Masini cu principiu de functionare volumic

Transferul lichidului de face prin modificarea volumelor de lucru in

masina cu variatia presiunii.
Masinile se clasifica in :

Masini volumice cu piston

Masini volumice cu pistonase (axiale sau radiale)
Masini volumice cu roti dintate
Masini volumice cu suruburi
Maini volumice cu lamele
Masini volumice cu membrane
Masini volumice cu lichid
Masini volumice cu lobi

Masinile se clasifica dupa:

a)Modul in care se realizeaza distributia:

Supape comandate pe baza presiunii din camera de

lucru
Supape comandate prin legatura cinematice cu axul
masinii

Sisteme de distributie speciala

b)Masini in care are loc conversia energetica:
Ca generatoare: pompe si compresoare
Ca motoare: motoare hidraulice si motoare pneumatic e
Masinile pot fi reversibile in sensul debitarii si al sensului.
Debitul teoretic depinde de marimea volumelor de lucru si
cinematic antrenarii pompei . Daca puterea de antrenare a
pompei actioneaza astfel incit cinematica masinii de lucru este
constanta, presiunea realizata de masina va depinde numai de
sarcina instalatiei la care se cupleaza masina, debitul theoretic in
instalatie nedepinzind de presiune.

Debitul va fi : Q=vn [l/min]

ec1

v-cilindreea pompei
In care este produs mechanic , volumic si hydraulic
Sarcina H in cazul pompelor volumice folosita doar la calculul de
dimensionare a elementelor constructive .
Sarcina unei pompe in instalatie este:
H=(v-v)/2+ p-p+g(z-z)+h
Pe instalatie vitezele sunt mici in comparatie cu p-p, si care
depaseste valoarea geodezica gz(z-z),termenii I ,III,si IV, din
membrul drept al ecutiei se pot neglija.
In aceste ipoteze pompa volumica trebuie sa realizeze o sarcina :
H=p-p (aprox)
Notarea generala este p sau p.
Caracteristici functionale ale pompelor
Ideia de baza este asa cum se observa in ec 1 debitul Q variaza
liniar cu turatia n .
Intersectia dintre plane R si P este o dreapta paralele cu oH.
Q functie de H

Debitul se micsoreaza cu cresterea presiunii de functionare Q(H).

Viteza de trecere a debitului pierdut dinspre refulare spre
aspiratie notat cu Q(H) variaza cu radacina patrata a diferentei
de presiune , conducind la o variatie de acelasi fel a debitului .
Deoarece la pompele volumice presiunea poate creste substantial
functionarea se face pe by-pass , zona 3-4, pina la valoarea H max
b.
La turatii mari debitul de pompa este mai mare .
Mentinerea debitului pompat la o valoare constanta indiferent de
valoarea inaltimii de pompare este o propietate a pompelor
volumice, in special in cazul in care viscozitatea fluidului se
modifica datorita variatiei temperaturii de lucru .
De obicei apare si variatia randamentului functie de sarcina ptr
n=ct si valoarea puterii .
Randamentul este mare pe o plaja mare de sarcini . randamentul
are valori mici la mersul in gol , si la sarcini mari unde
randamentul volumic scade mult.
Puterea absorbita creste cu cresterea sarcinii.

Pompe cu piston
Contructie si principii de functionare : miscarea fluidului se face
prin miscarea alternativa a unui piston , a carui sens se schimba
rezultind o miscare pulsatorie (la capete cursei viteza este zero,
existind puncte moarte) .
Avantaje:
- Presiuni de refulare mari
- Presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului
- Randament bun
- Sunt autoamorsabile
Dezavantaje:
- Debit relativ mic
- Constructie complicata
Pompele cu piston pot fi :
- Cu un piston ,doua sau trei pistoane
- Cu simplu efect(o fata), dublu efect (doua
fete),diferentiale(cu simplu efect de aspiratie , dublu efect de
refulare, sau invers)

Un ciclu de functionare are doua faze, prima faza de crestere a

volumului de lucru si aspiratie , a doua cu micsorarea volumului si
refuare.
Neuniformitatea debitarii are ca o consecinta vibratii in
functionare , drept care se folosesc acumulatoare , montate pe
refularea pompelor cu o fata de lucru . Se face refularea in
instalatie atit la cursa ascendenta cit si la cea descendenta
(comprimare) a pistonului.

