Subiecte Examen Microprocesoare si Microsisteme

- 2023 -
1) Codificarea informaţiilor numerice - cod binar natural, reprezentarea
numerelor cu semn, cod binar zecimal.
Zecimal binar impartit la 2 si codul binar este restul de jos in sus
Zecimal hexa se imparte la 16 si catul de jos in sus se transforma in hexa
conform 123456789ABCDEF
Din binar in baza 10 se face tabelul de puteri al lui 2 si cifra corespondenta se
inmulteste cu puterea
Din hexa in baza 10 se face tabel cu puteri ale 16 (se numara numarul de
elemente hexa si de la dreapta la stanga numaram incepand cu 16 la 0) si se
inmulteste 16 la acea putere cu elementul corespunzator( la inmultire se face
de la stanga la dreapta)
2) Operaţii logice şi aritmetice în sistemele numerice.
3) Structurarea sistemelor numerice
Definim sistemul numeric (SN) ca fiind o sturctura logica complexa care nu
trateaza bitii intr0o maniera individuala ci opereaza cu ansambluri (grupuri) de
biti numite cuvinte.

Un sistem de ordinul n+1 poate fi generat prin interconectarea unor sisteme, din
care cel putin unul este de ordin n, intr-o configuratie ce presupune o bucla de
reactie

4) Circuite logice combinationale

-decodificatorul
-demultiplexorul
-multiplexorul
-codificatorul: circ. Combinational care furnizeaza la iesire un cuvant de k biti
cand una din intrarile sale este activata.
-comparatorul: determina valoarea relativa sau egalitatea a doua numere binare
-detectorul de parietate: rol de a determina parietatea (iesirea va fi 1) sau
imparietatea (iesirea va fi 0) numarului de variabile de intrare egale cu 1.
s-sumatorul: un circuit logic combinational care asigura, direct sau indirect,
efectuarea tuturor operatiilor aritmetice intr-un sistem numeric.
-Memoria ROM: este un convertor de cod compius dintr-un decodificator si un
codificator. Denumirea de ROM provine din limba engleza „Read Only
Memory”, ceea ce inseamna memorie numai la citire. Tipuri: ROM, PROM,
EPROM, EEPROM, FLASH.
-structuri logice programabile;
-unitate aritmetica si logica (UAL, ALU)

5) Circuite de memorare
-Circuite de tip LATCH;
-memorii cu citire scriere (Random Access Memory, RAM):
memorii RAM static (SRAM): pastreaza datele atata timp cat sunt alimentate
memorii Ram dinamic (DRAM): este necesara o reimprospatare periodica,
celulele de memorie mai mici decat cele de tip static
-bistabilii RS: circuitul basculant bistabil asincron este cunoscut si sub
denumirea de latch (zavor) si poate fi realizat cu 2 porti NOR sau doua porti
NAND
-bistabili D: circ. Basculant bistabil de tip D (Delay) se obtine din bistabilul de
tip RS sincron si bistabilul JK prin conectarea unei porti inversoare intre cele
2 intrari de date cu scopul eliminarii starilor nedereminate.
-shift register
-registre de tip paralel
-shift register: seria-in to serial-out (SISO): functioneaza ca un disp de stocare
remporara sau ca un circuit de intarziere cu un numar de perioade de ceas
(clock)
-Shift register: Serial-In to Parallel-Out (SIPO)
-Shift register: 4-bit Universal Shift Register

6) Automate elementare
-Bistabilul de tip J-K: elimina starea de nedeterminare a circuitului RS (R=S=1
sau /R=/S=0), se obtin prin introducerea unei bucle de reactie de la iesire la
intrare, circuitele JK sincrone sunt prevazute cu intrare suplimentara de comanda
numita Clk
-Bistabil de tip T(toggle): se obtine dintr-un bistabil de tip RS sau JK prin
conectarea impreuna a celor 2 intrari de date
-numaratoare;
-automate cu stari finite(FSM): o masina abstracta care reprezinta un model de
functionare compus dintr-un nr finit de stari, tranzitii intre aceste stari si actiuni.
Automate: imediate(iesirile se modifica imediat ce se modifica intrarile sau
starile)
Cu intarziere (iesirile se modifica cu o intarziere de o perioada de ceas fata de
modificarea intrarilor sau a starilor)

7) Sisteme microprogramabile
Automate programabile: structura de automat ce se caracterizeaza prin faptul ca
un automat de control controleaza evolutia unui al doilea automat numit automat
de procesare, printr-o secventa de ordine (instructiuni) ce formeaza programul si
in fct de o serie de indicatori furnizati de automatul controlat.

