Capitolul 1

1. Functia de baza ale noilor generatii de calculatoare Ctre mijlocul sec 20 apar calculatoarele electronice capabile s rezolve probleme complexe. n esen orice calculator trebuie s fie capabil: S memoreze nformaii, deci conine un dispozitiv de memorie S comande execuia operaiilor, conine un dispozitiv de comand S execute aceste operaii, conine un dispozitiv aritmetico-logic 2. sistem de calcu, definitie Sistemul de calcul este ansamblul de componente hardware si software in interactiune, destinat prelucrarii datelor. 3. Software definitie Componente logice (programe), prin intermediul crora sunt utilizate echipamentele, ansamblul componentelor logice fiind cunoscut sub numele de software. 4. Hardware definitie Componente fizice (echipamente), anasamblul lor fiind cunoscut sub numele de hardware; 5. Firmware definitie + exemplu Firmware-ul este component de programe ncrcate n memoria fix ROM de catre productorul sistemului de calcul. Aceast component se afl la limita dintre hardware i software, reprezentnd software-ul integrat n partea de hardware.

Capitolul 2
6. limbaj masina (in ce consta, este caracteristic fiecarui tip de calculator) Calculatorul poate executa numai instructiuni exprimate intern sub forma unor siruri de cifre binare. Programele in care instructiunile sunt scrise sub aceasta forma se numesc programe in limbaj masina. Limbajul masina este caracteristic fiecarui tip de calculator. 7. Ierarhia de nivele a unui calculator modern (7 nivele+ nume) schema, legatura intre nivele

Nivel 6 : Nivelul aplicaiilor Nivel 5 : Nivelul limbajelor de nivel nalt: Nivel 4 : Nivelul limbajului de ansamblare Nivel 3 : Nivelul sistemului de operare Nivel 2 : Nivelul mainii convenionale Nivel 1 : Nivelul de microprogram Nivel 0 : Nivelul logicii digitale
8. Arhitectura calculatorului definitie Arhitectura calculatoarelor reprezinta studiul proiectarii acelor parti ale unui sistem de calcul care sunt vizibile pentru programatori. 9. Arhitectura von Neumann al unui sistem de calcul (componentele principale) Componentele principale ale masinii fizice sunt urmatoarele:

Unitatea centrala de prelucrare (UCP): Executa prelucrarea datelor si controleaza functionarea calculatorului. De multe ori se numeste procesor. Unitatea de memorie (memoria interna sau principala): Pastreaza datele si instructiunile. Unitatea de intrare/iesire (I/E): Efectueaza transferul datelor intre calculator si mediul exterior acestuia. Interconexiunile: Permit comunicatia intre UCP, memoria internna si unitatea de I/E.

10. Componentele principale ale UCP (UNITATII CENTRALE DE PRELUCRARE) Componentele principale ale UCP sunt urmatoarele: Unitatea aritmetica si logica (UAL): Executa prelucrarile asupra datelor. Registrele: Reprezinta o memorie interna pentru UCP. Unitatea de comanda si control (UCC): Controleaza functionarea UCP si deci a calculatorului. Interconexiunile din cadrul UCP: Asigura conumicatia dintre UAL, registre si UCC. Sunt realizate sub forma unei magistrale, numita magistrala interna a UCP. 11. Rolul UAL (UNITATE ARITMETICO LOGICA) UAL implementeaza diferite operatii aritmetice si logice asupra operanzilor obtinuti din memorie. Contine, in principal, un circuit logic pentru adunare, numit sumator, toate operatiile reducandu-se la o succesiunde de operatii de adunare. 12. Rolul setului de registre din cadrul UCP Setul de registre din cadrul UCP pastreaza temporar operanzii unei operatii aritmetice sau logice, rezultatele intermediare si finale , sau adresele acestora. Utilizarea registrelor creste viteza de prelucrare, eliminand necesitatea accesului repetat la memorie. Ele reprezinta deci o memorie interna foarte rapida. 13. Principalele caracteristici ale unei locatii de memorie O locatie de memorie se caracterizeaza prin: Adresa: pozitia locatiei in cadrul memoriei. Continut: valoarea memorata la aceasta adresa. 14. Rolul unitatii de intrare-iesire Aceasta unitate asigura comunicatia dintre calculator si mediul exterior. Utilizatorii comunica sistemului informatiile inregistrate pe suporturi externe de informatie, iar rezultatele prelucrarilor sunt furnizate utilizatorilor pe asemenea suporturi.

Capitol 3
15. Reprezentarea informatiei in cadrul unui sistem de calcul (primele 2 paragrafe) Calculatoarele digitale prelucreaza informatia reprezentand-o pe doua stari codificate prin simbolurile 0 si 1. O astfel de reprezentare a informatiei se numeste reprezentare binara. Unitatea informatiei o reprezinta starea binara numita bit. Un bit se codifica prin 0 sau 1, putand reprezenta numere sau valori logice. La interpretarea numerelor, simbolurile 0 si 1 reprezinta cifre binare iar la reprezentarea valorilor logice 0 si 1 reprezinta fals/adevarat. 16. Codurile alfanumerice (definitie + exemple) Codurile alfanumerice realizeaza o corespondenta biunivoca intre multimea de semne (un alfabet) si multimea cuvintelor binare de o anumita lungime. Se utilizeaza pentru memorarea si transmiterea unor mesaje in vederea unei reprezentari grafice (ex: transmiterea de catre unitatea centrala a unui mesaj care sa se afiseze la imprimanta sau la consola). Cele mai utilizate coduri alfanumerice sunt EBCDIC si ASCII.