Performante: presiuni peste 200 bar, asigura aspiratie uscata,

manipuleaza lichide calde sau reci , viscozitatea mare , pot exista
suspenii mecanice. Viteze de lucru limitate 40-80rot/min.
-Neuniformitatea debitarii: Stabilirea criteriului dupa care se
determina valoarea neuniformitatii.
Considerind :
v-viteza pistonului
- viteza unghiulara de rotatie
s cursa pistonului
F- suprafata pistonului
n-turatia la antrenare a manivelei
Jumatate din interval este cursa pistonului (cu o fata) , iar pe
perioada 2 avem o valoare maxima a debitului si o valoare medie
rezultata din integrarea curbei debitului pe intervalul 2.
Gradul de neuniformitate reprezinta raportul:
=qmax /qmed =

Pentru pompele cu doua fete =1,57, iar pentru trei fete active
=1,47, iar la patru fete active =1,11
Teoria se aplica si la pompele cu pistonase radiale sau axiale.

-Acumulatoare hidraulice :
Au ca scop amortizarea pulsatiilor prin amplasarea pe refulare si
uneori si pe aspiratie. Pe linga acest scop realizeaza si alte functii .
Constructiv pot fi cu greutate pe masa de fluid , resort , gaz (fluide
comunicante sau necomunicante prin piston , membrana, camera
elastica.
Functionarea are la baza legea Boyle- Mariotte: pV=ct ,la t=ct
Gazul folosit este azotul , a nu se folosi aer sau oxigen (pericol de
explozie)
Inainte de punerea in functiune acumulatoarele se umplu la
presiunea indicata de fabricant. Culoarea buteliilor de azot este
neagra.
Scopul lor este:

Ca sursa auxiliara de energie ;

Ca amortizor de pulsatii ;

Pentru amortizarea loviturilor de berbec ;

Pentru mentinerea presiunii.

Pompe volumice cu pistonase axiale

Constructie si principiu de functionare : Pompa se compune dintrun bloc al cilindrilor in care sunt amplasate pistonase radiale si un
disc pe care sunt fixate la unul din capete tijele pistonaselor prin
articulatii sferice .
Exista trei mari grupe de pompe :
Pompe cu bloc inclinat, pompe cu disc inclinat si pompe cu disc
fulant.
Din punct de vedere al debitului pot fi cu debit constant si variabil.

Performanta : Se obtin debite pina la 800l/min, puterea specifica

4-5 kw/kg ,la turatii cuprine intre 1000-4500 rot/min.
Neuniformitate : debitul refulat este pulsatoriu , o functie
periodica de (unghiul de rotatie in planul discului al centrului
articulatiei bielei in disc. Determinarea pulsatiilor se face
reprezentarea a z sinusoide (z), defazate cu /z. Pentru fiecare
valoare a lui se insumeaza ordonatele obtinindu-se graficul de
variatie al debitarii. Gradul de neuniformitate al pompelor cu
z=5 si z=6 este 1,018 si 1,061.

Pompe cu lobi

Pompe volumice cu pistonase radiale

Constructie si principiu : la acest tip de pompe pozitia pistonaselor
in blocul cilindrilor este radiala , variatia volumelor de lucru se
ralizeaza datorita pozitiei excentrice a axului conducator.
Alimentarea se poate face iterior sau exterior. Distributia se face
cu ajutorul distribuitorului care este fix, pe directia punctelor
moarte ale pistonaselor.

Latimea sa este mai mare decit latimea canalelor de legatura ale

pistonaselor cu galeria de aspiratie .
Performanta: Pompele au puteri mari (pina la 3000 kW), debite de
pina la 8000 l/min si presiuni de 200-300 bari.

