Sunteți pe pagina 1din 36

Pompe hidraulice

13.1 Notiuni generale La o pompa aflata in functiune distingem mai multe fenomene ca : Prin crearea unui vid partial intern uleiul se deplaseaza din rezervor in pompa, fenomen numit aspiratie; Apoi are loc transferul uleiului in pompa spre orificiul de iesire din pompa, fenomen numit refulare.

Distingem astfel: Orificiul de aspiratie, este orificiul prin care patrunde uleiul in pompa; Orificiul de refulare, este orificiul prin care uleiul iese din pompa.

O pompa este cea care vehiculeaza un debit de ulei, dar nu creeaza presiune, aceasta fiind obtinuta prin rezistenta la curgere a uleiului. Atunci cand intr-un circuit se manifesta o rezistenta la curgere, presiunea uleiului este mai mare la orificiul de refulare fata de orificiul de aspiratie. Distingem doua tipuri de pompe : a) Pompe hidrodinamice : tanseitatea la acestea este practic ine!istenta, debitul variind cosiderabil cu presiunea. b) Pompe volumice : !ista o etanseitate perfecta, iar debitul variaza foarte putin cu presiunea. "curgerile interne sunt practic foarte slabe. 13.2 Pompe volumice Rol Pompele volumice sunt aparatele care realizeza transformarea energiei mecanice in energie hidraulica. #n timpul functionarii sale pompa are doua functii importante: $%&$%e'(!

#n primul rand, ea creeaza un vid partial pe aspiratie, ceea ce obliga lichidul din rezervorul hidraulic sa urce prin canalizare pana la pompa ; #n al doilea rand aceasta asigura transportul lichidului pana la orificiul de refulare.

Principiul de constructie

*ig.) Descriere si functionare ) + rezervor $ + rotor e!centric in raport cu statorul si antrenat in miscare de rotatie de un motor electric % + stator ' + resort care impinge paleta catre stator & + paleta culisanta in rotor. #n timpul rotatiei, paleta creaza un vid partial intre punctele , si D, diminiand cantitatea de aer continut in teava de aspiratie si volumul A.

#n momentul trecerii paletei in punctul ,, vidul partial este nul, dar in timpul trecerii prin punctul D, vidul partial este ma!im. Presiunea atmosferica care se e!ercita pe suprafata libera a lichidului continut in rezervor, face ca fluidul sa urce prin tubulatura de aspiratie , pentru compensarea cresterii volumului de aer continut in teava. Dupa mai multe rotatii ale paletei, se va suprima aerul continut initial in teava de aspiratie, si in volumul A. "ub efectul presiunii atmosferice, lichidul umple teava de aspiratiesi volumul A. #n timplul rotatiei urmatoare, paleta impinge lichidul in volumul -, pana la teava de refulare. Astfel, remarcam in timplul unei rotatii a paletei : .olumul A creste, ceea ce determina aspiratia; .olumul - scade, ceea ce determina refularea.

Aceste principii de aspiratie si de refulare sunt valabile pentru toate pompele volumice. Paramterii principali ai pompelor volumice sunt : presiunea ma!ima a acestora si debitul /fi! sau reglabil0 pe care-l pot refula. Presiunea ma!ima la care va fi solicitata pompa hotareste tipul acesteia, iar debitul hotareste gabaritul si turatia de antrenare. 13.3 Pompe rotative Pompele cu organele active in miscare de rotatie avanseaza mediul lichid in mod continuu si se numesc pompe rotatative. #n acest tip de pompa lichidul este transferat printr-o miscare circulara de aspiratie si de refulate. Pompele rotative sunt clasate in general dupa elementele care deplaseaza efectiv lichidul. Distingem urmatoarele tipuri de pompe: ,u angrena1e ,u lobi

,u palete ,u pistoane a!iale ,u pistoane radiale

Aceste pompe pot fi de trei tipuri : )0 ,u cilindree constanta $0 ,u cilindree variabila %0 ,u cilindree auto-anulabila 1) Pompa cu cilindree constanta

*ig.$ !aminand figura de mai 1os se observa ca atunci cand rotorul efectueaza o, 1umatatae de tura, pompa aspira volumul A si refuleaza volumul -. deci, la fiecare tur, pompa refuleaza un volum A 2-. Acest volum refulat la fiecare tura se numeste cilindreea pompei. #n cazul nostru, pompa este antrenata de un motor electric astfel incat viteza de rotatie este fi!a prin constructie. Deci ea este constanta. Pentru ca noi nu avem posibilitatea de a regla cilindreea pompei noastre, debitul acesteia va fi constant. Deci : O pompa cu debit constant este o pompa la care nu putem modifica debitul atunci cand se modifica viteza de rotatie.

