LICEUL DIMITRIE NEGREANU BOTOSANI

CLASA A XII A- TEHNICIAN MECANIC PENTRU INTRETINERE SI REPARATII

M2- MASINI UTILAJE SI INSTALATII
DENUMIREA TEMEI :
1.POMPA CU ROTI DINŢATE.
2.POMPA CENTRIFUGALĂ –
3.L – Identificarea părților componente ale unei pompe centrifuge pe desenul de ansamblu și
explicarea principiului de funcționare. ;
DATA: 4 mai

1. POMPE CU ROTI DINTATE

1. Constructia si principiul de functionare

Pompele cu roti dintate sunt ansambluri simple din punct de vedere constructiv la care elementele
de baza sunt cele doua pinioane, unul conducator, celalalt condus. Miscarea de rotatie a pinioanelor se
realizeaza prin antrenarea de la o sursa de putere exterioara pompei a unuia dintre arborii pe care acestea
sunt montate, prin angrenare transmitandu-se miscarea la arborele condus. Aceste pompe sunt masini
hidraulice care admit turatii inalte. Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
- dupa modul de angrenare:
- cu angrenare exterioara
- cu angrenare interioara.
- dupa numarul de roti angrenate simultan:
- cu doua rotoare;
- cu mai multe rotoare.
- dupa presiunea de refulare:
- de joasa presiune (p< 30 bar);
- de medie presiune (30< p< 100 bar);
- de inalta presiune (p= 100300 bar).
- dupa posibilitatea reglarii debitului:
- cu debit reglabil;
- cu debit constant.
- dupa forma dintilor:
- cu dinti drepti;
- cu dinti inclinati sau in V.
- dupa forma profilului dintilor:
- cu profil evolventic;
- cu profil epicicloidal;
- cu profil hipocicloidal.
Pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara reprezinta cel mai des intalnit tip de pompa cu
angrenaje. Din punct de vedere constructiv este compacta, cu o fiabilitate ridicata, are un domeniu larg de
utilizare pentru presiunile si debitele realizate. Constructiv, o asemenea masina arata ca in fig. 6. Cele doua
roti dintate angreneaza in partea centrala a pompei, varfurile danturilor facand contact perfect la periferie
cu peretii carcasei. Intotdeauna aspiratia are loc in zona in care dintii ies din angrenare, iar refularea in zona
in care dantura intra in angrenare.

1
 Fig. 6 Pompa cu roti dintate cu angrenare Fig. 7 Pompa cu roti dintate cu
exterioara, cu debit constant. angrenare interioara
1 - roti dintate; 2 - supapa de by-pass; 1 - roata dintata motoare (rotorul pompei);

3 - resortul supapei; 4 - arbore; 5 - carcasa 2 - element de separare(stator); 3- coroana