17. Definitia algebrei booleene. Cine a definit-o, cand. Precizati elementele care o defines Algebra booleana sau logica este o metoda care permite studiul relatiilor logice (George Boole - 1853). Algebra booleana consta dintr-o multime S={0,1}, un set de operatori fundamentali {SI, SAU, NU} si un numar de axiome. 18. Poarta logica si/ sau/ nu/ si nu/ sau nu/ sau exclusiv (tabel). Enumeram simbol grafic, functia algebrica, tabel de adevar

19. Chip. Definitie Un chip este o pastila de siliciu, de forma unui patrat cu latura de cativa milimetri. Din considerate mecanice si termice, pastila este plasata intr-o capsula de plastic, de dimensiuni mai mari. Conexiunile pastilei de siliciu cu alte circuite, sursele de tensiune si masa electrica se realizeaza prin asa numitii pini, plasati pe laturile capsului de plastic. 20. Circuit logic elementar. Definitie

Un circuit logic elementar (CLE) este ansamblul de elemente electrice si electronice cu ajutorul carora se efectueaza operatii logice elementare. CLE functioneaza binar, folosind elemente sau dispozitive care se pot afla in doua stari distincte, carora li se asociaza valorile binare 0 si 1. 21. Clasificarea circuitelor logice elementare in functie de gradul de complexitate (numarul de porti) In functie de gradul de complexitate (numarul de porti pe care le contin) circuitele sunt de urmatoarele tipuri: SSI (Small Scale Integrated) - circuite cu integrare pe scara mica (pana la 10 porti logice)(Ex: porti, bistabile) MSI (Medium Scale Integrated) circuite cu integrare pe scara medie (intre 10 si 100 de porti logice) (Ex: decodificatoare, multiplicatoare, register, numaratoare) LSI (Large Scale Integrated) circuite cu integrare pe scara larga (intre 100 si 100.000 porti logice) (Ex: controlere serial, paralele, pentru intreruperi, memorii de capacitate redusa) VLSI (Very Large Scale Integrated) circuite cu integrare pe scara foarte larga (100.000 1.000.000 porti logice) (Ex: microprocesoare, circuite de memorie, microcontrolere de complexitate redusa) ULSI (Ultra Large Scale Integrated) circuite cu integrare pe scara ultra larga (peste 1.000.000 porti logice) (Ex: memorii de mare capacitate, microprocesoare modern) 22. Clasificarea circuitelor logice elementare in functie de capacitatea de a memora o stare anterioara In functie de capacitatea de a memora o stare anterioara, exista doua tipuri de circuite logice: Combinationale - nu memoreaza starea anterioara, deoarece nu exista conexiuni inverse dinspre iesire spre intrare; Secventiala iesirea depinde atat de intrarile curente cat si de starea anterioara a circuitului; functia de memorare se datoreaza conexiunilor inverse din circuit. 23. Module de circuite combinationale predefinite utilizate in structura unui sistem de calcul (enumerati). Exemple Exista cateva module de circuite combinationale predefinite utilizate in structura calculatoarelor: Decodificatoare; Codificatoare; Convertoare de cod; Comparatoare; Multiplicatoare; Demultiplexoare; Sumatoare. 24. Clasificarea circuitelor secventiale dupa modul de schimbare a starii elementelor de memorie Dup modul de schimbare a strii elementelor de memorie exist dou tipuri de circuite secveniale: Circuite sincrone-modificarea strii se face sincron cu un impuls de tact, n funcie de intrri i de starea curent Circuite asincrone-modificarea strii depinde numai de intrri i starea curent 25. Exemple de circuite secventiale semnificative, utilizate in structura unui sistem de calcul Exist cteva circuite secveniale semnificative cum ar fi:

Bistabile Numrtoare Registre Circuite de memorie

26. Precizati si definiti parametri specifici fiecarui tip de circuit in ceea ce priveste operatiile cu memoria Operaiile cu memoria sunt caracterizate de parametrii specifici fiecrui tip de circuit. Cei mai importani parametri sunt: Timpul de acces Ciclul de memorie Timpul de acces este timpul dup care se obin datele din memorie la ieirile cirucuitului fa de momentul aplicrii, adresei la intrare. Ciclul memoriei sau timpul de ciclu definit pentru citire sau pentru scriere, reprezint durata ntre dou accese succesive. 27. Utilitatea circuitelor secventiale Circuitele secveniale se utilizeaz cu precdere pentru: Memorarea datelor i a programelor-circuite de memorare, registre Contorizarea unor evenimente, incrementarea adreselor, temporizarea unor semnale sau divizarea unor secvene-circuite de numrare Controlul secvenei de execuie a instruciunilor-circuite de comanda(automate de stare)

Capitol 4
28. Componente unitatii de comanda si control (UCC) Unitatea de comanda aduce instructiunile din memoria principala si determina tipul lor. Ea descompune fiecare instructiune intr-o secventa de faze. Fiecare faza este caracterizata de un set de microcomenzi care comanda efectuarea unor operatii elementare in modulele de executie ale unitatii centrale. 29. Rolul acestei component Rolul componentelor unitatii de comanda: Registrul de instructiuni- pastreaza codul instructiunii in curs de executie; Numaratorul de program- este un registru numarator care contine adresa instructiunii curente Registrul de stare- este format dintr-un set de bistabile de stare care contin informatii legate de modul de executie a instructiunilor(ex. validarea intreruperilor, executia pas cu pas), rezultatele operatiilor aritmetice si logice (ex. depasire de capacitate de reprezentare, transport spre rangul superior) sau informatii legate de continutul anumitor registre(continutul unui registru este par sau impar, continutul este zero); Generatorul de tact-genereaza semnalul de tact pentru functionare asincrona a intregului calculator;frecventa sa determina viteza de lucru a calculatorului; Blocul circuitelor de comanda-genereaza semnalele de comanda necesare executiei instructiunilor, semnalele de comanda sunt specifice tipului unei instructiuni, fazei curente si informatiei de stare din unitatea centrala; Generatorul de faze- creeaza succesiunea specifica de faze care compun o instructiune; faza urmatoare este determinata de faza curenta,tipul intructiunii si informatia de stare din unitatea centrala. 30. Campurile unei instructiuni masina (care sunt, le ce se refera campurile respective) In general, o instructiune masina trebuie sa cuprinda doua campuri: Codul operatiei, adica operatia care trebuie efectuata (operatie aritmetica, logica, etc.)