'

2) Pompa cu cilindree variabila

*ig.% Descriere : /)0 3 surubul de reglare /$0 3 stator /%0 3 rotor /'0 3 resort /&0 3 paleta /40 3 corpul pompei Debitul dorit este obtinut printr-un regla1 efectuat asupra unei pompe. #n cazul unei pompe cu palete si cilindree variabila, vom modifica pozitia relativa a a!elor rotorului si statorului. #n figura de mai 1os vom avea :

&

*ig.' "urubul ) este insurubat complet : ebit ma!im ebit intermediar

"urubul ) este desurubat cu cateva ture : "urubul ) este complet desurubat :

ebit nul

Observam ca prin deplasarea statorului in raport cu rotorul putem face varierea debitului de la valoarea ma!ima pana la anularea completa, prin trecerea printr-un debit intermediar. Astfel avem realizata o pompa cu debit variabil. Deci : O pompa cu debit variabil este o pompa la care putem varia debitul fara a schimba viteza de rotatie a rotorului. 5ota : Pompele cu cilindree constanta si variabila trebuie sa fie obligatoriu prote1ate la refulare printr-o supapa de siguranta, numita si limitator de presiune. 3) Pompa cu cilindree auto-anulabila

*ig.& Descriere : /)0 3 surubul de rezglare /$0 3 compensator de presiune /%0 3 stator /'0 3 rotor /&0 3 paleta /40 3 resort /(0 3 corpul pompei La acest tip de pompa regasim aceleasi organe ca la pompa cu debit variabil dar, controlul statorului se efectueaza printr-un compensator de presiune. ,onducta de refulare /din interiorul corpului0 este unita cu fata inferioara a pistonului. 6n resort reglabil printr-un surub apasa pe suprafata sa superioara, noi putand deci regla efortul de deplasare al pistonului. Functionarea dispozitivului : (

Pompa se roteste si umple cilindrul de la masina. Atunci cand pistonul a1unge la capat, lichidul nu se poate scurge si presiunea in circuit creste, deci in partea de dedesubt a pistonului de comanda a statorului. Daca aceasata presiune creste suficient pentru a invinge rezistenta resortului, pistonul se deplaseaza si statorul impinge resortul inferior, devenind concentric cu rotorul. 5e vom gasi atunci in situatia studiata in cazul anterior. Pentru ca nu mai avem debit /debitul este nul0, presiunea va inceta sa mai creasca. Daca presiunea tinde sa se diminueze, resortul obliga statorul sa coboare, deci pompa va avea din nou debit. O pompa cu debit auto"anulabil este o pompa la care debitul se anuleaza atunci cand presiunea ma!ima dorita in circuit este obtinuta. 13.3.1 Pompe cu palete #n figura de mai 1os este reprezentata o pompa cu palete simpla de tip neechilibrat. Aceasta pompa este constituita dintr-un rotor prevazut cu canale si antrenat printr-un arbore canelat. *iecare canal contine o paleta plata, rectangulara, care se poat misca radial in lungul ei. 7otorul si paletele sunt plasate intr-un carter al carui profil interior este e!centric in raport cu a!a arborelui de comanda. Atunci cand rotorul se roteste, forta centrifuga impinge paletele catre suprafata interioara a carterului , astfel incat ele sa urmeze intocmai profilul. Astfel, paletele vor diviza spatiul cuprins intre rotor si carter intr-o serie de alveole.

*ig.4 Aspiratia pompei este situata in partea in care alveolele cresc in dimensiuni, astfel creindu-se un vid partial.acest vid este umplut de lichidul hidraulic care este impins in alveolele de la aspiratie de catre presiunea atmosferica care actioneaza in rezervor. Lichidul retinut intre palete este transportat pana la cota de refulare a pompei. Alveolele din zona de refulare isi diminueaza progresiv volumul astfel ca uleiul transportat este transmis in orificiul de refulare. Pompa prezentata mai sus nu este echilibrata pentru ca toate actiunile de pompare se produc in alveolele de pe aceiasi parte a rotorului si a arborelui. Aceasata dispunere incarca radial cele doua piese. Pompele cu palete cele mai utilizate sunt cele in constructie echilibrata. Pompele contin un inel in care profilul interior este oval si el formeaza doua spatii separate de pompa1 plasate la )89: in raport cu a!a pompei. #ncarcarile radiale aplicate la arbore sunt astfel egale si opuse, deci ele se anuleaza. 13.3.2 Pompe cu angrena#e

Descriere : Pompele cu angrena1e cu dantura e!terioara sunt constituite dintr-un carter /)0 si doua pinioane cu dantura dreapta.

6nul dintre pinioane este numit pinion conducator /$0 care este motor, fiind solidar cu arborele de antrenare. ,elalalt pinion, numit pinion condus /%0 este antrenat in miscarea de rotatie de catre angrena1ul danturii.

