Sunteți pe pagina 1din 15

4

Argument


Am ales tema Dispozitive periferice de intrare deoarece consider faptul c
dispozitivele periferice de intrare sunt una dintre cele mai utilizate dispozitive ale
unui sistem de calcul.

5


Noiuni introductive
Echipamentele periferice de intrare/ ieire au rolul de a asigura comunicarea
ntre unitatea central i mediul exterior prin intermediul unor uniti de interfa.
Echipamentelor periferice de intrare/ ieire asigur introducerea datelor, a
programelor i a comenzilor n memoria calculatorului; permite afiarea
rezultatelor prelucrrii ntr-o form accesibil utilizatorului; asigur posibilitatea
interveniei utilizatorului n timpul unei sesiuni de lucru.
Clasificare
Potrivit acestor funcii, echipamentele periferice se pot grupa astfel:
echipamente periferice de intrare, prin intermediul crora se asigur
introducerea datelor, a programelor , transmiterea unor comenzi manuale,
citirea unor imagini, prelucrarea lor , pozitionarea cursorului pe ecran etc.
(tastatura, scaner, mouse, microfon)
echipamente periferice de ieire, care servesc la redarea rezultatelor
prelucrrilor, a mesajelor, a programelor i a altor informaii intr-o forma
accesibila utilizatorului (monitoare, imprimante, boxe, casti);

6

Cap. 1 Tastatura
Una dintre componenele de baz ale sistemelor de calcul este tastatura, care
reprezint principalul dispozitiv periferic de intrare. Face parte din configuratia de
baza a calculatorului. Tastatura este utilizat de utilizator pentru a intoduce in
sistem comenzi i date.
Principalele tipuri actuale de tastaturi sunt:
Tastatura Enchanced cu 101 taste;
Tastatura Windows cu 104 taste;
Macheta tastaturii poate fi mprit in
urmtoarele 5 seciuni:
zona de tastare
minitastatura numeric
taste pentru poziionarea cursorului
taste de functii
taste de control
Semnificatia tastelor:
Zona de tastare cuprinde tastele alfanumerice necesare editarii textelor.
Minitastatura numerica este dispus in partea dreapt si are rolul de a facilita
scrirea numerelor. Ea contine o tast comutator numita Numlock care permite
setarea fie a tastelor numerice (atunci cand ledul este aprins), fie a tastelor de
poziionare a cursorului simbolizate prin sgeti inscripionate deasupra cifrelor-
atunci ledul este stins.
Tastele de pozitionare a cursorului permit pozitionarea cursorului in cadrul unui
document, astfel :
7

poziionez cursorul un caracter spre stnga
poziionez cursorul un caracter spre dreapta
poziionez cursorul un rnd mai sus
poziionez cursorul un rnd mai jos
Home poziioneaz cursorul la inceput de rnd; Ctrl+Home ne duce la
nceput de document
End poziioneaz cursorul la sfit de rnd, iar Ctrl+End la sfarsit de
document
PgDn si PgUp defileazo pagin n jos, respectiv in sus
Funcionare
O tastatur const dintr-un set de comutatoare montate intr-o matrice, denumit si
matrice de taste. La apsarea unei taste, procesorul din tastatur o identific i
reine durata ct a fost ea apasat. Poate controla simultan mai multe apsri de
taste. Procesorul tastaturii are propria sa memorie unde retine tastele apasate, pe
care le converste in coduri de scanare, fiecare tasta are un cod unic de identificare-
numit cod de scanare. Aceiasi tast are coduri de scanare diferite pentru apasare
(cod Make) respectiv eliberarea ei (cod Break); aceste informatii fiind relevante
atunci cand de exemplu folosim tasta shift in combinatie cu alte taste. Toate aceste
date sunt trimise spre placa de baza in ordinea apariiei lor. Procesorul sistemului
de calcul dupa ce le primeste de la procesorul tastaturii le converteste in caractere
alfanumerice corespunzatoare. Desi pare banala tastatura este in sine un
mimicalculator.
Conectoarele interfeei de tastatura
Tastaturile au un cablu care se termina n partea dinspre sistem cu unul dintre
conectorii DIN cu 5 pini sau mini Din cu 6 pini, iar celalalt capat al cablului este
conectat n interiorul carcasei tastaturii, aa c pentru testarea cablului n cazul
8

unor situaii de depanare este necesar desfacerea carcasei. Comunicarea acestui
dispozitiv periferic cu placa de baz se face serial. Exist i tastaturi cu port USB.
O tendin mai recent este schimbarea formei tastaturii, fr a afecta dispunerea
clasic a grupurilor de taste. Rezultatul a fost apariia mai multor aanumite
tastaturi ergonomice cu scopul obtinerii unei tastaturi care s se potriveasc mai
bine cu mna omului.
Erorile de tastatur cele mai des ntlnite sunt cauzate de cabluri defecte i taste
blocate
Curarea tastaturii
Pentru a pstra o tastatur ntr-o bun stare de funcionare este necesar s o
curim periodic, o data pe lun ne indic specialitii. Pentru aceasta avem nevoie
de un aspirator cu perie moale cu care ndeprtm praful depus. O alt variant
posibil este folosirea aerului comprimat. Putem avea n vedere i scoaterea
capacelor acelor taste care se blocheaz des din cauz c sub tasta s-a colectat
murdarie. Se recomand atenie in timpul dezasamblrii pentru a nu strica
comutatorul. n cazul nefericit cand se vars suc sau cafea n tastatura o vom
spla cat mai rapid cu apa distilat i nu o vom utiliza dect dupa ce este perfect
uscat.

9

Cap. 2 Mouse-ul
Mouse-ul este un dipozitiv de intrare care permite coordonarea poziiei cusorului pe
ecran. El exist n mai multe forme i dimensiuni.
Un mouse standard conine urmatoarele componente:
Carcas
O metod de transmitere a micrii ctre sistem: bil, rol (trackball) sau
senzori optici
Dou sau mai multe butoane
O interfa pentru conectarea mouse-ului la sistem;
Mouse-urile convenionale folosesc un cablu i un conector, n timp ce
mouse-urile fr fir folosesc un emitor/receptor n radio frecven sau
infraroii, att n mouse, ct si ntr-un modul separat, conectat la calculator
pentru realizarea interfeei ntre mouse i sistem
n partea inferioar a carcasei se gsesc componente mecanice sau electronice
care detecteaz miscarea. Mouse-ul tradiional are o bil mic de cauciuc care
se rotete pe msur ce deplasm mouse-ul. Micrile bilei sunt transformate n
semnale electrice care sunt transmise sistemului prin intermediul cablului.
O alt metod este prin senzori optici. Cablul poate avea intre 1,2 si 1,8 metri.
Dup conectarea la sistem mouse-ul comunic cu sistemul prin intermediul unui
diver de dispozitiv.
Tipuri de interfee
Exist trei posibiliti:
Interfa serial (COM1 sau COM2)
Port dedicat pentru mouse pe placa de baz (PS/2)
10

Port USB
Curarea mouse-ului
n cazul n care mouse-ul se deplaseaz anormal pe ecran el trebuie curat.
Pentru aceasta se d la o parte cpcelul, obinnd astfel accesul la bil i la
locaul acesteia. Se spal bila i se indeprteaz murdria de pe rotie sau axe.
Dac mouse-ul este optic se terge doar de praf senzorul optic.

11

Cap. 3 Scanner-ul
Scanerul de birou este dispozitivul de intrare ce poate captura imaginea unui
obiect convertind-o intr-o matrice digital de puncte de lumin, prelucrabile pe
calculator. Obiectul poate fi un document tiprit, o fotografie, un film transparent
sau chiar un obiect fizic.
Funcionare
Cu ajutorul unui sistem de senzori, scanner-ul preia imagini, desene i texte, pe
care le scaneaz (operaia se mai numete i digitalizare) i le transmite
calculatorului care le memoreaz, sub forma unor fiiere, dup care acestea pot fi
supuse prelucrrii. Senzorii scanner-ului se numesc celule CCD (Charge Coupled
Device), care sunt de fapt condensatori ncrcai electric i sensibili la lumin.
Operaia de scanare const n mprirea imaginii n puncte individuale numite
pixeli, prin luminarea imaginilor, care sunt apoi percepute prin intermediul
senzorilor, n funcie de intensitatea luminii. Intensitatea luminii depinde, la rndul
ei, de conturul i luminozitatea imaginii scanate. Rezultatul conversiei este deci o
matrice bidimensional de pixeli (cel mai mic element al unei imagini), fiecare pixel
coninnd informaia de culoare i strlucire corespunztoare locaiei fizice
reprezentat de acel pixel n obiectul scanat. Pui unul lng altul, pe ecranul
monitorului sau pe hrtie (cu ajutorul unei imprimante), toi aceti pixeli vor forma
ntreaga imagine a obiectului scanat. n mare, un scaner poate fi asemnat cu o
camer digital de fotografiat conectat la calculator, i mpreun cu alte periferice
poate transforma un PC intr-un aparat de tip fax (scaner, modem, software) sau
ntr-un copiator (scaner, imprimant, software).
Cu ajutorul unui software adecvat imaginile digitalizate sunt transmise calculatorului
pentru prelucrare. Prelucrarea ulterioar poate consta n finisarea contururilor,
redimensionare, mutare, rotire, colorare, umbrire, suprapunere etc.
Principalele caracteristici care definesc performanele unui scanner i calitatea
imaginilor scanate sunt:
puterea de rezoluie;
12

viteza de scanare;
calitatea software-ului utilizat.
Rezoluia este dat de numrul i mrimea celulelor de citire CCD, i se exprim n
numr de pixeli pe inch sau dot per inch prescurtat dpi. Imaginea scanat este cu
att mai fidel cu ct rezoluia este mai bun. O mbuntire a rezoluiei
presupune implicit creterea densitii de pixeli si micorarea dimensiunii acestora.
Viteza de scanare depinde
numrul de treceri, atunci cnd se scaneaz imagini color (pentru scanere la
care principiul de percepere a culorilor are la baz repetarea scanrii);
tipul i mrimea imaginilor scanate, o imagine cu multe detalii i nuane va
ncetini viteza ntruct sesizarea fiecrui detaliu necesit timp suplimentar i
treceri repetate.
Tipuri de scanere
Exist mai multe tipuri de scanere printre care:
scanere de mn
scanere plane
Combinate cu alte echipamente de tipul imprimant sau modem exist si aparatele
denumite all-in-one, care pot indeplini atat functia de scaner cat si cea de fax sau
copiator digital.
Scanerele de mn
Sunt mici dispozitive care se deplaseaz manual peste
originale mai mici de 10 cm. Rotiele din cauciuc prevzute
n lateral ajut la meninerea direciei de deplasare si pot
mentine viteza in limite acceptabile. Principalul avantaj al
acestei solutii este portabilitatea, aparatul fiind usor si de
13

mici dimensiuni. Dezavantajul major este calitatea slab a scanrii, in special din
cauza modificrilor de vitez si de directie, fiind necesare mai multe incercri si o
man experimentat care s conduc scanerul peste original. Pentru originale de
dimensiuni mai mari sunt necesare programe speciale pentru alipirea fiilor de
imagine ce se obtin. Preurile mici cu care pot fi obinute celelalte modele de
scanere au fcut ca interesul pentru scanerele de man s fie din ce in ce mai
sczut.
Scanere plane
Funcionare
Principalele componente ale unui scaner sunt o surs de lumin, un sistem de
separare a culorilor si un senzor CCD (Charge Coupled Device) ce transform
informatia optic referitoare la obiectul scanat intr-un fisier ce poate fi transmis
calculatorului.
Dup ce am asezat pe geam obiectul ce urmeaz a fi scanat si am pornit scanarea,
lampa ilumineaz o dung subtire din original. Lumina reflectat, ce contine
informatia de culoare, este captat de fiecare element al senzorului CCD si apoi
transformat intr-un numr, cu ajutorul unui convertor analog/digital. Numrul de
elemente ce msoar lumina pe fiecare linie din senzorul CCD determin rezolutia
orizontal a scanerului. Dup ce a fost citit o linie, scanerul avanseaz la linia
urmtoare




Tipuri de interfete folosite: SCSI, Interfata paralela, USB, Fireware
Scanarea la rezolutii mai mari presupune transferul unor cantitti importante de
date intre scaner si calculator. Interfata ce asigur aceast legtur influenteaz in
14

mare msur viteza de scanare propriu-zis. SCSI a fost multi ani interfata
considerat standard pentru scanere. O alt solutie, mai putin rapid dar care se
poate aplica pentru orice sistem, este interfata paralel. Problemele care apar dac
portul paralel este folosit si pentru alte dispozitive si rata sa de transfer mai mic au
fcut ca interfata paralel s fie din ce in ce mai putin utilizat, fiind inlocuit treptat
de interfata USB. Aceasta este cea mai comod in exploatare, avand totodat si o
rat de transfer buna. Pentru viteze mari de transfer, se pot utiliza scanerele cu
interfat Firewire sau 1394.

15

Cap. 4 Camera web , aparatul fotodigital
Camera web sau aparatul fotodigital se conecteaz la unitatea central printr-un
port USB. Imaginile sau filmele create cu acestea pot fi vizualizate pe display-ul
calculatorului. Programe speciale de prelucrare a imaginilor sau a filmelor permit
modificarea acestor fiiere. Imaginile i filmele sunt pastrate sub form de fiiere pe
orice suport de memorie (HDD, CD, DVD, memorie flash)


16

Cap. 5 Touch screen
Monitoarele cu touch screen au un ecran senzitiv (sensibil la modificri de
presiune) ce permite comunicarea cu utilizatorul prin atingerea direct a ecranului,
nefiind astfel necesare echipamente adiionale ca tastatura sau mouse-ul.
Calculatorul primete comenzi n funcie de zona atins de pe ecran.


17

Concluzie:

n concluzie fiecare dispozitiv periferic de intrare are un rol biine stabilit. Fiecare
este important n felul su, iar dac de unele ne putem lipsi de altele sunt extreme
de importante.

18

Bibliografie:

1.Baruch, Zoltan. (1999). Standarde pentru magistrale, interfee i periferice, Cluj-
Napoca: Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca, Catedra de Calculatoare
2. Milosescu, Mariana - " Tehnologia informatiei si a comunicatiilor a IX-a" Editura
DIDACTICA SI PEDAGOGICA 2004
3.White, Ron. (2002). Cum functioneaz calculatoarele, Bucuresti: Editura All