4.

TURBINE CU ABUR

4.1. GENERALITATI

Turbina este o masina termica rotativa care transforma energia

potentiala a aburului in energie cinetica si pe aceasta in energie mecanica.

Principiul de functionare al turbinelor cu abur este complet diferit de cel

al masinilor alternative.
Diferenta consta in modul in care lucreaza aburul in turbina, precum si
modul in care se obtine energia mecanica la flansa de putere a acestor masini:

- Miscarea de rotatie este mult mai simpla decit miscarea alternativa,

iar fortele neechilibrate, care apar in miscarea alternativa si produc
vibratii, pot fi eliminate in cazul turbinelor cu aburi.
- Transformarea energetica este continua fapt ce face ca masina sa
dezvolte puteri foarte mari.
- Fortele dinamice sunt doar de tip centrifugal, care se echilibreaza
usor. Forta neechilibrata este incomparabil mai mica decit in cazul
masinilor alternative, iar functionarea turbinelor este mult mai lina.
Acest lucru face ca oboseala materialului sa fie redusa, iar fundatia
turbinei sa fie foarte usoara.
- Punctele de frecare se intilnesc numai in lagare fapt ce duce la un
consum redus de ulei, uzuri reduse si randament mecanic ridicat.

La proiectarea si implicit constructia unei turbine cu abur navale este

necesar a se avea in vedere urmatorii factori principali:
- puterea maxima dezvoltata, pentru a asigura viteza de deplasare a
navei;
- timpul necesar de functionare la putere maxima;
- timpul necesar de functionare la viteza de mars;
- reglarea debitului, presiunii si temperaturii aburului functie de
regimul de functionare;
- timpul de transmisie a puterii la elicea navei;
- cerintele impuse pentru marsul inapoi;
- spatiul limitat in aranjamentul salii masini;
- importanta dimensiunilor si a greutatii turbinei;
- etc.

1
 4.1.1. EVOLUTIA TURBINELOR CU ABUR

De la aparitia lor, in secolul al IX lea, turbinele cu abur au avut o

larga raspindire industriala si constructiv, s-au perfectionat in mod continuu.
Turbinele s-au impus ca masini de forta principale si auxiliare in
serviciul maritim.
In anul 1883, inginerul suedez CARL GUSTAV de LAVAL
construieste o turbina, care consta dintr-o roata cu palete asupra carora
actioneaza aburul trimis cu mare viteza prin intermediul unor ajutaje
convergent divergente, care inca de atunci s-au numit ajutaje Laval.
Turbina realizeaza turatie mare: 500 rot/s., si pentru a putea fi folosita
necesita un reductor de turatie.
Turbina este cu actiune si este folosita pentru puteri mici.

In anul 1184, inginerul englez CHARLES ALYERON PARSON

construieste o turbina multietajata cu reactiune cu o turatie de 284 rot/s.
Ulterior turatia turbinei este adusa in limite convenabile si in perioada
1896 1903, este folosita ca masina de propulsie pe yachtul TURBINIA.

La evolutia turbinelor si-au adus contributia: americanul CURTIS care

construieste o turbina in care energia cinetica este utilizata in trepte, francezul
RATEAU care construieste turbine multietajate, etc.

Prima nava echipata cu turbina, ca masina de propulsie, in 1907, a facut

traversarea Atlanticului in patru zile si jumatate in loc de 29 de zile, cit le
trebuiau navelor propulsate cu masini alternative.

Comparativ cu masinile alternative, turbinele cu abur prezinta

urmatoarele avantaje:
a). din cauza lipsei maselor oscilante pot realiza puteri mari;
b). neavind piese in miscarea de translatie in contact cu aburul, pot
folosi abur supraincalzit cu temperatura foarte mare;
c). functioneaza economic si la presiuni mici;
d). realizeaza turatii mari;
e). aburul evacuat este complet lipsit de ulei;
f). consumul de abur nu creste in timp decit in foarte mica masura;
g). consumul de ulei este foarte redus;
h). pentru montaj in sala de masini se foloseste o fundatie de mici
dimensiuni;
i). realizeaza un cuplu motor uniform; etc.

2
 4.1.2. FUNCTIONAREA TURBINEI CU ABUR

Turbina transforma energia aburului in energie mecanica prin

intermediul unor palete in miscare de rotatie.
Destinderea aburului se face cu ajutorul paletelor care formeaza
rotorul turbinei.

Admisia aburului in turbina se face prin intermediul unui racord de

admisie. In interior, carcasa este compartimentata cu ajutorul unor diafragme,
montate perpendicular pe ax, in compartimente de presiuni diferite.
In diafragme sunt montate ajutajele in care are loc destinderea aburului
si cresterea vitezei, dupa care aburul este dirijat intre paletele fixate pe discurile
rotorului.
O treapta a turbinei este formata dintr-o diafragma si un disc cu palete.
Numerotarea treptelor se face in ordinea numerelor crescatoare in sensul
scurgerii aburului. Uzual, diafragma primei trepte lipseste.
Evacuarea aburului lucrat in turbina se face printr-un racord de
evacuare. Etansarea dintre diafragma si rotor, in zona trecerii arborelui prin
diafragma, se face cu labirinti. Acest tip de etansare este numit intermediar
iar etansarea, atunci cind se afla linga prima treapta a turbinei, este numita
labirint de inalta presiune, iar cind este vorba de de cea de linga ultima treapta,
este numita labirint de joasa presiune.
Rotorul turbinei este sustinut de un lagar radial de inalta presiune, fixat
in partea de intrare a aburului si un lagar radial de joasa presiune situat in zona
de iesire a aburului. Pozitia axiala a rotorului este asigurata de catre un lagar
axial.
In afara celor specificate, turbinele mai sunt prevazute cu un sistem de
reglaj, cu aparate si instrumente de masurare si semnalizare si cu instalatii
auxiliare: de ungere si racire a lagarelor, de condensare a aburului, pentru
preincalzirea apei de alimentare a caldarii si altele.

Generatorul de aburi, indiferent de tipul sau, nu face parte din

instalatia turbinei cu abur.

Complexitatea instalatiilor auxiliare este cu atit mai mare cu cit puterea

turbinei este mai mare.

3
 4.1.3. CLASIFICAREA TURBINELOR NAVALE

Turbinele navale se clasifica dupa cum urmeaza:

a. dupa destinatia pe care o au la bord:

- turbine principale sau de propulsie;
- turbine auxiliare.
b. dupa valoarea presiunii initiale a aburului:
- turbine supracritice p > 225 bar;
- turbine de inalta presiune p = 50 225 bar;
- turbine de medie presiune p < 50 bar;
- turbine de joasa presiune p = 1,2 2 bar.
c. dupa natura procesului de lucru in palete:
- turbine cu actiune sau cu impuls;
- turbine cu reactiune;
- turbine combinate.
d. dupa felul in care se utilizeaza energia aburului:
- turbine cu o treapta sau monoetajate;
- turbine cu trepte sau etaje de viteza;
- turbine cu trepte sau etaje de presiune;
- turbine cu trepte sau etaje de viteza si de presiune.
e. dupa directia de curgere a aburului:
- turbine axiale sau elicoidale;
- turbine radiale centrifuge sau centripete.
f. dupa modul de admisie al aburului:
- turbine cu injectie totala;
- turbine cu injectia partiala.
g. dupa modul de evacuare al aburului:
- turbine cu condensatie;
- turbine cu contrapresiune;
- turbine cu prize de abur.
h. dupa modul de constructie:
- turbine cu rotor si diafragme sau turbine multicelulare;
- turbine de tip tambur.

4
 4.2. TURBINE CU ACTIUNE

Turbina cu actiune cu o singura treapt (turbina Laval) este reprezentat

schematic n figura 1:

Fig. 1 Schema turbinei cu actiune cu o singura treapt:

1 conduct de abur; 2 ventil de reglare; 3 canal n treapta cu

actiune a turbinei Laval pentru distributia aburului; 4 ajutaj;
5 palete mobile; 6 discul rotorului; 7 canal pentru colectarea
aburului; 8 racord de evacuare; 9 carcasa turbinei.

5
 Fig. 2. Variatia presiunii si a vitezei aburului

n figura 2 este reprezentata, la scar mrit, sectiunea A-B desfsurat,

a turbinei Laval, mpreun cu variatia vitezei si a presiunii aburului, care au
loc datorit destinderii lui n ajutajul 4 si transformrii energiei sale cinetice,
n energie mecanica pe paletele active, mobile 5. La iesirea din turbina, aburul
este condus prin racordul de evacuare 8.

Jetul de abur, cu o presiune p 0 si viteza c 0 , se destinde n ajutajele

statorului pn la presiunea p1 , atingnd viteza c1 ; cu aceast viteza, sub
un unghi 1 , atac paletele mobile (active) ale rotorului, cruia i imprim o
miscare de rotatie prin transformarea energiei sale cinetice n energie
mecanica, datorit micsorrii vitezei de la c1 la c 2 .

Cunoscndu-se c1 , 1 si viteza tangentiala de miscare a paletelor:

dn
u
60

6
 n care:
d diametrul rotorului, considerat la jumtatea paletei;
n numarul de rotatii pe minut, efectuate de palete.

Din triunghiul de viteze la introducerea aburului ntre palete (fig. 3),

se determina viteza relativ w1 .

Fig. 3. Triunghiul de viteze pentru turbinele cu

actiune cu o singura treapt

Pentru a nu se produce pierderi la introducerea aburului ntre palete,

este necesar ca jetul de abur s intre tangent la suprafata paletei, astfel ncit
1 s fie egal cu unghiul fcut de tangenta la suprafata paletei n punctul
de intrare, si planul rotii.

7
 Dup ce curge prin canalul dintre palete, n care sufer o abatere
datorit profilului curbat al paletelor, aburul prseste canalul cu viteza relativ
w2 , tangenta la ultimul element de suprafata al paletei. Teoretic, aceast
viteza se consider egal cu w1 , dar datorit pierderilor prin frecare, este mai
mic dect aceasta, micsorare de care se tine seama prin coeficientul de
reducere a vitezei ntre paletele mobile , astfel c w2 w1 . n functie de
ungiul de curbur 1 2 se obtine coeficientul , iar n functie de viteza
w1 rezult coeficientul k m , cu care, k m .
Astfel, cu viteza relativa w2 determinata si u cunoscut, viteza absolut c 2
se obtine, fie din triunghiul de viteze la iesire (fig. 3), fie analitic:

2
c 2 w2 u 2 2u w2 cos 2 .

Pentru simplificare grafic, cele 2 triunghiuri de viteze se construiesc

n aceeasi figura (fig. 4) si alctuiesc diagrama de viteze, trasat ntr-un sistem
rectangular, avnd ca axe directia tangentiala si cea axial, virfurile
triunghiurilor fiind construite n originea sistemului de coordonate. Valorile
unghiurilor se noteaz pe prelungirea vectorilor vitezelor.

a) 2 90 o

8
 b) 2 90 o

Fig. 4. Diagramele de viteze pentru turbinele

cu actiune cu o singura treapt:

Valoarea vitezei c 2 reprezinta o pierdere, prin micsorarea energiei

transformat n lucru mmecanic, datorit energiei cinetice c 2 2 / 2 , cu care
aburul iese dintre palete. Pentru ca aceast energie cinetica rezidual s
fie minima este necesar ca c 2 u (componenta tangentiala a vitezei c 2 ) s fie
nul, adic iesirea aburului s se fac n planul axial, 2 90 o si c 2u 0 .