*ig.)$ Functionare : 6leiul din rezervor a1unge la pompa in punctul A, la aspiratie, el umpland golurile dintre pinioane in partea superioara, partea ,. Odata a1uns si inchis in acea zona, uleiul este transportat de catre pinioane spre stanga si spre dreapta in partea interioara a carterului, fiind impins catre 7, adica spre refulare. Acest ulei nu se poate reintoarce in A, deoarece dintii care angreneaza in formeaza o perfecta etanseitate intre aspiratie si refulare. Aspiratia la aceste pompe este provocata de vidul creat la nivelul D unde se realizeaza decuplarea danturii. Aceste pompe se pot roti in cele doua sensuri ; dar se va avea gri1a ca atunci cand se face inversarea sensului de rotatie, trebuie sa se faca si inversarea conductelor de aspiratie si de refulare.

)9

*ig.)% Distingem doua tipuri de pompe cu angrena1e : Pompe cu angrena1e cu dantura e!terioara Pompe cu angrena1e cu dantura interioara

*ig.)'

))

Principii de constructie : Aceste pompe au o constructie foarte simpla. le pot lucra la presiuni de pana la $)9 bari, dar sunt in general utilizate la presiuni care variaza in 1urul valorii de )99 bari. Aceste pompe sunt cu debite cuprinse intre cativa litrii pana la cateva sute de litrii pe minut pentru turatii cuprinse intre &99 si %&99 rot<min. Calculul cilindreii :

*ig.)& Acesta este un volum de ulei care este refulat la o turatie a arborelui pompei. Astfel, vom avea : = 3 $> + dp 3 >?

P3

Lungimea circumferintei: dp ! @ sau P ! ? 3 >@? ,ilindreea 3 >@? ! $> ! b

,ilindreea 3 $@ A >$ A $b 6nde: > 3 modulul dintilor

)$

? 3 numarul de dinti b 3 largimea unui dinte h 3 inaltimea unui dinte dp 3 diametrul primitiv p 3 pasul Fortele radiale datorate uleiului cuprins in spatiul intermediar C: Observatii

,a urmare a angrenarii, uleiul ramane blocat in camera interioara , formata de dantura rotilor dintate. Pe masura ce angrena1ul se roteste, volumul acestei camere se micsoreaza progresiv, astfel incat presiunea uleiului cuprins in ea creste, putand atinge valori foarte ridicate. ,onsecinte "upraincarcarea palierelor si a cailor de rulare. "olicitarea la incovoiere a arborilor care sustin pinioanele.

*ig.)4 7emedii a) Prin executia de frezari in arniturile pompei o singura frezare in cazul unei pompe cu un singur sens de rotatie; doua frezari identice si simetrice in raport cu linia centrelor pentru o pompa cu doua sensuri de rotatie. )%

*ig.)( b) Prin executie Baurirea radiala prin pinionul conducator ; !ecutarea a doua crestaturi in arborele fi!, sustinut de acelasi pinion conducator: prin gaurile radiale si crestatura 7, uleiul comprimat in spatial intermediar creat este retrimis in camera de refulare ; prin gaurile radiale si crestatura A, uleiul venit din rezervor poate depasi vidul partial dintre dintii care se dezangreneaza. 5ota : Acest dispozitiv este convenabil atat pentru o pompa cu un singur sens de rotatie, cat si pentru o pompa cu doua sensuri de rotatie. 13.3.3 Pompe cu surub Principiul de constructie : Pompele cu surub sunt constituite in general dintr-un corp in care sunt prelucrate trei aleza1e suprapuse, in care sunt montate trei suruburi a!iale paralele. *iletul la aceste suruburi are forma trapezoidala. "urubul central este conducator sau motor , iar celelate doua suruburi, aflate de o parte si de alta sunt conduse sau antrenate.

)'

*ig.)8 Principiul de functionare : *luidul debitat nu se roteste, ci se misca rectiliniu. "urubul motor se comporta asemeni unui piston fara sfarsit care se misca in mod continuu antrenand lichidul de la orificiul de aspiratie spre orificiul de refulare. Caracteristici : Aceste pompe pot fi asimilate cu pompele cu angrena1e. Performantele lor sunt mult mai ridicate, si anume : nu apar pulsatii de debit chiar la turatii ridicate si nu au numeroase piese in contact reciproc, dar se folosesc la presiuni mici. Aceste pompe au un randament scazut, dar au avanta1ul unei functionari silentioase, dand un debit foarte regulat /constant0.