. Compresoare

rotative (swing)

. Cu lamela culisanta n stator

Figura 1.10. Schema compresorului rotativ cu lamela culisanta n stator

1 - cilindru;
2 - piston rotativ;
3 - arbore cotit;
4 - canal de aspiratie vapori;
5 - supapa refulare;
6 - lamela culisanta n stator;
7 - arc pentru lamela;
e - excentricitate ntre axul arborelui si axul cilindrului.
Pistonul este montat pe arborele excentric si are o miscare de rostogolire n cilindru,
lamela separnd spatiul de aspiratie de cel de comprimare. Compresorul nu are supapa de
aspiratie, ci o galerie de aspiratie dar are supapa de refulare.
Compresorul este caracterizat prin vibratii reduse, o ungere simpla, lipsa de racire a
compresorului si de ungere n interior. Performantele compresorului sunt crescute si din cauza
transferului de caldura spre vaporii aspirati si scaparilor reduse de gaz prin neetanseitati.
Tolerantele ntre piston si cilindru sunt foarte reduse.
Aceste compresoare se folosesc la frigidere casnice si aparatele de aer conditionat cu
puteri frigorifice pna la 5 kW.
n tabloul de mai jos se indica unele caracteristici constructive pentru un asemenea
compresor rotativ utilizat ntr-un aparat de climatizare split si pompe mici de caldura.
- turatia compresorului: 3450rot./min.;
- agent frigorific: R22;
- temperatura de condensare: 550C;
- temperatura de vaporizare: 70C;
-putere frigorifica: 3,5kW;
-coeficient de performanta: 3,22;
- putere consumata de compresor: 1090W.
Compresoare de acest tip de puteri mari au fost construite de firma Escher-Wyss sub
denumirea de "Rotasco

Compresoare celulare, cu lamele culisante n rotor

n figura 4.11 se prezinta schema unui asemenea compresor.

Figura 1.11. Compresorul rotativ celular (cu lamele culisante n rotor)

cilindru (stator);
rotor (piston rotativ);
lamele culisante;
galerie aspiratie vapori;
supape refulare;
n acest compresor pistonul 2 este montat excentric fata de axa
cilindrului si este tangent la aceasta. Spatiile de vapori ce se comprima prin
reducerea volumului sunt separate prin lamele ce culiseaza n rotor sub
influenta fortei centrifuge. Numarul lamelelor culisante n rotor sunt cuprinse
ntre 2 si 8. Supapele pot sa lipseasca. n anumite constructii sunt
prevazute supape de refulare pentru a prentmpina rotatia inversa si
colectarea de ulei n timpul opririi. Aceste compresoare se utilizeaza drept
compresoare "booster" n instalatiile n mai multe trepte. Rapoartele de
comprimare ajung la valori de
si diferentele de presiune ntre
.
Aceste compresoare sunt foarte bine echilibrate si necesita spatii de montaj
mai reduse dect cele cu piston cu miscare rectilinie alternativa.
Compresoarele cu puteri ntre
lucreaza ntr-o singura treapta, la

temperaturi de saturatie ntre

si la temperaturi de condensare
pna la
. Drept compresor booster se aplica la temperaturi sub
.
Agentii frigorifici uzuali sunt: R22, R404a, R717.
Pompe cu surub (screw)
Pompele cu surub prezinta numeroase avantaje:
Presiuni mari de refulare
Functionare fara cavitatie la turatii inalte
Sigure in functionare si usor de intretinut
Variatiile de presiune pe conducta de refulare sunt mici
Functionare silentioasa
Dezavantaje:
Sensibile la impuritati in fluide
Tehnologia de executie complicata
Principiul de functionare se bazeaza pe rotirea surubului in
carcasa si transportul fluidului in spatiul creat intre rotor si stator.
Pompele se construiesc cu doua pina la cinci suruburi.
Suruburile sunt unul cu pas dreapta, celalalt cu pas stinga.
Evident lungimea surubului trebuie sa fie mai mare decit pasul
surubului. Unul din suruburi este conducator, celalalt condus.
Dupa prima umplere cu lichid pompa este autoamorsabila.
Sunt des intilnite pompele cu un singur surub la care miscarea
surubului este generata de pozitia excentrica. Cuplarea dintre
motor si rotorul melcat se face cu ajutorul unui cardan .
Performanta: Randamentul pompelor poate ajunge pina la 0.6.
Ating de obicei presiuni de pina la 300 bar si debite intre 50 si
1500 l min la turatii de 1500 pina la 3000 rot/min.
Se utilizeaza la bordul navei la circulatia uleiului in instalatiile
motorului principal, la transferul combustibilului de alimentare ,
tranferul lichidelor ptr actionari.
Lungimea surubului este cuprinsa intre 1,5 8 h ,(pasul
surubului ), la presiuni de 15-200 bar. Aceasta e necesara pentru a
inchide volumele de lucru , (aspiratia nu comunica cu refularea).