Cunoscnd din diagrama de viteze unghiurile 1 si 2 se poate

determina forma paletei, dictat de faptul c teoretic w2 w1 , ceea ce conduce
la constanta sectiunii canalului dintre palete, realizat prin: ltimea canalului
b = constant 1 2 si ngrosarea profilului paletei n mijlocul ei (fig. 3), n
asa fel nct partea convex a unei palete s fie concentric cu cea concav a
paletei vecine.
Deoarece aburul iese din ajutaje cu viteze mari, este necesar ca muchia
de intrare a paletelor s fie ascutit cu o grosime de 0,20,3 mm.
Lucrul mecanic util efectuat de ctre o cantitate unitar de abur, sau
cderea termica util hu a turbinei, este:

lu hu u c1u c 2u

9
 n care semnul plus sau minus se consider dup cum 2 90 o , sau
2 90 o .
Lucrul mecanic specific, teoretic, de destindere a aburului n ajutaje, n
cazul inexistentei pierderilor, respectiv prin considerarea vitezei teoretice c1t ,
ptr c 2 0 , se determina cu relatia:

2
c
l t 1t J / Kg
2

Cderea termica teoretic a turbinei, daca i0 este entalpia aburului la

intrarea n ajutajele statorului, iar i1 est entalpia la iesirea din acesta este:
2
c1t
ht l t i0 i1
2

Randamentul turbinei, la periferia rotorului este:

hu lu
u
ht lt
2u c1u c 2u
2
c1t

Pentru a se obtine randamentul la periferia rotorului n functie de

parametrii caracteristici, din triunghiurile de viteza (fig. 4) se determin:

c1u c1 cos 1
w1 cos 1 u

c 2u c 2 cos 2
-ptr 2 90 o : w cos u;
2 2

c 2u
-ptr 2 90 o : c 2 cos180 o 2
w2 cos 2 u

c1u c 2u
w1 cos 1
w2 cos 2

Considernd:
w1 cos 1
w2 w1 , 2 1 si
c1 cos 1 u

10
 relatia devine:
c1u c 2u
1 c1 cos 1 u

Prin luarea n considerare a coeficientului de reducere a vitezei n

ajutaj, viteza real a aburului este:

c1 c1t m / s
Se va obtine:

u 2 2 1
u u
cos 1
c1 c1

din care se observa dependenta randamentului la periferia rotorului de

raportul dintre viteza periferic a rotorului si viteza de intrare a aburului n
u
paletele active, u f c , celelalte mrimi considerndu-se constante pentru
1
un anumit tip de turbina.
Valoarea maxima a randamentului se obtine din anularea derivatei
acestuia:

d u

u
d
c1
2 2 1 cos 1
u
4 2 1 0
c1

din care, valoarea raportului u / c1 , pentru care u este maxim, rezult:

u cos 1

c1 2

cu care, se determina expresia randamentului maxim la periferia

rotorului:

1 2
u . max
2
1 cos 2 1

11
 La o turbina lipsit de frecari, pentru care 1 si 1 si pentru un
unghi 1 0 , rezult:

u 1 c
u . max 1 ; ; u 1
c1 2 2

la o astfel de turbina teoretic, ntreaga cdere termica se transform n

lucru mecanic.

Fig. 5. Diagrama i-s a turbinei cu actiune

n figura 5 avem:
- io * - entalpia de frnare; ABt - destindere adiabat; AB -
destindere politrop; ha - pierderi n ajutaj; h p - pierderi n
palete; hap - alte pierderi.

Destinderea n ajutaje are loc dup izotropa ABt care reprezinta cderea
teoretic a treptei sau cdere adiabat. n realitate transformarea are loc dup
curba AB ntruct n ajutaje au loc pierderi n special prin frecare: ha .
Datorit pierderilor n palete transformarea are loc dup izobara BC
ntruct intervin pierderile hap .

12
 Deoarece nu avem destindere n palete ar trebui ca viteza teoretic s
rmn constanta w2 w1 , n realitate datorit pierderlor n palete w2 w1 ;
- coeficientul de reducere a vitezei n palete, avnd n totdeauna o valoare
subunitar.

Daca avem n vedere si pierderile reziduale hap , punct real de iesire al

agentului termic din treapt este punctul D.

4.2. TURBINE CU REACTIUNE

Turbinele cu reactiune, la care destinderea aburului din ajutaje este

continuat si n palete, prezint caracteristici constructive speciale, care o
deosebesc de turbina cu actiune.

Aburul livrat de cldare, cu presiunea p 0 si viteza absolut c 0 ,

ptrunznd n turbina cu reactiune, a crei schem este prezentat n figura 6,
se repartizeaza pe ntreaga circumferint a acesteia, admisia fiind total, pentru
ca prin destinderea treptat n paletele fixe 3, prinse n carcas si n paletele
mobile 2, fixate pe suprafata rotorului 4 (construit dintr-un tambur), s
prseasc turbina, avnd presiunea p si viteza absolut c 2 .

13
 Fig. 6. Schema turbinei cu reactiune:

1 ajutaj; 2 palete mobile; 3 palete fixe; 4 rotor; 5 arbore

Treapta de presiune cu reactiune se compune dintr-un rnd de palete

fixe, urmat de unul de palete mobile.
n timp ce n paletele fixe presiunea scade, iar viteza absolut creste
datorit destinderii , n paletele mobile scade, att presiunea ct si viteza
absolut a aburului, producndu-se n schimb lucru mecanic prin mrirea
vitezei relative a aburului.

14
 Turbina cu reactiune reprezinta deci, o turbina cu trepte de presiune cu
randament mbunttit si la care variatia presiunii paletelor de-a lungul turbinei
este uniform, prin consumarea, n paletele mobile, a unei fractiuni ht din 2

cderea termica total a treptei ht .

Gradul de reactiune se exprim prin raportul:

ht2 ht2

ht ht1 ht2

unde:
- ht - cderea termica teoretic datorat destinderii aburului n
1

paletele fixe, care, conducnd la cresterea vitezei absolute cu care

aburul loveste paletele mobile, produce forta prin actiune (efect de
actiune);
- ht - cderea termic teoretic datorat destinderii ntre paletele
2

mobile, care, prin cresterea vitezei relative a aburului, conduce la

producerea fortei prin reactiune ( efect de reactiune).

n general, toate turbinele cu abur axiale se construiesc cu un anumit

grad de reactiune, prin conventie considerndu-se turbine cu trepte de actiune,
acelea la care 0,15 si cu trepte de reactiune, cele la care 0,15 .
Pentru a se produce destinderea, spatiul dintre paletele mobile
formeaz ajutaje convergente, realizate prin scderea unghiului spre iesire,
2 1 (fig. 8), iar muchia de intrare a paletei se face rotunjit, deorece
destinderea aburului n ajutaje fiind redus, viteza la intrare ntre palete este si
ea mic.

Fig. 7. Producerea vrtejelor ntre paletele turbinei cu actiune

15
 Fig. 8. Schema de principiu si diagrama de viteza pentru
o treapt a turbinei cu reactiune

Consecintele scderii presiunii n paletele mobile ale turbinei cu

reactiune sunt:
1) necesitatea admisiei totale, datorit faptului c sub actiunea
diferentei de presiune, aburul curge prin toate spatiile disponibile;
2) pierderi mici n paletele mobile, deoarece spatiul dintre palete
este ocupat n ntregime de abur, neproducndu-se zone de
vrtejuri marginale, existente la turbinele cu actiune (fig. 7);
3) prezenta fortei axiale executat asupra rotorului n sensul scderii
presiunii, adic n sensul curgerii aburului si care trebuie
compensat.

n paletele fixe ale unei trepte de turbina cu reactiune, prezentat

schematic, mpreun cu diagrama vitezei, n figura 8, aburul ptrunde cu
viteza absolut c 2 de iesire din paletele mobile ale treptei precedente pentru
a le prsi cu viteza absolut majorat c1 , dependent de viteza teoretic c1t .

16
 Cu aceste precizri, cderea termica teoretic, respectiv lucrul mecanic
specific, teoretic, de destindere a aburului n paletele fixe ale treptei, are
expresia:

h1t l1t i0 i1
2
c1 2
c2

2 2
c1t c 2

2 2

Cderea termica teoretic, sau lucrul mecanic specific, teoretic, rezultat

din destinderea aburului ntre paletele mobile, prin care viteza lui relativ creste
de la w1 la w2 w2t ( fiind coeficientul de reducere a vitezei datorit
pierderilor prin frecare) este:

ht 2 lt 2 i1 i2
2 2
w w1
2t
2
2
w2
w1
2

Cderea termica teoretic, sau lucrul mecanic specific teoretic, total,

corespunztoare destinderii aburului n ntreaga treapt a turbinei este:

ht l t ht1 ht 2
1 c 2
2 2
w
12 c 2 22 w1
2

Pentru cazul obisnuit 0,25 , de repartizare egal a cderii termice

totale a treptei pe paletele fixe si mobile,

ht1 ht 2
i0 i1 i1 i2

din triunghiurile de viteza, devenite egale (figura 8), rezult:

c1 w2 ; 1 2 ; c 2 w1 ; 2 1 ;

rezult:
2
c 2
ht lt 1 2 w1

17
 Expresia lucrului mecanic specific util, respectiv a cderii termice utile
stabilit pentru treapta turbinei cu actiune, are valabilitate si pentru treapta cu
reactiune:
lu hu u c1u c 2u

sau, tinnd seama de diagrama vitezei (figura 8):

c1u c 2 u w2u
c1 cos 1 u c1 cos 1

rezult:

l u u 2c1 cos 1 u

Valoarea maxima a lucrului mecanic specific util, determinat prin

conditia:
dl u
0,
du
se obtine pentru: c1 cos 1 u
u
adic c cos 1 :
1

lu . max c1 cos 1
2

Randamentul la periferia rotorului, pentru turbina cu reactiune:

l u hu
u
lt ht
u 2c1 cos 1 u
2
c1 2
w1

Considernd un coeficient de pierderi 1 / 2 1 si tinnd seama, din

diagrama de viteza (figura 8), de relatia:
2 2
w1 c1
,
2c1u cos 1 u 2

18
 relatia devine:
u
u u
2 cos 1
c1 c1
u u
2 cos 1
c1 c1

Pentru cazul coeficientului de pierderi constant si al unghiului 1

invariabil, u (dependent numai de raportul u / c1 ) este pentru u / c1 0
(adic u=0), respectiv u 0 si creste pn la valoarea maxima
corespunztoare raportului u / c1 cos 1 :

u . max
cos 1 2
cos 1 2
Deci randamentul la periferia rotorului are valoarea maxima teoretic
u 1 , pentru 1 0 i 1 , respectiv 0 , caz n care viteza periferic u
este valoric egal cu viteza absolut c1 .