)&

Aceste pompe au debitul constant, acesta neputand fi modificat in functie de viteza de rotatie. Pompele cu surub sunt utilizate in industria petroliera si chimica pentru efectuarea refularii lichidelor cu vascozitate ridicata. 13.3.$ Pompe cu pistonase a!iale "unt cunoscute trei principii constructiv-functionale, si anume : cu disc inclinat, cu corp inclinat si cu disc fulant, toate putand fi cu pozitie fi!a sau reglabila a discului sau a corpului. A. Pompe cu pistonase a!iale .#,C 7"

)4

*ig.); Asa cum apare reprezentata in figura, pompa se compune din : 5oua pistoane /)0 echilibrate hidraulic : fiecare rotula /$0 si scaunul sau /%0 sunt strapunse de o gaura mica pentru ca se formeaza un film de ulei intre scaunul rotulei si discul de spri1in /'0 pentru a se obtine echilibrarea hidraulica a pistoanelor si ungerea suprafetele ; 6n bloc de cilindrii /&0 antrenat in miscare de rotatie prin arborele pompei /40 ; un etrier /(0 supus, intr-o parte, la efort de resortul /80 , iar in paretea opusa de pistonul de comanda /;0. #nclinarea sa determina cilindreea pompei, prin realizarea unei miscari alternative a pistoanelor in blocul cilindrilor /&0 ca urmare a rotatiei acesteia din urma; un capac /)90 care are in componenta orificiile de aspiratie si de refulare ca si oglinda de distributie /-0; un sertar compensator /))0 supus la efort de resortul reglabil /)$0, pe de-o parte, si presiunea de refulare, prin orificiul /A0, pe de alta parte.

La pornire, etrierul /(0 este mentinut de resortul sau /80 in pozitia care asigura cilindreea ma!ima. Atunci cand presiunea de refulare atinge valoarea de regla1 a pompei, pistonul compensator /))0 se ridica sub efectul resortului reglat /)$0. 6leiul sub presiune este admis in pistonul de comanda al etrierului /;0 si provoaca deplasarea acestuia spre dreapta, miscand etrierul /(0 contra efectului dat de resortul /80. Astfel, inclinarea etrierului /(0 este diminuata si, ca urmare, cursa pistoanelor /)0 se micsoreaza. ,ilindreea corespunde astfel unui debit cerut. Daca se doreste in instalatie un debit crescut, presiunea de refulare se va diminua, sertarul compensator /))0 va cobora din nou, uleiul inchis in pistonul de comanda a etrierului /;0 este in parte evacuat spre dren prin canalul /,0, pana cand etrierul /(0 isi gaseste o noua pozitie de echilibru corespunzatoare debitului cerut.

)(

*ig.$9 Atunci cand debitul furnizat de pompa este inferior debitului dorit in instalatie, presiunea cade si pompa tinde a se bloca pe cilindreea ma!ima. ,Dl 3 lAsAn ,Dl 3 cilindreea pe rotatie l 3 cursa ma!ima a unui piston s 3 suprafata unui piston n 3 numarul de psitonase unde:

)8

*ig.$) Aceasata figura prezinta situatia in care debitul cerut in instalatie este un sfert din debitul ma!im al pompei. "chita de mai 1os prezinta oglinda de distribuitie si comutarile intre aspiratie si refulare.

);

*ig.$$ -. Pompa cu pistonase a!iale si cilindree constanta .#,C 7"

!ista doua modele de pompe cu pistonase a!iale cu cilindree constanta.

$9

Primul model, ceva mai vechi, este pompa cu corp inclinat, ca in fig.$% /a0 , se poate spune ca a!a arborelui de antrenare si a!a blocului cilindrilor formeaza un unghi. Alt model, ceva mai nou, este pompa cu corp drept, numita si pompa cu disc inclinat, vezi fig.$% /b0 , cand a!a arborelui de antrenare se confunda cu a!a blocului cilindrilor.

a0 *ig.$%

b0

1! Pompa cu pistonase axiale" cilindree constanta si corp inclinat Aceasata pompa are un corp format din doua parti /)0 si /$0, un arbore de antrenare /%0 spri1init prin doi rulmenti /'0 si /&0 si de un platou de antrenare cilindric /40 in care vin articulate rotulele bielelor /(0. Pistonasele /80 sunt articulate prin rotulele din capul bielelor si se deplaseaza in interiorul cilindrilor din blocul cilindrilor /;0. -olcul cilindrilor este antrenat in miscare de rotatie prin legatura unuversala /)90, antrenata si ea la randul ei prin arborele de antrenare. tanseitatea intre blocul cilindrilor, oglinda de distributie /))0 si blocul de distributie este asigurata prin resortul /)%0. Orificiile sunt prevazute pentru trecerea uleiului intre blocul de distributie , oglinda de distributie si blocul cilindrilor.