Zona de adrese care cuprinde la randul ei un numar de adrese pentru operanzi, o adresa pentru rezultat si adresa de instructiuni care urmeaza.

31. Modul de adresare. Definitie. Modul de adresare reprezinta algoritmul de calcul al adresei operanzilor. 32. Ciclul masina. Definitie Un ciclu-masina reprezinta timpul total necesar executarii comenzii masurat in impulsuri de tact. Cu cat o instructiune se compune din mai multe micro-operatii, cu atat durata ei de executie creste. 33. Ciclul instructiune. Definitie Timpul total pentru executia instructiunii se numeste ciclu-instructiune si se masoara tot in impulsuri de tact. 34. Adresare imediata (tot ce stim despre) Adresarea este imediata atunci cand in instructiune se specifica valoarea operandului si nu adresa acestuia. 35. Adresare prin registri Adresarea este prin registri atunci cand in zona de adresa se specifica un registru de memorie. In acest caz este necesar ca, in prealabil, registrul respectiv sa fie incarcat cu valoarea dorita. 36. Adresarea prin locatie de memorie Adresarea este prin locatie de memorie atunci cand informatia folosita pentru calculul adresei operandului se preia din memorie. Acest mod de adresare necesita un algoritm de calcul pentru localicarea operandului. 37. Adresarea directa Adresarea directa se refera la faptul ca informatia din instructuine reprezinta chiar locatia unde se memoreaza operandul. 38. Adresarea indirecta La adresarea indirecta informatia din instructiune reprezinta adresa adresei operandului. Aceasta modalitate necesita un ciclu suplimentar de calcul al adresei. 39. Adresarea indexata La adresarea indexata valoarea din instructiune se aduna algebric cu valoarea unui registru pentru a determina adresa operandului. 40. Clasificarea instructiunilor masina dupa operatia pe care o genereaza (enumeram) Dupa operatia pe care o genereaza avem: Instructiune de transfer de date intre memorie, registrii sau stiva Instructiuni aritmetice. Orice procesor executa: Operatii elementare cu numere intregi (reale) sau operatii complexe, implementate hardware sau software; Operatii logice si de deplasare care lucreaza la nivel de bit, folosite pentru determinarea bitilor de control din cuvintele de stare sau pentru realizarea rapida a unor operatii aritmetice (inmultirea cu 2, impartirea la 2). Instructiuni de comparatie si de salt. Aceste instructiuni genereaza continuarea executiei

programului de la o alta adresa decat cea imediat urmatoare. Instructiuni de repetare-folosite pentru executia repetata a unei secvente de instructiuni, folosind o variabila contor. Aceasta variabila memoreaza numarul de cicluri ce trebuie efectuate. Instructiuni de apel procedura-in care, pentru executarea unei proceduri se memoreaza pe stiva adresa de revenire utilizata dupa executia procedurii apelate. Instructiuni de intrare-iesire- folosite pentru trensferul de date cu dispozitivele periferice. Acestea contin adresa unui dispozitiv sau a unui 41. Clasificarea instructiunilor masina dupa modul de reprezentare a operanzilor Dupa modul de reprezentare a operanzilor, instructiunile se impart in: Instructiuni in virgula fixa Instructiuni in virgula mobila Instructiuni zecimale Instructiuni pe siruri de caractere Instuctiuni matriciale Instructiuni care opereaza asupra structurilor de date tabelare. Orice sistem de calcul cuprinde setul standard de instructiuni, adica instructiuni in virgula fixa. 42. Clasificarea instructiunilor masina dupa forma instructiunii, structura si lungimea ei Dupa forma instructiunii, structura si lungimea ei, instructiunile se impart in: Instructiuni cu format fix - instructiunile cu aceasi lungime si implica o structura simpla a procesorului, dat o utilizare ineficienta a memoriei. Instructiuni cu format variabil - lung depinde de tipul operanzilor, de numarul de operanzi si de modul de adresare. Pentru executia unor astfel de instructiuni procesorul trebuie sa determine la citirea instructiunilor din memorie, lungimea instructiunilor si de asemenea, sa citeasca in cicluri succesive toate cuvintele de memorie aferente instructional 43. Clasificarea instructiunilor masina dupa modul de adresare a operanzilor Dupa modul de adresare a operanzilor, instructiunile pot fi: Cu nici o adresa - operanzii sunt cautati rapid in stiva sistemului de calcul Cu o singura adresa - aceasta codifica de regula operatii unare Cu doua adrese - pentru operatii binare, in care una dintre adrese este un registru, iar cealalta o adresa de memorie 44. Procesoare CISC ( care sunt principalele elemente ce le caracterizeaza) Procesoarele CISC (Complex Instruction Set Computer) Sunt procesoarele cu set complet de instructiuni cu format variabil, care permit un numar mare de moduri de adresare Executarea unei instructiuni presupune efectuarea mai multor operatii in mai multe cicluri masina. Procesoarele rezultate sunt complexe, cu numar mare de cablaje care realizeaza implementarea setului de instructiuni Aceste procesoare utilizeaza memoria interna 45. Procesoare RISC Procesoarele RISC (Reduce Instruction Set Computer) Sunt procesoarele cu set redus de instructiuni car au instructiuni elementare, majoritatea putand fi executate intr-o singura perioada de ceas Instructiunile au lungime fixa folosind un singur acces la memorie Au un numar minim de moduri de adresare, si in compensatie un numar mare de registrii in care se depun operanzi