19
 Fig. 9. Diagrama i-s pentru turbina cu reactiune

Destinderea n ajutaje de la p 0 la p1 se face teoretic dup dreapta ABt

cu cderea de entalpie ha . n realitate destinderea este politrop dup oblica
AB conducnd la pierderi n ajutaje ha .

n palete are loc o destindere de la p1 la p 2 . Teoretic aceast

destindere are loc dup izotropa BCt cu cderea de entalpie h p . n realitate
destinderea are loc dup curba BC conducnd la pierderi n palete h p .
Iesirea agentului termic n treapt se face n realitate n pctul D, aceasta
pentru c agentul respectiv sufer o nclzire izobar datorit altor pierderi
printre care principal este pierderea rezidual hap .

4.3. PIERDERI DE ENERGIE TERMICA

IN TURBINA CU ABUR

n timp ce procesul teoretic care are loc n turbina cu abur este o

destindere adiabat reversibil, de la presiunea p 0 , cu care aburul ajunge la
turbina, pn la presiunea de evacuare p c , procesul real, n care se tine seama
de existenta diferitelor pierderi, poate fi considerat, datorit curgerii aburului
prin turbina, ca fiind reprezentat printr-o destindere adiabat ireversibil, cu
crestere de entropie.

Pierderile turbinei cu abur, datorit crora lucrul mecanic real este mai
mic dect cel teoretic, sunt clasificate astfel:
1. pierderi interne:
- h - pierderi n ventilele de reglare;
- ha - pierderi n ajutajele statorului (ntre paletele directoare);
- h p - pierderi ntre paletele mobile;
- he - pierderi prin energia cinetica rezidual;
- h fv - pierderi prin frecare si ventilatie;
- hmu - pierderi prin umiditate;
- h j - pierderi prin scpri de abur interioare (ntre trepte);
2. pierderi externe:
- het - pierderi prin scpri de abur n exterior (prin etansrile
terminale);
- hm - pierderi mecanice;
- hrc - pierderi prin radiatie si conductivitate.

20
 4.3.1. PIERDERI INTERNE

Pierderi n ventilele de reglare, h . Schimbarea de directie si variatia

brusc de sectiunii, pe care le sufer aburul la trecerea prin ventilele de reglare,
nainte de intrarea n turbina, reprezinta un proces de laminare, datorit cruia
are loc cderea de presiune p p0 p0 (figura 10), care provoac pierderea de
energie termica h cu care se micsoreaz cderea termica disponibil H t .

Fig. 10. Reprezentarea n diagrama i-s a pierderii de energie

termica prin laminarea aburului n ventilele de reglare

Pierderea de presiune prin ventilele de reglare se exprim n fctie de

presiunea aburului si de ventil.
Afectnd cderea termica a ntregii turbine, pierderile prin ventilele de
reglare nu intervin n procesul termic al unei trepte considerate individual, ele
neinfluientnd randamentul periferic sau interior al unei trepte, ci numai
bilantul energetic global al turbinei.

Pierderile n ajutajele statorului, ha . Provocate att de miscrile

turbionare ale particulelor de abur, ct si de frecarea particulelor de abur ntre
ele si de pereti, pierderile de energie cinetica a aburului n ajutaje sunt traduse

21
prin micsorarea vitezei absolute de iesire a aburului din ajutaje, determinata
prin coeficientul de reducere a vitezei .

Datorit pierderii de enrgie cinetica, transformat n energie termica a

aburului, entalpia acestuia la iesirea din ajutaj i1 , este mai mare dect cea
teoretic i1 (figura 11).

a)

b)

Fig. 11. Reprezentarea n diagrama i-s a pierderilor de enrgie

termica ntr-o treapt de turbina cu abur:

a) cu actiune; b) cu reactiune

22
 Pierderi ntre paletele mobile, hp . Principalii factori care provoac
pierderi ntre paletele mobile sunt:

- la intrarea ntre palete, ciocnirea cu muchia paletei provoac

micsorarea vitezei aburului, att prin aparitia unei zone de curgere
laminar, ct si datorit ramificrii jetului pe cele dou fete ale
paletei;
- frecarea jetului de abur de suprafetele paletelor, consumnd o parte
de energie, conduce la pierderi care reprezinta 2 % din pierderile
totale;
- admisia partial a aburului n paletele mobile (figura 12) creeaz,
prin vrtejurile formate datorit faptului c nu tot spatiul dintre
palete este ocupat de abur;
- schimbarea directiei jetului de abur la trecerea printre palete, datorit
devierii acestuia cu unghiul 180 o 1 2 (figura 13), conduce la
formarea unor scurgeri de abur spre suprafata convex a paletei.

Fig. 12. Admisia partial a aburului n turbin

23
 Fig. 13. Unghiul de abatere a jetului de abur ntre paletele mobile

Totusi acesti factori sunt luati n considerare prin coeficientul de

reducere a vitezei , care indic scderea vitezei relative reale de iesire a
aburului dintre paletele mobile, fat de viteza teoretic.
Ca si la ajutaje, pierderile de energie cinetica dintre paletele mobile,
transformndu-se n energie termica acumulat n abur, entalpia real a
acestuia la iesire din paletele mobile (punctul 2 din diagramele i-s ale figurii
11) este mai mare dect cea din cazul teoretic.
Deoarece pierderile din palete sunt cu att mai mari cu ct raza de
curbur r a profilului paletei este mai mic, pentru diminuarea lor trebuie ca
ntre elementele constructive (figura 13) ale paletei s existe relatia:

r
t
sin 1 sin 2

Pierderi prin energie cinetica rezidual, he . Energia cinetica cu

care aburul prseste o treapt a turbinei, datorit vitezei pe care o are,
constituie pentru treapta respectiva pierderea rezidual:
2
c2
he J / Kg
2

care contribuie de asemenea la cresterea entalpiei aburului, respectiv la

micsorarea lucrului mecanic produs pe treapt (figura 13).

La turbina cu mai multe trepte, energia cinetica rezidual a unei trepte

poate fi refolosit partial, sau total, n treptele urmtoare, ea fiind ns total
pierdut n cazul rotilor de reglaj, a treptelor care lucreaz cu admisie partial,
sau dup care exist un salt de diametre, precum si la ultima treapt a
turbinei.
Deoarece volumul specific mare al aburului necesit valori ridicate ale
vitezei de trecere, pierderea ultimei trepte atinge valori mari, raportate la
cderea termica teoretic total a turbinei.

Pierderi prin frecare si ventilatii, h fv . Prin miscarea rotorului n

mediul de abur, frecarile care apar dau nastere la curenti secundari, conducnd
la pierderi de lucru mecanic necesar nvingerii frecrii.

n cazul admisiei partiale (fig 12), paletele mobile ajungnd n dreptul

zonelor lipsite de ajutaje, aspir abur din aceste zone, trecndu-l dintr-o parte a

24
coroanei de palete n cealalt parte a ei, pe seama unui consum inutil de
lucru mecanic, corespunztor pierderilor prin ventilatie.

Puterea necesara pentru nvingerea pierderilor prin frecare si ventilatii,

Pfv , care, obisnuit se determina mpreun, se obtine cu relatia:
Pfv P f Pv
1,07d 2

0,61d l 1,5 K 1
3
u

v 10
unde: - un coeficient dependent de starea aburului, care pentru
aburul mult supranclzit are valoarea unitar;
d diametrul mediu al rotorului;
l lungimea medie a paletei;
u viteza periferic a rotorului;
v volumul specific al aburului;
K numarul de rnduri de palete al rotii;
- gradul de admisie a aburului n ajutaje.

Pierderi prin umiditate, hum . n zona din turbinei care lucreaz cu

abur umed, picturile de ap continute de abur, nefiind supuse destinderii, nu
particip la realizarea de lucru mecanic.
Picturile de ap antrenate de abur, avnd din cauza densittii mai mari,
viteza c1a (figura 14), nclinarea vitezei lor relative este diferit de nclinarea
vitezei aburului w1 (cu unghiul ), muchia de atac a paletelor fiind ciocnit
de ctre picturi, este erodat, prin aceast ciocnire producndu-se si o
component de frnare a paletelor.

a) b)

25
Fig. 14. Actiunea umiditatii aburului asupra paletelor mobile ale turbinei:

a). cu actiune; b) cu reactiune

Pierderile prin umiditate se determina n functie de cderile termice ale

turbinei h, n care se iau n considerare toate pierderile, mai putin cele prin
umiditate, si de media titlurilor aburului, nainte si dup treapta turbinei:

hum h1 x J / Kg

Pierderi prin scpri de abur interne, h j . Datorit diferentelor de

presiune existente ntre diferite spatii ale turbinei, ntre acestea se produc
curgeri de abur nedirijate, aburul astfel scpat amestecndu-se cu aburul destins
n ajutaje sau palete directoare, i mreste entalpia provocnd pierderile de
energie termica prin scpri, avnd valoarea pentru 1 kilogram abur:

Dsc
hj i1 i2
D

unde: - Dsc Kg / s - debitul de abur scpat prin interstitii;

- D Kg / s - debitul total de abur;
- i1 , i2 J / Kg
- entalpia aburului scpat, nainte si dup
interstitiu.
Debitul de abur scpat prin interstitii se obtine prin aplicarea entalpiei
continuittii, jetului de abur:
c
Dsc A j Kg / s
v
unde: Aj -suprafata interstitiului;
c viteza aburului n interstitiu;
v volumul specific al aburului din interstitiu.
La turbina cu actiune, aceste pierderi, care apar ntre cele 2 fete ale
diafragmei aflate la presiuni diferite, se datoresc scprilor de abur prin jocul
dintre diafragm si arbore (figura 15) si se determina individual pentru fiecare
treapt.

26
 Fig. 15. Pierderi prin scpri, la turbina cu abur cu actiune

Fig. 16. Pierderi prin scpri, ntr-o treapt a turbinei cu abur cu

reactiune:
1. palet fix; 2 palet mobil

n cazul turbinei cu reactiune, pierderile prin scpri sunt provocate de

aburul care trece, att prin interstitiile dintre paletele mobile si stator (figura
16), ct si prin cele dintre paletele fixe si rotor.
Pentru diminuarea acestor pierderi se utilizeaza 3 sisteme de etansare:
labirinti, inele de grafit si etansare hidraulic.

4.3.2. PIERDERI EXTERNE

Pierderi datorit scprilor de abur prin etansrile terminale, het .

Datorit diferentei de presiune dintre spatiul dintre interiorul carcasei
turbinei si cel din exteriorul ei, ntre carcas si arbore, la capetele de iesire ale

27
acestuia din turbina, apar scpri de abur. Att aburul scpat spre exterior, ct si
pierderile de energie termica het corespunztoare, se calculeaza similar celor
interne si se diminueaz prin realizarea unor etansri adecvate.
La captul de evacuare al turbinei cu condensatie, prezenta vidului n
turbina, conduce la tendinta de ptrundere a aerului din exterior n turbina,
foarte duntoare prin nruttirea vidului din condensator, deci scderea
randamentului ntregii instalatii. Din aceast cauz, n mijlocul etansrii de
joas presiune (figura 17) se introduce o saltea de abur sub presiunea de 1,32
bar, prin preluarea unei prti din aburul scpat n etansarea de nalt presiune.

Fig. 17. Legtura dintre etansrile terminale ale

turbinei cu abur, cu condensatie:
1, 2 etansare terminal de nalt, respectiv joas presiune;
3 conduct de legtur ntre etansrile terminale.