pompei; postament; - flansa de refulare; dintata; 4 - galerie de aspiratie; 5 - galerie
- flansa de aspiratie; 9 - surub de strangere. de refulare.
In zona in care dintii ies din angrenare, spatiul dintre dinti variaza crescator, se creeaza o depresiune in
zona racordului de aspiratie si lichidul intra in corpul pompei umpland spatiul dintre dinti. Fluidul este
transportat de la aspiratie catre refulare pe la periferie in spatiul inchis dintre dinti si peretii interiori ai
carcasei. In zona in care dantura intra in angrenare, spatiul dintre flancuri variaza descrescator, presiunea la
interior creste, producandu-se refularea. In scopul limitarii presiunii din pompa, la partea superioara se afla
montata o supapa de by-pass (de siguranta), care pune in legatura cavitatea de refulare cu cea de aspiratie
atunci cand presiunea de la refulare depaseste valoarea prescrisa.
In practica se intalnesc si pompe cu roti dintate cu angrenare interioara. Schematic, acest tip de pompa este
prezentat in fig. 7. Danturile rotorului si coroanei dintate se afla in permanenta in angrenare pe o anumita
zona. In zona in care danturile nu se afla in contact, pompa are prevazut un element de separare. Acesta
asigura etansarea cavitatilor de volume variabile ce apar intre dinti.
2. Performante. Domenii de utilizare
Pompele cu roti dintate se construiesc pentru presiuni intre 5-300 bar si realizeaza debite pana la
4000 l/min, la turatii cuprinse intre 1000-3000 rot/min.
Au urmatoarele avantaje:
- au cilindree mare la greutati si gabarite mici;
- au o constructie simpla;
- lucreaza la presiuni mari;
dar au si dezavantaje ca:
- au o debitare pulsatorie;
- fortele radiale care se manifesta pe dantura provoaca o incarcare pulsatorie a lagarelor care
conduce la zgomote mari in functionare.
Din punct de vedere functional sunt reversibile, insa se utilizeaza practic doar pe un singur sens de
debitare. Sunt folosite indeosebi la pomparea lichidelor vascoase ca pompe de ungere si la actionari
hidraulice. Sunt putin sensibile la variatia vascozitatii lichidului, insa sunt afectate de prezenta impuritatilor
mecanice in lichidul pompat. Deoarece prin constructie asigura o legatura permanenta intre galeria de
aspiratie si cea de refulare, la aceste masini tendinta de strivire a lichidului cuprins intre dinti este
inlaturata. Din aceasta cauza se folosesc destul de des la transferul lichidelor cu continut mare de gaze sau
de aer dizolvat.

2
https://www.youtube.com/watch?v=E-bnjOE8Jco

2. POMPA CENTRIFUGALĂ

O pompă este o mașină sau un aparat care transformă energia, dintr-una din formele sale
mecanice, în formă de energie hidraulică sau pneumatică, în scopul transportării fluidului care
primește energia utilă. Energia mecanică poate proveni din forța musculară sau de la un motor de
antrenare.
Pentru obtinerea produselor finite de cea mai intalta calitate, procesele tehnologice din industria
alimentara necesita o serie de materii prime, printre care si pompe centrifugale inox, echipamente
care ajuta la transportul si distributia fluidelor de o anumita temperatura si vascozitate. Gratie
constructiei de calitate, pompele centrifugale din inox se pot utiliza pentru cele mai critice domenii
de igiena, fiind ideale in numeroase aplicatii industriale, de la cele alimentare si pana la cele
farmaceutice.
In industria alimentara, fluidele se deplaseaza prin conducte, canale sau utilaje sub actiunea
unei energii mecanice din exterior sau sub actiunea energiei potentiale data de o diferenta de nivel.
Pentru conditiile grele de lucru, fie ca este vorba de temperaturi sau presiuni ridicate, ori de actiune
coroziva puternica, se folosesc pompe centrifugale din inox, echipamente care pot transporta in
siguranta orice tip de fluid.

CLASIFICAREA POMPELOR CENTRIFUGE

Pompele centrifuge sunt masini hidraulice capabile sa transforme energia mecanica primita
de la arbore, prin motorul de actionare in energie hidraulica asigurand vehicularea unor debite la o
inaltime de pompare H.

3
 Din punct de vedere constructiv pompele centrifuge pot fi:
Ø cu rotor ultralent, lent, normal, rapid si ultrarapid;
Ø cu axul orizontal sau vertical (inclinat intilnit mai rar);
Ø cu unul sau mai multe rotoare inseriate, reprezentand pompe cu mai multe etaje;
Ø cu unul sau doua fluxuri;
Ø cu refulare radiala sau diagonala;
Ø cu sau fara stator;
Ø cu sau fara dispozitiv special de prelucrare a fortelor axiale, etc.

