Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Matematică şi Informatică

Departamentul de Informatică Aplicată

Arhitectura Sistemelor de Calcul

REFERAT

Autori: Sârbu Alin-Nicuşor, Voicu Constantin

Informatică Aplicată, Anul I
Grupa: 10LF323
 Circuite logice. Regiştrii
Cuprins
1 Circuite logice combinaţionale 1
1.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Clasificarea porţilor logice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.3 Multiplexoare şi demultiplexoare . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.4 Decodoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.5 Circuite aritmetico-logice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

2 Circuite logice secvenţiale 5

2.1 Regiştrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Lista figurilor
1 Circuit multiplexor cu 8 intrări . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2 a) Multiplexor cu 8 intrări. b) Acelaşi multiplexor cablat la
funcţia majorată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
3 Reprezentarea unui decodor cu 3 linii de intrare şi 8 ieşiri . . 4

Lista tabelelor
1 Circuite logice combinaţionale
1.1 Introducere
Istoria circuitelor logice este strâns legată de dezvoltarea tehnologiei elec-
tronice şi a calculatoarelor moderne. Aceasta a evoluat pe parcursul mai
multor decenii şi a jucat un rol esent, ial ı̂n progresul şi inovaţiile din dome-
niul calculatoarelor şi al tehnologiei digitale ı̂n general.

1.2 Clasificarea porţilor logice

Porţile logice sunt folosite ı̂n circuite digitale pentru a implementa operaţiile
din algebra booleană. Fiindcă sunt foarte multe moduri ı̂n care o anumită
funcţie logică poate fi realizată (nu numai ca design de circuit, ci şi ca mod
de fabricaţie al circuitelor integrate), porţile sunt grupate ı̂n familii logice.
Exemple de astfel de familii sunt:

ˆ DTL (diode-tranzistor logic): această familie combină logica cablată

cu un etaj final cu tranzistori bipolari.

ˆ TTL (transistor-transistor logic): reprezintă un avans faţă de DTL,

folosind tranzistori bipolari, ı̂n general multiemitor, inclusiv ı̂n eta-
jul de intrare. Etajul de ieşire este realizat folosind 2 tranzistori,
unul NPN şi unul PNP, ı̂ntr-o conexiune ce poartă denumirea de stâlp
totemic sau push-pull.

ˆ ECL (emitter-coupled logic): o familie de mare viteză, ce foloseşte tot

tranzistori bipolari, ı̂nsă care nu intră niciodată ı̂n saturaţie. Din acest
motiv, marginea de zgomot (diferenţa dintre tensiunea ı̂n starea LOW
şi tensiunea ı̂n starea HIGH) este foarte mică, deci aceste circuite sunt
susceptibile la zgomot.

După cum se poate vedea, aproape toate formele de logică digitală

conţin, ı̂ntr-un mod sau altul, tranzistori.
Din motive tehnice, este mai uşor să realizăm porţi logice pentru funcţiile
NAND şi NOR decât pentru echivalentele lor ı̂n logica pozitivă, AND şi
OR. Din această cauză, ne vom rescrie funcţiile logice astfel ı̂ncat să folosim
numai aceste operaţii. Nu este ieşit din comun ca procesoare ı̂ntregi să fie
implementate utilizând doar porţi NAND sau doar porţi NOR.

1.3 Multiplexoare şi demultiplexoare

Aşa cum reiese din Architecture-Computer [1], un multiplexor este un cir-
cuit cu 2n intrări şi o singură poartă de ieşire. Cele trei linii de control, A,

1
B şi C, codifică numărul scris pe trei biţi, specificând care dintre cele opt
linii de intrare este poartă OR (SAU), indiferent de valoarea de pe liniile
de control. Şapte dintre porţile AND (ŞI) vor ieşi ı̂ntotdeauna 0. Cea de-a
opta poate produce fie 0, fie 1, ı̂n funcţie valoarea liniei de intrare selectate.
Fiecare poartă AND este activată de o altă poartă. Un exemplu de astfel
de circuit este ilustrat ı̂n figura 1:

Figure 1: Circuit multiplexor cu 8 intrări

Folosind multiplexorul, putem implementa funcţia majoritară cuprinzând

o varietate de circuite implicate ı̂n procesele cu multiplexoare. Pentru fiecare
combinaţie de A, B şi C, din desenul de mai sus, este selectată ca linie de
intrare, urmând ca fiecare linie de intrare să fie conectată fie la Vcc (1 logic),
fie la soluţie (logic 0). Algoritmul de cablare a intrărilor este simplu: in-
trarea Di este aceeaşi cu valoarea de adevăr din rândul liniei de intrare.
Observăm cum un cip multiplexor poate fi folosit pentru a selecta o varietate
de porţi de intrare, dar mai ales cum putem implementa o tabelă de adevăr.
O altă aplicare a sa dintre variantele diverse constă ı̂n doi convertori paraleli
conectaţi ı̂n serie.
Conectând 8 biţi de date pe liniile de intrare şi apoi pas cu pas liniile de
control secvenţial de la 000 la 111 (8 biţi ı̂n binar) sunt plasaţi pe linia de
ieşire ı̂n serie. Este o utilizare tipică pentru conversia paralelă cu cea de
serie cu ajutorul unui input (tastatură), unde fiecare apăsare de tastă de-
fineşte implicit un număr de 7 sau 8 biţi care trebuie să fie de ieşire printr-o
legătură serială, cum ar fi USB.
Un exemplu se regăseşte şi ı̂n reprezentarea de mai jos de mai jos:

2
 Figure 2: a) Multiplexor cu 8 intrări. b) Acelaşi multiplexor cablat la
funcţia majorată

Opusul sau inversul multiplexorului este demultiplexorul, ale cărui căi

constau ı̂n una de intrare şi 2n căi de ieşire, depinzând de valorile celor n
linii de control. Dacă valoarea ı̂n binar a căilor de control este k, atunci linia
k de ieşire este selectată.

1.4 Decodoare
Definiţie:Asemenea exemplului de mai sus, vom urmări un circuit care
foloseşte un număr de n biţi ca intrare şi care foloseşte pentru a selecta (cu
valoarea implicită 1) exact una dintre cele 2n linii de ieşire. Astfel, pentru
n = 3, definim un asemenea circuit numit decodor.

Pentru a ı̂nţelege unde ar putea fi util un decodor, imaginaţi-vă o mem-

orie de dimensiuni reduse formată din 8 cipuri, fiecare conţinând 256 MB.
Chip-ul 0 are adresele de la 0 la 256 MB, cip-ul 1 are adresele de la 256 MB
la 512 MB şi aşa mai departe. Când o adresă este afişată memoriei, cei 3
biţi high ai cipului sunt folosiţi pentru a selecta unul dintre cele opt chip-
uri. Utilizarea este vizibilă şi ı̂n figura de mai jos, aceşti 3 biţi reprezentând
cele trei intrări, A, B s, i C. În funcţie de linia de intrare, exact una dintre
cele opt linii D0 , D1 , ..., D8 are valoarea 1. Restul sunt 0. Fiecare linie este
conectată la câte un cip de memorie. Datorită faptului că numai o linie de
intrare are valoarea 1, ı̂nseamnă că doar o linie de ieşire caracteristică unui
cip de memorie va avea valoarea 1.
În continuare vom explica func tionarea circuitului de mai jos. Fiecare
poartă AND are trei intrări, dintre care prima este fie A, fie Ā, a doua este
fie B, fie B̄, iar a treia este C sau C̄. Fiecare poartă este activată de o
combinaţie diferită de intrări: D0 este activată de Ā, B̄ sau C̄ etc.

3
 Figure 3: Reprezentarea unui decodor cu 3 linii de intrare şi 8 ieşiri

1.5 Circuite aritmetico-logice

Definiţie: Unitatea aritmetico-logică (UAL sau ALU din engleză:Arithmetic
logic unit) este un circuit electronic digital complex care poate efectua
operaţiiii aritmetice şi logice.
Constructiv, ı̂n interiorul unui calculator, UAL este un bloc fundamental
al unităţii centrale de procesare (prelucrare) UCP (engleză CPU). Unitatea
logico-aritmetică este utilizată pentru a efectua transformări logice şi arit-
metice pe operanţii necesare, adesea comenzi sau coduri de numere.