Pierderi mecanice, hm . O parte din puterea obtinuta la arborele

turbinei se consum prin frecarea n lagre, sau prin antrenarea mecanismelor
auxiliare (pompa de ulei, regulator etc.), conducnd la pierderile mecanice de
energie termica, a cror valoare, exprimat n procente din puterea turbinei si
determinata experimental, este cuprins ntre 10 si 12% la turbinele de 100..200
Kw, la cele de peste 20 Mw fiind sub 1,8 %.

Pierderi prin radiatie si conductivitate, hrc . Datorita fluxului termic

propagat spre exterior prin radiatie si conductivitate, aceste pierderi pot fi
neglijate, valoarea lor fiind mult diminuat prin izolarea corespunztoare a
carcasei turbinei.

28
 4.4. TURBINA CU TREPTE DE PRESIUNE

n scopul majorrii randamentului, care, att la turbina Laval ct si la

roata Curtis, are valori sczute din cauza pierderilor importante n ajutaje si
palete (datorate vitezei foarte mari pe care o obtine aburul prin destinderea lui
total ntr-un singur rnd de ajutaje), n turbina cu actiune cu trepte de presiune
destinderea aburului se realizeaza fractionat, prin mprtirea cderii de presiune
ntr-un numar de trepte.

Prin repartitia cderii termice totale pe treptele turbinei, se realizeaza

viteze periferice corespunztoare si pierderile prin frecare fiind mai mici, se
obtin randamente mbunttite.
O treapt de presiune este constituit dintrun rnd de ajutaje, urmat de
unul de palete mobile.

Fig. 18. Schema turbinei cu actiune cu 3 trepte de presiune:

1 ajutaj; 2 palet mobil; 3 disc; 4 arbore; 5 diafragm; 6 carcas

29
 Fig. 19. Destinderea aburului n turbina cu i trepte de presiune

Turbina cu actiune cu trepte de presiune (figura 18) este format dintr-o

alternant de ajutaje 1, practicate din diafragmele 5, fixate n carcasa 6, si
de paletele mobile 2, sustinute de mai multe discuri 3, fixate pe arborele
turbinei 4.
Turbina fiind axial, aburul circul n lungul turbinei, paralel cu axul ei,
destinzndu-se din treapt n treapt. Presiunea aburului scade n ajutaje si
rmne constanta n palete, iar viteza absolut creste n ajutaje, prin
destinderea aburului si scade n palete, producndu-se lucru mecanic. Din
reprezentarea variatiei presiunii si vitezei (figura 18) se constat c turbina cu
actiune cu trepte de presiune reprezinta combinarea mai multor turbine cu
actiune cu o singura treapt, trensformrile de energie avnd loc similar, dar
repetat la fiecare treapt.

Destinderea aburului avnd loc de-a lungul ntregii turbine, datorit

cresterii volumului su specific, dimensiunile paletelor se mresc la fiecare
treapt.
n diagrama dinamic din figura 19 este reprezentat destinderea
aburului de la presiunea p 0 la p c , att n ajutajele fixe ale unei turbine cu
actiune cu o singura treapt, caz n care aria nchis a diagramei reprezinta
lucrul mecanic de destindere l, ct si destinderea realizat fractionat, n i trepte
ale unei turbine cu actiune cu trepte de presiune, suprafata nchis fiind
compus din lucrurile mecanice:
l1 , l2 ,..., li .
n primul caz, considernd viteza absolut de iesire a aburului dintre
paletele mobile c2 0 , viteza absolut c1 de intrare a aburului ntre paletele
mobile, produs pe seama lucrului mecanic de destindere, are expresia:

c1 2l m / s

30
 Daca ntre valorile lucrurilor mecanice, produse prin destinderea
aburului n cele i trepte ale turbinei cu actiune cu trepte de presiune, exist
relatia:
l
l1 l 2 l 3 l i
i
valoarea vitezei absolute de intrare n fiecare treapt este:

2l c
ci 2li 1
i i
Ultima relatie arat c vitezele absolute ale aburului la intrare ntre
paletele mobile ale turbinei cu actiune cu trepte de presiune sunt mai mici cu
i dect viteza c1 corespunztoare turbinei cu actiune cu o singura treapt,
functionnd ntre aceleasi presiuni extreme.

Concomitent cu micsorarea vitezelor absolute, se micsoreaz att

vitezele periferice u ct si pierderile n palete, o dat cu care, randamentul
turbinei cu mai multe trepte creste; numarul treptelor este ns limitat de
majorarea pierderilor prin frecare.

Turbina cu actiune cu treptele de presiune formate din trepte de

viteza, are pe fiecare disc al rotorului, respectiv n fiecare treapt de presiune,
mai multe coroane de palete mobile, ntre care se gsesc paletele fixe,
directoare.
Avnd putine trepte de presiune, maxim 4, datorit faptului c n treptele
de viteza se realizeaza o cdere adiabatic mare, acest tip de turbina este
ieftin, dar prezentnd randament slab se utilizeaza numai la serviciile auxiliare.

Turbina cu trepte de presiune cu roat de reglaj, prezint n fata

discului primei trepte de presiune o distanta mai mare 515 cm, naintea
creia se gseste o roat cu trepte de viteza, obisnuit dou.

Deoarece n treptele de viteza are loc o cdere mare de presiune, acest

tip de turbina se utilizeaza n cazul aburului de parametri foarte nalti, dnd
posibilitatea reducerii numarului treptelor de presiune, n care aburul ptrunde
cu parametrii mai sczuti.

Prima roat a turbinei se numeste roat de reglaj, deoarece face posibil

reglajul prin admisie, prin repartizarea uniform a aburului pe toat periferia, n
spatiul lsat n acest scop; n treptele de presiune urmtoare putndu-se lucra cu
un alt grad de admisie dect cel al rotii. Astfel, n timp ce prima treapt
lucreaz cu un grad de admisie variabil, urmtoarele, la care debitul se
modific prin schimbarea numarului de ajutaje active, adic a gradului de
admisie, lucreaz cu admisie constanta.

31
 4.5. TURBINA CU TREPTE DE VITEZA (CURTIS)

Conceput n scopul diminurii pierderilor prin energie cinetica

rezidual, adic a reducerii vitezei c 2 de iesire a aburului din paletele mobile,
turbina cu actiune cu trepte de viteza d posibilitatea mbunttirii
randamentului tubinei cu actiune cu o singura treapt, prin refolosirea energiei
cinetice a aburului ntr-unul sau mai multe rnduri de palete.

n turbina cu actiune cu trepte de viteza (roata Curtis), aburul se destinde

total n ajutajele directoare, n care are loc transformarea energiei sale termice
n energie cinetica, dup care, n mai multe coloane de palete solidarizate n
acelasi motor, energia cinetica a aburului este transformat n lucru mecanic.

32
 Fig. 20. Schema turbinei cu actiune cu 3 trepte de viteza:
1 ajutaj convergent-divergent; 2,4,6 primul, al doilea si al treilea rnd de
palete mobile; 3,5 palete directoare; 7 stator; 8 rotor.

Figura 20 reprezinta schema unei turbine cu actiune cu 3 trepte de viteza

Admisia aburului n turbina, cu presiune p0 si viteza c0 , este partial,

ajutajele convergent-divergente 1 fiind grupate numai ntr-o zon a periferiei;
din acestea, aburul destins pn la presiunea p1 si viteza c1 , intr n primul

33
rnd de palete mobile 2, din care, suferind o abatere de directie, iese cu aceeasi
presiune p1 si viteza sczut c 2 .

n continuare, n paletele directoare, sau redresoare 3, fixate pe stator,

jetul de abur si mentine presiunea constanta fiind dirijat n directia necesar
intrrii n urmtorul sir de palete mobile 4. Paletele directoare sunt practicate
numai pe o parte din circumferint, n dreptul ajutajelor, n restul periferiei
peretii se execut plini, mascnd paletele mobile pentru a evita efectul de
ventilatie.

Desi n paletele directoare nu se produce lucru mecanic, datorit frecarii

viteza aburului scade pn la valoarea c1 c2 cu care intr n paletele mobile
4, n care, prin producere de lucru mecanic si micsoreaz din nou energia
cinetica, iesind cu viteza c2 . Procesul se repet de-a lungul paletelor directoare
5 si a celor mobile 6, pentru ca la prsirea turbinei aburul s aib o viteza c 2
redus, respectiv o energie cinetica redus.

Fig. 21. Diagrama vitezei pentru turbina cu actiune cu trei trepte de vitez

34
Fig. 22. Diagrama vitezei pentru cazul teoretic al turbinei cu actiune cu 2
trepte de viteza, comparativ cu cea a turbinei cu o singur treapt

n figura 20 este reprezentata variatia presiunii si a vitezei absolute ale

aburului de-a lungul turbinei.
Din figura 21, n care sunt prezentate triunghiurile de viteza pentru cele
3 trepte ale turbinei cu actiune, se observa c pe msura majorrii numarului de
trepte, cresc si pierderile prin frecare, fapt evidentiat prin modificarea tot mai
accentuat a unghiului 2 .
Coroanele de palete mobile fiind fixate pe discul comun al rotorului,
viteza periferic u are aceesi valoare n fiecare treapt. Tinnd seama de acest
lucru si considernd cazul teoretic al inexistentei pierderilor prin frecare, adic
1 2 , compunerea vectorial a vitezei se face, n aceeasi diagram de viteza
(figura 21) prin rabaterea n jurul axei tangente verticale, a triunghiurilor de
iesire peste cele de intrarea a aburului ntre paletele mobile.
Din aceast diagram a cazului teoretic al turbinei cu actiune cu 2 trepte
de viteza, peste care se suprapune cea a turbinei cu actiune cu o singura treapt,
la care se consider aceeasi viteza c1 , viteza absolut de iesire a aburului fiind
c 2 , se constat c n timp ce la turbina cu 2 trepte de viteza, viteza periferic
este u, la cea cu o singura treapt aceasta prezint valoarea u1 2u . Cu alte
cuvinte, valoarea vitezei periferice n cazul teoretic al turbinei cu actiune cu 2
trepte de viteza, se reduce la jumtate fat de cea a turbinei cu actiune cu o
singura treapt lucrnd ntre aceleasi viteze absolute limit.
Teoretic deci, viteza teoretic a unei turbine cu actiune cu i trepte de
viteza, are valoarea, fat de cea cu o singura treapt: u u1 / i , numarul de trepte
fiind ns limitat la 3 si n cazuri exceptionale 4, datorit pierderilor prin frecare
devenite importante.
Lucrul mecanic util, specific, este rezultatul actiunii fortei tangentiale
totale, produs n coroanele de palete datorit variatiei jetului de abur.