Din punct de vedere al fluidului vehiculat in pompele centrifuge avem pentru:

Ø lichide reci sau calde;
Ø lichide curate;
Ø lichide continand mai multe suspensii (lichide incarcate);
Ø lichide corozive;
Ø lichide speciale,etc.
Din punct de vedere al parametrilor de functionare Q, H, P sunt pompe:
- mici;
- mijlocii;
- mari;
- foarte mari.
Cel mai indicat criteriu de clasificare ramane cel al rapiditatii pompelor. Aceasta se exprima
dimensional, sub forma nq si ns sau sub forma unui numar caracteristic adimensional K, ale caror
expresii sunt:
3. L – Identificarea părților componente ale unei pompe centrifuge pe desenul de ansamblu și
explicarea principiului de funcționare. ;
CONSTRUCTIA POMPLEOR CENTRIFUGE

O pompa centrifuga se compune din: o carcasa, organe directoare, rotor cu arbore, lagare si
presgarnituri, dispositive de echilibrare axiala.

a. Carcasa

Carcasa pompei poate avea o forma spirala sau cilindrica. Carcasele spirale se folosesc la
pompele cu un singur etaj, iar cele cilindrice la pompele cu mai multe etaje.
Dupa modul de intrare, carcasa poate fi simpla, cand lichidul intra numai pe o parte, si dubla,
cand lichidul intra pe doua parti.

4
 Carcasele se executa, in general, prin turnare din materiale corespunzatoare regimului lor de
functionare, si naturii lichidului pompat.
In cazul lichidelor necorosive pentru pompele de joasa si medie presiune, din otel turnat.
In cazul substantelor corosive, carcasele se executa din materiale speciale sau din materiale
obisnuite, care se captusesc cu camasi din materiale speciale . Pentru acid sulfuric rece concentrate
se folosesc fonta si otelul inoxidabil. Carcase executate din otel inoxidabil: pentru acidul sulfuric in
fierbere se foloseste un otel aliat, iar pentru acidul sulfuric 50% - plumbul sau un otel inoxidabil.
Carcase executate din otel inoxidabil se mai folosesc pentru acizii naftenici; pentru tetraetil de
plumb, se foloseste la executarea carcaselor, fonta, iar pentru ulei petrol lampant, benzina si
motorina – otelul. Pentrru saramura se pot folosi carcase din otel, otel inoxidabil sau bronz, in
functie de concentratie.
Din aceste materiale se executa toate oragenele pompei udate de lichid.
Carcasa spirala (fig. 106). Sectiunea cuprinsa intre periferia rotorului si carcasa se mareste
progresiv spre gura de refulare, deorece firele de lichid care ies din rotot se aduna in current, ca
afluentii unui rau de la izvor spre gura de varsare.
Sectiunea transversal a carcasei poate avea diferite forme (fig. 106.b); sectiunea circulara nu se
mai utizeaza in present.

Carcasa se termina spre gura de refulare ca un record conic, numit difuzor. In difuzor are loc
transformarea energiei cinetice in energie potentiala.
Carcasa spirala poate fi sectionata fie dupa un plan median perpendicular pe ax, fie dupa un plan
orizontal, pe care trece prin ax.
La pompele normale, caracasa nu este sectionata (fig 107). Pentru montarea rotorului, carcasa 1
este prevazuta, in acest caz, cu un capac lateral 2.

5
 Carcasa cilindrica. Carcasa cilindrica se foloseste la pompele cu mai multe etaje, dar si in acest
caz de cele mai multe ori ea se termina la ultimul etaj cu o parte spirala, care poarta difuzorul de
refulare.
b. Organele directoare

Organele unei pompe centrifuge au scopul sa dea o diregtie convenabila curentului de lichid, la
intrarea si iesirea din rotor si la trecerea de la un etaj la altul, in cazul pompelor multietajate.
Organele directoare sau de conducere sunr imobile, ca si carcasa.]
Curentul de lichid terbuie astfel condus, incat pierderile hidraulice in pompa sa fie minime si,
deci, randamentul sa fie maxim.
c. Rotorul

Rotorul este una dintre piesele mobile ale pompei centrifuge. Lichidul intra in rotor pe la centru,
in directie axiala si iese pe la periferie, intr-o directie cuprinsa intre raza si tangenta. Lichidul este
dirijat in aceata miscare de paletele rotorului, care formeaza impreuna cu peretii laterali ai acestuia
o serie de celule. Paletele rotorului comunica totodata lichidului o miscare de rotatie, transmitandu-i
astfel energia primita de la motor, prin intermediul arborelui.
Dupa felul in care intra lichidul in rotor, se deosebesc:
̶ rotor cu aspiratie simpla (fig. 113), la care lichidul intra numai dintr-o parte;
̶ rotor cu aspiratie dubla (fig. 114), la care lichidul intra din ambele parti. Acest tip de rotor se
foloseste la pompele din mare debit.
Rotorul pompleor cu mai multe estaje este multiplu, fiind alcatuit din cate un rotor pentru fiecare
etaj (fig. 115).