8) Sisteme programabile (Structura de processor, elemente componenete,

principii de functionare)
Procesor: sistem programabil, compus din :
-automat de control= unitate de comanda (UCOM) pe baza programului
genereaza un set de comenzi destinate automatului controolat
-automat controlat: unitate de executie automat aritmetic (RALU) dotat cu
registre si ALU, are rolul de a prelucra informatiile pe baza comenzilor furnizate
de UCOM
Procesorul manevreaza 3 categorii de informatii:
-instructiuni
-date de intrare
-date de iesire
9) Modelul funcţional al U.C. generalizate; stările procesorului, semnificaţia
semnalelor pe magistrală.
 BUSRQ- bus request (cerere magistrala)

10) Etapele de execuţie a unei instrucţiuni – stare maşină, ciclu maşină,

cicluri de procesor, ciclu de instrucţiune
Starea masina(Ti): o perioada de ceas a procesorului (CLK)
Ciclu de procesor (ciclu masina): o succesiune de stari care definesc complet un
transfer de informatie intre UCP si exterior.

11) Setul de registre al unui procesor, indicatori de condiţii.

Setul de instrucţiuni al unui procesor
Totalitatea operaţiilor elementare pe care le poate executa un procesor
Clasificate (din punct de vedere funcţional):
• Instrucţiuni de transfer date (pe octet, cuvânt, bloc),
• Instrucţiuni logice şi aritmetice
• Instrucţiuni booleene (pe bit);
• Instrucţiuni de control al programului (salt, apel/revenire la/din
subrutină, condiţionat sau necondiţionat);
• Instrucţiuni de control al procesorului (oprire procesor, control mod de
întreruperi, regim de putere redusă)
Din punct de vedere al referirii la memorie sau la sistemul de intrare/ieşire:
• Instrucţiuni fără referire la memorie sau circuitele de I/E,
• Instrucţiuni cu referire la memorie,
• Instrucţiuni de I/E (instrucţiuni de transfer între circuitele de I/E şi
registrele procesorului
• Instrucţiuni complexe.
12) Moduri de adresare in sistemele cu microprocesor (adresarea datelor,
adresarea instrucţiunilor).
Adresarea datelor:
-directa la REGistru
-IMediata
-DIRecta la memorie
-INDirecta prin registru
-Bazata: adresare indirecta prin registru cu deplasare
-Bazata indeXata
-Bazata cu indeX si Deplasare
Adresarea instructiunilor:
-Adresare Secventiala
-Adresare Directa
-Adresare Relativa

13) Resursele de programare ale unui procesor

Stiva si operatii cu stiva (mecanismul de lucru cu stiva)
Ciclul de instructiune
Arithemtic Logical Unit (ALU)
Memoria de date
14) Etapele de realizare a unui program (Exemplificare - Managerul de
proiecte MplabX IDE)

Preprocesarea: presupune inlocuirea directivelor de preprocesare din fisierul

sursa C. Directivele de preprocesare incep cu #.
Compilarea este faza in care din fisierul preprocesat se obtine un fisier in
limbaj de asamblare.
Asamblarea – faza in care codul scris in limbaj de asamblare este tradus in cod
masina, rerezentand codificarea binara a instructiunilor programului initial.
Editarea de legaturi: pt obtinerea unui fisier executabil este necesara
rezolvarea diverselor simboluri prezente in fisierul obiect, se numeste
linkeditare sau legare
Managerul MPLAB X IDE este un invelis care coordoneaza toate
instrumentele dintr-o singura interfata grafica cu utilizatorul, de obicei
automat. De exemplu, o data ce codul este scris, acesta poate fi convertit in
instructiuni executabile si descarcat intr-un microcontroler pt a vedea cum
functioneaza. Managerul de proiect organizeaza fisierele de editat si alte
fisiere asociate, astfel incat acestea sa poata fi transmise la instrumentele de
limba pt asamblare sau compilare si, in cele din urma, catre un linkeditor.

15) Arhitectura unui sistem cu microprocessor (microcontrolerul). Schema

bloc, elementele componente si rolul lor.
1. Unitatea centrala de procesare
Unitatea centrala de procesare, (CPU) este structurata pe locatii de memorie (registri)
având capacitatea de a realiza operaii logice si aritmetice (înmulire, împartire, scadere ai
adunare) precum si mutarea continutului dintr-o locatie de memorie în alta.
2. Unitatea de memorie
 Memoria este o componenta a microcontrolerului a carei functie este de a stoca date
3. Bus-ul
Bus-ul sau magistrala reprezinta un grup de 8, 16, sau mai multe fire. Sunt doua tipuri de
bus-uri: bus de adresa si bus de date. Magistrala de adrese serveste la transmiterea adreselor
de la CPU la memorie, iar magistrala de date permite transmiterea datelor la componentele
microcontrolerului.
4. Unitatea intrare-ieire
Unitatea intrare-iesire este structurata pe locatii de memorie denumite „porturi”. Porturile
fizic sunt pinii microcontrolerului. Sunt diferite tipuri de porturi: intrare, ieire sau porturi pe
doua-cai
5. Unitatea timer
Unitatea de baza a timer-ului este un contor liber (free-run) care este de fapt un registru a
carui valoare numerica creste cu o unitate la intervale egale, asa încât luându-i valoarea
dupa intervalele t1 si t2, pe baza diferentei lor sa putem determina cât timp a trecut.
6. Watchdog-ul
Whatchdog-ul este de fapt un alt contor liber (free-run) unde programul nostru trebuie sa
scrie un zero ori de câte ori se executa corect. În caz ca programul se „blocheaza”, nu se va
mai scrie zero, iar contorul va reseta singur microcontrolerul la atingerea valorii sale
maxime.
7. Convertorul Analog-Digital
Pentru ca semnalele de la periferice (senzori, traductoare) sunt în general semnale
analogice, substantial diferite de cele pe care le poate înelege microcontrolerul semnale
numerice (zero si unu), ele trebuie convertite.
8. Comunicatia seriala
Interfata de comunicatie seriala este un periferic deosebit de util pentru realizarea conectarii
microcontrolerului cu alte echipamente (de exemplu un alt microcontroler sau un
calculator).
16) Protocoale asincrone la nivel electric. (cu confirmare şi fără confirmare)