Este de preferat ca instructiunile sa lucreze cu operanzii in registrii, operatile fiind elementare. Datorita simplitatii operatiilor elementare pot fi construite unitati de procesare paralele rezultand executarea simultana a mai multor instructiuni Cu acese procese se implementeaza tehnica PIPE-LINE de executare a instructiunilor in care in fiecare perioada de ceas se preia cate o instructiune. La un moment dat sunt in executie mai multe instructiuni, in diverse stadii. Acest mecanism a fost preluat de INTEL incepand cu seria 486.

Capitolul 5
46. Setul de registri a unitatii centrale de prelucrare (pe scurt) 47. Clasificarea registrilor in functie de tipul de informatie care se vrea localizata n funcie de tipul de informaie care se vrea localizat avem: registrul segment de cod registrul segment de date registrul extrasegment (folosit pentru suplimentarea dimensiunii segmentului de date), registru segment de stiv (folosit pentru localizarea stivei n memoria intern) 48. Specificati care sunt registri de lucru cu memoria interna Alte categorii de regitrisunt regitrii de lucru cu memoria intern : Registrul de adres a memoriei - conine adresa locaiei de memorie care va fi accesat la un moment dat. Orice operaie cu memoria se realizeaz prin consultarea informaiei din acest registru. Registrul de date -coninecuvntul de date sau de instruciune care a fost citit din memoria intern sau care va fi scris n memoria intern. Registrul acumulator (pot fi mai multe) - memoreaz operanzi i rezultate ale operaiilor executate de unitatea aritmetico-logic n procesul de calcul. Registrul index - este utilizat n cazul adresrii indexate i al modurilor de adresare derivate din aceasta. Registrul contor program - conine adresa instruciunii ce trebuie executat dup terminarea execuiei instruciunii curente. Coninutul lui se mrete cu lungimea instruciunii executate sau se ncarc adresa unei instruciuni la care se face un salt. Registrul de instruciune - conine zona care descrie codul operaiei i modul de adresare din instruciunea curent. Aceast informaie este folosit de unitatea de comand a unitii centrale de prelucrare. Registrul indicator de stiv - conine adresa vrfului stivei, valoarea lui modificndu-se ori de cte ori se depun sau se extrag informaii din stiv. Registrul de stare al procesorului - memoreaz cuvntul de stare al procesorului ce sintetizeaz starea sistemului la un moment dat. Aici se memoreaz informaia privind procesul n curs de execuie, iar coninutul acestui registru se salveaz n memoria intern n cazul ntreruperii procesului, pentru a fi rencrcat n cazul reluriiprocesuluintrerupt. 49. Unitatea aritmetica si logica. Definitie Unitatea aritmetic i logic (UAL) este un ansamblu de circuite logice ce compun unitatea funcional a sistemului de calcul. 50. Indicatorii de conditii furnizati de unitatea aritmetico-logica. Exemple Aceti indicatori se reprezint pe cte un bit, fiind spre exemplu: bitul de transport poziionat n cazul n care a aprut un transport lao operaie de adunare;

bitul de depire care se poziioneaz dac rezultatul a fost mai mare dect valoarea maxim admis n modul de reprezentare ales; bitul de zero se poziioneaz dac rezultatul este nul; este folosit n instruciunile de comparare, care se execut prin scderea elementelor comparate, egalitatea fiind confirmat de poziionarea bitului de zero. bitul de paritate intervine la biii de control i specific paritatea rezultatului; bitul de semn care definete semnul rezultatului, fiind poziionat cndrezultatul este negativ.

51. Magistrale. Rolul magistralelor. Exemple 52. Clasificarea magistralelor in functie de natura de informatie transferata n funcie de natura informaiei transferate, magistralele pot fi: magistrale de adrese care conin linii de adrese pe care se transfer informaiilede adres; magistrale de comenzi care conin linii de comenzi i de stare ; magistrale de date care conin linii de date. 53. Clasificarea magistralelor in functie de sensul transferului de informatii Dup sensul transferuluide informaii, magistralele pot fi: unidirecionale ,cnd transferul se realizeaz ntr-un singur sens (de exemplu: magistralade adres, care are ntotdeauna ca destinaie registrul de adres); bidirecionale , cnd informaia poate fi vehiculat n ambele sensuri, alternativ (de exemplu : magistrala de date). 54. Caracteristicile magistralei Magistralele se caracterizeaz prin: numrul de linii pe care se face transferul de informaii, frecvena de ceas la care lucreaz, rata de transfer a datelor i arhitectura magistralei. 55. Arhitectura magistralei. Definitie Arhitectura magistralei definete tipul de adaptoare pe care le accept i implicit tipul de echipamente periferice, numrul i natura extensiilor. 56. Port. Definitie. Tipuri de port. Exemple Legtura unui echipament la magistral se realizeaz de obicei printr-un conector fizic numit PORT i printr-o component de interfa numit ADAPTOR. Porturile sunt : seriale ,atunci cnd datele se transmit bit cu bit,pe o singur cale i paralele ,cnd transferul se face concomitent pentru un numr de bii, pe mai multe ci. 57. Adaptor. Definitie Adaptoarele sunt circuite integrate, care permit procesorului s comunice i s conecteze echipamente periferice. Ele au rolul de pregtire a informaiei n forma cerut de magistral, n cazul prelurii informaiilorde la dispozitivele periferice sau invers. 58. Sisteme de calcul cu procesoare multiple Necesitatea creterii vitezei de prelucrare a unui sistem de calcul a condus la ideea prelucrrii n paralel a instruciunilor unui program aflat n execuie. Pentru a fi posibil acest lucru a fost necesar

