FIŞĂ DE DOCUMENTARE

CLASA A XI A – M10 –MAŞINI ŞI UTILAJE INDUSTRALE

Denumirea temei: OPERAŢII DE DEFORMARE PLASTICĂ
MATRIŢAREA
Matritarea este procesul de prelucrare a metalelor si aliajelor in stare plastica prin care semifabricatul se
deformeaza intre scule numite matrite. Matrita se compune din doua parti (fig. 6.18) : semimatrita
superioara si semimatrita inferioara. Planul care delimiteaza cele doua semimatrite se numeste plan de
separatie.
In matrite se executa una sau mai multe cavitati care corespund
formei semifabrica-tului sau piesei matritate ce trebuie
realizata. La forjarea in matrita, materialul in stare plastica se
deformeaza astfel incat prin asezarea lui in cavitatea
semimatritei inferioare si apasarea cu cea superioara, ia forma si
profilul locasului matritei.
Daca fata de masa piesei forjate, semifabricatul initial a fost
mai mare, atunci dupa umplerea formei cavitatii, plusul de
material curge in afara acesteia, formand bavura, care ulterior
se indeparteaza.
Pentru matritare se utilizeaza semifabricate in stare laminata sau
turnata sub forma de piese. Bucatile de material necesare
executarii pieselor, se pot pregati direct in cavitatile matritei sau
se pregatesc la o forma cat mai apropiata de cea a piesei matritate. In acest din urma caz operatiile se
numesc pregatitoare sau de prematritare si pot fi executate separat sau direct pe matrita de forjare.
Cand pregatirea semifabricatului se executa pe matrita, in ea se
practica alte cavitati in care are loc deformarea. O astfel de
matrita se numeste matrita cu locasuri multiple (fig. 6.19).
Matritarea se poate executa inchis sau deschis. Matritarea
inchisa este procedeul prin care piesa se obtine fara bavura, care
se formeaza in planul de separatie si la periferia conturului
piesei. In cazul in care deformarea are loc numai intr-o singura
semimatrita, iar cealalta are rol numai de scula de presare,
procedeul se numeste de matritare unilaterala. Daca deformarea
are loc in ambele semimatrite, procedeul este numit matritare
bilaterala.
Corespunzator utilajelor la care se realizeaza, matritarea se
imparte in: matritare pe ciocane, matritare pe prese si matritare
pe masini si instalatii speciale.
Succesiunea de operatii tehnologice pe care le implica deformarea plastica prin matritare, consta in:
proiectarea piesei matritate, constructia matritei, forjarea in matrita cu preforjare si forjare, debavurarea
si prelucrarea piesei matritate.
Tehnologia proiectarii piesei matritate se stabileste plecandu-se de la piesa finita si cuprinde
urmatoarele operatii:
se stabileste planul de separatie al piesei si deci pozitia bavurii si grosimea acesteia; limitele valorice ale
grosimii bavurii variaza intre 1- 4 mm;
se stabilesc inclinarile peretilor interiori si exteriori ai piesei matritate astfel incat piesa sa nu se
blocheze in matrita; peretii exteriori pot avea inclinatii mai mici (cca 7˚) iar cei interiori valori mai mari
(cca 10˚).
Se stabilesc razele de racordare de la un perete la altul, care trebuie sa fie la valori optime, astfel incat
matrita sa nu fie suprasolicitata din cauza concentratorilor de tensiune care se formeaza in timpul
presarii materialului in matrita.
Constructia matritei are la baza desenul piesei matritate. Cavitatea matritei are dimensiuni mai mari,
corespunzator contractiei piesei si a adaosurilor de prelucrare.
Pentru piesele din otel, contractia oscileaza intre limitele 1,2 – 1,5 % din dimensiunile nominale in stare
rece. Pentru aliajele neferoase contractia poate fi de 1,5%.
Corpul matritei are practicate cozi de randunica (fig. 6.20) care-l fixeaza in berbecul sau sabota
utilajului de matritare.