$)

*ig.$' -locul de distributie cuprinde doua orificii care asigura comunicarea cu sistemul hidraulic. Barnitura arborelui /)'0 retine ueliul in interiorul carterului asigurand astefel ungerea. ,arterul este astfel construit incat sa mentina fi! unghiul format de a!a arborelui de antrenare si a!a blocului cilindrilor. Prin inlocuirea semi-carterului care contine blocul cilindrilor cu un alt semi-carter cu un alt unghi decat cel precedent, duce la schimbarea cilindreii pompei. #n figura de mai 1os este schematizat un grup rotativ montat pe carterul sau.

$$

*ig.$& La punctul /a0, unghiul de inclinare al carterului este nul. De aceea, cursa /lungimea parcursa de un piston in aleza1ul sau in timpul unei rotatii a arborelui 0 este nula. Atunci cand unghiul de inclinare a carterului creste progresiv /fig. b si c0 cursa pistonului creste proportional. ,a urmare, lungimea totala a pistonului si a bielei sale ramane constanta si atunci cand creste unghiul de inclinre, va creste distanta care separa fundul pistonului de fundul cilindrului in pozitia de reintrare minima a pistonului. ,resterea unghiului de inclinare va duce la cresterea cilindreii pompei. Din cauza legaturii dintre blocul cilindrilor si arborele de antrenare , pistonasele sunt actionate ele revenind in aleza1ul lor atunci cand arborele este antrenat in miscare de rotatie. Diametrul aleza1ului, numarul de pistonase si lungimea cursei determina cilindreea totala a pompei. 6na din functiile blocului si a oglinzii de distributie este de a permite trecerea debitului de intrare si de iesire in aleza1ul blocului de cilindrii. *iecare orificiu din blocul de distributie strapunge dega1arile semicirculare e!ecutate in oglinda de distributie. Orificiile de pe oglinda de distributie sunt in prelungirea orificiilor care comunica cu aleza1ele din blocul cilindrilor. 6n spatiu relativ mic separa cele doua orificii, de aspiratie si de refulare. *iecare piston creeaza un vid in cilindrul sau ; uleiul hidraulic este impins in cilindru sub actiunea presiunii atmosferice in timpul unei semirotatii si pistonul refuleaza uleiul prin orificiul de refulare in timpul celeilalte miscari de rotatie. fortul e!ercitat pe pistoane in timpul functionarii lor este transmis la discul cilindric antrenat de arbore prin intermediul bielelor pistoanelor. #mpingerile radiale si a!ilale care actioneaza asupra arborelui de antrenare sunt suportate de rulmenti. 2! Pompa cu pistonase axiale " cilindree constanta si disc inclinat

$%

*ig.$4 Aceasata pompa se compune dintr-un carter realizat prin turnare /)0, dintr-un grup rotitor compus dintr-un arbore de antrenare /$0 spri1init pe un rulment cu bile /%0 instalat in carter si un rulment cu role /'0 instalat in blocul de distributie /&0. Arborele de antrenare sustine si o rondela sferica /40 solidara cu arborele prin caneluri, un bloc de cilindrii /(0 de asemenea solidar cu arborele prin caneluri. O placa /80 este suport pentru sabotii pistoanelor /;0 pivoteaza pe rondelele sferice si apasa pe discul inclinat /)90. Acest disc este inclinat formand un unghi cu a!a arborelui de antrenare. Acest unghi determina cursa pistonaselor /))0 cilindrii din blocul de cilindrii, determinand astfel cilindreea pompei. -locul de distributie are suprafata interna nitrurata, aceasta avand in componenta doua deschideri semicirculare care mentin legatura intre orificiile de aspiratie si de refulare si orificiile cilindrilor din blocul de cilindrii. 6n resort /)$0 situat in interiorul blocului de cilindrii este strans la monta1 asigurand astfel etanseitatea intre blocul de cilindrii si fundul suprafetei din blocul de distributie, el presand rondelele sferice pe placa de retinere. *undul acestei suprafete 1oaca deci rolul oglinzii de distributie de la pompa cu pistonase a!iale si bloc inclinat. O garnitura cu buze asigura etanseitatea inspre rulmentul cu bile. Aceasata pompa poseda , in general, in carterul sau doua orificii /)%0 si /)'0. La unul din aceste orificii, plasat in partea superioara a pompei,se monteaza drenul care apoi este legat la rezervor. *unctionarea acestor pompe este analoga cu functionarea pompei cu corp inclinat. Dar efectul datorat inclinarii corpului pompei este inlocuit de actiunea inclinarii discului suport. Aceasta placa suports pri1ina pistonasele in timpul rotatiei lor ceea ce provoaca creearea unei cilindree, deci a unui debit, asa cum se observa si in figurile de mai 1os /b si c0.

$'

*ig.$( Arborele de antrenare antreneaza blocul cilindrilor si pistonasele, ca in fig. $8. "abotii pistonaselor gliseaza pe discul de presiune pe care se spri1ina. 6nghiul pe care il face acest disc cu a!a arborelui de antrenare determina miscarea de dute-vino a pistonaselor in blocul de cilindrii. Atunci cand pistonul incepe miscarea sa de recul, deschiderea din spate a cilindrului sau se prezinta inaintea deschiderii semicirculare de aspiratie din blocul de distributie si lichidul hidraulic umple cilindrul, aceasta in timpul unei miscare de semirotatie a arborelui de antrenare. Atunci cand cilindrul este complet plin, deschiderea din spate a cilindrului intalneste spatiul inchis situat intre cele doua orificii semi-circulare, de aspiratie si de refulare, apoi deschiderea de la refulare. Pistonul reintra in cilindrul sau, in timpul celei de-a doua semi-rotatii si er!pulzeaza lichidul hidraulic in orificiul semicircular de refulare din blocul de distributie.