modificarea structurii unitii centrale de prelucrare a sistemului de calcul, rezultnd astfel urmtoarele variante de sisteme de calcul: Sisteme de calcul cu procesor vectorial Sisteme de calcul cu uniti de calcul multiple Structura pipe-line Procesoare grafice sau procesoare de intrare-ieire Procesorul de tip bit-slice 59. Performantele unui sistem de calcul depind de: .... Performanele unui sistem de calcul sunt determinate, n primul rnd, de performanele procesorului, adic de : complexitatea setului de instruciuni, viteza de execuie a instruciunilor, frecvena de ceas, numrul de regitri, tipurile de date folosite, modurile de adresare a datelor. 60. Flops. Definitie FLOPS reprezint o unitate de msur a puteriide calcul a unui calculator sau sistem de calcul, msurnd numrul maxim de operaii n virgul mobil, (de regul adunri i nmuliri), ce sunt executate pe secund. Unitatea FLOPS i gsete folosul mai ales n domeniul calculelor tiinifice, la care calculul n virgul mobil este frecvent folosit. FLOPS nu este unitate SI, dar poate fi apreciat ca o unitate de msur avnd mrimea 1/s.

Capitolul 6
61. Memorie. Definire dpdv fizic, dpdv logic (functional) Din punct de vedere fizic memoria este constituita din elemente care pot avea doua stari: 0 sau 1. Rezulta ca putem defini memoria ca pe o succesiune de dispozitive logice elementare capabile sa retina fiecare o valoare binara, adica un bit de informatie. Din punct de vedere functional memoria poate fi privita ca o insiruire de biti care se caracterizeaza prin valoare si prin pozitia lor in aceasta secventa(adresa). 62. Locatie de memorie. Definitie. Principalele caracteristici Prin constructia sistemului de calcul, accesul la informatia din memorie se poate realiza la nivelul unui grup de biti numiti locatie de memorie. Deci locatia de memorie este unitatea adresabila a memoriei. 63. Caracteristici ale memoriei (enumeram cu liniuita) Cuvantul de memorie - reprezinta numarul de octeti de informatie care pot fi cititi sau scrisi intr-o singura operatie de transfer cu memoria. Transferul cu memoria este operatia prin care de la o adresa de memorie sunt transferati un numar de biti corespunzator citirii sau scrierii in memorie. Unitatea de transfer cu memoria este cuvantul de memorie. Lungimea cuvantului de memorie - este o caracteristica constructiva a sistemului de calcul. Ea reprezinta unul dintre criteriile de grupare a calculatoarelor: 8,16,32,64 de biti, etc. Capacitatea de memorie - reprezinta numarul maximde biti de informatie care pot fi memorati la un moment dat. Altfel spus, capacitatea de memorie este data de numarul de locatii de memorie. Ca unitate de masura se folosesc multiplii byte-ului in functie de ordinul de marime a memoriei, informatie ce caracterizeaza diferitele generatii de calculatoare.

Tipul de acces la memorie - orice acces la memorie este precedat de furnizarea de catre procesor a adresei de memorie, unde se face operatia de scriere sau citire. Tipul de acces la memorie reprezinta intervalul scurs intre momentul furnizarii adresei de catre procesor si momentul obtinerii informatiei. In cazul in care memorarea este prea lenta in comparatie cu viteza de lucru a procesorului pe durata accesului la o locatie de memorie apar pentru procesor timpi suplimentari de asteptare. Noile tehnologii de realizare a memoriei urmaresc o scadere a timpului de acces astfel incat memoria sa lucreze sincron cu procesorul fara a introduce stari de asteptare. Ciclul de memorie - este timpul minim necesar intre doua accesari succesive la memorie. Acesta cuprinde timpul rezervat accesului propriu-zis, dar si timpii de regie ai unitatt de memorie, necesari pentru desavarsirea acestuia. Viteza de transfer(rata de transfer) - este similara unui debit si reprezinta viteza cu care se furnizeaza o informatie. Ea reprezinta numarul de unitati de informatie transferata in unitatea de timp. Se masoara in octeti sau multiplii de octeti pe secunda. Viteza de transfer poate fi imbunatatita daca accesarea unei adrese de memorie nu este urmata doar de citirea unui singur cuvant de memorie, ci de citirea mai multor cuvinte succesive. Costul - este pretul memoriei raportat la capacitatea de memorie.

64. Clasificarea memoriei dupa tipul de acces Dupa tipul de acces: Cu acces direct sau aleator: RAM(Random Acces Memory) - in acest caz timpul de acces la orice locatie de memorie este acelasi. El nu depinde de adresa locatiei de memorie, ci numai de caracteristicile constructive ale memoriei. Timpul de acces este comparabil cu viteza de lucru a procesorlui. Cu acces pozitional - in care sunt necesare operatii de pozitionare ce preced accesul la memorie. In acest caz, timpul de acces depinde de adresa. 65. Clasificarea memoriei dupa posibilitatea conservarii informatiei in momentul intreruperii tensiunii de alimentare Dupa posibilitatea conservarii informatiei in momentul intreruperii tensiunii de alimentare: Volatile - la care informatia se pierde la intreruperea tensiunii de alimentare(ex: memoria cu semiconductori) Nevolatile - la care informatia se conserva la interrupter tensiunii de alimentare (ex:memoria cu ferite) 66. Clasificarea memoriei dupa tehnologia de realizare Dupa tehnologia de realizare: Memorii cu ferite - in acest caz informatia este memorata pe baza sensului campului magnetic produs in jurul unor inele de ferita. Acest tip de memorie nu este volatila, dar are dezavantajul ca citirea este distructiva. In consecinta, cicul de memorie cuprinde citirea si rescrierea in cazul operatiei de citire sau stergerea si scrierea in memorie in cazul operatiei de memorare. Aceste tipuri de memorie pot functiona numai intre anumite limite de temperatura, au o dimensiune semnificativa, dar reprezinta o tehnologie depasita. Memorii cu semiconductori - in care information este memorata folosind circuite ce permit sau nu trecerea curentului electric. Aceste memorii sunt volatile si pentru a nu se pierde informatiile au nevoie de o baterie de alimentare proprie de intrerupere la avaria de alimentare care face apel la o baterie suplimentara(sursa de putere neintreruptibila - UPS) pentru salvarea datelor pe un suport de memorie nevolatila. Aceste memorii nu au citirea distructiva.

