STRUCTURA UNUI SISTEM DE CALCUL

Un sistem de calcul este un ansamblu de componente

hardware si software destinate preluarii, stocarii,
prelucrarii si transmiterii informatiei.

PC - Personal Computer
Hardware – reprezinta totalitatea dispozitivelor fizice
(electronice şi mecanice) dintr-un calculator.

Software – reprezinta totalitatea programelor (sisteme de

operare şi programe de aplicaţii), care asigura functionarea
unui computer.

Structura si functionarea unui sistem de

calcul:
Partile componente ale unui sistem de calcul:

1. Unitatea centrală (UC)

2. Dispozitive periferice de intrare (DPI)
3. Dispozitive periferice de iesire (DPE)
4. Dispozitive periferice de intrare/iesire
5. Memorie externa
Unitatea Centrală (UC) este alcătuită din:
1. Unitatea Centrală de Prelucrare (UCP) sau Procesorul, format din:
Unitatea de Comandă şi Control (UCC)
Unitatea Aritmetică şi Logică (UAL)

2. Unitatea de memorie internă (UM):

memorie ROM
memorie RAM
UNITATEA CENTRALA SI SURSA DE ALIMENTARE

Unitatea centrală

• - se prezintă sub forma unei carcase în care avem

componentele electronice: sursa de alimentare, placa
de bază, procesorul, memoria RAM (pentru stocarea
temporară a datelor), discul dur (hard disk) etc.

Sursa de alimentare
• este una din componentele importante ale calculatorului ;
• sursa de alimentare preia curentul alternativ cu
tensiunea de 220V din priza de perete şi îl transformă
în tensiuni de voltaje mai mici(3,3V;5V;12V)
PLACA DE BAZA SI MICROPROCESORUL

Placa de baza
-este placa principală a unui calculator, pe
care se află circuite , sloturi pentru plăcile
de extensie, procesorul, BIOS-ul, memoria,
interfaţa cu dispozitivele de stocare de
date, porturile (paralel, serial);

Microprocesorul
-este considerat ,,creierul’’calculatorului;
-se mai numeşte şi Unitatea Centrală de
Prelucrare (UCP);
-realizează calcule aritmetice şi operaţii
logice;
-controlează celelalte componente ale
calculatorului;
-procesorul are propria sa memorie ;
-viteza unui procesor reprezintă numărul de
instrucţiuni care pot fi executate într-o unitate
de timp;
-viteza se măsoară in MegaHertzi (Mhz) sau
GigaHertzi (Ghz).
PLACA VIDEO, PLACA DE SUNET

Placa video
• este dispozitivul care face legatura între
procesor, sistem şi monitor ;

Placa de sunet

• are rolul de a converti semnalul digital

în sonor, care este preluat de boxe;
 UNITATEA DE MEMORIE INTERNĂ (UM)

• Memoria se compune din circuite integrate (chip-uri) care au rolul de a stoca

informaţii (date şi instrucţiuni). Informaţiile sunt stocate în memoria calculatorului sub
formă binară, adică succesiuni de cifre 0 si 1.
BIT–ul (BInary digiT = cifră binară – 0 si 1) reprezintă cea mai mică unitate de date care
poate fi reprezentată şi prelucrată de către un sistem de calcul.
BYTE –ul sau OCTET –ul este o succesiune de 8 biţi şi reprezintă cea mai mică
zonă de memorie care poate fi reprezentată şi adresată de către memoria unui sistem.
Numărul total de bytes care poate fi înregistraţi în memorie reprezintă capacitatea
memoriei care se exprimă în multipli ai byte-ului:

1Kb =1024 bytes (kilo)

1Mb =1024 Kbytes (mega)
1Gb = 1024 Mbytes (giga)
1Tb = 1024 Gbytes (terra)
1Pb=1024 Tbytes (peta)
1Eb=1024 Pbytes (exa)
 UNITATEA DE MEMORIE INTERNĂ (UM)

• Memoria ROM (Read Only Memory – memorie care poate fi doar citită) – este un tip de
memorie nevolatilă (informaţia conţinută de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea
calculatorului). Este o memorie speciala, care prin construcţie nu permite decât citirea unor
informaţii înscrise aici de constructorul calculatorului prin tehnici speciale.

• Memoria RAM (Random Access Memory - este meoria principal a unui computer si
reprezintă un spaţiu temporar de lucru unde se păstrează datele şi programele pe toată
durata execuţiei lor. Programele şi datele se vor pierde din memoria RAM, după ce
calculatorul va fi închis, deoarece aceasta este volatilă, păstrând informaţia doar atâta
timp cât calculatorul este sub tensiune. Permite utilizatorului executarea atat a operatiei
de citire a datelor din RAM, cat si de scriere a datelor in RAM.
 DISPOZITIVE PERIFERICE DE INTRARE

Au rolul de a introduce date si instructiuni in calculator.