1
Pentru a preveni deplasarea in plan orizontal a celor doua matrite in timpul matritarii, acestea sunt
prevazute cu elemente de ghidare sub forma de bolturi sau umeri, asa cum se vede in fig. 6.20.
Operatii tehnologice la forjarea in matrita
Obtinerea prin forjarea in matrita a pieselor presupune trecerea semifabricatului printr-o serie de
operatii si faze a caror ordine trebuie sa reprezinte o succesiune logica pentru obtinerea piesei propuse.
Semifabricatul laminat sub forma de bara parcurge urmatoarele etape:
debitarea in bucati corespunzatoare piesei matritate si adaosului necesar formarii bavurii;
incalzirea bucatilor debitate la temperatura de forjare in cuptoare electrice sau cu gaze;
incalzirea matritelor la 200 – 300s C si ungerea suprafetelor active de lucru cu un amestec de ulei si grafit;
forjarea in matrita sau preforjarea libera sau in matrite cu locasuri pregatitoare;
debavurarea in scopul eliminarii surplusului de material si eventual perforarea piesei matritate.
In realizarea pieselor matritate mici (asa cum este cazul elementelor protetice metalice), semifabricatul supus
matritarii parcurge doua faze tehnologice principale.
Prima faza consta in preforjarea in matrita cu locasuri multiple, unde semifabricatul este supus unor operatii
pregatitoare de forjare ca: profilare, latire, indoire, intindere, etc. Operatiile de preforjare au urmatoarele trei
scopuri:
realizarea in piesa matritata a unui fibraj corespunzator, care sa asigure proprietati mecanice ridicate
piesei;
realizarea unei economii de material metalic;
micsorarea rezistentei la deformare a materialului in faza de matritare finala.
A doua faza tehnologica o reprezinta matritarea in cavitatea finala a matritei, unde materialul metalic
trebuie sa curga in asa fel incat sa inainteze in cavitatile adanci si sa completeze orice gol, atat in
semimatrita superioara, cat si in cea inferioara (fig. 6.21). Pentru realizarea acestui scop, bavura care se
formeaza trebuie sa posede o rezistenta mai mare la deformare decat materialul din interiorul cavitatii,
lucru care se realizeaza prin practicarea de striuri in zone de formare a bavurii (fig. 6.21. b.).

Fig. 6.21 Reprezentarea curgerii materialului in cavitatile matritei

1 .striuri cu doua praguri de franare; 2. cavitatea adanca a matritei; 3. canal de bavura obisnuit; 4.
orificiu de evacuare gaze; 5. semifabricat
Prin marirea frecarii se forteaza curgerea in cavitatile matritei a materialului pana ce acesta umple
complet matrita, iar surplusul de metal va iesi in bavura pana cand semimatritele se inchid.
Deformarea metalului in cavitatea matritelor este o problema complexa pentru fiecare tip de piesa;
rezolvarea ei corecta depinde de experienta in proiectarea matritei si in cunoasterea factorilor care
influenteaza procesul tehnologic de matritare ca: natura materialului supus matritarii, temperatura de
incalzire, schema starii de tensiune, plasticitatea, rezistenta la deformare, etc.
Operatia de matritare se poate realiza cu diverse utilaje si instalatii care asigura forta de presare pe cele
doua semimatrite; printre acestea se amintesc: ciocane pneumatice, prese cu frictiune sau hidraulice,
prese cu excentric, etc.

https://www.youtube.com/watch?v=iD4bVZ2eKp4

2
 FORJAREA
Forjarea este procedeul de deformare plastică la rece sau la cald a unui semifabricat metalic,
fără fisurarea acestuia, prin intermediul unei forţe statice sau dinamice exercitate de către un element
activ. Forj area poate sã fie liberã sau profilată. Pentru cazul forjării libere semifabricatul este susţinut cu un
element mecanic numit cleşte şi rotit pe suprafaţa nicovalei în vederea modelării lui. Pentru cazul forjării
profilate se folosesc diferite scule profilate care dispuse pe suprafaţa semifabricatului asigurã mularea
lui după forma acestuia. În fig.2.3.1. este prezentată schema de principiu a forjării. Se observă că
ciocanul 1 acţionează pe verticală asupra semifabricatului 3 pe care îl supune procesului de deformare
pe nicovala 2.

www.youtube.com/watch?v=RiFzv5wZF

https://www.youtube.com/watch?v=dMjlg8QF4G0 forjare traditionala

EXTRUDAREA
Extrudarea materialelor metalice
Extrudarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastică care constă în tragerea
forţată a materialului, datorită unei forţe de compresiune. Matriţa are o deschidere profilată şi
de secţiune mai mică decât a materialului comprimat. Semifabricatul 1 este obligat să treacă
prin matriţa 2 sub acţiunea forţei F realizată de pistonul 3. Schema de principiu este prezentată
în Fig. 1.2.4

