FIŞĂ DE DOCUMENTARE

CLASA A XII A RUTĂ DIRECTĂ

CALIFICAREA – TEHNICIAN PROIECTANT CAD
M10 – REALIZAREA DE PREZENTĂRI MULTIMEDIA
DENUMIREA TEMEI – IMPRIMANTA. TIPURI DE IMPRIMANTE
IMPRIMANTA
Imprimanta reprezintă un element periferic opţional, utilizat pentru obţinerea informaţiilor tipărite
pe documente sau hârtie obişnuită. Spre deosebire de alte echipamente periferice, imprimantele sunt
fabricate într-o gamă neobişnuit de mare, în diverse tipuri şi de către un mare număr de firme.
Diferenţierea se face în funcţie de:
 mecanismul de tipărire şi principiul de funcţionare;
 calitatea grafică a tipăririi;
 dimensiunea liniei tipărite;
 viteza de tipărire;
 memoria proprie.

Mecanisme de tipărire
Imprimantele şi monitoarele au de soluţionat o problemă comună: obţinerea ieşirilor
informaţionale prin aranjarea seturilor de "puncte", astfel încât să formeze texte sau imagini grafice.
Bineînţeles, imprimantele sunt extrem de diverse prin tehnologie, respectiv prin modul în care cerneala
ajunge pe hârtie, însă principiul rămâne acelaşi.
Principiul de funcţionare este matricial sau vectorial şi se bazează pe una din următoarele
proceduri moderne de imprimare:
- lovirea hârtiei în dreptul unei benzi tuşate cu un număr de ace (sau pini) ce alcătuiesc o mică
matrice de imprimare;
- pulverizarea pe hârtie a unui jet fin de cerneală comandat electrostatic;
- inscripţionarea cu toner utilizând principiul laser-ului, a unui tambur, şi apoi a hârtiei ca la
copiatoarele XEROX;
- pe cale termică.

TIPURI DE IMPRIMANTE
Există numeroase criterii de clasificare a imprimantelor. Dintre acestea, se amintesc următoarele
1) După principiul de funcţionare Există două categorii importante:
 imprimante cu impact
 imprimante fără impact
La imprimantele cu impact, tipărirea se realizează prin intermediul unei benzi impregnate, deci
există un contact mecanic între ansamblul de imprimare, banda impregnată şi hârtie. Avantajul
acestora este că permit realizarea mai multor cópii simultan, dar au dezavantajul că sunt relativ
lente şi au un nivel de zgomot ridicat.
Câteva tipuri de asemenea imprimante sunt: Imprimante cu caracter selectat, la care setul
de caractere este:
 dispus pe un suport. Suportul poate fi: tambur, lanţ, bandă, un cap cilindric sau sferic,
margaretă (“daisy wheel”), degetar. Imprimante matriciale, care pot fi cu ciocănele de tip lamelă
sau
 cu ace. 94 Sisteme de I/E

La imprimantele fără impact, nu există un contact direct între ansamblul de imprimare şi hârtie.
La unele imprimante, imaginea care va fi tipărită este formată iniţial pe un suport intermediar,
urmând a fi transferată pe hârtie.
Avantajul acestor imprimante este viteza ridicată, calitatea ridicată a textului sau a imaginii
tipărite şi nivelul redus de zgomot.
Dezavantajul este că nu pot produce mai multe cópii simultan.
Tipuri de imprimante din această categorie sunt:
 cu hârtie electrosensibilă;
 termice;
 electrostatice;
 Electrofotografice;
 cu jet de cerneală;
 pe microfilm:
1
2) După calitatea documentelor tipărite Există trei nivele de calitate:
 calitate redusă sau schiţă (Draft);
 calitate medie (NLQ - Near Letter Quality);
 calitate înaltă (LQ - Letter Quality).
3) După viteza de imprimare Există următoarele categorii:
 Imprimante serie, la care imprimarea se realizează caracter cu caracter, viteza lor
fiind exprimată în caractere/s. Viteza ajunge până la câteva sute de caractere/s.
Imprimante de linie, care tipăresc simultan toate caracterele dintr-o linie. Viteza se
exprimă în linii/min, ajungând la câteva mii de linii/min la cele fără impact.
 Imprimante de pagină, care au memorii tampon de una sau mai multe pagini.
Imprimarea se realizează după pregătirea în memorie a imaginii de tipărit pentru
întreaga pagină, după care hârtia avansează continuu în timpul imprimării. Viteza
poate ajunge până la 50.000 linii/min.
4). După procedura de imprimare şi după mecanismul principiului de funcţionare, imprimantele pot
fi grupate în:
 imprimante matriciale;
 imprimante termice;
 imprimante cu jet de cerneală;
 imprimante laser;
 dispozitive plotter.