35
 Unghiurile crescnd de la prima, spre ultima treapt (figura 21), paletele
au o curbur din ce n ce mai redus (figura 20), odat cu care, forta de impuls
creste.
Deoarece paletele sunt fixate pe acelasi rotor, forta total reprezinta
suma fortelor dezvoltate n fiecare treapt, corespunztor creia se produce
lucru mecanic util:

l u u w1u w2u
u w1u w2u
u w1u w2u

Randamentul la periferia rotorului, pentru turbina cu actiune cu i trepte

de viteze, are valoarea:

2u c1u c 2u
u
c 21t

Deoarece lucrul mecanic n paletele rotii Curtis se produce prin scderea

energiei cinetice obtinute de abur n ajutaje, pentru realizarea unui randament
ct mai bun trebuie ca o ct mai mare parte din energia cinetica a aburului s se
transforme n lucru mecanic, adic pierderile prin frecare n palete s fie
minime si viteza de iesire a aburului din ultimul rnd de palete s fie ct mai
mic.
Pentru cazul functionrii optime:

2iu c1 cos 1
u cos 1

c1 2i

Din ultima relatie rezult c pentru obtinerea unui randament maxim la

turbina cu actiune cu trepte de viteza, unghiul 1 trebuie s aib o valoare ct
mai mic, iar raportul u / c1 cos 1 / 2i .
Prin cresterea numarului de trepte, viteza u se micsoreaz, conducnd la
cresterea vitezei w1 si la scderea unghiului 1 , ceea ce are ca rezultat
sporirea frecarii n primul rnd de palete mobile.
Din aceast cauz randamentul maxim al turbinei cu actiune cu trepte de
viteza scade cu cresterea numarului de trepte.

36
 4.6. ORGANELE FIXE SI MOBILE
ALE TURBINELOR

4.6.1. CARCASA

Rolul carcasei este de a separa interiorul turbinei de aerul atmosferic, de

a fixa pozitia relativ a pieselor statorului si de a transmite la blocul de
postament forta si vibratiile provocate de trecerea aburului prin turbina.

Schema carcasei unei turbine este prezentat n fig.23. Se remarc

urmtoarele elemente componente: cilindrul 2, n care se monteaz diafragmele
si paletele fixe, zona de admisie a aburului 1, alctuit din cutia de abur si
sectoarele de admisie, zona de evacuare (sau difuzorul de evacuare) 3,
constituit din canalul colector si racordul de evacuare a aburului n
condensator, canalele colectoare pentru prize 4, n care este colectat aburul de
la prizele fixe sau de la cele reglabile, piesele de legtur 5 cu elementele din
afara carcasei, precum si lagrul din fata turbinei, postamentul etc.

Fig.23 Carcasa:
1 zona de admisie a aburului; 2 cilindru; 3 zona de evacuare;
4 canale colectoare pentru priz; 5 piese de legtur

Turbinele navale moderne, ca si cele stationare sunt n general construite cu

carcase duble, adic cu o parte exterioara si o parte interioara.

37
 Carcasa se execut n functie de temperatura aburului prin turnare din
font de calitate superioara sau din otel carbon (pn la 250 oC), otel slab aliat
cu molibden (pentru temperaturi cuprinse ntre 250oC si 400oC), otel aliat cu
crom si molibden (420 550 oC) si oteluri aliate cu crom, molibden si vanadiu
pentru temperaturi mai mari.
n scopul micsorrii pierderilor de cldura, suprafetele exterioare ale
carcasei se izoleaz termic cu saltele de pnz de azbest umplute cu vat de
sticl, sau vat mineral. Peste izolatie, pentru a mpiedica deteriorarea
acesteia, pentru a reduce radiatia termica si pentru a da o form estetic
turbinei, se monteaz o mbrcminte (manta din otel sau de Al).

4.6.2. LAGARELE

Lagrele turbinei sunt elemente care au rolul de a sustine rotorul, si

lsndu-i posibilitatea de a se nvrti, nu permit deplasri ce ar putea duce la
atingeri ntre rotor si prtile fixe ale turbinei.

Pentru ca frecarea n lagre s fie ct mai mic si pentru ca fusul

arborelui si lagrele s se uzeze ct mai putin, este necesar ca n timpul
functionarii s se asigure ungerea cu ulei a lagrelor.

n fig.24 este prezentat o sectiune schematic printr-un lagr radial.

Diametrul interior al lagrului este ceva mai mare dect diametrul axului, astfel
c axul se misc n lagr cu un oarecare joc.
Cnd axul nu se nvrteste, el coboar din cauza greutatii n punctul cel
mai de jos si se sprijin direct pe suprafata lagrului (fig.24a).
n momentul punerii n functiune a turbinei, axul se nvrteste si uleiul
care intr prin dreapta este tras n partea de jos, astfel presiunea lui creste
(fig.24b).

La reprezentarea repartitiei valorii presiunii uleiului pe suprafata

lagrului se observa c presiunea atinge valoarea cea mai mare n punctul cel
mai de jos.
Din cauza presiunii uleiului axul este mpins spre stnga, uleiul sub
presiune intrnd ca o pan ntre ax si lagr. La o anumit turatie, pana de ulei
astfel format depseste n grosime nltimea asperittilor, frecarea devenind
lichida.
Cu ct turatia creste, cu att stratul de ulei este mai gros si axul este
ridicat mai sus, ajungnd la limita (turatie infinit) concentric cu lagrul.

38
 a) b)

Fig.24 Principiul ungerii

Formarea penei de ulei necesit n primul rnd existenta unui joc n

lagr (cam 2,5% din diametrul arborelui) si n al 2 lea rnd asigurarea unei
vscozitati corespunztoare a uleiului. La temperatura de 80oC vscozitatea
uleiului scade repede, uleiul nu va mai fi antrenat si lagrul se topeste. De
aceea, nu este permis depsirea temperaturii de 70oC. De asemenea, nici
temperatura prea sczut nu este admis, ntruct uleiul devine prea vscos si
nu se mai reparti-zeaz uniform. Este indicat ca temperatura uleiului la intrarea
n lagr s fie 3545oC. De remarcat c necesitatea functionarii de durat, la
turatii foarte mari ca si jocurile reduse dintre rotor si stator, impun folosirea
unei pompe care s refuleze mereu ulei rece n lagr. O astfel de ungere se
numeste ungere sub presiune.

Lagrele unei turbine sunt de 3 feluri: radiale, axiale si radial

axiale.

a. Lagrele radiale sustin rotorul prelund greutatea acestuia si

mpiedicnd n acelasi timp deplasarea radial a lui.

Turbinele sunt prevzute cu cel putin 2 lagre radiale. La turbina cu mai

multi arbori, pentru fiecare arbore exist cte 2 lagre radiale.
Partea principal a lagrului radial cu cuzinetul (fig.25), este mprtit
printr-un plan orizontal n 2 jumtati: cuzinetul superior 1 si cuzinetul inferior
2, aceasta deoarece pana de ulei se realiz doar n partea inferioara si de
asemenea pentru usurinta montajului.
Cuzinetii se execut prin turnare din font sau otel si au suprafata
interioara acoperit cu un aliaj antifrictiune 3 (numit compozitie pentru lagre,
babbit sau metal alb), constituit dintr-o mas de baz moale, care preia forma
fusului si cristale dure nglobate n masa de baz.

39
 Fig. 25. Lagr radial:
1 cuzinet superior; 2 cuzinet inferior; 3 aliaj antifrictiune;
4 saboti (piese intermediare de fixare); 5 orificiu de intrare a
uleiului; 6 canal; 7 sant de comunicare; 8 pahar cu pereti de
sticl; 9 jgheab de scurgere; 10 inele deflectoare de alam;
11 locas pentru termometru

Cuzinetul se sprijin pe suportii 4, denumiti saboti care reprezinta piese

intermediare de fixare. Intrarea uleiului de ungere are loc prin orificiul 5,
ajungnd la ambele capete ale diametrului orizontal prin canalul 6. Santul 7
comunic cu paharul cu pereti de sticl 8. Daca uleiul se vede n pahar,
nseamn c presiunea din lagr este suficient. Dup utilizare, uleiul se scurge
n jgheabul 9, nchis prin inelele de alam 10. Pentru controlul temperaturii,
lagrul este prevzut cu un locas special 11, n care se introduce un termo-
metru.

b. Lagrul axial este destinat s preia eforturile axiale ale rotorului.

n principiu un lagr axial (fig.26) const dintr-un disc plan 2 asezat pe

arborele rotorului 1 ntre dou coroane 3 cu segmenti (pastile) pentru preluarea
eforturilor axiale n ambele sensuri.
Segmentii dinspre capatul turbinei care lucreaz n mod normal se
numesc segmenti activi, spre deosebire de cei aflati n partea opus a discului
care se numesc segmenti inactivi.

40
 Segmentii au fata dinspre discul rotitor acoperit cu compozitie pentru
lagre 4, fiind asezati cu spatele pe un suport fix plan 3.

Fig.26 Lagr axial:

1arborele rotorului; 2 disc plan; 3coroane cu segmenti (pastile)

n timpul functionarii turbinei uleiul este dus n spatiul n care se gsesc

segmentii si axul.
Segmentii avnd spatele (fata opus) cilindric sau cu prag oscileaz
asezndu-se putin nclinat fat de suportul fix 3, astfel ncat se formeaz ntre
discul 2 si suprafata segmentului un joc n form de pan n care ptrunde
uleiul de ungere.

Controlul functionarii lagrului axial se face prin 2 termometre plasate

n zona de iesire a uleiului, de-o parte si de alta a discului.
n practica exploatarii turbinelor cu abur prevzute cu lagr axial,
precum si cel descris mai sus, au avut loc o serie de cazuri de rupere a arborelui
n zona discului 2, din cauza distributiei inegale a presiunii dintre prtile active.

n afara tipurilor de lagre descrise mai sus, turboagregatele navale sunt

prevzute n plus cu lagre pentru preluarea eforturilor axiale ce apar n timpul
functionarii turbinei n linia de arbori si n elice.

n practic acestea se mai numesc si lagre de mpingere.

41
 Fig.27 Lagr de mpingere:
1inel de mpingere; 2perne de mpingere; 3corpul lagrului

Lagrul de mpingere se monteaz pe lina de arbori, de obicei dup

reductor, el prelund mpingerea axial a elicei. Asa cum se poate observa n
fig.27 acest tip de lagr are un singur inel de mpingere 1, forjat dintr-o bucat
cu arborele sau fixat pe acesta.
Pe inel sunt asezate 612 dispozitive de mpingere (perne) 2, care se
sprijin printr-o articulatie de corpul lagrului 3.
La rotirea arborelui, uleiul este antrenat n spatiul dintre inel si perne
formnd o pelicul de ulei. nclinarea pernelor se produce automat, datorit
antrenrii uleiului.
Pernele de mpingere se execut din bronz fosforos. Prelucrarea pernelor
trebuie s se execute cu mare atentie, astfel nct grosimea lor s nu difere cu
mai mult de 0,02 mm.

c. Lagrul radial axial reprezint n principiu o combinare a celor

2 tipuri de lagre mentionate, utilizat fiind la o serie de constructii moderne de
turbine.

Se reuseste astfel evitarea unor avarii precum si cea amintit anterior.

La aceste lagre portiunea de reazem a cuzinetului are o form sferic,
fapt care asigura autocentrarea sa, functie de pozitia arborelui turbinei.
Prin autocentrarea cuzinetului se realizeaza o distributie uniform a
fortelor axiale dintre segmenti micsorndu-se astfel posibilitatea aparitiei unui
cuplu de forte.

42
 4.6.2. AJUTAJE

Constructia ajutajului variaz n functie de presiunea si temperatura

fluidului cu care functioneaza, de dimensiunea sectiunii de curgere ale
ajutajului, de locul pe care l ocup n ansamblul turbinei si de experienta
uzinei care l-a executat.
Ajutajele treptelor de reglare ale turbinei cu abur se grupeaz n mai
multe sectoare, cte unul de fiecare ventil de reglare, fiecare sector avnd un
numar oarecare de canale de curgere de form convergent, sau convergent-
divergent.
n fig.28 se reprezinta un sector de ajutaje convergent-divergente,
executat prin turnare din font, pentru o turbina AEG de putere mic. Mai
multe ajutaje (n fig 28 b) formeaz o singura pies, prins de carcas cu
ajutorul unor suruburi.

a). b).

