Sunteți pe pagina 1din 9

TCA L 08

HIDROTRANSFORMATORUL

Hidrotransformatorul (sau convertizorul de cuplu – în limba engleză „torque converter”)


este dispozitivul de cuplare al motorului termic cu cutia de viteze automată, practic acesta este
ambreiajul special conceput să conlucreze cu o cutie de viteze automată.

Fig. 1 Construcția hidrotransformatorului

1 – pompă; 2 - stator (difuzor); 3 – turbină; 4 - ansamblu ambreiaj de blocare cu amortizor de


oscilații; 5 – carcasă; 6 - butuc canelat; 7 - cuplaj de sens unic

Convertizorul de cuplu are în componență următoarele elemente:


➢ rotorul pompă - solidar cu arborele motorului termic de antrenare;
➢ rotorul turbină - solidar cu arborele de intrare în transmisie;
➢ aparatul director, difuzorul sau statorul care este fix sau se poate roti în același sens cu
celelalte rotoare.
Energia mecanică transmisă pompei hidrotransformatorului ca unitate de intrare este
transformată în energie hidraulică prin intermediul masei de lichid aflat în rotor. Aceasta, după
modificare este retransformată de turbină, ca unitate de ieșire, în energie mecanică, la arborele de
intrare al transmisiei.

1
TCA L 08

Convertizorul de cuplu cu două rotoare (pompă și turbină) care nu modifică cuplul se


numește hidroambreiaj, iar convertizorul de cuplu cu trei sau mai multe rotoare, care modifică
cuplul transmis se numește hidrotransformator.

Fig. 2 Construcția și funcționarea hidrotransformatorului

1 – rotorul pompă; 2 – rotorul turbină; 3 - stator (difuzor); 4 – arborele difuzorului; 5 – capac


frontal; 6 – flanșa de antrenare a pompei primare de ulei; 7 – flanșa carcasei; 8 – cuplaj unisens;
9 – arborele turbinei

Transmiterea energie hidraulice de la pompă la turbină se poate asemăna cu mișcarea


transmisă între două ventilatoare puse față în față (fig. 3). Dacă un ventilator este alimentat cu
energie electrică (pompă) și este pus în fața unui alt ventilator (la câțiva centimetri) care nu este
alimentat (turbină), prin intermediul aerului, acesta va transmite mișcarea celui în repaus
(nealimentat). Din cauză că cele două ventilatoare nu sunt într-o carcasă etanșă acest tip de
cuplaj nu este foarte eficient.

2
TCA L 08

Aerul ca fluid de lucru

Fig. 3 Cuplarea ventilatoarelor 1 și 2 prin intermediul fluidului (aer)

Pentru a face cuplajul mult mai eficient se folosește ca fluid de lucru uleiul, iar cele două
jumătăți sau componente ale cuplajului sunt montate foarte aproape una de cealaltă și introduse
într-o carcasă, iar paletele sunt dispuse radial în rotoare. Un rotor este solidar cu arborele cotit
al motorului și este numit rotor pompă, iar celălalt este montat pe arborele de intrare în cutia
de viteze, numit rotor turbină. Arborele de intrare în cutia de viteze este în legătură, prin
intermediul angrenajelor și arborilor cu roțile motoare pentru a se transmite cuplul la roți.

rotor activ rotor antrenat

direcția curentului

sensul de rotație al arborelui cotit sensul de rotație al arborelui cutiei de viteze

Fig. 4 Cuplarea prin fluid a rotoarelor

Fluidul este aruncat de rotorul activ (pompă) în rotorul antrenat (turbină).

3
TCA L 08

Funcționarea hidrotransformatorului

Spațiul paletat al celor două rotoare este parțial umplut cu ulei. Când rotorul pompă
începe să se rotească (atunci când motorul este pornit) uleiul aflat în spațiul delimitat de două
palete successive și pereții laterali este pus în mișcare și aruncat spre ieșirea din rotor de către
forța centrifugă. Aceasta înseamnă că uleiul se deplasează în pompă de la interior către exterior
(de la raza mică către raza mare) după o traiectorie circulară. Astfel, uleiul lovește paletele
turbinei sub un unghi, așa cum se vede, transmițând cuplul, prin intermediul paletelor, turbinei.
Cuplajul hidraulic descris mai sus nu e suficient de eficient în anumite condiții (atunci
când de exemplu diferența dintre turațiile celor două rotoare este mare) uleiul va lovi paletele
turbinei cu mare forță. Aceasta la rândul său va determina vârtejuri ale uleiului în toate direcțiile,
îndeosebi în secțiunea centrală a rotoarelor. Pentru a reduce turbulența și a crește randamentul
cuplajului se introduce un miez central de formă toroidală nepaletat (fig. 5).
Torul central de ghidare

Fig. 5 Hidrotransformatorul prevăzut cu tor central de ghidare

Pompa
Pompa este constituită pe o carcasă semitoroidală în care sunt montate la interior palete
curbate. Carcasa este solidarizată cu flanșa arborelui cotit al motorului termic, astfel încât rotirea
pompei determină mișcarea fluidului sub acțiunea forței centrifuge, în raport cu pereții carcasei și
paletelor. Creșterea turației motorului determină creșterea forței centrifuge a lichidului și în
consecință creșterea vitezei de curgere a acestuia.
4
TCA L 08