*ig.$8 *unctionarea acestor pompe este intrutotu analoga cu cea a pompelor cu corp inclinat, asa cum se observa si din figura de mai sus. Erebuie remarcat faptul ca, ca realizarea mecanica a acestei pompe este mult mai simpla decat a pompei cu bloc inclinat si ca numarul pieselor aflate in miscare este mult mai mare. 13.3.% Pompe cu pistonase radiale $&

#n figura de mai 1os este prezentata o pompa cu pistonase radiale -O",=.

$4

*ig.$; Aceasta pompa este constituita din : 6n rotor /)0 solidar cu arborele de antrenare /$0 ; 6n sertar cilindric fi! /%0, pe care se roteste rotorul /)0 si care contine orificiile de aspiratie si de refulare ; Pistonasele /'0 care se spri1ina pe inelul e!centric /&0 prin patinele hidrostatice /40 si care culiseaza in rotorul /)0 in timpul unei rotatii ; O articulatie a rotulei /(0 leaga pistonul /'0 de patina sa /40 ;

$(

Bhida1ul patinelor /40 pe inelul e!centric /&0 este realizat prin inele de mentinere /80 situate de-o parte si de alta a patinelor /40. #n timpul functionarii, forta centrifuga si presiunea uleiului lipeste pistonasele /40 pe inelul de frictiune /(0 ; Pistonul de echilibrare /;0 si pistonul de control /)90, comandate prin sertarul compensator /))0, permit centrarea sau descentrarea /creearea unui e!centric0 inelului de frictiune /&0 in raport cu a!ae rotorului /)0 ;

La pornire, arcul /)$0 a pistonului de control /)90 deplaseaza total /realizeaza e!centricul0 inelul de frictiune /(0. #n timpul functionarii, presiunea de refulare actioneaza asupra pistonului /;0, pe suprafata & si asupra pistonului /)90 pe suprafata 2& /pe acesta din urma prin canalul A0. atata timp cata aceasata presiune este inferioara valorii reglate a compensatorului de presiune /)'0, pompa ramane cu debit plin. Atunci cand presiunea de refulare atinge valoarea reglata a compensatorului de presiune, sertarul /))0 a acestui copmpensatir se deplaseaza comprimand resortul de regla1 /)&0. Astfel camera pistonului de control este pusa in legatura cu rezervorul, ca urmare, pistonul de echilibrare /;0 centreaza inelul de frictiune /&0 pe rotorul /)0. Astfel, presiunea de refulare se mentine la valoarea reglata. 13.$ 'ecomandari pentru montarea diferitelor tipuri de pompe ,onductele de aspiratie vor fi cel putin egale cu dimensiunile nominale ale orificiului de aspiratie si nu va e!ista nici o reducere a sectiunii intre orificiul de aspiratie si filtru. .iteza de curgere in conducta de aspiratie trebuie sa fie cuprinsa intre 9,4 si ),$ m<s. ,arterul /sau corpul0 pompei trebuie complet umplut cu ulei inainte de pornirea acesteia. ,onducta de drena1 trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare cu diametrul orificiului de drena1, ea trebuind sa fie intotdeauna legata de orificiul de drena1 situat in partea superioara a carterului astfel incat carterul sa ramana intotdeauana plin cu ulei. Daca aceasta conducta de drena1 este de lungime mare, sectiunea sa poate fi crescuta pentru a se evita aparitia unor pierderi de sarcina importante /presiunea in interiorul carterului nu trebuie sa depaseasca 9,%& bar0.

$8

Asa cum s-a mentionat si anterior, aceste conducte trebuiesc prelungite in rezervor pentru a se evita efectul de sifonare, care poate avea consecinte ca golirea carterul pompei de ulei si eliberarea uleiului in atmosfera.

13.$.1 (aracteristici functionale generale Pompele se caracterizeaza prin debitul lor si prin presiunea ma!ima admisibila. ebitul este cantitatea de lichid pe care o pompa o poate furniza pe unitatea de timp, la o viteza de antrenare data.

F3

unde : F 3 debitul G l<min H .ol 3 volumul Gdm%H Eimp 3 GminH

"e va putea scrie:

F3"Av

unde : F 3 debitul G l<min H " 3 suprafata Gdm$H v 3 viteza de curgere Gdm<minH

"chimarile vitezei de antrenare modifica debitul pompei, ducand la modificarea cilindreii pompei. (ilindreea unei pompe e!primata in cm% este volumul teoretic de lichid furnizat pe o rotatie la presiune nula.