Compresoare cu surub, cu doua rotoare (Twin-screw compressors)

Aceste compresoare au fost realizate n 1934 de Alf J.R. Lysholn la Societatea LjungstromDampfturbinen si construite la nceput de firma suedeza Svenska Rotor Maskiner A.B.
Compresoarele cu surub sunt destinate realizarii de puteri frigorifice de la 70 kW la 4600 kW.
Acest compresor consta n doua rotoare cu profil elicoidal, unul principal (tata) si altul
secundar (mama), primul antrennd pe cel de al doilea, cu o galerie de aspiratie si alta de
refulare. n figura 12 se prezinta schema de principiu a compresorului si procesul de
comprimare. Combinatia de dinti ntre cele doua rotoare este 4 la rotorul principal, 6 la rotorul
secundar, 5+6, 5+7. La 4 dinti la rotorul principal de exemplu, acesta se roteste cu 3600
rot./min.; rotorul secundar cu 6 dinti se va roti cu 2400 rot./min. Rotorul secundar poate fi rotit de
un cuplaj cu roti dintate cu sincronizare sau direct pe rotorul principal cu un filtru subtire de ulei
de ungere.

a).

b).
Figura 1.12. Compresorul cu surub cu doua rotoare

Compresor cu surub, cu un singur rotor (single-screww compressor)

Aceste compresoare au aparut sub licenta Zimmern si realizate pentru nceput de
firma Grasso-Stacon B.V.
Aceste compresoare se utilizeaza pentru producerea de frig si de aer conditionat si
realizeaza rapoartele de comprimare peste
cuprinse ntre

ntr-o treapta si puteri frigorifice

Compresorul mono-surub consta dintr-un rotor cilindric elicoidal si o pereche de roti

dintate. Rotile dintate sunt identice, de forma globoida.
Procesul de compresie a compresorului se poate divide n trei faze: aspiratia,
compresia si evacuara, conform figurii 4.15.

Figura 1.15. Compresor cu surub cu un singur rotor

Aspiratia. n timpul rotatiei rotorului principal, un canal dintre dintii elicoidali si camera
de aspiratie se umple treptat cu vapori. Dintii rotilor dintate ce intra n canalul rotorului
principal actioneaza ca un piston ce aspira vapori.
Compresia. La rotirea rotorului canalul acestuia antreneaza un dinte al rotii si este
apoi acoperit cu vapori n spatiul din jurul rotorului si carcasa. n continuare volumul
scade si se produce compresia.
Evacuarea. Atunci cnd canalul rotorului ajunge n dreptul deschiderii se produce
evacuarea vaporilor, pna la reducerea la zero a volumului. n figura 4.16 se prezinta
doua vederi ale configuratiei rotorului principal, roti dintate si spatii de aspiratie si
refulare.

Figura 1.16. Schema configuratiei ansamblului de compresie la mono-surub

Schema configuratiei ansamblului de compresie la mono-surub.
Este de subliniat ca lagarele rotorului sunt solicitate simetric din cauza unui egalizator
de presiune n rotor.

Pompe cu roti dintate

Constructie si principiu : sunt formate din doua elemente de baza,
cele doua pinioane , unul conducator , celalalt condus . Admit
turatii inalte.
Se impart in functie de :