67. Clasificarea memoriei dupa operatiile care pot fi executate Dupa operatiile care pot fi executate: memorii cu citire/scriere - care permit atat scrierea cat si citirea informatiei in/din memorie. Memoria RAM este o memorie de acest tip. memorii permanente - numite ROM(Read Only Memory) - sunt memorii care in principiu permit doar operatii de citire a informatiilor memorate. Sunt memorii nevolatile, iar informatia memorata este scrisa o singura data si nu poate fi suprascrisa prin metode obijnuite. Ele sunt folosite pentru memorarea sigura si ieftina a unor secvente de program frecvent utilizate in sistemele de calcul. Aceste memorii sunt in general mai lente decat memoria RAM. De aceea se utilizeaza transferul programelor din memoria ROM in memoria RAM pentru a fi executate acolo cu performante sporite. 68. Memoria cache. Definitie. Principalele caracteristici Memoria cache este o memorie specializata utilizata in scopul scaderii timpului de acces la informatia din memoria interna. 69. Comparatie intre memorie interna si externa Comparativ cu memoria interna, memoria externa este: Nevolatila Cu acces pozitional Cu timp de acces mai mare Cu viteza de transfer mai mica Cu cost mai mic Cu o capacitate mult mai mare Este o memorie de tip citire/scriere Are o densitate de memorie variabila de la un echipament la altul si de la un suport la altul

Capitolul 7
70. Rolul dispozitivelor de intrare - iesire in cadrul unui sistem de calcul. Introducerea i extragerea informaiei din calculator se realizeaz prin intermediul dispozitivelor de intrare-ieire (DI/DO) numite i dispozitive periferice(DP). O parte dintre aceste dispozitive permit comunicarea dintrecalculator i utilizatorul uman, iar altele realizeaz comunicarea cu alte calculatoare sau asigur legtura cu procese reale. Dispozitivele de intrare-ieire se conecteaz la unitatea central prin intermediul interfeelor de intrareieire. Complexitatea interfeelor variaz foarte mult: de la nite simple registre, pn la controlere inteligente realizate cu microprocesor. Din punct de vedere logic, dispozitivele perifericesunt vzute de ctre sistemul de operare al calculatorului ca fiiere, iar interfeeleca i canale de comunicaie. 71. Clasificarea dispozitivelor de i-e. 72. Dispozitive de intrare- exemple tableta grafic, mouse-ul, trackball-ul, joystick-ul, ecranul senzitiv,

 73.

creionul optic, butoanele, cheile funcionale, tastatura Scanerul webcamul Dispozitive de iesire- exemple Monitorul Imprimanta boxele

Capitolul 8
74. Clasificarea magistralelor dpdv ierarhic (le enumeram) Un sistem de calcul dispune de o serie de magistrale. Considerate ierarhic, acestea sunt : Magistrala procesorului reprezint nivelul cel mai nalt de magistral pe care chipul procesorului l folosete pentru transferul informaiilor de la i nspre procesor. Magistrala cache este o arhitectur de nivel nalt ce implic o magistral dedicat pentru accesarea memoriei cache. Aceasta este uneori denumit magistrala din spate (backside bus). Magistrala de memorie este o magistral de nivelul doi ce asigur conexiunea ntre subsistemul de memorie i procesor; n unele sisteme, magistralele procesor i cea de memorie coincid. Magistrala local I/O este o magistral de intrare/ieire de mare vitez, folosit pentru conectarea perifericelor la memorie i procesor. Magistrala standard I/O este conectat cu celelalte magistrale, folosindu-se vechiul standard de I/O, pentru periferice de vitez mai redus. 75. Definim notiunea de magistrala dpdv conceptual Din punct de vedere conceptual, magistrala este un mediu comun de comunicaie ntre componentele unui sistem de calcul. 76. Definim notiunea de magistrala dpdv fizic Din punct de vedere fizic este alctuit dintr-un set de linii-semnal care faciliteaz transferul de date i sincronizarea ntre componentele sistemului. 77. Precizam care sunt elementele definitorii ale unei magistrale (setul de semnale, setul de reguli) n accepiunea clasic, o magistral se compune din urmtoarele tipuri de semnale: semnale de date semnale bidirecionale utilizate pentru transferul de date i instruciuni; semnale de adres utilizate pentru specificarea adresei modulului destinaie sau surs; semnale de comand utilizate pentru specificarea direciei de transfer i a tipului de modul adresat; semnale de control utilizatepentru reglarea condiiilor de transfera datelor; semnale de ntrerupere care permit semnalizarea unor evenimente interne sau externe i implicit determin ntreruperea execuiei programului curent; semnale de tact folosite pentru sincronizare i pentru generarea unor semnale de frecven programabil; semnale de alimentare utilizate pentru alimentarea modulelor sistemului;

semnale de control al accesului folosite pentru arbitrarea i controlul accesului pe magistral.