Caracteristici
În afara mecanismelor de funcţionare, calitatea imprimării şi respectiv a imprimantei, depinde şi
de rezoluţie, viteza de imprimare, memoria imprimantei, dimensiunea paginii şi fiabilitatea.
Rezoluţia are aceeaşi accepţiune ca la monitoare măsurându-se în puncte (dots) per inch - dpi.
Viteza de imprimare se exprimă diferenţiat în funcţie de modele în caractere pe secundă - cps, linii pe
minut - lpm sau pagini pe minut - ppm.
Alte caracteristici ale imprimantelor se referă la:
 memoria de care dispune o imprimantă, foarte importantă, în special în cazul celor cu tehnologie
laser. Numărul şi complexitatea desenelor ce urmează a fi tipărite şi viteza de imprimare sunt direct
proporţionale cu memoria imprimantei.
 dimensiunea maximă a hârtiei se referă la lăţimea hârtiei, lungimea nefiind luată în calcul
decât atunci când este furnizată explicit prin software. Astfel, există imprimante de tip A3 (lăţimea
hârtiei este de 42 cm), imprimante de tip A4 (la care lăţimea hârtiei permise este de 21 cm) etc.
 fiabilitatea este o altă caracteristică a imprimantelor, reprezentând posibilitatea de a funcţiona
fără defecte o perioadă de timp cât mai îndelungată. O evaluare rapidă a fiabilităţii se poate
face, luând în considerare firma producătoare şi termenul de garanţie

TIPURI DE IMPRIMANTE
Imprimanta matriceală (dot matrix) reprezintă un model răspândit, în special datorită preţului redus al
dispozitivului şi a consumabilelor sale (benzile tuşate). Astfel, există modele cu
9, 18 sau 24 de ace, montate pe un "cap de imprimare". Capul de imprimare
creează câmpuri electromagnetice în jurul fiecărui ac. Atunci când comanda de
imprimare este recepţionată, câmpul electromagnetic este modificat iar acele de
imprimare sunt împinse către banda tuşată, (numită ribbon) iar aceasta va
imprima pe hârtie un mic punct de culoarea cu care este impregnată banda
tuşată. Orice metodă de imprimare care solicită impactul fizic dintre o
componentă a imprimantei şi o bandă tuşată, pentru a transfera cerneala pe
hârtie, este cunoscută sub numele de "imprimare prin impact" (Impact Printing).
Costul unei imprimante matriciale este determinat de numărul de ace, de facilităţile imprimantei şi
mărimea hârtiei ce o poate antrena în dispozitivul de imprimare.
Cele mai multe imprimante matriceale imprimă caracterele la diferite mărimi şi densităţi.
Densitatea, numită şi rezoluţie, implică utilizarea unui număr mai mare de puncte, pe o suprafaţă dată, în
desenarea aceluiaşi caracter, fapt ce influenţează direct viteza de imprimare. Cu cât densitatea va creşte,
cu atât viteza de imprimare va scădea.
Alături de mărimea (size) a unui caracter, imprimanta matricială poate lua în considerare şi alte
atribute ale literei cum sunt: aldine (bold sau îngroşate), italic (scriere înclinată), strikeout (suprascriere cu
linie simplă sau dublă) etc. Posibilitatea unor imprimante matriciale, de a tipări în culori, este condiţionată
de utilizarea benzilor tuşate multicolor. Culorile de bază folosite sunt magenta, cyan, galben şi negru.
Imaginea imprimată se poate face fie în modul text (conform unui set de caractere pe care
imprimanta îl are definit), sau grafic (punct cu punct). Evident, o imagine tipărită în modul grafic are o
calitate mai bună şi depinde de numărul de pini ai capului de scriere.
Viteza de tipărire se exprimă în caractere pe secundă (exemplu: 150-400 cps). Există şi