Fig.28. Sector de ajutaje, turnat din font

Ajutajele realizate prin turnare n forme din amestec de formare au

avantajul unei executii usoare si ieftine, dar asperittile relative ale suprafetelor
canalelor sunt mari, iar dimensiunile canalelor au abateri mari, ceea ce
provoac pierderi mari de energie prin curgerea aburului. Pentru obtinerea unor
sectoare de curgere mai precise, suprafetele accesibile ale ajutajelor turnate se
ajusteaz prin satruire. Din cauza dezavantajelor amintite, ajutajele turnate si
sectoarele de ajutaje turnate nu se mai folosesc dect foarte rar si numai la
puteri foarte mici. Materialul acestor ajutaje, fonta, limiteaz domeniul lor de
utilizare la temperaturi de cel mult 375 oC.

43
 Turnarea de precizie, utiliznd modele usor fuzibile, asigura precizia
necesar si suprafete suficient de netede, nlturnd astfel dezavantajele
ajutajelor turnate prin metodele obisnuite. De aceea, n ultima vreme, turnarea
de precizie se foloseste n fabricatia turbinelor cu abur si a celor cu gaze pentru
executia ajutajelor si n cazul puterilor mari.
Ajutajele de nltime mic, n trecut s-au executat prin prelucrarea prin
aschiere a tuturor suprafetelor. Aceste ajutaje se pot executa cu precizia dorit,
ofer suprafete netede, deci pierderi mici prin frecarea fluidului de peretii
canalului si totodat, dau posibilitatea de a se reduce dimensiunile axiale ale
diafragmelor, ceea ce are ca urmare reducerea lungimii turbinei si micsorarea
diametrului arborelui si a pierderilor prin neetanseitti.

Fig.29. Sector de ajutaje ICMR realizat prin aschiere

n fig.29 se reprezinta sectorul de ajutaje convergent-divergente al unei

turbine cu abur realizata de ICMR la puteri mici. Finisarea suprafetelor
canalelor de abur se obtine la aceste ajutaje prin alezare, ceea ce permite o
executie usoar, asigura precizia dimensiunii si calitatii suprafetelor canalelor.
Dezavantajul solutiei const n umplerea incomplet a canalelor interpaletare
ale rotorului, ceea ce provoac pierderi suplimentare. De aceea aceste sectoare
de ajutaje se folos numai la puteri mici. Sectorul de ajutaje din fig.29 are 2
canale realizate ntr-o singura pies, care se fixeaz de carcasa turbinei prin
suruburi. Etansarea dintre sectorul de ajutaje si carcas se realizeaza cu ajutorul
unei garnituri de clingherit armat. Garniturile din Cu rosu, utilizate de unele
uzine, pot fi folosite pn la temperaturi de cel mult 350 oC.

44
 Fig. 30. Coroan cu ajutaje frezate ntr-un sector

n fig.30 este reprezentata o constructie de coroan cu ajutaje. Canalele

de curgere a aburului sunt frezate la acest tip n segmentul de otel 1, care este
acoperit cu inelul 2, presat asupra segmentului 1 prin intermediul sectoarelor 3
cu ajutorul suruburilor 4, care trec prin carcasa turbinei.
Ajutajele frezate individual sau n grup, asamblate cu nituri sau suruburi,
nu pot fi etansate perfect pe suprafata de mbinare. Pierderile de abur provocate
de aceste neetanseitti sunt cu att mai mari, cu ct presiunea aburului este mai
mare, respectiv cu ct volumul specific al aburului este mai mic. Pentru
nlturarea acestor pierderi, o dat cu mrirea presiunii aburului proaspt, s-a
trecut la executia ajutajelor si sectoarelor de ajutaje n constructie sudat.

Fig. 31 Bloc de palete de stator, turnat tip General Turbo

n fig.31 se reprezinta un bloc de 3 ajutaje tip General Turbo realizate

prin turnare de precizie. Alturnd mai multe de astfel de blocuri de ajutaje, se
obtine o coroan de ajutaje, care se asambleaz apoi prin sudare cu un inel n
interior si un inel exterior pentru a forma sectorul de ajutaje.

45
 Ansamblul obtinut se supune unui tratament termic, apoi se finiseaz.
Abaterea admis a sectorului de trecere a aburului fat de aria nominal este de
2,5 %.
Sectoarele de ajutaje ale treptelor de reglare, care functioneaza la
temperaturi sub 300oC si a cror nltime este suficient de mare, se execut cu
palete din tabl de otel, ncastrate prin turnare n corpul din font sau din otel al
sectorului. Pentru a realiza o mbinare mai bun ntre palet si corp, capetele
paletei se taie asa cum este reprezentat n fig.32. Pentru reducerea pierderilor,
muchia de iesire uneori se ascute. La nltimi ale canalelor de curgere suficient
de mari, asperittile relative ale suprafetei turnate au valori suficient de mici,
ceea ce face ca ajutajele de aceast constructie s fie foarte rspndite n
domeniul presiunilor si temperaturilor joase.

Fig. 32. Ajutaj din tabl

4.6.4. DIAFRAGMELE

Ajutajele treptelor cu actiune al cror rotor este n form de discuri, cu

exceptia treptelor de reglare, se fixeaz n diafragme. n partea de nalt
presiune a turbinei diafragmele se prevd cu ajutaje frezate, n constructie
sudat, sau turnate cu modele usor fuzibile, iar la temperaturi joase se prevd
cu palete din tabl ncastrate prin turnare n corpul din font sau otel al
diafragmei.
Diafragmele se execut din 2 jumti, cu planul de separare n plan
orizontal de separare al carcaselor, pentru a asigura usoara lor montare si
demontare. Jumtatea superioara a diafragmelor se fixeaz n carcasa
superioara, astfel c montarea si demontarea diafragmei se face mpreun cu
aceast carcas.

46
 Fig.33 Constructia diafragmei:
1 inelul exterior care se sprijin pe carcas; 2 regiunea ajutajelor;
3 corpul diafragmei; 4 orificiul central

Fig. 34. Centrarea diafragmei

Fixarea diafragmei trebuie s se fac cu o deosebit grij, deoarece, pe

de o parte, jocul radial si axial dintre diafragm si rotor fiind foarte mic,
diafragma trebuie bine fixat, perfect centric si etans, iar pe de alt parte trebuie
s i se lase posibilitatea s se dilate liber pentru a se evita solicitrile care ar
putea deforma diafragma, provocnd astfel frecarea ei de rotor si avarierea
turbinei.
Totodat dilatarea relativ a diafragmei fat de carcas nu trebuie s
provoace descentrarea ei.

47
 4.6.5. ROTORUL

Rotorul reprezinta ansamblul format din totalitatea pieselor aflate n

miscare de rotatie n interiorul turbinei. Rotoarele turbinelor cu abur se pot
grupa dup modul cum sunt realizate constructiv n: rotoare cu discuri, rotoare
cu tambur si rotoare combinate (cu discuri si tambur). Rotoarele cu discuri sunt
folosite la turbinele cu actiune, iar cele cu tambur la turbinele cu reactiune.
Rotoarele combinate se folosesc la turbinele cu trepte cu actiune si cu
trepte cu reactiune.
Una din principalele componente ale unui rotor cu discuri o constituie
arborele. Acesta are rolul de a sustine diferite piese n rotatie, din turbina.

Fig. 35. Arbore:

1 angrenaj pentru angrenarea regulatorului de turatie si a pompei de
ulei; 2 lagr radial axial; 3 fus apartinnd prtii radiale din lagrul
radial axial; 4 roat de reglaj; 5 discuri; 6 etansare terminal de
nalt presiune; 7 etansare teminal de joas presiune; 8 fus
apartinnd lagrului radial; 9 cupl

n fig.35 este reprezentat un arbore al unei turbine cu actiune care este

compus din: angrenajul pentru angrenarea regulatorului de turatie si a pompei
de ulei 1, lagrul radial-axial 2, fusul 3, apartinnd prtii radiale din lagrul
axial, roata de reglaj 4, discurile 5, etansarea de nalt presiune 6, etansarea
terminal de joas presiune 7, fusul 8 care apartine lagrului axial si cupla 9.
Pentru uniformizarea solicitrilor si n scopul usurrii introducerii
pieselor, arborele se execut n trepte, mai gros la mijloc.
Pentru constructia arborilor se ntrebuinteaz otel carbon de calitate sau
n cazul temperaturilor nalte (peste 420oC), oteluri aliate.

48
 Una din principalele probleme legate de functionarea arborelui este
problema turatiei critice, care reprezinta turatia la care arborele execut un
numar de turatii n unitatea de timp egal cu frecventa oscilatiilor proprii.
Daca turatia rotorului devine egal cu frecventa proprie a arborelui,
acesta intr n rezonant si executnd oscilatii cu amplitudini din ce n ce mai
mari provoac vibratia puternic a ntregii masini, obosirea materialului si n
final ruperea arborelui.

Arborii turbinelor sunt de dou feluri: rigizi si elastici.

Arborii rigizi au turatia critic mai mare dect turatia de functionare, iar
arborii elastici au turatia critic mai mic dect turatia de functionare.

La turbinele cu arbori elastici att la pornire ct si la oprire se trece prin

turatia critic.

Pentru evitarea avariilor pe care le poate provoca fenomenul de

rezonant, trecerea prin turatia critic la arborii elastici trebuie s se fac foarte
repede, astfel nct amplitudinea oscilatiilor la rezonant s nu ating valori
periculoase.
n cazul turbinelor cu reactiune, rotoarele sunt prevzute cu tambur, care
tine loc de arbore.
Existenta tamburului este impus de necesitatea miscrii fortei axiale
care actioneaz asupra rotorului.
Tamburul are forma unui cilindru sau trunchi de con constituit din otel
feric sau chiar din otel austenitic, avnd rol att de sustinere, ct si de etansare.

Executia tamburului se realizeaza prin forjare, putndu-se ntlni tambur

monobloc (fig.36), tambur gol n interior (fig.37), confectionata din 2 sau 3
bucti prin presare si tambur fcut din discuri sudate (figura 38).

Fig.36.Tambur monobloc

49
 Fig. 37. Tambur gol n interior

Fig. 38. Tambur format prin sudare de discuri

La turbina cu actiune, n partea median a arborelui, sunt fixate piesele

denumite discuri, n a cror extremitate se afl montate palele mobile. Forma si
dimensiunea discurilor se stabilesc n functie de dimensiunea palelor si de
diametrul mediu al treptelor, n asa fel nct solicitrile care iau nastere sub
actiunea fortelor centrifuge s nu depseasc valorile maxime admise. n fig.39
sunt prezentate cteva tipuri de discuri mai des ntlnite.

a) b) c)

Fig. 39. Diferite tipuri de discuri:

a cu corp de grosime constanta; b cu corp de sectiune conic;
c cu corp delimitat de suprafete hiperbolice. 1 obad; 2 corp;
3 orificii de egalizarea presiunii; 4 butuc

50
 La treptele cu diametre mici (sub 1 m) si cu palele scurte se folosesc
discuri cu corp de grosime constanta (fig.39a); la treptele cu diametre mai mari
si cu palete lungi la care corespund forte centrifuge mari discurile au de regul
corp cu sectiune conic (fig.39b) sau sunt delimitate de suprafete hiperbolice
(fig.39c).
Dup cum se observa si n fig.39a) la un disc se deosebesc trei zone
caracteristice: obada 1, pe care se prind paletele, corpul 2, reprezentnd partea
continu ce confer rezistent discului si care este prevzut cu un anumit numar
de orificii 3, pentru egalizarea presiunii si butucul 4 care are rolul de a ajuta la
fixarea discului.