78. Clasificarea magistralelor dupa modul de lucru in raport cu semnalul de tact Dup modul de lucru n raport cu semnalul de tactexist magistrale: sincrone ciclurile de transfer sunt direct corelate cu semnalul de tact; viteza de transfer este mai mare, ns dimensiunea magistralei este limitat de frecvena tactului. asincrone n cazul acestor magistralenu exist o legtur direct ntre evoluia n timp a unui ciclu de transfer i tactul sistemului. 79. Clasificarea magistralelor dupa numarul de unitati MASTER conectate pe magistrala Dup numrul de uniti MASTER conectate pe magistralavem magistrale: unimaster cu un singur modul masterconectatpe magistral. Acest tip de magistral nu necesit mecanisme de arbitrare a magistralei. Avem modulul MASTERcare poate s iniiezeun ciclu de transfer i modulul SLAVEcare poate fi comandat n timpul unui ciclu de transfer, marcnd elementele necesare pentru controlul magistralei. multimaster acestea permit conectarea mai multor uniti master pe acelai tronson de magistral. Magistrala trebuie s conin semnale de arbitrare i un protocol de transfer al controlului pe magistral. 80. Clasificarea magistralelor dupa modul de realizare a transferului de date Dup modul de realizare a transferului de dateexist magistrale: cu transfer prin cicluri (magistrale secveniale) ciclurile de transfer se desfoar secvenial; la un moment dat cel mult un ciclu de transfer este n curs de desfurare. tranzacionale transferul de date se realizeaz prin tranzacii. Otranzacie este divizat n mai multe faze i mai multe tranzacii se pot desfura simultan cu condiia ca tranzaciile s fie n faze diferite. Aceast restricie provine din faptul c fiecare faz a unei tranzacii folosete un subset din mulimea semnalelor magistralei.

Capitolul 9
81. Microprocesorul. Definitie. Precizam cand a fost realizat si de catre cine primul microprocessor Microprocesorul este o unitate central de prelucrare realizat ntr-un singur circuit integrat. Primul circuit de acest tip (14004) a fost realizat de firma INTEL n anul 1971. 82. Precizam care sunt avantajele oferite de prelucrarea digitala a semnalelor in raport cu prelucrarea analogical Prelucrarea digital a semnalelor ofer o serie de avantajen raport cu prelu crarea analogic: imunitate mai mare la zgomot (datorit diferenei relativ mari ntre cele dou stri logice, zero i unu); precizie mai mare; rezultatul prelucrrii nu depinde de variaiile de mediu (temperatur, umiditate)sau de variaii ale tensiunilor de alimentare ; pot fi implementate procedee complexe de prelucrare(de exemplu : filtre cu un numr mare de poli) a cror implementare analogic este dificil sau chiar imposibildatorit preciziei limitate a componentelor; repetabilitatea n timp a procedeelor de prelucrare; modificarea procedeului de prelucrare nu implic modificarea schemei hardware(modificarea se face prin rescrierea programului de prelucrare).

Capitolul 10
83. Interfete de intrare-iesire. Rolul interfetelor de intrare- iesire Dispozitivele de intrare/ieire, numite adesea i echipamente periferice, au n generalo structur proprie, independent de structura calculatorului la care se conecteaz. Cuplarea acestor echipamente la un sistem de calcul presupune adaptarea semnalelor specifice fiecrui echipament la semnalele de pe magistral i reglarea fluxului de date ntre calculator i periferic. Rolul interfeelor de intrare/ieire este de a adapta particularitile unui dispozitiv de intrare/ieire la cerinele unui anumit sistem de calcul. Din acest punct de vedere o interfa are doupri: parte adaptat la semnalele i la modul de funcionare a magistralei ; a doua parte, care este adaptat la particularitile funcionale ale dispozitivului periferic. 84. Componentele acestora Componentele unei interfee de intrare/ieiresunt: registre de date, registre de comenzi, registre de stare, bloc de selecie a registrelor (decodificator), dispozitiv de comand. 85. Precizati modurile prin care se realizeaza transferul de date ( le enumeram cu liniuta) Funcia principal a unei interfee de intrare/ieire este transferul de date. n funcie de gradul de implicare a unitii centrale de prelucrare, transferul se poate realiza n mai multe moduri: transfer prin program; transferprin ntreruperi; transfer prin acces direct la memorie(DMA Direct Memory Access); transfer prin procesor de intrare/ieire. 86. Tipul de transfer-> precizam care sunt fazele tipului de transfer. Care este cel mai eficient/ cel mai putin efficient Un transfer de date are trei faze: iniializarea transferului, transferul efectiv de date i verificarea terminrii transferului i a corectitudinii acestuia. 87. Intrerupere. Definitie (tipul de transfer prin intrerupere) ntreruperea reprezint oprirea temporar a execuiei unui program,la comanda unui semnal extern sau a unui eveniment intern i execuia unui program specific de tratare a ntreruperii. Dup deservirea intreruperii, programul se reia din punctul ntrerupt. 88. Care sunt principalele blocuri functionale ale interfetelor de intrare- iesire O interfata de intrare/iesire are in principiu urmatoarele blocuri functionale: Blocul de selectie Registre (porturi) de intrare/iesire Dispozitiv de comanda Registre de comanda Registre de stare Blocul de interfata cu echipamentul periferic

