SISTEME DE TURBINE CU

ABUR SI GENERATOARE DE
ABUR

Seminar
Masini Navale
 Turbina cu abur este o masina termica
rotativa n care energia potentiala a
aburului produs n instalatia de caldari
este transformata n prima faza, n energie
cinetica, pentru ca apoi sa se transforme
n lucru mecanic de rotatie, transmis prin
intermediul liniei axiale la propulsorul
navei sau actionnd direct o masina sau
un mecanism auxiliar.
 Turbina elementara cu abur: 1 - rotorul; 2 -
paletele; 3 - arborele; 4 - ajutajul; 5 - lagarele de pat; 6 -
carcasa; 7- colectorul de
introducere al aburului; 8 - colectorul de evacuare al
aburului.
 Principiul de functionare

Modul de functionare a unei turbine

elementare este urmatorul: aburul care
intra n colectorul de admisie 7, venind
prin tubulatura de la caldare, trece prin
ajutajele 4, intrnd apoi n spatiile dintre
paletele 2 (numite canale, rotorice)
producnd rotirea turbinei, dupa care
aburul lucrat (destins) este evacuat prin
colectorul de evacuare 8.
 CLASIFICARE

a) dupa destinatie:
turbine principale, care actioneaza propulsorul
navei;
turbine auxiliare, pentru actionarea diferitelor
mecanisme de la bord (generatoare de curent
electric, pompe etc.);
b) dupa natura procesului de destindere a
aburului n palete:
turbine cu actiune;
turbine cu reactiune;
turbine combinate.
 c) dupa modul de utilizare a energiei
aburului:

turbine cu o treapta sau monoetajate;

turbine cu trepte sau etaje de viteza;
turbine cu trepte sau etaje de presiune;
turbine cu trepte sau etaje de presiune si
de viteza.
 d) dupa directia de curgere a aburului:
turbine axiale sau elicoidale, unde directia de
curgere a aburului este paralela cu arborele
turbinei;
turbine radiale, unde directia de curgere a
aburului este perpendiculara pe arborele
turbinei. Se ntlnesc doua tipuri de turbine
radiale: turbina radiala centrifuga si turbina
radiala centripeta.

e) dupa modul de admisie al aburului:

turbine cu admisie totala;
turbine cu admisie partiala;
 f) dupa modul de evacuare a aburului:
turbina cu condensatie, unde presiunea
aburului evacuat din turbina are o valoare
inferioara presiunii atmosferice;
turbine cu contrapresiune, unde presiunea
aburului are o valoare superioara presiunii
atmosferice;
turbine cu priza intermediara de abur, unde
aburul poate fi evacuat la diferite valori ale
presiunii n functie de pozitia colectoarelor
de evacuare a aburului;
 g) dupa valoarea presiunii initiale a aburului:
turbine supracritice, a caror presiune initiala
de intrare a aburului este de p>225
daN/cm2;
turbine cu nalta presiune, unde presiunea
initiala de intrare a aburului este cuprinsa
ntre 225>p>50 daN/cm2
turbine de medie presiune, unde p<50
daN/cm2;
turbine de joasa presiune, unde p=1,2+2
daN/cm2.
 Modul de lucru al unei turbine cu
impuls
La baza functionarii turbinei cu abur sta
utilizarea energiei cinetice a aburului. Aceasta
energie cinetica se obtine n urma trecerii
aburului prin niste aparate speciale numite
ajutaje. Curgerea oricarui fluid dintr-un vas
ntr-un mediu cu presiunea mai mica dect
presiunea din interiorul vasului, va avea loc cu
o viteza care creste odata cu micsorarea
presiunii mediului exterior.
 Viteza, ntr-un anumit punct, creste numai
pna la o anumita valoare, numita viteza
critica.
Presiunea aburului sau a mediului
nconjurator, n momentul cnd se atinge
valoarea critica se numeste presiune critica.
Folosirea ajutajelor convergent-
divergente a permis cresterea vitezei n
timpul curgerii pna la cele mai mari valori.
Ajutajul este un dispozitiv a carui forma
interioara este identica cu forma fluidului n
curgere.
 Turbinele cu actiune sunt caracterizate
prin faptul ca energia potentiala a aburului
se transforma integral n energie cinetica, n
ajutajele turbinei, iar n spatiul dintre palete,
energia cinetica se transforma n energie
mecanica, care este cedata arborelui
turbinei sub forma de lucru mecanic de
rotatie. Constructiv, la turbina cu actiune,
spatiul dintre palete are o sectiune
constanta, datorita formei simetrice a
paletelor mobile de pe rotor.
 Principiul de
functionare a turbinei
LAVAL
Turbina cu actiune
elementara (Laval):
a - diagramele vitezei si
ale presiunii:
1 - ajutaj; 2 - palete; 3 -
ax; 4 - diagrama vitezei;