• Tastatura este un dispozitiv de intrare care face parte obligatoriu din configuraţia
minimă a unui calculator. Tastele de pe tastatură sunt împărţite în 4 blocuri de taste :

• Tastatura alfanumerică este folosită pentru introducerea datelor şi comenzilor, şi este

formată din tastele care conţin cifrele, literele, caracterele speciale şi tastele Enter, Tab,
Esc, PrintScreen şi Pause/Break.

• Tastatura de editare este folosită pentru deplasarea cursorului şi corectarea textelor, şi

este formată din tastele cu săgeţi şi tastele PageUp, PageDown, Home, End, Insert,
Delete şi BackSpace.

• Tastatura numerică este folosită pentru introducerea datelor numerice, şi este formată
din tastele pentru cifre, pentru operaţii aritmetice şi tasta punct.

• Grupul tastelor funcţionale este format din tastele notate cu F1, F2 … F12.
• Mouse-ul este cel mai raspândit dispozitiv de indicare şi s-a impus odată cu
apariţia interfeţelor grafice. Mouse-ul este un dispozitiv pentru care ecranul
calculatorului devine o masă virtuală de lucru. Pe această masă virtuală, poziţia
mouse-ului este marcată printr-un semn grafic, numit cursor de mouse.

• Trackball-ul este format dintr-o bilă dispusă între două role plasate
perpendicular, care translatează mişcarea bilei în mişcări pe orizontală şi pe
verticală, pe ecran. Spre deosebire de mouse, unde carcasa dispozitivului se
deplasează pe o suprafaţă, în cazul trackball-ului carcasa este fixă, iar bila este
mişcată cu mâna. La fel ca şi mouse-ul, are butoane pentru a executa diferite
acţiuni.

• Touchpad-ul este format dintr-o suprafaţă de lucru sensibilă la atingere, pe care

utilizatorul poate deplasa degetul pentru a muta cursorul pe ecranul
calculatorului. Dispozitivul este dotat cu două taste care corespund celor două
butoane ale mouse-ului.
• Scanerul este un dispozitiv de intrare prin care pot fi citite imaginile grafice.
Imaginea pe care o citeşte scanerul este o suprafaţă formată din puncte. Fiecare
punct este definit printr-un cod de culoare, obţinându-se versiunea digitală a
imaginii. Scanerul este caracterizat de :
• Rezoluţie. Reprezintă numărul de puncte pe inch pe care le poate citi scanerul.
• Număr de culori. Reprezintă setul de culori care sunt codificate de scaner.
• Viteza de scanare. Reprezintă viteza cu care un scaner citeşte şi prelucrează o
imagine.

• Creionul optic foloseşte o celulă fotoelectrică, prin care este semnalată

calculatorului poziţia de pe ecran. Creionul este deplasat pe ecran în poziţia
dorită şi se apasă un buton sau se apasă cu creionul pe ecran, pentru confirmarea
alegerii.
• Joystick-ul este un dispozitiv format dintr-o bază pe care sunt montate o manetă
şi mai multe butoane de control. Prin acţionarea butoanelor de control se
declanşează diferite evenimente pe ecran, iar prin mişcarea manetei în diferite
direcţii, se deplasează un obiect pe ecran.

• Microfonul este singurul aparat electroacustic capabil să capteze oscilaţiile

sonore naturale. Microfoanele captează semnalele produse în spaţiul înconjurător
transformând oscilaţiile acustice (mecanice) în oscilaţii electrice, obţinându–se
la bornele acestora semnale electrice de audiofrecvenţă.
 DISPOZITIVE PERIFERICE DE IESIRE

Au rolul de a afisa rezultatele prelucrarilor.

• Monitorul este un dispozitiv de ieşire pe care sunt afişate diverse informaţii sau imagini.
Monitorul trebuie sa primească semnal din placa video pentru a afişa ceva pe ecran.
Culorile de pe ecran sunt compuse din trei culori de bază: roşu, verde şi albastru
(sistemul RGB). Monitorul este caracterizat prin :

• Rezoluţia ecranului, numărul de pixeli ce pot fi afişaţi pe fiecare dimensiune.

• Lungimea diagonalei, masurata in inch.
• Rata de reîmprospătare (refresh) descrie numărul de iluminări ale ecranului, într-o
secundă (ex; 60 Hz, 90 Hz, 120 Hz, 240 Hz la monitoarele noi.).
• Tipuri de monitoare:
• Ecran cu cristale lichide (Liquid Cristal Display, LCD)
• Ecran cu tub catodic (Cathode Ray Tube, CRT).
• Ecran cu plasma.
• Imprimanta transpune informaţia din calculator pe hârtie. Caracteristici:
rezolutia (calitatea imaginii), care se masoare in dpi (dots per inch), viteza de
imprimare (ppm- pagini per minut), nivelul de zgomot.
• Tipuri de imprimante:
• matriceale (cu ace / calitate scăzută) - folosită pentru documente de calitate
scăzută, facturi fiscale, etc
• cu jet de cerneală - calitate medie înspre ridicată - viteză medie - pentru
documente + poze/fişiere grafice)
• laser (viteză mare / calitate ridicată)
• cu imprimare termică - legitimaţii, carduri etc.