Capitolul 11
89. Limbajul de asamblare. Definitie Limbajul de asamblare reprezinta unul din nivelele ierarhice ale unui calculator virtual. Acest nivel difera de nivelele inferioare (microprogram, masina conventionala si sistem de operare) prin faptul ca programul scris pentru acest nivel trebuie translatat (tradus), nefiind posibila interpretarea directa a acestuia. Fiecare procesor dispune de un set specific de instructiuni, adaptat arhitecturii sale interne. Aceste instructiuni, exprimate sub forma binara, sunt direct interpretabile de catre masina virtuala conventionala (masina hardware). 90. Avantajele/ dezavantajele programarii in limbaj de asamblare Avantaje ale programarii in limbaj de asamblare: Acces direct la resursele hardware ale sistemului de calcul Timp de executie redus Dimensiuni mici ale programului executabil generat Pot fi exploatate mai eficient proprietatile arhitecturale ale procesoruli 91. Dezavantajele programarii in limbaj de asamblare Dezavantaje ale programarii in limbaj de asamblare: Necesota cunoasterea particularitatilor constructive ale procesorului si ale sistemului de calcul in ansamblu Structurile de date complexe nu pot fi declarate Lipsa unei exprimari structurale, folosindu-se mai mult instructiuni de salt Activitatea de programare este ineficienta datorita complexitatii reduse a instructiunilor limbajului de asamblare Un program in limbaj de asamblare este portabil doar pe masini cu acelasi limbaj de asamblare, spre deosebire de programele scrise in limbaje de nivel inalt care au o portabilitate mai mare. 92. Cazuri in care se recomanda utilizarea limbajului de asamblare Avand in vedere aceste caracteristici, utilizarea limbajului de asamblare se recomanda in urmatoarele cazuri: Daca spatiul de memorie disponibil este limitat Daca se doreste generarea unei secvente de program care sa se execute in timp minim Daca este necesar un acces direct la resursele hardware ale calculatorului

93. Macrodefinitie. Definitie. Fazele care presupun utilizarea unei macrodefinitii. Definirea unei macrodefinitii O macrodefinitie este o metoda de a da un nume unei secvente de text. Dupa definirea sa, utilizatorul o poate folosi, in locul secventei de instructiuni, numai numele macrodefinitiei. Utilizarea unei macrodefinitii presupune trei faze: Definite Apelul Expand area Definirea unei macrodefinitii cuprinde trei parti: Declararea numelui Textul care reprezinta corpul macrodefinitiei Incheierea definirii 94. Avantajul utilizarii macrodefinitilor

Deci avantajul utilizriimacrodefiniiiloreste doar n faza de programare, evitndu-se scrierearepetat a unorsecvene de text complicate. 95. Fazele generarii unui program executabil Generarea unui program executabilpresupune dou faze: compilarea sau asamblarea modulelor la surs i legarea modulelor obiect. 96. Operaiile realizate de linkeditor Linkeditorul reuneste spatiul de adresare separat al fiecarui modul obiect intr-un singur spatiu liniar de adresare, parcurgand urmatorii pasi: Se construieste o tabela a tuturor modulelor obiect, fiecare cu o anumita lungime. In functie de aceasta tabela se asigura o adresa de inceput fiecarui modul obiect. Se cauta toate instructiunile care contin adrese de memorie si se recalculeaza adresele, adica se adauga la fiecare adresa o constanta de relocare egala cu adresa de inceput a modulului in care se afla instructiunea. Se cauta toate instructiunile care fac referire la alte proceduri si se insereaza adresele acestor proceduri. 97. Legare dinamica. Definitie n general metodele de linkeditare realizeaz legareanainte de a ncepe execuia programului. Pe calculatoarele cu memorie virtual, acest tip de linkeditare nu utilizeaz toate avantajele memoriei virtuale. Unele proceduri se utilizeazfoarte rar, numai n anumite situaii speciale. Aceste proceduri stau n memoria principal pe toat durata execuiei programului, chiar dac nu se apeleaz niciodat. O metod mult mai flexibil const n legarea fiecrei proceduri n momentul n care este apelat pentru prima dat. Acest procedeu poart numele de legare dinamic. 98. Avantajele procedeului de legare dinamica Procedeul de legare dinamicprezint dou avantaje majore: determin o utilizare eficient a memoriei interne i un program existent poate fi extins cu noi proceduri, scrise n fiiere separate fr s se modifice structura programului iniial.

Capitolul 12
99. Avantajele pe care le reprezinta utilizarea unei retele de calculatoare 100. Clasificarea retelelor dupa tehnologia utilizata In raport cu tehnologia utilizata se disting doua tipuri de retele: punct-la-punct si retele de difuzare Retelele punct-la-punct utilizeaza legaturi dedicate intre perechi de calculatoare. Un mesaj trebuie sa parcurga mai multe calculatoare pentru a ajunge la destinatie. Legaturile se pot realiza pe diferite medii de comunicatie(cablu coaxial, linie telefonica, canal radio, etc.) in cadru aceleiasi retele. Retelele de difuzare utilizeaza un singur canal de comunicatie, partajat de nodurile retelei. Un mesaj transmis de un nod este receptionat simultan de celelalte noduri ale retelei. Adresarea mesajelor se face printr-un camp de adresa continut in mesaj. Sunt permise transmisii cu un

singur destinatar(unicast), cu mai multi destinatari(multicast) sau mesaju este destinat tuturor nodurilor retelei(broadcast). 101. Clasificarea retelelor dupa scara la care opereaza Din punct de vedere al ariei de intindere, retelele de calculatoare potfi clasificate in: Retele locale de calculatoare(LAN Local Area Network) Retele metopolitane(MAN Metropolitan Area Network) Retele larg raspandite geografic(WAN Wide Area Ntwork) 102. Exemple de modele de comunicaie in reea (doar le enumeram) 103. Nivelele de protocol al unui model de comunicaie (doar le enumeram) 104. Topologii de retea (cum arata conectarea calculatoarelor in retea dupa o anumita tehnologie)