17) Sistemul de I/E, - funcţii, interfaţarea cu CPU şi cu circuitele externe

Subsistemul de I/E al unui calculator asigura calea de comunicatie a informatiilor
intre calculator si mediul extern. Prin intermediul acestuia, utilizatorul introduce
programele si datele dorite in memoria calculatorului, pentru prelucrare, si tot cu
ajutorul sau rezultatele se inregistreaza, sau se afiseaza in exterior.
Exemple:Intrare:tastatura, mouse, network-LAN (I/E)
Iesire: imprimanta, display grafic
Functia principala a circuitelor de interfata de I/E este de a a rezolva diferentele
functional, electrice si informationale dintre calculator si periferic.
Circuitele de interfata asigura, din pdv hardware, schimbul corect de date intre
disp I/E si CPU. Circuitele de interfata se conecteaza la magistralele
calculatorului si ele sunt adresabile la nivel de registru-port de I/E.
18) Convertorul Analog-Numeric (A/D)
Un convertor analog/numeric este un circuit electronic care primeste la intrare
un semnal analogic (de regula o tensiune) si furnizeaza la iesire o valoare
numerica corespunzatoare.
 Tipuri de convertoare A/D:
-tip rampa
-tip rampa cu reactie
-cu aproximatii succesive
Exemple de convertoare A/D: PIC mid-range, AVR
19) Convertorul Numeric-Analog (D/A)
Un convertor numeric/analogic este un circuit electronic care primeste la intrare o
valoare numerica si furnizeaza la iesire semnalul analogic corespunzator (de
regula o tensiune)

20) Circuite de intrare iesire digitale - GPIO

GPIO (General Purpose Inpu/Output) este un pin generic a carui
functionalitate poate fi controlata (programata) de utilizator la momentul
executiei programului.
Sectiunea de intrari/iesiri digitale interfateaza microcontrolerul cu lumea
externa de tip digital.
Semnalele digitale de I/E pot fi indu=individuale sau grupate sub forma de
cuvinte tratate in paralel.
Semnale logice individuale:
-comenzi de tip ON/OFF provenind de la butoane
-semnale de tip FAULT provenite de la comparatoare
-comenzi individuale pt diferite elemente de executie
 -iesiri individuale cu scop de afisare (LEDuri individuale)
Logica de tip paralel:
-comunicatie paralela cu un alt sistem numeric de control
-dispozitive de afisare, tastaturi
Pinii de I/E ai unui microcontroler sunt de regula partajati, adica acelasi pin
poate avea 2 (uneori mai multe) functii difertie:
-functie primara, asociata de obicei perifericelor cu functii speciale
(Counter/Timer, Capture, PWM, A/D)
-functie de I/E, bit input (read) sau output (write)
21) Circuite de numarare/temporizare programabile

Functionarea sistemelor cu microprocesor in aplicatii de proces necesita, in

majoritatea cazurilor, realizarea unor temporizari precise intre diversele actiuni
efectuate in sistem sau masurarea cu precizie a unor intervale de timp. In acest
scop, se utilizeaza circuitele numarator/temporizator (counter/timer), circuite ce
permit obtinerea unor temporizari programate sau masurari de intervale, cu
precizie ridicata.
Functii de temporizare:
-monostabil: generarea unui semnale de durata prestabilita la aparitia unui semnal
de declansare (trigger): neretrigerabil, retrigerabil
-circuit de intarziere: generarea unui semnal de iesire cu o intarziere prestabilita
(delay) fata de aparitia semnalului de declansare
-astabil: generare de impulsuri cu frecventa prestabilita
Circuitele de umarare/temporizare au functia de generare de semnale de latime
programata (timer), masurare de intervale de timp(timer) sau de numarare de
evenimente (counter).
Functia de tip „Capture&Compare” reprezinta niste extensii ale cirucitelor de
numarare/temporizare programabile fiind utilizate pentru:
-a marca momentul (CAND) in care s-a produs un anumit eveniment extern (CE):
Capture
-a efectua o anumita actiune (CE) la un moment de timp prestabilit (CAND)-
Compare