6
 Rotoarele se fixeaza pe axele lor prin presare si pene.
In functie de conditiile impuse de presiune si de natura lichidului rotoarele se executa din fonta,
din bronz fosforos, din otel turnat etc.
Fonta se intrebuinteaza in cazul presiunilor si turatiilor mica, bronzul in cazul valorilor mijlocii si
otelul turnat in cazul valorilor mari ale acestor doua caracteristici ale pompelor.
Rotorul poate fi turnat dintr-o bucata, in care caz celulele lui nu se pot prelucra la interior.
Pentru inlaturarea acestui dezavantaj, se executa rotoare din doua bucati. De obicei, se separa
rotorul astfel, incat sa aiba un capac care se fixeaza la corp prin nituire, dupa prelucrarea celulelor la
interior.
Uneori, rotorul este de constructie deschisa, fara capac; alteori, rotorul este lipsit de ambii pereti
laterali, fiind contituit numai din palete. Aceste ultime doua tipuri de rotoare au un randament
volumetric redus. Ele se folosesc la pompele pentru lichide murdare.
Echilibrarea rotorului. Din cauza ca rotorul pompelor centrifuge se roteste cu o viteza mare,
orice repartizare nesimetrica a maselor lui duce la vibratii periculoase. De aceea, inainte de
montare, fie la o pompa noua, fie la una reparata, se procedeaza la echilibrarea rotorului.
Echilibrarea se poate efectua static (cu rotorul nemiscat) si dinamic (cu rotorul in miscare). La
pompele mici si de mica turatie se efectueaza numai echilibrarea statica. La pompele mari si la cele
de mare turatie, trebuie efectuate ambele echilibrari.

d. Arborele si lagarele

Arborele sau axul este organul care transmite puterea de la motor la rotorul pompei. Arborele se
sprijina pe carcasa pompei in doua lagare, asezate ambele de aceeasi parte a rotorului sau unul de o
parte si altul de cealalta parte.

7
 Pe un capat al arborelui este fixat prin pana un cuplaj, in cazul antrenarii directe prin motor
coaxial, sau o roata de curea in cazul antrenarii prin transmisie.
Lagarele, in care se roteste arborele, pot fi lagare de alunecare se poate executa cu inel sau prin
presiune.
Pompele pot avea:
̶ ambele lagare in carcasa sau in capacele acesteia;
̶ un lagar in carcasa si altul exterior;
̶ ambele lagare exterioare.
Arborele pompelor centrifuge se executa din otel carbon sau din oteluri speciale tratate termic.
Incazul lichidelor corosive, arborele se executa din otel inoxidabil cu nichel, iar in cazul
lichidelor mai agresive se protejeaza cu o bucsa de bronz sau se executa complet din bronz forjat.
Lagarele de alunecare ale pompelor centrifuge pot fi simple bucse de bronz, care se ung prin
apa pompata, in cazul cand lagarul respectiv este interior (in gura de aspiratie).
Lagarele de alunecare cu ungere prin inel se executa din fonta, avand cuzinetii din compozitie
prntru lagare. Ele au o lingime mare.
In cazul pompleor de mare putere si turatie, se folosesc lagare de alunecare unse cu ulei sub
presiune. Circulatia de ulei este asigurata prinr-o pompa cu roti dintate. La pompele pentru lichide
fierbinti, circulatia de ulei asigura si racirea lagarului.
Presgarniturile
Presgarniturile pompelor centrifuge au scopul sa izoleze interiorul pompei de presiune
atmosferica. Se deosebesc presgarnituri de aspiratie si de refulare, dupa partea arborelui in care sunt
montate.
Presgarnitura de la aspiratie trebuie sa imipiedice intrarea aerului din exterior in pompa. Acest
lucru este de o mare importanta, deoarece intrarea aerului in pompa are ca urmare inrautatirea
functionarii si chiar scoaterea din functiune a acesteia.
Presgarnitura de la refulare trebuie sa imipiedice iesirea lichidului din pompa pe langa ax.
In cazul lichidelor corosive, pompele se executa fara presgartituri. Presgarnitura este inlocuita
printr-o bucsa speciala, montata pe arbore.

f. Dispozitivele de echilibrare axiala

Se stie ca la gura de aspiratie a unui rotor exista o depresiune si ca pe restul suprafetei lui apasa
presiunea de refulare din pompa. Diferenta de presiune dintre cele doua fete ale rotorului, din
dreptul gurii de aspiratie, duce la aparitia unei forte, care imipinge axial rotorul spre gura de
aspiratie.

8
Aceasta imipingere, care nu este neglijabila, nu poate fi preluata de ;lagarele obisnuitee de
alunecare sau pe rulmenti, din care cauza pompele sunt prevazute cu dispozitive speciale care
indeplinesc acest scop.
Echilibrarea imipingerii axiale se poate obtine pe trei cai:
̶ prin egalarea presiunilor pe cele doua fete ale rotorului si deci prin anularea fortei de
imipingere;
̶ prin crearea unei forte antagoniste, egala cu forta de imipingere;
̶ prin dispunerea de rotoare simetrice, care se dea forte de imipingere egala si de sens contrar.

ACTIONAREA POMPELOR CENTRIFUGE

Actionarea pompelor centrifuge se poate face indirect, prin curele late sau trapezoidale, in acelasi
mod ca la pompele cu piston. Cel mai des, insa, ele sunt actionate direct prin ax.
Pentru actionarea pompelor centrifuge se folosesc, in mod frecvent, motoarele electrice.

1. Organele transmisiei directe

Transmisia directa poate fi fara sau cu ax intermediar.
O transmisie cu ax intermediar se compune din urmatoarele organe: cuplaje, lagare, ax
intermediar, iar in cazul trecerii axului prin perete, exista in plus presgarnitura de perete.
Cuplajele pot fi fixe, mobile si elastice.
Cuplajele fixe se folosesc atunci cand axul motorului si axul pompei se pot centra cel mai bine prin
aranjamente constructive.
Cuplajele mobile asigura un oarecare grad de mobilitate a pieselor componente intre ele. Se
folosesc in cazul cand axele nu se pot centra perfect.
Cuplajele elastice se folosesc in cazul cuplarii directe a axelor fara ax intermediar, cand centrarea
nu se poate asigura perfect.
Lagarele axului intermediar pot fi lagare de alunecare sau lagare cu rulmenti. Deoarece la
aceasta transmisie nu exista impingeri axiale, se folosesc rulmenti radiali.
Presgarnitura de perete, care se foloseste in cazul trecerilor prin perete a axului intermediar,
este de tipul obisnuit; corpul presgarniturii insa in loc sa fie in corpul masinii, este fixat in zidul
despartitor.
Axul intermediar se termina cu doua capete prevazute cu canale de pana. In portiunea lagarelor
are suprafete prelucrate cu tolerantele cerute de sistemul de lagar, in cazul lagarelor cu cuzineti
ajustaje de alunecare, iar in cazul celor cu rulmenti ajustaje de presare.

9
2. Motoarele electrice

Deoarece energia electrica este furnizata intreprinderilor exclusiv sub forma de curent alternativ,
motoarele folosite la antrenarea pompelor vor fi de curent alternativ. In general, se folosesc numai
motoare trifazate.
Motoarele electrice se compun dintr-un stator bobinat, care cuprinde un numar de poli si un rotor.
Turatia motorului depinde de numarul de poli si poate fi de 3000, 1500, 1000 si 750 rot/min, dupa
cum sunt 2, 4, 6 sau 8 poli.
Motoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone. In cazul cand turatia lor este fixa si
egala cu una dintre valorile mentionate, ele se numesc sincrone. Cand turatie lor variaza in functie
de sarcina, scazand cu 5 pana la 8% penru sarcina plina, ele se numesc asincrone.

3.4 Principiul de functionare

Spre deosebire de pompele cu piston, care sunt pompe cu debit intermitenmt, pompele centrifuge
sunt caracterizate prin debitul lor continuu.
Din punct de vedere constructiv, pompele centrifuge (fig 5) sunt mai simple decat cele cu piston.
Pompa propriu-zisa se compuna dintr-un stator1, in care se roteste un rotor 3. Rotorul este fixcat
pe axul 5, sprijinit in lagare, montate in caracasa 4.
Carcasa este prevazuta in intrare cu o flansa, la care se monteaza conducta de aspiratie 6, si la
iesire cu alta flansa, la care se monteaza conducta de refulare 2.
La capatul de jos al conductei de aspiratie se afla un sorb 7, prevazut cu supapa, de retinere.
Rotorul pompei centrifuge este format dintr-o serie de palete curbe.
Functionarea pompelor centrufuge se bazeaza pe crearea unei forte centrifuge, aplicata lichidului.
Forta centrifuga este forta care apare in timpul rotirii unui corp in jurul unei axe si care se aplica
fiecarei particule a acelui corp. Forta centrifuga este orientata in directia razei si tinde sa departeze
particulele corpului de axa de rotatie.

10
Pentru producerea fortei centrifuge, rotorul pompei este rotit cu o turatie mare, de ordinul 750-5000
rot/min. Daca pompa este plina cu lichid, acesta este antrenat in miscarea de rotatie, prin
intermediul paletelor rotorului; asupra fiecarei molecule de lichid in rotatie actioneaza o forta
centrifuga, care ii va imprima o miscare de la centru spre periferie.
Deoarece, insa, rotorul pompei este inconjurat de un stator inchis, moleculele lichidului sunt
presate in acest stator si silite sa-si croiasca drum spre orificiul de iesire.
Daca la periferia rotorului presiunea creste, la centru se produce o depresiune care face ca
lichidul sa fie aspirat in pompa.
Forma statorului este astfel aleasa, incat la iesirea din rotor lichidul sa formeze un curent fara
schimbari bruste de directie si fara vartejuri. De aceea, statorul are forma unei spirale.
Rezulta ca intr-o pompa energia mecanica, transmisa in energie cinetica, prin producerea fortei
centrifuge. O parte din energia cinetica se transforma in energie de presiune, pe masura ce curentul
de lichid se departeaza de centru.
Paletele rotorului au o forma care depinde de directia vitezelor particulelor de lichid la intrarea si
la iesirea din rotor.
Facand o comparatie intre pompele centrifuge si pompele cu piston, se constata ca primele sunt
mult mai simple.
a. Debitul agregatelor de pompare

Debitul de fluid vehiculat de un agregat de pompare se poate considera conform STAS

7251/80:

11
- Debitul volumic refulat Q1(m3/s), care reprezinta cantitatea de fluid pompata in unitatea de timp si
masurata la flansa de refulare; in acest debit nu se include fluidul consumat pentru racirea lagarelor
pompei si a presgarniturilor, sau cel pierdut prin neetanseitatile garniturilor.
- Debitul volumic aspirat, Q2 (m3/s), care reprezinta debitul masurat la flansa de aspiratie a pompei.
- Debitul volumic nominal, QN (m3/s), care reprezinta debitul de referinta folosit la proiectarea
pompei, corespunzator turatiei si inaltimii de pompare nominale.
- Debitul volumic optim, Qopt (m3/s), care reprezinta debitul corespunzator randamentului maxim
cand pompa functioneaza la turatia nominala.
- Debitul maxim si minim Qmax si Qmin (m3/s), care reprezinta debitele limita la care pompa poate
functiona in regim de lunga durata.

https://www.youtube.com/watch?v=BaEHVpKc-1Q

12