• Plotter-ul este un dispozitiv periferic de ieşire specific pentru desenare,

asemănător cu imprimanta, dar de dimensiuni mult mai mari. Este utilizat cu
preponderenţă pentru tipărirea graficelor, schiţelor şi a desenelor tehnice

Boxele sunt dispozitive periferice de ieşire care emit semnale audio generate cu
ajutorul calculatorului. Boxele sunt conectate la placa de sunet a calculatorului .
 DISPOZITIVE PERIFERICE DE INTRARE - IESIRE

Au rol atat de introducere a datelor, cat si de afisare a rezultatelor prelucrarilor.

• Modem-ul este un dispozitiv ce permite comunicarea între calculatoare aflate la distanţă.

Viteza unui modem se măsoară în biţi pe secundă (bps), aceasta variind de la 9,6 Kbps
până la 56 de Kbps (V.90) şi, mai nou, de peste 56 Kbps.

• Touchscreen-ul este dispozitiv ce permite selectarea prin atingere a unor opţiuni afişate
pe ecranul dotat cu senzori.

• Placa de sunet permite calculatorului să redea sunete prin

intermediul difuzorului, sau să înregistreze sunete prin intermediul unui microfon.
 MEMORIA EXTERNA

• Memoria externă este o memorie suplimentară care comunică cu

microprocesorul tot prin intermediul magistralei de date şi magistralei de comenzi.
Ea este o memorie nevolatilă din care se poate citi şi în care se poate scrie.
• Memoria externă are de obicei o capacitate mult superioară celei interne, în care se
pot înmagazina mai multe programe precum şi datele corespunzătoare lor.

• Hard-disk (HDD – disc dur) – este un dispozitiv magnetic de stocare, este

principala formă de stocare externă a informaţiilor, are o capacitate mare de stocare (de
ordinul zecilor de Tb), viteza de acces la informaţii este mare (10-15 milisecunde), viteza
de rotaţie este mare (până la 10000 rotaţii pe minut), sunt costisitoare, sunt puţin
portabile.
• Există şi HDD-uri portabile incluse într-o carcasă de plastic, dar necesită o unitate
specială.
• Discurile optice – sunt:
- CD-ROM (Compact Disc Read Only Memory) – capacitate de stocare 630Mb -
1Gb;
- CD-RW (CD ReWritable) – CD reinscriptibil);
- DVD (Digital Versatile Disk) - capacitate de stocare mai mare decât a CD-urilor
4,7-17,08 Gb, viteza de acces la informaţii este mai mare decât viteza la CD.
• Fiecare dintre aceste dispozitive necesită unităţi speciale pentru citire respectiv
scriere.

• Memory stick sau memory flash - capacitatea de memorare de ordinul GB

Discul Blu-ray (numit și BD, de la expresia engleză Blu-ray Disc) este un tip de
disc optic de mare densitate folosit pentru stocarea de date, în special înregistrări
video de înaltă rezoluție; capacitate de memorare de aproximativ 50 GB.
 FACTORI CE INFLUENŢEAZĂ PERFORMANŢELE
UNUI COMPUTER:

• Viteza procesorului;
• Dimensiunea memoriei RAM;
• Dimensiunea Hard-disk-ului;
• Dimensiunea memoriei cache;
• Viteza de transmitere a datelor pe magistrala de date.
 SOFTWARE

• Sistemul de operare reprezintă ansamblul de pograme care asigură utilizarea optimă a

resurselor fizice şi logice ale unui sistem de calcul. El are rolul de a gestiona
funcţionarea componentelor hardware ale sistemului de calcul, de a coordona şi controla
execuţia programelor şi de a permite comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul.
Folosirea hardware-ului unui sistem de calcul ar fi dificilă şi ineficientă în lipsa unui
sistem de operare.

• Funcţiile sistemului de operare:

• funcţia de instalare automată a unui nou sistem de operare pe un sistem de calcul;
• funcţia de încărcare în memoria internă a sistemului de operare, la pornirea sistemului de
calcul;
• funcţia de configurare dinamică a sistemului de operare;
• efectuarea operaţiilor de intrare / ieşire;
• oferirea unei interfeţe cu utilizatorul;
• controlul execuţiei programelor;
• gestionarea alocării resurselor sistemului de calcul:
• tratarea erorilor;
• asigurarea protecţiei între utilizatori.
• Software-ul unui calculator cuprinde:
• programele de sistem
• programele de aplicaţie

• Programele de sistem sunt formate din:

• sistemul de operare: Windows, Linux, Unix,
• programele utilitare: programe de arhivare/dezarhivare (WinRAR, WinZip,
WinAce); programe antivirus (Norton Antivirus, Kaspersky, Bitdefender));
programe de asistenţă a sistemelor de operare (Total Commander).

• Programele de aplicaţie sunt folosite pentru a se executa activităţi cu caracter

particular, specifice unui utilizator: Microsoft Word, CodeBlocks etc.