Turbina
Turbina este asemănătoare, din punct de vedere constructiv, cu pompa dar în mod uzual
are un număr de palete ușor diferit de al pompei. Turbina este montată pe un arbore care
reprezintă arborele de intrare în transmisie. Turbina este așezată pe arbore astfel încât paletele ei
vin în fața paletelor pompei la o foarte mică distanță de aceasta.
Când pompa se rotește, uleiul este aruncat spre exterior, lichidul lovește paletele turbinei
și determină rotirea acesteia. Forma canalelor dintre paletele turbinei determină curgerea
fluidului spre centrul hidrotransformatorului.
Statorul
Statorul este cel de-al treilea rotor paletat. Acesta este montat prin intermediul unui cuplaj
unisens, pe un arbore fixat de carcasă.
Cuplajul de unisens permite statorului să se rotească în același sens cu motorul și se
blochează în sens opus. Astfel forța curentului de lichid va bloca într-un sens cuplajul, menținând
statorul nemișcat, iar în celălalt sens va elibera cuplajul, permițând statorului să se rotească în
sensul pompei și turbinei.
Curgerea fluidului prin rețelele de palete ale hidrotransformatorului este astfel: din
pompă în turbină, apoi prin stator înapoi în pompă. Oricum, paletele sunt astfel curbate încât
fluidul care străbate statorul să fie direcționat spre spatele paletelor pompei ajutând astfel rotirea
pompei. Dacă curgerea fluidului s-ar face spre fața paletelor pompei acesta s-ar opune rotirii
determinând pierdere de putere. Statorul și forma paletelor acestuia au o importanță particulară
asupra funcționării hidrotransformatorului.
1

S – statorul;

P – pompa;

T – turbina;

1 – arborele statorului;

2 – arborele turbinei
2

Fig. 6 Amplasarea statorului

5
TCA L 08

În figura 8 este prezentată curgerea lichidului din pompă în turbină (a) și din turbină prin
stator înapoi în pompă (b). Când hidrotransformatorul se rotește, curgerea lichidului se face
astfel:
➢ Fluidul sub acțiunea forței centrifuge este direcționat afară din pompă. Paletele pompei
direcționează curentul de fluid spre turbină, determinând rotirea acesteia (a).
➢ Fluidul care intră în turbină este orientat dinspre exterior spre centru și datorită curburii
paletelor este direcționat în sens opus sensului de intrare.
➢ Fluidul care iese din turbină este direcționat de paletele statorului astfel încât reintră în
pompă în sensul de rotație al acesteia. Lichidul va acționa cu o anumită forță în spatele
paletelor pompei ajutând la rotirea acesteia.

➢ Lichidul este aruncat din nou afară din pompă în turbină repetând ciclul.

circuitul uleiului

dinspre motor spre cutie

pompa
stator turbina

Fig. 7 Circuitul uleiului prin hidrotransformator

6
TCA L 08

turbină pompă

stator
b
Fig. 8 Curgerea fluidului în hidrotransformator
a) curgerea din pompă în turbină; b) curgerea din turbină prin difuzor în pompă

Hidrotransformatorul este numit și convertizor de cuplu deoarece amplifică cuplul primit


de la motorul termic. Amplificarea cuplului are loc datorită utilizării statorului care
redirecționează fluxul de ulei care iese din turbină și intră înapoi în pompă.
La transmisiile automate pentru automobile, randamentul maxim în regim de
hidrotransformator este cuprins între 0,86-0,9, iar în regim de hidroambreiaj poate ajunge până la
0,98.
Pierderile hidrotransformatorului
Există trei tipuri de pierderi hidraulice:
➢ Pierderi de debit – sunt determinate de scurgerile de lichid;
➢ Pierderi prin frecare – sunt datorate vâscozității fluidului de lucru;
➢ Pierderi de șoc – sunt determinate de modificările direcției de curgere la trecerea fluidului
dintr-un element în altul.
Pierderile cauzate de funcționarea hidrotransformatorului pot fi diminuate prin blocarea
acestuia cu un ambreiaj de blocare. Prin blocarea acestuia se pierd avantajele oferite de
transmisia hidraulică (progresivitate, amortizarea vibrațiilor, cuplare lină fără șocuri). De aceea
la blocarea hidrotransformatorului sunt prevăzute amortizoare torsionale suplimentare care sunt

7
TCA L 08

cu atât mai voluminoase cu cât sunt mai mari vibrațiile motorului și cu cât sunt mai mici volantul
și dimensiunile hidrotransformatorului.

1 – pompa;

2 – statorul;

3 – turbina;

4 – ambreiaj de blocare;

5– amortizor de vibrații torsionale

Fig. 9 Hidrotransformator cu ambreiaj de blocare și sistem de amortizare al vibrațiilor torsionale


Luk

Fig. 10 Hidrotransformator cu ambreiaj de blocare și sistem de amortizare al vibrațiilor torsionale


Sachs
8
TCA L 08

Convertizorul de cuplu are rol de element de cuplare progresivă, în transmisiile moderne


fiind folosit doar la plecarea din loc, la deplasarea cu viteze reduse (viteza automobilului < 25
km/h) și la schimbarea treptelor, după care este blocat pentru a crește randamentul transmisiei.
Astfel, pompa este legată mecanic de turbină iar mișcarea nu se mai transmite prin intermediul
fluidului de lucru.
Blocarea și deblocarea hidrotransformatorului se face prin intermediul unei supape
electrohidraulice comandată de calculatorul transmisiei automate. În cazul în care circuitul de
comandă al ambreiajului se defectează, calculatorul transmisiei raportează un cod de eroare.
În cazul în care hidrotransformatorul este deblocat, mișcarea provenită de la motorul
termic nu este transmisă direct mecanic, ci hidraulic, între motor și cutia de viteze neexistând
legătură mecanică. Amplificarea de cuplu (produsă când hidrotransformatorul este deblocat) este
necesară în timpul accelerărilor sau la deplasarea pe pante (adică la viteze scăzute și medii de
deplasare a autovehiculelor).

S-ar putea să vă placă și