2
imprimante matriciale rapide care asigură o viteză de imprimare de peste 800 cps.
Imprimanta cu jet de cerneală (Ink-Jet Printer) a constituit următorul pas în
tehnologia tipăririi. Această imprimantă utilizează un "cap de scriere" care
direcţionează cerneala, spre hârtie, sub forma unor mici jeturi, desenând caractere
sau imagini grafice. Nu se foloseşte banda tuşată pentru scris.
Există două tehnologii: "bubble-jet" şi imprimarea piezo-electrică.
a) Tehnologia "bubble-jet" provine de la numele primului model de imprimantă la
care a fost utilizată această tehnologie de imprimare: Cannon BubbleJet®.
Impulsurile electrice determină crearea unei bule într-unui din capilarele capului de
imprimare. Aceasta are ca efect, pe de o parte, expulzarea unei cantităţi de cerneală spre hârtie şi, pe
de altă parte, completarea cu cerneală din rezerva capilarului. La un nou impuls electric procesul se reia
finalizându-se scrierea pe hârtie.
b) Tehnologia imprimării piezo-electrice utilizează un convertizor de transformare a variaţiilor
electrice în variaţii de presiune (cristal piezoelectric).
Imprimantele cu jet de cerneală au devenit foarte populare, datorită facilităţii lor de a imprima
imagini color de o calitate bună. De asemenea, neavând dispozitive mecanice de transfer a cernelii pe
hârtie sunt silenţioase. Pot imprima imagini cu rezoluţii de 600 dpi sau mai mult, alb/negru sau color, pe
formate diverse de pagină, obişnuit A4, portret - vertical, sau landscape - orizontal, utilizând font-uri
scalabile sau bitmap. Imprimarea este controlată prin aplicaţii MS-DOS, Windows etc.

Imprimantele termice, sunt în general dedicate unor tipuri de

aplicaţii software. Ele sunt integrate în structura calculatorului şi
se bazează pe procedeul de fixare termică a caracterelor pe
hârtie specială. Ele sunt utilizate în unele aplicaţii tehnice de
proces. Capul de scriere al imprimantei este încălzit, astfel
încât, să determine modificarea chimică a structurii unei hârtii
speciale, realizând texte şi grafice. Este un tip de imprimantă
care nu solicită utilizarea cernelii pentru a imprima caractere
sau alte imagini.Punctele produse de această imprimantă pe hârtia tratată chimic nu sunt la fel de clare
cum sunt cele create cu alte modele de imprimante, în special datorită limitării controlului reacţiei chimice.
Un alt dezavantaj este acela al unui timp redus de păstrare a hârtiei chimice, sensibilă la lumină, căldură
sau agenţi chimici. Procedeul este frecvent întâlnit la dispozitivul FAX.Imprimantele laser asigură o
înaltă calitate a tipăririi, având la bază principiul xerox-ului. Ambele utilizează o sursă de lumină şi un
mecanism sofisticat de oglinzi, pentru a transfera o imagine pe hârtie. Cu ajutorul razelor laser se obţine
o polarizare electrostatică a unui cilindru special, care, la rândul lui, atrage şi se încarcă pe suprafaţă cu
toner (praf special de tipărire, deosebit de fin) ce urmează a fi depus pe hârtie. În continuare, hârtia este
supusă unui tratament termic pentru fixare.
Sunt două modele de imprimante laser: cele care imprimă caracterele ca pe imagini "bitmap" (de
exemplu seria de imprimante Hewlett-Packard, LaserJet) şi cele care imprimă caracterele pe baza
expresiilor matematice (vectori) ce descriu înfăţişarea caracterului (de exemplu Apple LaserWriter).Viteza
imprimantelor laser se măsoară prin numărul de pagini tipărite pe minut, "page per minute"- ppm. O
imprimantă laser asigură în medie o viteză de tipărire între 10 şi 22 pagini pe minut, uneori mai mult (o
imprimantă matriceală atinge o viteză medie de 5 pagini/minut).
Imprimante laser asigură, datorită rezoluţiilor de 300, 600 dpi şi mai mult o calitate superioară faţă
de imprimantele cu jet de cerneală. De asemenea, o fiabilitate sporită.
Plotter-ul este un dispozitiv specific de desenare al cărui principiu de funcţionare
este, în esenţa sa, vectorial. La acest dispozitiv se ataşează un număr de capete de
scriere de tip ROTRING care vor trasa prin deplasări relative faţă de hârtie o
imagine transmisă de calculator.
Principiul cinematic de lucru se bazează pe: deplasarea capului pe direcţiile (x) şi
(y) (masa de desenat); deplasarea capului numai pe o coordonată (x), cealaltă
coordonată de deplasare (y) fiind realizată de hârtie (plotter sau tambur).