Modul de angrenare : exterioara si interioara

Numarul de roti angrenate simultan : cu doua rotoare si cu mai
multe rotoare
Presiune :p <30 bar, 30-100 bar, p100-300 bar
Intodeauna aspiratie se face unde dintii ies din angrenaj, iar
refularea unde dantura intra in angrenaj. Lichidul este transportat
intre dintii angrenajului si carcasa.
Performanta : Presiuni pina la 300 bar, turatii 1000-3000 rot/min.
Sunt revesibile dar se folosesc doar pe un singur sens. Sunt putin
sensibile la viscozitatea fluidului, dar afectate de prezenta
impuritatilor. Se folosesc la transportul lichidelor in care exista
continut de gaze (tendinta de strivire a lichidului este inlaturata).
Curba debitului instantaneu este functie de particularitatile
angrenajului. Pentru o debitare uniforma gradul de acoperire
trebuie sa fie cit mai mic , ceea ce produce zgomote si vibratii ,
alegindu-se o formula de compromis .
Se vor folosi uleiuri minerale de inalta presiune ,aditivate cu
vicozitate cinematica 12-700 mm/s,(recomandat aprox 20-100
mm/s ). La pornire 2000mm/s.
Conductele de legatura :1-2 m/s la aspiratie, 2-10 m/s la refulare,
2-4m/s la retur.
In conducta de aspiratie valoarea presiunii absolute nu trebuie sa
scada sub 0,7 bar.
Este necesara filtrarea uleiului , pe conducta de aspiratie filtru de
0.1 mm iar pe retur rezervor max 25m.

Cavitatia pote apare la pompele cu roti dintate. Alegerea corecta a

pompelor duce la evitarea acestui fenomen .

Cuplaj interior

Cuplaj exterior

Pompe cu membrana :mecanice , pneumatice

Actionarea pneumatica
1. Distribuitorul de aer direcioneaz aerul comprimat n spatele membranei care
acioneaz direct asupra lichidului ce trebuie pompat. Membrana funcioneaz ca o
suprafaa de separare ntre aerul comprimat i lichid. Aerul comprimat deplaseaz
membrana ndeprtnd-o de blocul central al pompei, iar membrana opus este
tras spre blocul central de ctre tija comun celor dou membrane. Deplasarea
membranei 2 ctre blocul central al pompei creeaz vid n camera 2. Membrana 1
mpinge lichidul spre circuitul de refulare, iar membrana 2, prin micarea ei, aspir
lichidul n corpul pompei.
2. Cnd membrana ajunge la extremitatea cursei, distribuitorul de aer indexeaz
circuitele de aspiraie i refulare ale aerului comprimat determinnd schimbarea
sensului de micare a membranelor. Prin urmare, membrana 2 mpinge lichidul
spre circuitul de refulare, iar membrana 1, prin deplasarea ei, aspir lichidul n
corpul pompei. n acelai timp, membrana 1 mpinge spre exterior aerul aflat n
camera adiacent ei.
3. Cnd cursa este ncheiat, distribuitorul de aer aduce, din nou, aer n spatele
membranei 1, iar membrana 2 ncepe cursa de refulare a aerului.

Compresoarele Scroll
Reprezinta o adevarata revolutie a tehnologiei, care a avut o influenta
profunda asupra constructiei, performantei si asteptarilor de la viata.A
fost destinata pentru a creea un impact major asupra sistemului de
climatizare,pompelor de caldura si a industriei de refrigerare ale
secolului 21.

PRINCIPII DE OPERARE
Compresoarele Scroll contin doua spirale infasurate Arhimediene.O
spirala este pozitionata pe interior iar cealalta formeaza o serie de
cavitati in forma de secera. In timpul compresiei spirala superioara
ramine nemiscata iar cea inferioara are o miscare excentrica de-a
lungul arborelui si descrie o miscare orbitala care este mai mult decit o
simpla miscare de rotatie. In acest fel gazul refrigerant este introdus in
doua degajari, diametral opuse care se inchid progresiv pina ajung in
mijlocul spiralei comprimand astfel gazul.
Cand degajarile ajung in centrul spiralei, gazul atinge presiunea de
refulare si este evacuat din compresor prin orificiul de refulare spirala
fixa.
Cu fiecare miscare de revolutie a spiralei, toate interspatiile dintre
spirale constituie obiectul unei compresii simetrice si simultane,
determinind un proces uniform fara pulsatii,de la faza de aspiratie la
periferia spiralei la faza de refulare in centru, fiind cu adevarat
continuu.