Discurile se execut prin forjare si strunjire din otel carbon sau din otel
aliat cu Cr, Ni, Mb etc., functie de temperatura aburului si de solicitrile
mecanice.

a) b) c)

d) e)

Fig. 40. Diferite metode de prindere a discurilor pe arbori n zonele din

turbina cu temperaturi peste 450oC:
a cu inele intermediare; b cu inele elastice scurte; c pe bucs cu
stifturi cilindrice; d prin sudare direct pe arbore; e prin executie
n corp comun cu arborele (monobloc)

51
 Montarea discurilor pe arbore se face n diferite moduri, dup
temperatura din zona turbinei n care trebuie fixate discurile respective. Astfel,
pentru temperaturi mai mari de 540oC, la care pentru otel apare fenomenul de
fluaj sau curgere lent, fenomen ce duce n general la modificarea n timp a
dimensiunii unei piese supuse la un efort continuu, se utilizeaza metoda de
montare direct pe arbore (fig.40). Fixarea discurilor direct pe arbore se face
prin strngere la rece, orificiul central al discului trebuie s aib un diametru
ceva mai mic dect al arborelui pe care se monteaz. Fiind nclzit, discul se
dilat, iar prin rcire se strnge pe arbore. Operatia de presare direct a discului
pe arbore prin metoda de mai sus se numeste fretare. Pentru a se mpiedica
deplasarea axial a discului, dup fiecare disc, cel mult la 2 discuri, arborele
este prevzut cu o degajare n care se fixeaz cte un inel.
La temperaturi mai mari de 450 oC nu se mai poate aplica metoda
presrii directe a discului pe arbore, ntruct sub actiunea fortelor centrifuge si
datorit fluajului o astfel de legtur s-ar slbi, discurile btnd pe arbore.

Din aceste considerente, n zonele din turbina cu temperaturi nalte, cele

mai rspndite metode de montare a discului pe arbore sunt:
- montarea cu inele intermediare (fig.40a); discurile se preseaz pe
inele, care sunt presate la rndul lor pe arbore;
- montarea cu inele elastice arcuite (fig.40b); discul se monteaz pe 2
inele elastice, care fiind presate exercit asupra discului fortele
necesare pentru mentinerea unei pozitii fixe n timpul functionarii;
- montarea pe bucs cu stifturi cilindrice (fig.40c); pe suprafata
interioara a butucului se preseaz o bucs, iar n bucs si disc se
introduc stifturi cilindrice (cepuri). Desi forta centrifug ntinde
suprafata de contact dintre disc si bucs, datorit cepurilor, discul
rmne n continuare legat de bucs;
- sudarea direct pe arbore (fig.40 d);
- execuia discurilor n corp comun cu arborele, rotorul numindu-se n
acest caz monobloc (fig.40e); prezint avantajul scurtrii lungimii
rotorului prin nlturarea butucului si evitrii pericolului slbirii
strngerii dintre disc si arbore.

Piesele din componenta rotorului n care are loc transformarea energiei

cinetice a aburului n lucru mecanic poart denumirea de palete.
Dup modul de realizare a acestei transformri, paletele pot fi cu actiune
si cu reactiune.
Paletele cu actiune au un profil ngrosat la mijloc cu unghiurile de
intrare 1 si de iesire 2 aproape egale si cu canalele de trecere a aburului cu
sectiune practic constanta de la intrare pn la iesire, pentru a permite curgerea
aburului la o presiune constanta (fig.41).

52
 Fig. 41. Profilul paletei cu actiune

Paletele cu reactiune se caracterizeaza prin faptul c au o form

nesimetric, unghiul de intrare 1 avnd valori mai mari ca unghiul de iesire 2,
iar sectiunea canalului scade continuu, deoarece n canalele dintre palete aburul
se destinde si presiunea se reduce (fig.42).

Fig. 42. Profilul paletei cu reactiune

Pentru ca la aceeasi treapt, canalele dintre corpul paletelor s fie

identice, este necesar ca distanta dintre palete s fie constanta.

n acest scop se folosesc piese de distantare (fig.43) care au aceeasi

curbur ca si piciorul paletei si o grosime potrivit pentru ca la montare s se
pstreze ntre palete distanta necesar.

53
 a) b)

Fig. 43. Palete cu piese de distantare:

a piesa de distare separat;
b piesa de distantare corp comun cu piciorul paletei

n cazul paletelor lungi si grele cu forte centrifuge importante, piesele de

distantare se execut dintr-o bucat cu piciorul paletei prin frezare (fig. 43 b).
La paletele subtiri piesele de distantare se execut separat de piciorul paletei,
prin laminare (fig. 43 a).
Rigidizarea paletelor turbinei cu actiune n scopul mpiedicrii
vibratiilor si a scprilor de abur peste vrful paletelor se asigura prin legarea
paletelor ntre ele cu bandaje din tabl de otel, fixare prin nituire (cazul
paletelor scurte) sau rigidizate prin srme (cazul paletelor cu lungimea peste
250 mm).
Dimensiunile paletelor pot varia n limite foarte largi, functie de debitul
si volumul specific al aburului si de caracteristicile treptei. Deoarece volumul
specific al aburului creste cu micsorarea presiunii, pentru a permite trecerea
aburului, paletele sunt din ce n ce mai lungi, pe msur ce se trece de la partea
de nalt presiune spre partea de joas presiune. Ltimea paletelor depinde de
lungimea acestora. Pe msur ce paletele sunt mai lungi si deci forta centrifug
care actioneaz n directie radial precum si momentul nconvoietor produs de
fota exercitat de abur perpendicular pe palete, sunt mai mari, cu att ltimea
paletelor trebuie s fie mai mare pentru a mentine solicitrile n limite
admisibile.

Fixarea paletelor n rotor sau n tambur se realizeaza prin mai multe

sisteme, cu att mai complicat cu ct solicitrile mecanice cresc, astfel:

- Cu piciorul introdus ntr-un canal de pe periferia rotorului; n

cadrul acestui sistem se deosebesc urmtoarele tipuri de prindere:
- prin pies de distantare;
- direct pe o parte a piciorului;

54
 - direct pe ambele prti ale piciorului, n care caz piciorul poate fi n
coada de rndunic, n T, sau con de brad.

- Clare pe obad; la care obada este profilat n T, sau n con de brad.

- Prin nituire, n care caz piciorul paletei este executat n form de

furc, prevzut cu 2 sau mai multe brate, care se aseaz pe muchiile
corespunztoare ale obadei.

- Fixarea n santuri individuale paralele cu axul de rotatie ; paletele

se introduc prin alunecare n sant si se fixeaz prin stemuirea unor prelungiri
sau prin suruburi. Piciorul paletei poate fi n form de bulb sau con de brad.

- Prin sudare; la acest sistem piciorul paletei este drept si se introduce

ntr-un sant de ghidaj, fixndu-se prin cordoane de sudur.

Fiind piesele cele mai solicitate ale turbinei, att termic ct si mecanic,
paletele trebuiesc confectionate din oteluri bogat aliate, rezistente la coroziune.
Pentru temperaturi pn la 600oC se utilizeaza otel superaliat perlitic, iar peste
600oC otel austenitic.
Portiunile supuse intens coroziunii (muchiile de intrare a aburului n
palete) se placheaz n zona de joas presiune, n special cu metale dure.

4.6.6. ETANSAREA TURBINELOR CU ABUR

4.6.6.1. ETANSARILE INTERMEDIARE

Pentru etansarea diferitelor compartimente ale turbinelor multietajate cu

actiune se utilizeaza exclusiv etansrile cu labirinti. n fig. 44 este reprezentata
una dintre solutiile utilizate n acest scop. Inelele de etansare, de form drep-
tunghiular, sunt fixate prin stemuire n corpul diafragmei, dup care se
prelucreaz n forma indicat n detaliul A.

55
 Fig. 44. Labirini intermediari rigizi

Fig. 45. Alt constructie de labirinti intermediari rigizi

n fig. 45. se reprezinta o solutie constructiva mai nou.

Inelele de strangulare a, executate din platband de 0,30,8mm

grosime, sunt fixate n locasul n form de coad de rndunic al corpului c cu
ajutorul inelelor de stemuire b.
Spre deosebire de constructia precedent, inelele de etansare, dup
stemuire, nu necesit dect prelucrarea la diametrul suprafetei de etansare; ele
sunt deci mai usor de executat, mai ieftine si se pot nlocui usor.

56
 Fig. 46. Labirinti intermediari cu segmenti

Fig. 47. Labirinti intermediari cu segmenti elastici, tip LMZ

elastici, tip ICMR

n fig. 46 este prezentat solutia utilizata de LMZ. Inelele de strangulare

a sunt introduse, mpreun cu un inel de tabl e, n locasele strunjite din inelul
portlabirint b.
Fixarea inelelor a si e n portlabirint se realizeaza prin deforma-rea
local a acestora cu ajutorul unui dorn btut prin gurile f date n portlabirint.
Inelul portlabirint este realizat din 68 segmente si este montat n locasul
prevzut n corpul c al diafragmei.
Segmentele se pot deplasa radial, ceea ce, n cazurile n care rotorul ar
freca de lamelele de strangulare, reduce deteriorarea lamelelor.
Mentinerea centrrii segmentelor portlabirintului se obtine cu ajut
arcurilor lamelare d, montate n locasul din corpul diafragmei care le tin
apsate pe pragul locasului.

57
 Pentru a se asigura o mai bun etansare planele radiale de separatie
dintre segmente trebuie s fie tusate.
Solutia aceasta cunoscut si sub numele de labirinti elastici prezint, pe
lng avantajul amintit, si pe acela la unei nlocuiri usoare n cursul exploatrii,
dar necesit mai mult manoper pentru realizarea ei, n special din cauza
tusrii suprafetei de separatie ale segmentilor.
O solutie asemntoare este realizata si la o serie de turbine fabricate de ICMR,
cu deosebirea c inelele de strangulare a sunt realizate n form de J (fig. 47),
fixate n inelul portlabirint prin stemuirea srmei b.
O mic pan montat n planul de separatie al diafragmei mpiedic
nvrtirea portlabirintului n locas, n cazul n care rotorul ar freca de inelele de
strangulare.

4.6.6.2. ETANSARILE EXTERIOARE

Pentru etansarea locului de trecere a rotorului prin carcas se utilizeaza,

la aproape toate constructiile noi, etansri cu labirinti.
Exceptie fac numai unele turbine cu abur de putere mic, la care se mai
folosesc nc etansri cu sicane (cu crbune), si unele mai vechi, precum si
unele turbine cu gaze la care se ntlnesc si etansri hidraulice, combinate
ntotdeauna cu labirinti.