Materialul se introduce in cilindrul răcit printr-o pâlnie, de unde pistonul îl împinge într-un
cilindru încălzit progresiv între 140 şi 180 0C, care se continuă cu o duză, pentru profilarea
materialului. Timpul de trecere, care este de 1,2—2,6 min deşi nu asigură o întărire completă a
materialului care iese din duză, parţia1 plastic, prezintă o măsură de siguranţă împotriva întăririi
nedorite a materialului în maşină.
Extrudarea prin aceste procedee se aplică atât fenoplastelor cât şi aminoplastelor. Mai uşor se
prelucrează însă, prin acest procedeu, răşinile fenolice în amestec cu policlorura de vinil şi răşinile
furfurol-fenolice. Prin extrudare se fabrică profiluri cu diferite forme şi dimensiuni, utilizate pentru
montarea panourilor, culise sau tuburi pentru industria electrotehnica şi chimică. Din punct de vedere
constructiv instalaţia este formată din sistemul 10 de împingere a pistonului 7, care asigură presarea
materialului preîncălzit în incinta 11 cu ajutorul sistemului de încălzire 5 cu lichid alimentat prin
duzele 12. Materialul 6 este introdus în camera de presare printr-o pâlnie de alimentare. Filiera 1 asigură
plastifierea materialului
https://www.youtube.com/watch?v=Y75IQksBb0M

TRAGEREA

3
 Tragerea este procedeul tehnologic de prelucrare prin deformare plastică la rece, la
care materialul este obligat să treacă printr-o filieră sub acţiunea unei forte de tracţiune aplicată în
zona de ieşire din filieră.
Schema de principiu a tragerii este prezentată în fig. 2.6.1. Filiera 1 asigură obţinerea unei
sârme 2 cu diametrul final d1 constant pe toată lungimea. Forţa necesară deformării materialului se
realizează cu ajutorul cleştelui 3. Unghiul 2á este unghiul la care are loc deformarea plastică.
Materialul care se prelucrează prin tragere este supus unei deformaţii plastice ca 3
Datorită fenomenului de ecruisare, materialul se întăreşte progresiv pe măsură ce numărul
tragerilor succesive creşte. În consecinţă se prevăd pentru un număr de trageri succesive

ŞTANŢAREA
Ştanţarea este procedeul de deformare plastică în care piesa este obţinută prin tăiere cu tăişuri
asociate, după un contur bine determinat. Ea prezintă cele două faze ale prelucrării. Materialul 4 este dispus
pe placa tăietoare 2 în vederea stanţării. La partea inferioară a plăcii tăietoare 2 se găseşte placa de
bază 3. Poansonul 1 efectuează mişcarea de coborâre pe verticală acţionând cu forţa F asupra materialul 4
ce se taie după conturul muchiilor tăietoare dintre poanson şi placa tăietoare. În final poansonul va împinge
materialul decupat prin orificiul din placa tăietoare către zona conică din aceeaşi placă, realizându-se
evacuarea piesei decupate. Pentru a se realiza şi extragerea poansonului din interiorul orificiului din
materialul 4, acesta va efectua mişcarea de ridicare, materialul 4 fiind împiedicat să urmeze această
mişcare de către placa de extragere 5. Materialul care se prelucrează prin stanţare este supus unei tăieri cu
tăişuri asociate. Pe suprafaţa tăieturii se disting patru zone:
a. zona de rotunj ire;
a. zona lucioasă netedă;
zona cu aspect de rupere

c. Zona de striere:

https://www.youtube.com/watch?v=-x7gzdppWTc

https://www.youtube.com/watch?v=mDPsABeKaRU

LAMINAREA
4
 Laminarea este metoda de prelucrare prin deformare plastică, la cald sau la rece, la care
materialul este obligat să treacă, sub acţiunea forţelor de frecare, printre doi cilindri în mişcare de rotaţie
fig.2.8.1. La laminare dimensiunile semifabricatului se reduc în direcţia apăsării şi se măresc în direcţia
ieşirii.

Procesul laminarii

In procesul laminarii materialul este prins si antrenat intre cilindrii laminorului datorita
fortelor de frecare care iau nastere intre suprafata metalului si suprafata cilindrului. In zona de
material cuprinsa intre cei doi cilindri, numita focar de deformare, are loc o reducere a sectiunii
materialului initial si cresterea lungimii si latimii. Inaltimea finala a semifabricatului este egala cu
spatiul dintre cei doi cilindri.

Figura 1. Schema de principiu a laminarii longitudinale

1 - semifabricat; 2,3 cilindrii; 4 - produs laminat.

VIDEO LAMINARE
https://www.youtube.com/watch?v=dE6oMHCu_bs&feature=related
https://www.youtube.com/watch?v=SsPaJosXvaw
https://www.youtube.com/watch?v=wN8XaKZdbL0&feature=related
https://www.youtube.com/watch?v=mKI3i0CIl1o&feature=related
https://www.youtube.com/watch?v=067u69Q2quc

AMBUTISAREA
Ambutisarea este procedeul de deformare plastică la rece sau la cald, la care materialul de
formă plană, se transformă într-o piesă cavă.

5
https://www.youtube.com/watch?v=1_-PxkdKyBI

https://www.youtube.com/watch?v=1_-PxkdKyBI

6
7