Clasificare
Din punct de vedere al metodei de operare, unităţile logice aritmetice
sunı̂mpărţite ı̂n paralel şi secvenţial, principala diferenţă dintre acestea este
modul ı̂n de reprezentare al operanzilor s, i operaţiilor efectuate.
Prin natura utilizării, unităţile aritmetico-logice sunt ı̂mpărţite ı̂n blocuri
multifuncţionale şi blocuri blocate. În ALU de primul tip, pentru a efectua
operaţiuni cu diferite forme de reprezentare a numerelor, se folosesc aceleaşi
scheme care se adaptează la modul de operare solicitat cu date. În cazul
dispozitivelor bloc, toate operaţiile sunt efectuate prin distribuirea tipurilor
de date.
Pentru operaţiile cu numere zecimale, câmpuri numerice şi alfabetice,
numere cu puncte variabile sau puncte fixe, se folosesc diferite scheme. În
acest caz, unitatea logico-aritmetică funct, ionează mult mai rapid datorită
executării paralele a sarcinilor specificate.

4
 Funcţionare
Din punct de vedere al funcţionării, UAL asigurăfuncţii de prelucrare a
datelor, precum:
ˆ aritmetică zecimală: adunare, scădere, ı̂nmulţire, ı̂mpărţire
ˆ aritmetică binară pentru numere cu un punct clar definit
ˆ modificarea adreselor de comandă
ˆ conversia câmpurilor alfanumerice
Totuşi, pentru a-şi realiza funcţiile sale, unitatea aritmetică şi logică
utilizează câteva registre proprii speciale:

ˆ Acumulatorul - registru de uz general care este utilizat de UAL pen-

tru stocarea unuia dintre operanzi şi pentru a afişa rezultatul operaţiei;
are un rol cu totul special ı̂n comparaţie cu celelalte registre de uz gen-
eral.
ˆ Registrul F - este registrul steagurilor de condiţii (Flags) şi conţine
celule de memorie independente, cu funcţii specifice, pentru ı̂nregistrarea
unor informaţii ce rezultă din operaţiile aritmetice şi logice (semnul
rezultatului, paritatea, existenţa bitului de transport sau ı̂mprumut,
depăşirea domeniului şi altele). În ansamblu, indicatorii de condiţii
exprimă starea unităţii aritmetice şi logice.
ˆ Registrul de deplasare - utilizat pentru deplasări spre stânga sau
spre dreapta a unui operand. Deplasările se pot face cu unul sau
mai mulţi biţi. Deplasarea spre stânga cu un bit este echivalentă
cu ı̂nmulţirea cu 2, iar cea spre dreapta, cu ı̂mpărţirea prin 2. De-
plasările spre stânga sau spre dreapta se realizează sub comanda unor
instrucţiuni specifice care acţionează asupra unui registru de uz general
sau unei locaţii de memorie. Pentru realizarea operaţiei, conţinutul
registrului sau locaţiei se transferă ı̂n registrul de deplasare.

2 Circuite logice secvenţiale

2.1 Regiştrii

Referinţe
[1] http://bucarotechelp.com/ [Accessed 27.05.2023]
[2] Computer Architecture-Computer Organization, Available from:
https://ict.iitk.ac.in/wp-content/uploads/
CS422-Computer-Architecture-ComputerOrganizationAndDesign5thEdition2014.
pdf/ [Accessed 26.05.2023]

5
[3] Andrew S. Tanenbaum- Structured Computer Organization, Available from:
https://csc-knu.github.io/sys-prog/books/Andrew%20S.
%20Tanenbaum%20-%20Structured%20Computer%20Organization.pdf
[Accessed 18.05.2023]

[4] Wikipedia, Available from:https://ro.wikipedia.org/wiki/

Unitate_aritmetic%C4%83-logic%C4%83