,il. 3

unde :

$;

,il. 3 cilindreea Gcm%H F 3 debitul Gcm%<minH 5 3 turatia Grot<minH Putem spune astfel ca, o pompa produce un debit ; iar rezistenta la curgere pe care o intampina debitul de lichid in circuit creeaza presiunea. !ista o limita ma!ima a presiunii pentru care o pompa poate functiona corect. Aceasta presiune se va e!prima in bar sau in Pascali. ) bar 3 )9& Pascali Putem defini astfel relatia dintre debit si presiune: Debitul unei pompe nu este constant ; acesta se diminueaza cand rezistenta la curgere a uleiului /deci presiunea0 creste99$ Aceasta diminuare a debitului se datoreaza faptului ca etanseitatea interna a pompei nu este perfecta si o anumita cantitate de ulei trece direct din zona de aspiratie in zona de refulare, in interiorul pompei. Aceste pierderi apar la toate pompele , aceasata pentru ca debitul unei pompe este dat pentru mai multe presiuni. 13.$.2 urata de viata a unei pompe Atunci cand verificam o pompa utilizata se constata o crestere a 1ocurilor dintre elemente ceea ce duce la reducerea debitului util al pompei. Acest tip de uzura este deobicei cauzat de de functionarea pompei la o presiune diferita de presiunea normala prevazuta de constructori. #ata cativa factori importanti care determina durata de viata a unei pompe : a0 *abricantii indica ca durata de viata a unei pompe este invers proportionala cu viteza de rotatie a componentelor.

Presupunand ca o pompa cu turatia de )999 rot<min are o durata de viata de $999 ore, se pune intrebarea care este noua durata de viata a pompei daca turatia acesteia creste la $999 rot<min. Durata de viata 3 se in1umatateste. 3 )999 h deci durata de viata a pompei

%9

Atunci cand turatia pompei creste, durata de viata a acesteia se reduce. b0 *abricantii indica ca durata de viata a unei pompe variaza invers proportional cu cubul presiunii de functionare.

Presupunand ca o pompa care functioneaza la o presiune de %& bar are o durata de viata de $'99 ore, se pune intrebarea care este noua durata de viata a pompei daca presiunea se dubleaza.

Durata de viata 3 $'99h

3 %99h

Deci, influenta presiunii este considerabila. Daca avem o crestere a presiunii de $9I, adica ( bar, durata de viata a pompei va fi :

Durata de viata 3 $'99h

3 )%88h

Asa cum se observa, o mica variatie a presiunii are o importanta influenta asupra duratei de viata. Din e!perienta practica, se recomanda, pentru un bun regla1, utilizarea unei pompe cu $&I sau %9I sub presiunea sa nominala. *ormula generala de calcul a duratei de viata este :

Durata de viata 3 JA5bAhAeA 6nde:

J 3 coeficient caracteristic lichidului de lucru, care este egal cu ) pentru un ulei mineral si intre 9,' si 9,( pentru un fluid rezistent la foc. 5bAhAe 3 numarul de ore dat de constructor .n 3 viteza nominala .u 3 viteza de utilizare

%)

Pn 3 presiunea nominala Pn 3 presiunea de utilizare 5ormele de securitate pentru o buna functionare a pompelor prevad : 7obinetii de izolare de pe conductele de refulare trebuiesc plasati in aval de aparatele de protectie sau de reglare, astefl incat pompele sa ramana prote1ate daca robinetaii sunt inchisi. 5ivelul de zgomot al unei pompe nu trebuie sa depaseasca 89 d-A, in conditiile de ma!ima functionare. 5ici o constrangere, alta decat cuplul, nu trebuie sa fie suportata de arbore. Orificiul de drena1 al pompei trebuie sa fie orientat spre partea cea mai inalta a acesteia. 6tilizarea unei pompe duble nu este recomandata decat cu acordul clientului.

,avitatia este o alta problema importanta la pompe. "unt situatii in care debitul de lichid hidraulic este isuficient pentru a permite umplerea in intregime a alveolelor sau a cilindrilor de la pompele volumice. Presiunea statica absoluta a lichidului poate atunci cobori pana la o valoare egala cu presiunea de vaporizare /presiunea vaporilor saturati0. Dar, acesta presiune de vaporizare constituie limita inferioara a presiunii absolute si toate diminuarile suplimentare antreneaza vaporizarea lichidului si formarea de bule umplute cu gaz. Aparitia si evolutia acestor bule /cavitati0costituie fenomenul numit cavitatie. Aparitia cavitatii este legata de fenomenul de absorbtie a gazelor de catre lichidele cu care vin in contact. ,avitatia se poate produce si atunci cand viteza lichidului atinge o valoare care antreneaza scaderea presiunii statice, astfel incat presiunea devine inferioara presiunii de vaporizare. Daca conducta de alimentare a unei pompe are un diametru insuficient sau daca aceasata se stramteaza, apar pierderi de incarcare foarte importante , iar presiunea absoluta devine foarte mica pentru mentinerea unei alimentari normale a ei si cavitatea se poate produce.

