controlul bunei functionari a întregului sistem
de calcul, cad în sarcina UCC.
- UCC + UAL = unitatea centrala de prelucrare (UCP) sau
procesorul calculatorului.
- UCP (Procesorul) + UM = unitatea centrala a calculatorului (UC).

Între elementele functionale de baza ale calculatorului exista cai de

comunicatie care permit circulatia informatiei reprezentata prin
adrese, date de prelucrat, comenzi.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ

Datele (în forma lor primara) si programul sunt preluate de UI, aduse
la forma standard de reprezentare si transferate în memorie unde sunt
memorate în locatii identificabile prin adrese. Fiecare instructiune a
programului este preluata de UCC, care decodifica operatia ce trebuie
executata, trimite UAL comanda corespunzatoare si solicita memoriei
transferul catre UAL a datelor aflate la adresele specificate în
instructiune. UAL executa operatiile cerute si depune sub controlul
UCC rezultatele temporar în memorie sau le transmite dispozitivelor
UE.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ
- ARHITECTURA UM -

Componenta fizica de baza în constructia memoriei o reprezinta

bistabilul – element care poate lua doar 2 stari stabile. Starile
bistabililor se asociaza în mod traditional cu cifrele binare 0 sau 1
numite si biti (binary digit). În calculatoare, bistabilii se realizeaza cu
ajutorul inelelor de ferita sau cu circuite integrate, iar cele doua stari
corespund perechii de tensiuni (0V, 5V).
Ex. de bistabili: perechile de stari perforat-neperforat, stins-aprins,
magnetizat-nemagnetizat.
O locatie de memorie poate fi privita ca o succesiune de bistabili, iar
la nivel formal ca o configuratie binara (succesiune de biti).
Observatie: Pe m biti consecutivi se pot reprezenta 2m configuratii
binare.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ
- ARHITECTURA UM (Continuare) -

Bitul - cea mai mica unitate de date care poate fi reprezentata si

prelucrata de calculator.
O succesiune de 8 biti formeaza un octet sau byte. Ea este cea mai
mica unitate de date adresabila.
Capacitatea memoriei este exprimata cu ajutorul multiplilor sai:
1 Kilobyte = 1024 bytes (210 bytes)
1 Megabyte = 1024 Kb
1 Gigabyte = 1024 Mb
1 Terabyte = 1024 Gb
1 Petabyte = 1024 Tb
1 Exabyte = 1024 Pb
2, 3, 4 bytes consecutivi formeaza un cuvânt. Lungimea cuvântului
difera de la un tip de calculator la altul.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ
- ARHITECTURA UM (Continuare) -

timpul de acces - timpul scurs de la cererea unei date din memorie si

pâna la obtinerea acesteia

scriere -transferul informatiei în memorie

citire - extragerea datelor din memorie

Executarea unei operatii de citire-scriere se poate face doar cunoscând

adresa locatiei de memorie implicate.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ
- ARHITECTURA UAL -

UAL sau unitatea de executie permite efectuarea unor operatii

aritmetice si logice asupra operanzilor de la intrare conform
comenzilor date de UCC.
Intrarile în UAL = instructiuni si operanzi
Iesirile UAL = rezultatul operatiei si diversi indicatori.
-indicatorii de conditie se refera la semnul rezultatului, paritatea
rezultatului, transport în afara rangului de semn
-indicatorii de eroare semnalizeaza diferite erori (de ex.: depasirea
capacitatii de reprezentare).
Operanzii si rezultatele operatiilor efectuate se memoreaza în zone
speciale de memorie numite registri.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA SERIALÃ
- ARHITECTURA UCC -

UCC realizeaza citirea instructiunilor programului din memorie si

executia lor, asigurand totodata si buna functionare a celorlalte unitati.
Instructiunile programului sunt de 2 tipuri:
- instructiuni de transfer de date, de calcul, de schimb de informatii cu
echipamentele periferice;
-instructiuni de decizie (modifica ordinea de executie a
instructiunilor programului).
Schematic, o instructiune poate fi reprezentata astfel:

-cod operatie indica operatia care trebuie efectuata

-in zona adrese se memoreaza adresa unui operand sau a unei
instructiuni.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ

Abandonarea principiului lui John von Neumann (un singur procesor care
executa o singura instructiune la un moment dat) a insemnat de fapt aparitia
calculatorului paralel (in jurul anului 1970).
Calculatorul paralel = o colectie de procesoare, de obicei de acelasi tip,
interconectate intr-o anumita retea, care permite coordonarea activitatilor lor
si schimbul de date.
Obs.: Distantele dintre procesoare sunt mici, iar intreg ansamblul obtinut
contribuie la rezolvarea unor probleme. Aceste caracteristici sunt esentiale
pentru a deosebi un calculator paralel de un sistem distribuit. Astfel, desi un
sistem distribuit este vazut tot ca o colectie de procesoare, diferenta este ca,
in acest caz, ele sunt distribuite pe o arie geografica mare, sunt de obicei de
tip diferit, iar scopul urmarit este utilizarea in comun a resurselor disponibile,
precum si colectarea si transmiterea informatiilor.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ
- scurt istoric -

-Calculatoarele Cray si Ciber (anii 1970) = primele calculatoare din

lume care au utilizat paralelismul. Ele au la baza un procesor vectorial
care implementeaza tehnica pipeline.
(termenul pipeline - o linie de selectie pentru hidrocarburile dintr-un
produs petrolier de baza (industria petroliera)).
-Urmeaza apoi o dezvoltare rapida de noi generatii de
supercalculatoare care cunosc imbunatatiri substantiale:
1. dispar bufferele (zonele tampon) de mare viteza
2. o parte din memorie e distribuita intre procesoare, iar o parte este
accesibila tuturor unitatilor
3. se imagineaza si se pun in practica noi modalitati de interconectare
a procesoarelor.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ
- clasificare -

Clasificarea sistemelor paralele se poate face dupa mai multe

criterii:
•numarul de procesoare
•viteza de lucru a procesoarelor
•mecanismul de control al sistemului
•modul de organizare al memoriei
•topologia dispunerii procesoarelor.
In legatura cu numarul de procesoare apare termenul de granulatie.
Granulatia poate fi:
-fina - aproximativ 1000 de procesoare fiecare tratand date putine;
-grosiera - aproximativ 16 de procesoare care trateaza date multe;
-medie - aproximativ 64 de procesoare.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ
- clasificare -

O modalitate clara de a clasifica calculatoarele paralele o datoram lui

Flynn (1966).
Conform acestei clasificari, exista 4 categorii de calculatoare
paralele:
1. SISD (Single Instruction Single Data) - un singur set de instructiuni
si un singur set de date;
2. SIMD (Single Instruction Multiple Data) – un singur set de
instructiuni si mai multe seturi de date;
3. MISD (Multiple Instruction Single Data) – mai multe seturi de
instructiuni si un singur set de date;
4. MIMD (Multiple Instruction Multiple Data) – mai multe seturi de
instructiuni si mai multe seturi de date.
Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ
- SISTEME SISD -

Un sistem SISD = calculatorul serial clasic (La un moment dat este

activa o singura instructiune (Single Instruction) care prelucreaza o
singura data (Single Data)).

Schematic, un sistem SISD se poate reprezenta astfel:

CPU (Central Procesor Unit) = unitate centrala de procesare

Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ
- SISTEME SIMD -

Un sistem SIMD este alcatuit dintr-o unitate de control (MCU –

Master Control Unit) si un numar de procesoare identice.
- Unitatea de control - transmite aceeasi instructiune la fiecare
procesor in parte.
- Procesoarele - executa aceeasi instructiune in acelasi timp (sincrona)
si au memorie proprie.
Schema unui sistem SIMD:

Sistemele SIMD sunt folosite mai ales la rezolvarea unor probleme

care permit executia acelorasi operatii in acelasi timp (ex.: probleme
de procesare a imaginilor, de dinamica fluidelor).
Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ
- SISTEME MISD -

Clasa sistemelor MISD cuprinde colectiile de procesoare pipeline,

considerate a fi in general neeficiente.

O singura data este prelucrata succesiv de aceste procesoare dupa

principiul benzii rulante.

Schematic, un sistem MISD se prezinta astfel:

Curs Nr. 2

ARHITECTURA PARALELÃ
- SISTEME MIMD -

Intr-un sistem MIMD functionarea oricarui procesor este

independenta de functionarea celorlalte. Modul de operare asincron
este facilitat de resursele pe care le are la dispozitie fiecare procesor,
cum ar fi: memorie locala, UAL proprie, contor program propriu etc.
Comunicarea dintre procesoare trebuie specificata explicit si este
posibila folosirea in comun a unui spatiu de memorie.
Schematic, un sistem MIMD se prezinta astfel: