COLEGIUL TEHNIC “PETRU PONI” ROMAN

PROIECT
pentru absolvirea examenului pentru certificarea competenţelor
profesionale
Specializarea : Electronică automatizări
Calificarea : TEHNICIAN OPERATOR TEHNICĂ DE CALCUL
Nivelul 4 de calificare

Profesor îndrumător :
ing. TUDORICĂ MIHAI
Candidat :
ANTON ALIN
Clasa a XII-a E

2020
TEMA PROIECTULUI:

SCANNER-UL
 Cuprins
pag
ARGUMENT 3
Capitolul I –SCANNERUL ȘI IMPRIMANTA 6

Scanner-ul
1.1. Definiție 6
1.2. Mod de lucru 6
1.3. Caracteristici 7
1.4.Tipuri constructive
1.5.Exemple de scannere
Imprimanta
1.6. Definiție
1.7. Parametri 9
1.8.Clasificare 9
1.9.Procesul de tipărire 9
Capitolul II-INSTALAREA PROGRAMELOR ȘI A SCANNERULUI 9
2.1.Conectarea și instalarea scanerelor 10
2.1.1. Instalarea software-ului 18

2.2. Instalarea scanerului 19

2.2.1.Alegerea unui loc pentru scaner 19

2.2.2.Instalarea 20

2.2.3. Configurarea şi setarea scannerelor 22

Norme de securitate și sănătate a muncii specifice 23

Bibliografie 25

Anexe 26
 Argument

Începând de la un anumit punct al evoluției sale, omul a dorit sa păstreze

intr-un fel sau altul cunostințele acumulate în timp, nu numai în mintea sa ci și într-
o formă care să permită împărtașirea acestora către cunoscuții sau apropiații săi.
Un prim pas a fost transmisia pe cale orală a informațiilor dar aceasta avea
dezavantajul că deforma conținutul original de la o generație la alta așa că s-a
căutat altceva. Au apărut astfel picturile rupestre dar și acestea prezentau
dezavantaje; daca plecai era cam greu să iei peștera cu tine, așa ca au fost căutate
(inconștient sau nu) alte soluții. O veriga importanta a fost scrierea pe table de lut,
dar cu siguranță apariția hrtiei a constituit pasul decisiv.

Odata cu aceasta omul a dobândit o posibilitate la îndemană nu numai de a

stoca informațiiele ci și de a le transporta cu ușurință dintr-un loc in altul fără a le
afecta in vreun fel conținutul. Ca dovada, hârtia este de câteva mii de ani suportul
principal al informațiilor pe care omenirea îl are la îndemâna. Dar daca am privi
totul doar din acest unghi de vedere, am avea un tablou incomplet. Un element
estențial, istoria a demonstrat, l-a constituit modul în care informațiile erau
așternute pe hârtie.

Una a fost situați în perioada în care totul era scris de mână și cu totul alta a fost în
perioada ce a urmat apariției tiparului. Și pentru că societatea este condamnată fie
să evolueze fie să dispară, lucrurile nu s-au oprit la tipar, așa că asistăm in ultimii
douăzeci de ani la apariția și progresul imprimantei, o mică tipografie pe biroul
dumneavoastră.

Scanerul nu este neapărat necesar. Dar, o dată ce intrăm în posesia unuia,

suntem surprinşi de cât este de util. Putem crede că un scaner este bun doar la
adăugarea unor poze în scrisori, articole sau diverse proiecte. Dar scanerul poate
mai mult: transmite fax-urile, fotocopiază sau depozitează copii ale unor
documente.

Dezvoltarea pieţei perifericelor pentru calculatoare este proporţională cu

dezvoltarea calculatoarelor. În momentul de faţă, puterea de calcul pe care un
calculator nou este capabil să o ofere este mult mai mare decât a unui calcula-

tor care a împlinit un an de exemplu. Acest lucru a permis apariţia multor

periferice multimedia ce transformă calculatorul de acasă în aparat multifuncţional
cu capabilităţi care, în aparenţă, nu au nici o legatură una cu cealaltă. De exemplu,
calculatorul poate fi simultan videoplayer (cu o calitate bună a imaginii şi a
sunetului), robot telefonic sau chiar album foto. Pentru fotografii, cele mai la modă
periferice sunt camerele foto digitale. Cu o astfel de cameră, poate fi uşor realizat
un set de „amintiri plăcute”, fără bătaia de cap a developării filmelor şi fără să fie
necesară cumpărarea unui album în care pozele să poposească pentru a fi bine
păstrate. Este deci mai simplu să foloseşti o cameră digitală pentru realizarea unui
album virtual de fotografii? Poate că da, dar asta nu înseamna că scanerele devin
indezirabile.

Utilitatea unui scaner nu se poate pune la îndoială mai ales dacă ne gândim
câte zone de aplicare mai poate avea un astfel de periferic. Prin intermediul soft-
ului potrivit poate transforma imaginea unei pagini tipărite într-un fişier text
editabil sau poate transforma calculatorul în copiator, dacă are şi o imprimantă la
dispoziţie, iar lista de utilizări posibile ar mai putea continua.

Deci scanerele sunt departe de a fi în pericol de a dispărea de pe piaţa

perifericelor, aşa cum aproape că s-a întamplat cu unităţile de stocare a datelor pe
bandă de exemplu. Pe de altă parte, majoritatea scanerelor au capabilităţi pe care o
cameră foto digitală, cu un preţ apropiat, nu le poate avea. Asta ar putea să
însemne inclusiv o calitate mai mare a imaginii fotografiilor virtuale şi, de ce nu,
un colorit mai apropiat de cel natural. Pe de altă parte, timpul pe care îl consumăm
pentru trecerea imaginii de pe hârtie pe ecran este mai mare, iar spaţiul pe care un
scaner îl ocupă este (şi el) mai mare. La urma urmelor, toate perifericele au
avantajele lor, dar aduc după ele şi dezavantaje.
 Capitolul I

Scanner-ul și imprimanta
Scaner
1.1.Definiție

Scanerul este un periferic de intrare capabil să transforme informaţia

analogică într-un format digital (binar). Un scaner este un dispozitiv ce permite, fie
parcurgerea unui document analogic (grafică sau text , film de 35mm) cu ajutorul
unui mecanism optic luminos, fie prelucrarea sa prin recunoaşterea caracterelor,
pentru ca apoi rezultatele să fie înregistrate într-un format digital.

Imaginea scanată este descompusă în puncte (între 100 şi 600 de puncte per
inch) elemente care definesc performanţele perifericului în termeni de rezoluţie.
Descompunerea documentului analogic în format digital se face cu ajutorul unor
senzori ce sunt compuşi din semiconductori sensibili la lumină.

Intensitatea luminii depinde, la rândul ei, de conturul şi luminozitatea

imaginii scanate.

1.2.Mod de lucru

În timpul procesului de scanare se iluminează câte o fâşie de document, timp

în care aceasta este citită de senzori. Lumina reflectată este proiectată printr-un
sistem de oglinzi şi lentile pe zona alcatuită din elemente fotosensibile. În
interiorul acestor elemente se produc sarcini electrice raportate la cantitatea de
lumină care poate fi absorbită de 1 pixel(pct de imagine), pixelii de culoare
deschisă reflectând mai mulţi fotoni decât cei întunecaţi. Prin intermediul unui
motor pas cu pas se obţine următoarea poziţie verticală care urmează a fi citită.
Programul specific de scanare transformă fâşiile citite într-un fişier grafic. Pentru
recunoaşterea culorii, scanerele color aplică principiul optic, conform căruia
lumina roşie, verde şi cea albastră combinate duc la obţinerea culorii albe. Lumina
albă poate fi separată pritr-o prismă sau prin filtre de culoare în cele 3 culori de
bază(o separaţie de culori).

O altă categorie de scanere utilizează pentru digitalizare un sistem de oglinzi

şi prisme care descompun valorile de culoare ale fiecărui punct în cele 3 spectre de
culoare, proiectându-le apoi cu ajutorul unui sistem de lentile pe cele 3 rânduri de
elemente fotosensibile, separate.

Cu ajutorul unui software adecvat, imaginile digitalizate sunt transmise

calculatorului pentru prelucrare. Prelucrarea ulterioară poate consta în finisarea
contururilor, redimensionare, mutare, rotire, colorare, umbrire, suprapunere, etc

1.3. Caracteristici scanner

. Principalele caracteristici care definesc performanţele unui scaner şi calitatea
imaginilor scanate sunt: puterea de rezoluţie, viteza de scanare şi calitatea soft-
ware-ului utilizat.

 Rezoluţia este dată de numărul şi mărimea celulelor de citire CCD

(Charge Coupled Device) care sunt de fapt condensatori încărcaţi
electric şi se exprimă în număr de pixeli per inch sau dot per inch (dpi).
Cele mai răspândite scanere au rezoluţia de 200, 300 si 600 pixeli/inch.
Cea mai acceptabilă este considerată rezoluţia de 300 x 600 dpi.
Imaginea scanată este cu atât mai fidelă cu cât rezoluţia este mai bună.
O îmbunătăţire a rezoluţiei presupune implicit creşterea densităţii de
pixeli şi micşorarea dimensiunii acestora. Pentru scanarea unor imagini
color s-a ajuns până la rezoluţii de 4800 sau 9600 dpi.
 Viteza de scanare depinde de o serie de factori dintre care cei mai
semnificativi sunt urmatorii:

- viteza de reîncărcare a celulelor CCD în timpul scanării, care la rândul ei

depinde de tehnologia de fabricaţie a acestor condensatori;
- numărul de treceri – atunci când se scanează imagini color pentru că principiul
de percepere a culorilor are la bază repetarea scanării;

- tipul şi mărimea imaginilor scanate, ştiut fiind faptul că o imagine cu multe

detalii şi nuanţe va încetini viteza, întrucât sesizarea fiecărui detaliu necesită timp
suplimentar şi treceri repetate.

Cele două caracteristici, rezoluţie si viteză, se află într-un raport invers

proporţional.

Un element important în definirea calităţii unui scaner este capacitatea de a

deosebi cât mai multe tonuri de gri sau de culoare. În cazul în care un scaner
deosebeşte doar alb de negru, dispozitivul posedă caracteristica adâncime de
culoare egală cu 1 bit. La 16 trepte de gri recunoscute, adâncimea de culoare este
de 4 biţi, iar pentru 256 de trepte de gri va avea adâncimea de culoare de 16 biţi.
Scanerele alb-negru lucrează cu o adâncime de culoare între 8 şi 16 biţi, iar
scanerele color cu o adâncime de culoare mai mare de 24 biţi.

Există şi scanere capabile să citească şi să recunoască textul. Aceste

dispozitive folosesc procedeul OCR (Optical Character Recognition) prin care
segmentează imaginea sursă în text şi grafică, iar apoi izolează fiecare literă,
convertind-o într-un caracter. Recunoaşterea caracterului şi, implicit a textului, se
face, fie prin compararea acestuia cu un set de caracteristici, fie prin asemănare, fie
prin compararea rezultatului scanării cu un dicţionar.

Scanerele color mai vechi citeau documentul de trei ori, fiind necesară câte o
trecere pentru fiecare dintre cele trei culori de bază (roşu, verde, albastru ),
utilizând câte 8 biţi/culoare. Scanerele noi stochează fiecare punct de culoare pe
30-36 de biţi, acestea fiind operaţionale la o singură trecere a suprafeţei de scanat
prin faţa senzorilor.

1.4. Tipuri constructive scanner

 Scanerele pot fi de mai multe tipuri constructive, fiecare având propriile
caracteristici în ceea ce priveşte rezoluţia, formatul de scanat, mecanismul de
antrenare a suprafeţei de scanat, memoria, etc. Cele mai cunoscute tipuri de
scanere sunt:

a) scanerele de mână sunt dispozitive de digitizat care glisează manual cu

ajutorul unui rulou deasupra suprafeţei de scanat. Rezoluţia unor astfel de
echipamente este mică, de până la 300 dpi, iar consumul de memorie este mare: cel
puţin 1 MB/pagină. Acestea sunt cele mai ieftine, sunt mici, se ţin în mână şi se
deplasează deasupra pozei de scanat. Pentru o scanare perfectă trebuie să deplasăm
aparatul deasupra hârtiei în linie dreaptă şi cu viteză constantă, ceea ce nu este
simplu şi necesită mai multe încercări până la obţinerea rezultatului optim. În plus,
aceste aparate nu pot scana decât fâşii de imagine late de circa 10 cm. Pentru
pozele mici nu este o problemă, dar dacă dorim să scanăm o foaie de hârtie de
format mai mare, atunci vor fi necesare cel puţin două fâşii. Software-ul scanerului
va alipi cele doua fâşii, dar alăturarea lor ar putea să nu fie perfectă;

b) scanerele cu "tractor" sau cu "rulou" sunt periferice care antrenează printr-un

mecanism suprafaţa de scanat prin faţa senzorilor sensibili la lumină. Rezoluţia
optică este între 300 şi 400 dpi;

c) scanerele orizontale (flatbed) sunt cele mai performante periferice de digitizat.

Scanerele orizontale sau plate funcţionează după principiul copiatorului: se
amplasează documentul sursă pe o suprafaţă de sticlă, iar un sistem optic citeşte
documentul linie cu linie, cu ajutorul unui dispozitiv compus din 3000 de captatori
de lumină. Rezoluţia optică a unor astfel de scanere, pentru un format A4 este de
600 x 1200 dpi.

1.5. Exemple de scannere

 Mustek Be@rPaw 1200 F

 Distinctivă pentru linia de scanere BearPaw a producătorului Mustek este
dimensionarea şi amplasarea butoanelor cu care sunt dotate aparatele, care
sugerează forma unei urme de picior de urs.

BearPaw 1200F a avut cele mai constante rezultate din toate scanerele testate, deşi
nu a avut întotdeauna cele mai mari note

Interfaţa pe care 1200F o utilizează este USB, acest lucru asigurându-i şi o

viteză de transfer mare. De asemenea, software-ul livrat împreună cu acest scaner
este în sine destul de valoros, editarea imaginilor fiind asigurată de aplicaţia Photo
Express 3.0 în ediţie specială, produsă de firma Ulead, iar ca program pentru OCR
găsim Abbyy FineReader în varianta 4.0. Pentru utilizatorii care trebuie să scaneze
un număr mare de documente de acelaşi format, opţional la acest scaner poate fi
instalat şi un Automatic Document Feeder, ce se poate monta în locul capacului
normal.

 Plustek OpticPro PT12

Deşi interfaţa pe care OpticPro PT12 o foloseşte este portul paralel (mai lent
decat portul USB) acest lucru nu l-a împiedicat să obţină una din cele mai mari
note la viteza de scanare. De fapt, produsul Plustek s-ar fi situat pe prima poziţie
dacă nu ar fi avut nişte erori în uniformitatea culorilor scanate.
  Mustek Be@rPaw 1200 CU

Trei lucruri fac acest scaner unul deosebit de toate celelalte aparate
din clasa sa. În primul rând designul, apoi tehnologia de fabricaţie (este echipat cu
CIS - Contact Image Sensor), iar acest lucru determină pe cel de-al treilea, şi
anume înălţimea foarte mică a întregului aparat. Be@rPaw 1200 CU este
dispozitivul cu înălţimea cea mai mică dintre scanerele prezentate

Interfaţa de conectare pe care 1200 CU o foloseşte este USB, şi datorită ei nu

necesită altă sursă de alimentare, curentul pe care orice placă de bază îl oferă pe
bus-ul USB fiindu-i suficient pentru a funcţiona. Dimensiunile sale reduse nu l-au
împiedicat să obţină un colorit foarte bun al pozelor scanate, ceea ce este normal
pentru un scaner CIS. Tes- tul de rezoluţie a arătat că această tehnologie are
rezultate bune numai combinată cu o viteză foarte mică de scanare, iar 1200 CU
are viteză destul de mare.

 Agfa SnapScan 1212U

Dotat cu interfaţa USB, SnapScan de la binecunoscuta firmă Agfa are dimensiuni

apreciabile.

Pachetul software include, printre altele, un software pentru OCR şi anume Caere
OmniPage LE, iar programul cel mai valoros este Corel Print House Magic într-o
variantă specială care poartă numele de Select, oferit ca şi program de editare a
imaginilor scanate.
Imprimanta
1.6. Definiție
Echipament opţional periferic de ieşire, permite tipărirea pe hârtie a rezultatelor
prelucrării şi prezintă următoarele componente: blocul de imprimare, sitemul de
avans al hârtiei, sistemul logic de comandă şi interfaţa.

Imprimanta poate tipări diverse tipuri de caractere care poartă denumirea de

fonturi. După spaţiul rezervat fiecărui caracter deosebim fonturi cu lăţime fixă şi
fonturi proporţionale.Cele din prima categorie rezervă fiecărui caracter acelaşi
spaţiu, în timp ce fonturile proporţionale alocă un spaţiu diferit în funcţie de
caracterul de ralizat. Caracterele din diferite fonturi pot fi afişate sau tipărite având
anumite atribute (îngroşat – bold, înclinat – italic, subliniat – underline etc.) care
definesc stilul de tipărire.

1.7. Parametri
 rezoluţie – determină calitatea grafică a tipăriturii şi se exprimă prin numărul
de puncte fişate pe inch – dpi, cu cât acest număr este mai mare cu atât
calitatea atât a textului cât şi a pozelor este mai bună;
 viteza de tipărire – care se măsoară în caractere pe secundă (cps) la
imprimantele lente şi în linii pe minut sau pagini pe minut (ppm) la cele cu
viteză de listare mai mare. Cu cât viteza este mai mare, cu atât avem
certitudinea că imprimanta este calitativ mai bună deoarece vitezele mai
mari înseamnă mecanică mai performantă;
 tipul hârtiei folosite – pe piaţă găsim o multitudine de medii de tipărire,
hârtie normală, hârtie pentru imprimantele cu jet de cerneală (ex. LC-301),
hârtie de înaltă rezoluţie pentru realizarea fotografiilor, folie transparentă,
etc;
 grosimea hârtiei folosite – de la 64 la 105 g/m2 sau hârtie specială de 270
g/m2 precum şi multe altele în funcţie de imprimantă;
 dimensiunea maximă a hârtiei – descrie formatul maxim acceptat pentru
suportul de tipărire – A4 (210 x 297 mm), A3 (420 x 297 mm) etc;
 memoria proprie – care desemnează capacitatea de memorie de tip RAM
ataşată imprimantei. Pentru a nu se bloca fluxul datelor de tipărit se
 utilizează RAM-ul imprimantei care va stoca datele până în momentul
tipăririi;
 limbajul de control – care se referă la setul de comenzi folosite pentru
controlul imprimantei;
 capacitatea de emulare – care exprimă capacitatea unei imprimante de a
folosi limbajul de control al altei imprimante;
 numărul de fonturi – ce are în vedere posibilitatea tipăririi unor caractere
specifice diverselor limbi.

1.8. Clasificare
În funcţie de modul în care se efectuează tipărirea se disting imprimante
orientate pe caracter (memorează şi tipăresc câte un caracter la fiecare ciclu
de funcţionare, caracterele ce urmează a fi tipărite fiind obţinute prin
selectare sau generare matricială), pe linie (la fiecare ciclu de funcţionare se
imprimă simultan o linie întreagă, suportul caracterelor fiind sub formă de
tambur, lanţ,teren sau bandă) sau pe pagină (se bazează pe metode de
imprimare fără impact – electrofotografice şi electrostatice).
O altă clasificare se face în funcţie de tehnicele de tipărire utilizate,
deosebindu-se imprimante mecanice, matriceale, termice, cu jet de cerneală
şi laser.
 Imprimante mecanice utilizează un set de caractere dispus pe un
suport metalic de unde se face selectarea caracterului dorit, transferul
pe hărtie al acestuia realizându-se prin intermediul unei benzi tuşate
dispusă între hârtie şi caracterul selectat. Deşi calitatea imprimării este
bună, viteza de lucru este redusă (15-60 cps), aceste imprimante
încadrându-se în categoria celor orientate pe caracter.
 Imprimante matriceale lucrează pe principiul generării caracterelor
care se realizează cu ajutorul celor 9, 18 sau 24 de ace ale capului
mobil ce constituie o matrice, configuraţia de apăsare a acestora,
combinată cu mişcarea stânga-dreapta determinând banda tuşată să
imprime câte un caracter pe hârtia din spate. Viteza de lucru este
cuprinsă între 100-600 cps, calitatea imprimării depinzând foarte mult
de aceasta în sensul că o viteză de lucru mai scăzută asigură o mai
bună calitate a tipăririi. Sunt des utilizate în domeniul economic
 datorită raportului preţ/performanţă foarte bun, însă sunt lente şi fac
mult zgomot.
 Imprimante termice asigură imprimarea fără impact prin
impresionarea unei hârtii speciale cu ajutorul unor elemente rezistive
care provoacă încălzirea. Sunt silenţioase pot lucra cu mai multe
fonturi şi în mediul grafic cu o rezoluţie bună, ating viteze de până la
250 cps, prezentând dezavantajul hârtiei speciale aceasta fiind relativ
scumpă.
 Imprimante cu jet de cerneală pot fii cu jet continu, intermitent sau
picături comandate. În vederea generării caracterului este necesară
încărcarea şi deflexia electrostatică pe verticală a picăturilor de
cerneală, caracterul fiind generat coloană de coloană. Tipărirea se
poate face şi color, au un preţ scăzut, nu fac zgomot şi asigură o bună
calitate a imprimării (rezoluţia se apropie de cea a imprimantelor
laser). Dezavantajul acestor echipamente se referă la raportul cost
consumabile/număr de pagini tipărite.

1.9. Procesul de tiparire

În momentul când se dă comanda de imprimare au loc următoarele
operaţiuni:

1. Aplicaţia software care este folosită (ex. Word, Wordpad, Notepad,etc.) trimite
datele de tipărire către driverul imprimantei.

2. Driverul transformă datele într-un format pe care imprimanta îl poate înţelege şi

verifică să vadă dacă imprimanta este online şi capabilă de imprimare.

3. Datele sunt trimise către driver de la calculator către imprimantă prin interfaţa
de conectare (USB, portul paralel, etc.)

4. Imprimanta recepţionează datele de la computer. Ea stochează o parte din date

într-un buffer (memorie de stocare a datelor). Acest buffer poate avea valori de la
512 KB RAM până la 16 MB RAM, în funcţie de model. Bufferul este folositor
deoarece permite computerului să termine imprimarea mai repede. Un buffer mai
mare poate reţine un document mai complex sau mai multe documente simple.
5. Dacă imprimanta nu a lucrat pentru o perioadă de timp, ea va recurge în mod
normal la o scurtă curăţare pentru a fi sigură că capul (capetele) de imprimare este
curat(e). Odată ce operaţiunea de curăţare este făcută imprimanta este capabilă de
imprimarea documentului.

6. Circuitele de control activează motorul de tragere a hârtiei. Acesta va acţiona

rolele, ceea ce va conduce la tragerea unei foi din taviţa imprimantei în interiorul
imprimantei. Un mic mecanism simte dacă există foi pentru imprimare. Dacă s-a
terminat hârtia ne apare mesajul de eroare “Out of paper” şi se trimite o avertizare
către calculator.

7. Odată ce hârtia este trasă în imprimantă şi poziţionată la începutul paginii,

motorul ansamblului capului de imprimare foloseşte cureaua pentru a mişca
ansamblul capului de imprimare de-a lungul paginii. Motorul ia o mică pauză de o
fracţiune de secundă de fiecare dată în care capul de imprimare stropeşte hârtia cu
cerneală şi pe urmă se mişcă puţin înainte de a se opri din nou. Această pauză se
întâmplă atât de rapede încât ni se pare ca avem o mişcare continuă.

8. Cartuşul color se foloseşte de culorile de bază (CMYK) pentru a forma orice

culoare pe care ne-o putem imagina.

9. La sfârşitul la fiecare din aceşti paşi, motorul de acţionare a hârtiei avansează

hârtia cu o fracţiune dintr-un inch. Depinde de modelul imprimantei cu jet de
cerneală, capul de imprimare este resetat ca la începutul paginii, sau in multe
cazuri, simplu îşi schimbă direcţia şi începe să se mişte de-a lungul paginii pe care
a tiparit-o.

10. Acest proces continuă până când toată pagina este tipărită. Timpul pe care ţi-l
ia ca sa tipăreşti o pagină poate varia de la o imprimantă la alta. La fel de bine
poate varia şi în funcţie de complexitatea paginii şi de mărimea la orice imagine
conţinut în document. De examplu, o imprimantă poate fi capabilă să tipărească 16
(ppm) de text negru dar îi poate lua mai multe minute dacă are de tipărit o pagină
cu o imagine full color.

11. Odată ce tipărirea este completă, capul de imprimare este parcat. Motorul care
acţionează hârtia învârte rolele pentru a termina de împins complet hârtia în afara
imprimantei. Multe imprimante din ziua de azi folosesc cerneluri care se usucă
extrem de repede, ca să putem ridica imediat documentul tipărit.

Capitolul II

Instalarea programelor si a scannerului

2.1. Instalarea programelor

2.1.1. Instalarea software-ului
CD-ul cu software conţine software-ul scanerului. Trebuie să instalaţi software-ul
înainte de a conecta scanerul la computer.

Notă: În Windows XP, 2000 şi NT 4.0, numai un utilizator care are drepturi de
administrator poate să instaleze software-ul.

1. Introduceţi CD-ul cu software în unitatea de CD-ROM. Apare caseta de

dialog EPSON Installer Program (Program de instalare EPSON).
. Notă: Dacă nu apare caseta de dialog EPSON Installation Program
(Program de instalare EPSON), faceţi clic pe pictograma CD-ROM şi
selectaţi Open (Deschidere) din meniul File (Fişier). Faceţi dublu-clic pe
SETUP.EXE.
2. Selectaţi Install Software (Instalare software) şi faceţi clic pe next.

3. Urmaţi instrucţiunile de pe ecran până când se instalează tot software-ul.

Notă: pentru utilizatorii de Windows XP şi 2000: Dacă în timpul instalării apare o

casetă de dialog, care indică testul Windows ce se desfăşoară, faceţi clic pe
Continue Anyway (Continuare oricum) (pentru utilizatorii de Windows XP) sau
Yes (Da) (pentru utilizatorii de Windows 2000) pentru a continua.

4. Când apare un mesaj care vă informează că instalarea s-a terminat, faceţi clic pe
OK.

5. Reporniţi computerul dacă apare un mesaj care vă indică să faceţi acest lucru.

Instalarea software-ului de aplicaţie Scanerul se livrează împreună cu

următoarele CD-uri cu software de aplicaţie. Citiţi fiecare dintre manualele
interactive incluse pe CD-uri.
CD cu software-ul scanerului
Pe acest CD sunt incluse următoarele aplicaţii:
 ScanSoft Paper Port DELUXE 8.0 (numai pentru Windows)
 ABBYY FineReader 5.0 Sprint Plus (numai pentru Windows)
 Adobe Acrobat Reader (numai pentru Windows)
 Adobe Photoshop Elements CD

Notă:

În funcţie de locul în care vă aflaţi, este posibil ca o parte din software-ul descris
să nu fie inclus. Pentru a instala Adobe Photoshop Elements, introduceţi CD-ul
Photoshop în unitatea de CD-ROM , apoi urmaţi instrucţiunile de pe ecran.

Scanerele se conectează, fie direct la portul paralel al calculatorului (existând

posibilitatea de conectare şi a unei imprimante în cascadă), fie la portul universal
USB. Aceste dispozitive funcţionează hardware numai pe baza unor drivere şi
programe adecvate (PhotoImpact SE, iPhotoExpress, MGI PhotoSuite, Adobe
PhotoDeluxe, OCR Xerox TextBridge, Recognita OCR, TWAIN driver, etc).

Instalarea driver-ului unui scanner are drept scop asigurarea comunicării între
scanner şi calculator. Pentru instalarea scannerului se utilizează CD-ul care a fost
livrat împreună cu scannerul sau se descarcă driver-ul scannerului de pe pagina
web a producătorului. Odată cu instalarea scannerului trebuie instalat şi un
program de prelucrare a imaginilor, program livrat împreună cu scannerul.

2.2. Instalarea scanerului

2.2.1.Alegerea unui loc pentru scaner

Urmaţi instrucţiunile de mai jos când alegeţi un loc pentru scaner:

 Amplasaţi scanerul pe o suprafaţă plană, stabilă. Scanerul nu va funcţiona

corect dacă este în poziţie înclinată.
 Amplasaţi scanerul cât mai aproape de computer, în funcţie de lungimea
cablului de interfaţă.
 Amplasaţi scanerul lângă o priză de perete de la care cablul de alimentare
poate fi deconectat uşor.
 Lăsaţi spaţiu suficient pentru cabluri în spatele scanerului, precum şi
deasupra acestuia, pentru a permite capacului să se deschidă complet.
 Ţineţi scanerul departe de temperaturi înalte, de umiditate, de murdărie şi de
praf. Evitaţi utilizarea sau depozitarea scanerului în locuri expuse la
schimbări rapide de temperatură şi umiditate.
 Feriţi scanerul de razele soarelui şi de surse puternice de lumină.
 Evitaţi locurile supuse la şocuri şi la vibraţii.

2.2.2.Instalarea
1. Trageţi în sus dispozitivul de blocare pentru transport până în poziţia de
deblocare.

2. Asiguraţi-vă că scanerul este oprit. Scanerul este oprit când butonul

Pornit/Oprit este ridicat.
2. În cazul în care cablul de alimentare nu este ataşat la scaner, conectaţi-l în
soclul de c.a. din spatele scanerului şi introduceţi celălalt capăt într-o priză
electrică.
3. Porniţi scanerul apăsând butonul Pornit/Oprit.

Scanerul porneşte şi începe iniţializarea. Indicatorul Ready (Pregătit) clipeşte,

având culoarea verde, până când scanerul termină iniţializarea, apoi rămâne
aprins având culoarea verde. Aceasta indică faptul că scanerul este gata pentru a
fi utilizat.

Atenţie: De fiecare dată când opriţi scanerul, aşteptaţi cel puţin 10

secunde înainte de a-l porni din nou.

Conectarea scanerului utilizând interfaţa SCSI

Pentru instrucţiuni cu privire la conectarea scanerului la computer utilizând

interfaţa SCSI, citiţi această secţiune.
Notă: Aveţi grijă să instalaţi software-ul scanerului înainte de a conecta
scanerul la computer. Pentru detalii, consultaţi „Instalarea software-ului”
Dacă PC-ul nu are instalată o placă SCSI, trebuie să instalaţi una, împreună
cu software-ul driverului SCSI. Instalaţi placa SCSI conform indicaţiilor
incluse cu aceasta. Dacă PC-ul are o placă SCSI care funcţionează, conectaţi
scanerul aşa cum se descrie în această secţiune.

Secvenţa de pornire
De fiecare dată când porniţi computerul şi dispozitivele SCSI, inclusiv
scanerul, aveţi în vedere următoarele. Aveţi grijă să porniţi mai întâi
dispozitivul SCSI care este conectat la cel mai îndepărtat capăt al lanţului de
conectare în cascadă, apoi al doilea ca depărtare şi aşa mai departe, până la
computer. Dacă încercaţi să utilizaţi un dispozitiv SCSI care a fost pornit
după computer, este posibil ca acesta sau computerul să nu funcţioneze
corect.

Secvenţa de oprire
 De fiecare dată când opriţi computerul şi dispozitivele SCSI aveţi în vedere
următoarele . Când aţi terminat de utilizat sistemul, opriţi mai întâi
computerul, apoi scanerul şi celelalte dispozitive SCSI.
 În timp ce utilizaţi computerul, nu opriţi nici un dispozitiv SCSI care
are un terminator activ (On – activat).
 Nu opriţi şi reporniţi scanerul în timp ce utilizaţi computerul; în caz
contrar este posibil ca scanerul să nu funcţioneze corect.

Conectarea scanerului utilizând interfaţa USB

PC-ul trebuie să fi fost achiziţionat cu Windows XP, 2000, Me sau 98
preinstalat şi trebuie să aibă un port USB funcţional.

2.2.3. Configurarea şi setarea scannerelor

Configurarea unui scanner se poate face utilizând ferestrele Scanner Setting din
Direct Scan, şi/sau utilizând aplicaţia Photo Express.

Figura
 Scan Mode (modul de scanare) – determină modul în care scannerul va
citi imaginea şi se referă la modul în care imaginea este reprodusă după
scanare. Sunt 3 opţiuni:
 Color – imaginea este reprodusă color în funcţie de modelul scannerului
 Gray – imaginea este reprodusă cu imagini de gri
 Line Art – se utilizează pentru scanarea textului, desenelor, schiţelor alb-
negru
 Resolution (Rezoluţia) – determină cantitatea de informaţii capturate pe
fiecare cm2, precum şi efectul de imagine. Sunt 3 opţiuni: Normal, Fine,
Super Fine.
 Scanned Image – permite specificarea locaţiei unde se doreşte salvarea
imaginilor scanate.
 Scan To – permite alegerea unei singure aplicaţii de prelucrare a imaginilor
 COPY – se utilizează pentru copierea imaginii de la scanner la imprimantă
 Email – se utilizează pentru trimiterea unei imagini prin email
 Norme de securitate și sănătate a muncii specifice

1.Scoateţi din priză scanerul înainte de a-l curăţa. Curăţaţi-l numai cu

o cârpă umedă. Nu vărsaţi lichide pe scanner.
2.Nu amplasaţi scanerul pe suprafeţe instabile, lângă radiatoare sau
surse de căldură.
3.Utilizaţi numai cablul de alimentare care se livrează cu acest produs.
Utilizarea unui alt cablu vă expune pericolului de incendiu sau de
şoc electric.
4.Cablul de alimentare al acestui produs trebuie utilizat numai
împreună cu acest produs. Utilizarea împreună cu un alt echipament
vă expune pericolului de incendiu sau de şoc electric.
5.Utilizaţi numai tipul de sursă indicat pe eticheta scanerului şi
alimentaţi întotdeauna de la o priză electrică obişnuită, utilizând un
cablu de alimentare de c.a. care corespunde standardelor locale de
securitate.
6.Conectaţi toate echipamentele la prize împământate corespunzător.
Evitaţi utilizarea prizelor care au pe acelaşi circuit foto-copiatoare
sau sisteme de aer condiţionat care se conectează şi se deconectează
automat în mod regulat.
7.Nu utilizaţi cabluri de alimentare deteriorate sau roase.
Instrucţiuni pentru lucrul în siguranţă 5
8.Dacă utilizaţi un prelungitor pentru scaner, asiguraţi-vă că sarcina
totală a tuturor dispozitivelor conectate la prelungitor nu depăşeşte
sarcina maximă suportată de prelungitor (exprimată în Amperi). De
asemenea, asiguraţi-vă că sarcina tuturor dispozitivelor conectate la
priza din perete nu depăşeşte sarcina suportată de priză.
9.Nu încercaţi să reparaţi singur scanerul altfel decât este explicat în
acest Ghid de instalare şi în Online Reference Guide (Ghid de
referinţă interactiv).
10.Scoateţi din priză scanerul şi apelaţi la serviciile personalului
calificat în următoarele cazuri:
11.Dacă fişa sau cablul de alimentare sunt deteriorate.
12.Dacă au pătruns lichide în imprimantă.
13. Dacă scanerul a fost scăpat pe jos sau carcasa a fost deteriorată.
14.Dacă scanerul nu funcţionează normal sau prezintă modificări
distincte de performanţă. (Nu ajustaţi controalele despre care nu există
instrucţiuni de utilizare.)
15.Dacă intenţionaţi să utilizaţi scanerul în Germania, acordaţi o
deosebită atenţie următoarelor:

Pentru a asigura protecţia la scurtcircuit şi la suprasarcină pentru

acest scaner, instalaţia clădirii trebuie să fie protejată cu siguranţe
de 10 sau 16 A.
 Bibliografie

Mârşanu, Radu Bazele informaticii economice

Riveiu, Adriana Bucuresti 2002, Editura Calipso 2000

Sofronie, Gheorghe

Surcel, Traian

Marius D, Mareş Bazele Informaticii,

Editura Fundaţiei România de Mâine

Revista CHIP Numărul 6/2003

http://www.e-librărie.ro

www.chip.ro/revista/martie_2000

www.hp.com/pcsupport

http://www.howstuffworks.com/
 Anexa 1
Scannere
 Anexa 2
Imprimanta