%$

Daca presiunea lichidului hidraulic scade sub presiunea de vaporizare, bulele se dezvolta prin evaporarea lichidului ambiant si prin dega1area gazului /aerului infiltrat in sistem datorita neetanseitatilor0 dizolvat in lichid, devin sferice si a1ung sa cuprinda in interiorul lor particulele solide care le-au adapostit. #ntr-un lichid aflat in miscare, bulele astfel formate pot a1unge intr-o regiune in care presiunea lichidului este mai mare decat presiunea de vaporizare. "e constata atunci un fenomen numit implozie, deci o spargere a acestor bule, proces insotit de o serie de fenomene fizice si chimice cu efecte importantea asupra peretilor corpului pompei. ,avitatia determina zgomote la pompe, facand sa vibreze tubulatura, determinanad totodata si o proasta functionarea a supapelor si a motoarelor, provocand o uzura rapida a componentelor, prin eroziunea metalului, precum si distrugerea echilibrului hidraulic al pieselor aflate in miscare de rotatie. Eoate aceste se pot evita printr-un studiu 1udicios al sistemului si prin utilizarea, pe admisia pompei, a unei conducte cu un diametru suficient de mare si evitarea oricarui tip de strangulare pe aceasta zona. "imbolizarea diferitelor tipuri de pompe : Pompa cu cilindree constanta

Pompa cu cilindree variabila

%%

Pompa cu cilindree auto-anulabila

13.$.3 )gomote la pompe. (auze probabile si recomandari 7ecomandari Cauze posibile ,onducta de aspiratie sau filtrul de pe ste necesara curatirea circuitului si a aspiratie sunt partial infundate. filtului. "e va reumple circuitul cu un ulei nou, filtrat in prealabil. .ascozitatea uleiului este prea crescuta Bolirea intregului circuit, reumplerea pentru a permite o buna amorsare. acestuia cu ulei cu o vascozitate adecvata, filtrat in prealabil. Patrunderea aerului la garniturile de 6ngerea garniturilor si a arborelui ; racordare de pe conducta de aspiratie sau la inlocuirea acestora daca este necesar si garniturile de etansare a pompei. asigurarea etanseitatii la arborele pompei. Pompa se roteste foarte repede. "e va verifica care este viteza ma!ima recomandata de constructor. ,resterea presiunii in circuit. "e va verifica reglarea supapei de securitate. O proasta aliniere a cuplului moto-pompa. "e va cori1a alinierea cuplului moto-pompa si, daca este necesar, se va schimba garnitura de etansare de la arborele pompei. Pompa uzata. Demontarea pompei, verificarea si curatirea pieselor interne. "chimbarea pieselor defecte. Patrunderea aerului in circuit, la aspiratia "e va verifica nivelul de ulei din rezervor ; ueliului din rezervor. conducta de retur trebuie sa fie imersata si bine separata de partea de aspiratie. "e va completa, la nevoie, cu ulei nou, fitrat in prealabil. *iltrul este prea mic. "e va schimba filtrul. ,apacitatea filtrului trebuie astfel aleasa incat sa asigure o buna filtrare si acesta sa fie suficient de mare. Priza de aer din rezervor este blocata. Aerul trebuie sa traverseze liber filtrul de

%'

"upapa de securitate vibreaza.

aer, de aceea daca este infundat acest se va curata. "e vor verifica garniturile de la racordarile conductei de aspiratie si de la arborele pompei.

,aracteristicile principalelor tipuri de pompe Pompa cu angrena1e Eipul pompei ,aracteristici Presiunea ma!ima GbarH Debitul Gl<minH Euratia min Grot<minH medie ma! 7andamentul mecanic la viteza recomandata 7andamentul volumetric la viteza recomandata 7andamentul lobal la viteza recomandata

Puterea

Pompa cu palete

Pompa cu pistonase radiale

Pompa cu pistonase axiale

)(& ' la 499 899 )$99 )899 9,89 + 9,;9 9,89 + 9,;& 9,4' + 9,8&

)'9 ' la %49 %99 )$99 )899 ma!.9,;& ma!.9,;& ma!.9,;9

$)9 $9 la (&9 (&9 )899 ma!.9,;& ma!.9,;& ma!.9,;4

K %&9 8 la &89 &99 )899 ma!.9,;8 ma!.9,;8 ma!.9,;4

Puterea P este cantitaea de lucru mecanic * furnizat in timpul t. P3 unde: P 3 puterea GLH L 3 lucru mecanic GMouleH t 3 timpul GsecH +n hidraulica : P3pAF unde : P 3 puterea GLH p 3 presiunea GPascalH F 3 debitul Gm%< secH L 3 Natt

%&

) JL 3 )999 L

Randamentul

7andamentul 3 "au :

adica : O 3

7andamentul 3

adica : O 3

%4