b -triunghiurile vitezei si
proiectiilor acestora.
 Aburul care intra n ajutajul 1 cu o
presiune p0 se destinde transformndu-i
integral energia potentiala n energie cinetica,
la o presiune p1, cu care intra n spatiul
dintre palete. De asemenea, n ajutaj, viteza
absoluta a aburului creste de la valoarea c0 la
c1 la intrarea n paletele mobile, urmarind
forma acestor canale, aburul este obligat sa-si
schimbe directia de curgere exercitnd
asupra paletelor un cuplu de forte care
produce nvrtirea rotorului si, implicit, al
turbinei.
 La iesirea din palete, presiunea aburului p
are aceeasi valoare ca la intrare (p1= p2). n
schimb, viteza va scadea pna la valoarea c2.
Pe parcursul trecerii aburului prin spatiile
dintre palete apar trei viteze: viteza periferica a
rotorului u, viteza absoluta a aburului c; viteza
relativa a aburului masurata fata de rotor w.
Pentru ca treptele de presiune ale
turbinelor cu actiune sa functioneze cu
randament maxim, este necesar ca viteza
periferica a paletelor sa fie aproximativ
jumatate din viteza aburului la iesirea din ajutaj.
Modul de lucru al unei
turbine cu reactie

Turbina cu reactiune:
a - diagramele vitezei si
ale presiunii: 1 - ajutaj;
2 -palele mobile;
3 - diagramele vitezei;
4 - diagrama presiunii;
b - triunghiurile vitezei.
 n cazul turbinelor cu reactiune, aburul
se destinde att n ajutaje, ct si n paletele
mobile. Forma paletelor mobile este, n
sectiune asimetrica, ceea ce face ca
sectiunea spatiului dintre palete sa fie
variabila. Energia potentiala a aburului care
intra n turbinele cu reactiune se transforma
partial n energie cinetica n ajutajele
turbinei si total n paletele mobile de pe
rotor, unde se transforma de asemenea
energia cinetica n energie mecanica, la
arborele turbinei.
 Viteza absoluta a aburului variaza la fel ca
si n cazul turbinei cu actiune = n ajutaje
viteza creste de la valoarea c0 la valoarea c1,
pentru ca apoi sa scada n paletele mobile la
valoarea c2.
Fortele care actioneaza asupra paletei
sunt mai mari spre iesirea spatiului dintre
palete, datorita faptului ca energia cinetica
totala care se transforma n lucru mecanic
este mai mare la iesirea dintre palete fata de
cea de la intrare. Deci, si fortele elementare
care apasa pe suprafata activa a paletei vor fi
diferite. Fa < Fb.
 Turbinele cu reactiune se folosesc si
pentru actionarea suflantelor la
supraalimentarea motoarelor cu ardere
interna (la grupurile turbocompresor)
sau ca turbine cu gaze folosite la
propulsia navelor.
 Descrierea unei turbine cu abur si
cuplajul acesteia

Partile fixe ale turbinei

Principalele parti fixe ale unei
turbine sunt:
Postamentul.
Carcasa turbinei
Diafragmele.
Ajutajele turbinei I - arbore; 2 - disc; 3 - paleta;
4 - ajutaj; 5 - diafragma; 6 -
carcasa.
Ajutajele unei turbine: a - ajutaj convergent;
b - ajutaj divergent; c ajutaj convergent-
divergent

Diafragma
- ajutaje convergente, n care viteza aburului la intrare vi, ct si
viteza la iesire ve sunt sub valoarea sunetului (v) vi < v si ve <
v;
- ajutaje divergente, cnd att viteza la intrare n ajutaj ct si vi
viteza la iesirea din ajutaj ve sunt mai mari dect viteza
sunetului vi > v si ve > v;
- ajutaje convergente-divergente, n cazul cnd viteza de
intrare a aburului n ajutaj vi este mai mica dect viteza
sunetului (vi si viteza la iesire din ajutaj ve este mai mare
dect viteza sunetului (ve > v).
 Partile mobile ale turbinei
Ansamblul partilor mobile ale unei turbine l
constituie rotorul turbinei format din:
Arbore (arbori elastici sau arbori rigizi);
Discurile (utilizate n special n cazul
turbinelor cu actiune pentru fixarea
paletelor mobile);
Tamburele;
Paletele turbinelor (palete cu actiune sau palete
cu reactiune);
Profilul paletelor de la turbina Diferite tipuri constructive de discuri
a - pentru turbina cu actiune
b - pentru turbina cu reactiune

Elementele paletei
1 - intradosul 2 piciorusul de fixare
3 capacul 4 bandajul 5 discul