Asa cum se stie, sistemul de compresie al unui compresor scroll, este format
din doua spirale intrepatrunse, una fixa si alta mobila. Conditia realizarii

compresiei gazului refrigerant, este ca intre spirala fixa si cea mobila sa

existe doua tipuri de etansari: una radiala realizata la alunecarea spiralei
mobile pe cea fixa si una axiala realizata pe film de ulei, intre placile de baza
care sustin spiralele.
Principiul de functionare al compresorului Copeland Digital Scroll, este unul
simplu si se bazeaza pe o functionare modulanta de tip ''incarcat 100%'' sau
''descarcat 100%''. La baza modularii capacitatii compresorului, stau
''ciclurile de timp'' definite. De exemplu, daca prin setari, v-a fi stabilit un
ciclu de timp de 10s, atunci cand compresorul va opera ''incarcat'' timp de 2s
si ''descarcat'' timp de 8s, puetm spune ca a functionat cu 20% din
capacitate, iar atunci cand compresorul v-a opera 5s ''incarcat'' si 5s
''descarcat'', putem spune ca a functionat la 50% din capacitate. Incarcarea
sau descarcarea sarcinii, se face prin intermediul unui ventil solenoid montat
intre zonele de joasa si inalta presiune, care atunci cand este alimentat si se
deschide, permite depresiunii create, sa indeparteze spirala superioara de
cea inferioara cu aproximativ 1 mm, anuland etansarea axiala si permitand
compresorului sa functioneze in regim de by-pass.
Avantajele compresorului Copeland Digital Scrooll:

functionare simpla si sigura

plaja mare de partializare intre 10-100%
ungere sigura datorita functionarii la turatie nominala
economic in raport cu sistemele de tip inverter
adaptabil in multiple aplicatii

Motoare hidraulice liniare :

Aceste masini nu realizeaza obtinerea continua a puterii .
Efectueaza deplasari liniare sau unghiulare la valori limitate.
Motoarele (cilindri hidraulici) au ca element activ unul sau mai
multe pistoane , care e deplaseaza in cilindrii de lucru.
Avantaje: viteza de raspuns, legarea servomotorului la sarcina,
simplitate si fiabilitate, racordarea usoara a aparaturii de control.
La bordul navei pot fi intilnite la cap[ace mecanice, porti etanse,
rampe de incarcare.
Diamerul poate varia intre 125 si 300mm , cursa intre 1400 si
4300mm, forta axiala 300-1700 kN.

Calculul pitoanelor se face conform a doua aspecte cinematic si

dinamic .
Parametri de calcul rezultati sunt : cursa pistonului, debitul
pompei , forta activa , timpul de efectuare a cursei , volumul de
ulei pentru cilindrul extins(dm)
Producatorii indica parametri functionali ai diverselor tipuri de
cilindri hidraulici.
Problema tehnologica la montaj o reprezinta cota de montaj
(cursa), alinierea si montajul bolturilor sau lagarelor sferice
(folosirea bolturilor false).
O alta problema o reprezinta cuplarea si traseul furtunelor
hidraulice ce executa o data cu pistonul miscari specifice.
Protectia cilindrilor in timpul constructiei navei este obligatorie .
Forta de impingere a uleiului hidraulic
Forta teoretica:
Aceasta se calculeaza cu ajutorul urmatoarelor formule:
F1 = (/400) x D2 x P
F2 = (/400) x (D2 - d2) x P
unde:
F1 = forta de impingere la extensie
F2 = forta de impingere la compresie
D = dimaterul cilindrului
d = diametrul pistonului (tijei)
P = presiunea
= coeficient pentru presiunea de incarcare
Forta reala:
Este forta teoretica multiplicata cu un indice care in cazul mecanismelor de
constructii, a industriei automobilelor sau a mecanismelor de incarcare / descarcare este
0,95

La capatul cursei pistonul trebuie frinat pentru a preveni uzura. Se

folosesc mai multe metode de frinare. Printre acestea sunt practicarea unor
orificii in camasa la capatul cursei, montarea unui drosel , introducerea unei
rezistente hidraulice ,

Motoare hidraulice oscilante:

Aceste motoare executa curse unghiulare limitate.
Constructia este robusta , structura fiind dintr-un stator si rotor cu
paleti radiali, camerele de lucru reprezinta spatiul dintre paleti.
Aplicatia lor este extinsa in domeniul naval reprezentata prin
actionari ale armaturilor, instalatie balast-santina, capace
mecanice, instalatie de guvernare .
O alta categorie de motoare hidraulice oscilante o reprezinta cele
cu plunjere si cremaliera. Miscarea este data prin intermediul unui
piston ce transforma miscarea rectilinie in miscare circulara printrun surub cu mai multe inceputuri.