Din punct de vedere constructiv, etansarea se poate obtine radial

(fig. 48 a), axial (fig. 48 b) sau radial-axial (fig. 48 c).

Etansarea radial are avantajul c jocul nu este influentat dect n mic

msur de dilatrile relative ale rotorului fat de carcas, n timp ce la etansarea
axial jocul se poate mri exagerat de mult, sau se poate micsora pn la
atingerea celor dou piese, ceea ce poate provoca avarii grave ntregii turbine.
De aceea, n cazul etansrilor axiale, utilizate de altfel foarte rar n
trecut, a fost nevoie s se prevad si un dispozitiv special de reglare a jocurilor
axiale dintre rotor si stator.
Aceste dispozitive se bazau pe modificarea pozitiei axiale a lagrului
axial n decursul exploatrii turbinei, n functie de variatiile de regim, ceea ce a
necesitat o supraveghere atent, continu a jocurilor axiale.

De aceea etansrile axiale si cele radial-axiale nu se mai folosesc.

58
 a) b) c)

Fig. 48. Labirinti rigizi:

a) tip radial; b) tip axial; c) tip radial-axial

Inelele de labirint, care realizeaza strangularea, se deosebesc dup forma

si mobilitatea lor fat de locasul n care sunt fixate.
O solutie constructiva frecvent utilizata n ultima vreme de mai multe
uzine este aceea din fig. 49.
Inelele de labirint sunt executate din platband subtire din otel
inoxidabil sau din Ni avnd profilul n form de J sau U. Ele se fixeaz de rotor
prin stemuirea unei srme ntre cele dou brate ale inelului.

Fig. 49. Labirinti n form de J, respectiv de U

Executia inelelor de labirint se obtine prin nfsurarea pe strung a

semifabricatului n form de platband, cu ajutorul unui dispozitiv formnd un
fir elicoidal cu mai multe spire, firul avnd sectiunea n J sau U, din care la
nevoie se taie cte o spir pentru obtinerea unui inel.
Stemuirea se face continuu pe contur cu un stemuitor avnd partea
activ zimtat pentru marcarea zonei stemuite. Operatia de stemuire se face o
singura dat prin lovituri uniforme si energice de ciocan, deoarece la repetarea
stemuirii srma s-ar alungi si s-ar desprinde.
Dup montarea tuturor inelelor se prelucreaz pe strung, numai pe
diametrul de etansare, cu o viteza de aschiere de cca.1m/s.

59
 Executia etansrii este deci simpl si ieftin, iar nlocuirea lor n
exploatare, n caz de deteriorare, se poate face cu usurint prin smulgerea si
nlocuirea cu inele noi.
Din cauza grosimii mici a inelelor, chiar daca ele ar freca de stator,
cldura degajat prin frecare ar fi mic si nu ar putea duce la nconvoierea
arborelui.
Alteori aceste inele de labirinti se monteaz pe stator. Astfel de labirinti
se ntlnesc la mai multe tipuri de turbine cu abur si turbine cu gaze romnesti.

4.6.7. INSTALATIA DE UNGERE

Ungerea si rcirea lagrelor, a angrenajelor cu roti dintate si a cuplajelor

cu dinti impun o circulatie continu si abundent de ulei.
Circulatia uleiului se realizeaza cu ajutorul unei pompe, care aspir
uleiul dintr-un rezervor si-l refuleaz la locurile de ungere, de unde se
rentoarce n rezervor.
n drumul su uleiul, venind n contact cu diferite organe ale turbinei a
cror temperatura este mai ridicat dect cea a uleiului, se nclzeste.
La aceast nclzire contribuie si cldura dezvoltat prin frecare din
lagre.
De aceea, nainte de a-l reutiliza, uleiul trebuie s fie rcit.
n diferitele circuite de reglaj se utilizeaza, de asemenea, ulei sub
presiune.
Sistemul de reglaj necesit n circuitele sale de comand si de fort un
ulei ct mai putin vscos si la o presiune de 530 bar, uneori chiar mai mare.
Valori ale presiunii apropiate de limita superioara se ntlnesc la
turbinele de putere mare.
Circuitele de ungere ale lagrelor necesit un ulei ma vscos, la o
presiune mai mic, de 0,3 1,5 bar, n timp ce ungerea angrenajelor necesit
de obicei un ulei si mai vscos, de presiune joas.
Deoarece existenta a trei circuite alimentate cu trei calitti de ulei
diferite ar complica mult constructia si ar ngreuna exploatarea, se utilizeaza o
singura calitate de ulei n toate circuitele de ungere si reglare ale agregatului.
Exceptie fac numai circuitul uleiului de fort ale unor turbine de putere
foarte mare functionand cu abur de temperatura ridicat, la care se foloseste un
lichid greu inflamabil, si cu circuit de etansare al generatorului electric rcit cu
hidrogen, la care se adopt un circuit complet independent de cel de ungere si
de reglare.

60
 Fig. 50. Schema instalatiei de ungere

n fig. 51 este reprezentata schema circuitului de ungere si reglare al

unui turbo-agregat.
Circuitul este dotat cu 2 pompe de ulei, dintre care una n functiune n
regim normal, numit pomp principal, a, antrenat n majoritatea cazurilor de
rotorul turbinei, si una n functiune numai n perioadele de pornire si de oprire
ale turbinei, sau n caz de avarii, numit pomp auxiliara, b, antrenat de la o
alt surs de energie.
Ambele pompe absorb uleiul prin cte o sit c din rezervorul de ulei d,
montat sub planseul slii masinilor n apropierea turbinei si l refuleaz la
presiunea necesara sistemului de reglare.
Pentru a evita rentoarcerea n rezervor a uleiului debitat de pompa
principal prin pompa auxiliara si functionarea acesteia ca motor, pe conducta
de refulare a pompei auxiliare se prevede un ventil de retinere e.
Daca una din pompele de ulei este volumic, atunci pentru a nltura
eventualele suprapresiuni n circuit se prevede un ventil de suprafata f, care
descarc surplusul de ulei napoi n rezervor.

61
 Circuitele de reglare sunt alimentate direct de la conducta magistral g,
iar circuitele de ungere prin intermediul unui reductor de presiune h, a unui
filtru de ulei i si a unui rcitor de ulei k.
Uleiul cald provenit de la circuitul de ungere si cel provenit de la
circuitul de reglare se scurg printr-o conduct colectoare l napoi n rezervor.
Datorit acestei scheme de legturi, sistemul de reglare este alimentat
cu ulei cald, deci de viscozitate mai mic dect locurile de ungere, care sunt
alimentate cu ulei rcit n prealabil.

a. Pompa principal de ulei s-a executat n trecut exclusiv ca pomp

cu roti dintate cilindrice, cu dinti drepti sau nclinati, antrenat de ctre arborele
turbinei printr-un angrenaj elicoidal, sau cu roti dintate cilindrice, n functie de
raportul de reducere a turatiei. n unele cazuri, se folosesc 2 pompe principale,
dintre care una pentru sistemul de reglare si una pentru circuitul de ungere.
Att pompele cu roti dintate ct si cele elicoidale sunt pompe volumice.
Executate cu grij, ele au o sarcina de aspiratie normal si se pot amorsa
singure.
Pentru a reduce la minim pericolul dezamorsrii pompei principale,
sarcina de aspiratie trebuie redus la minim, ceea ce impune amplasarea
rezervorului sub planseul slii masinilor, n imediata vecintate a turbinei.
Aceast solutie prezint ns cteva dezavantaje de nenlturat: fixare
dificil si acces greu la rezervor, mai ales la unittile de putere mare si o
apropiere prea mare de piesele fierbinti, ceea ce ridic problema pericolului
incendiului, n situatiile n care uleiul ar fi stropit pe piesele calde, ca urmare a
unei neetanseitti accidentale.

b. Pompa auxiliara de ulei se execut de obicei de tip centrifugal, mai

rar cu roti dintate, si se plaseaz ntotdeauna sub nivelul minim de ulei, pentru a
se evita pericolul dezamorsrii ei.
Actionarea ei se face cu un motor electric sau cu o mic turbin cu abur.
La puteri mici, turbo-pompele, utilizate mult n trecut la turbinele cu
abur, se monteaz pe capacul rezervorului de ulei, turbina fiind plasat n
exterior, iar pompa necat n ulei.
n acest caz trebuie s se dea o mare atentie etansrii turbinei pentru a se
evita posibilitatea ptrunderii aburului n rezervorul de ulei.
La puteri mai mari, turbopompele se aseaz de obicei n subsolul slii
masinilor la cota zero. n prezent, n locul turbinelor cu abur se prefer
actionarea electrica.
La turbinele de putere mare se folosesc 2 sau mai multe pompe auxiliare
de ulei, dintre care una pentru pornire, care asigura att uleiul de ungere, ct si
cel de reglare, actionat de un motor de curent alternativ, si una de avarie, care
s asigure numai uleiul de ungere, actionat de un motor de curent continuu, de
la bateria de acumulatoare, pentru a asigura uleiul de ungere si rcire a
lagrelor si n caz de avarie n reteaua electrica.

62
 Uneori se prevd 2 pompe de avarii, una actionat de un motor de curent
alternativ si una cu un motor de curent continuu. Scderea presiunii uleiului de
ungere se semnalizeaz de obicei acustic si optic, iar daca presiunea scade sub
o anumit limita se porneste automat una dintre pompele de avarie.

c. Filtrul de ulei este utilizat pentru retinerea eventualelor impuritti

mecanice din circuitul uleiului de ungere.

El const dintr-o sit mecanica avnd 2000 3000 de ochiuri pe cm2.

Sita trebuie astfel montat n carcasa filtrului nct s se poat scoate

usor pentru a fi curtat de depuneri.
Filtrul se plaseaz de obicei naintea rcitorului de ulei, pentru ca
filtrarea s se fac n starea cald, cnd vscozitatea uleiului este mai mic.
Dup o functionare de cteva zeci de ore, timp n care impuritatile au
fost retinute, aceste filtre se ndeprteaz.

d. Rcitorul de ulei este un schimbtor de cldura prin suprafata,

constnd dintr-un fascicul de tevi, prin care circul lichidul de rcire, plasat n
interiorul unei mantale cilindrice.

Uleiul circul printre tevi.

Numarul de treceri ale apei variaz ntre 1 si 5. Pentru a mbuntti

trecerea cldurii de la ulei la tevi, n interiorul mantalei se dispun sicane, care
forteaz uleiul s curg n zig-zag pentru tevi.
Presiunea uleiului n rcitor trebuie s fie neaprat mai mare ca
presiunea apei, pentru a evita ptrunderea apei n ulei n cazul pierderii
etanseittii.
Uneori, pentru a mri suprafata de rcire, se utilizeaza o baterie de
rcitoare legate n serie sau n paralel pe circuitul de ulei.
Ca lichid de rcire se foloseste apa sau condensatul prelevat din
condensatorul turbinei cu abur.
Pe conductele de intrare si iesire a uleiului se monteaz cte un
termometru pentru controlul functionarii.
Pentru asigurarea continuittii exploatarii se recomand ca circuitul
uleiului de ungere s fie prevzut cu 2 filtre si 2 rcitoare de ulei montate n
paralel, dintre care unul n functiune si unul de rezerv.
n felul acesta se poate curta filtrul de impurittile retinute de site si
tevile rcitorului de depunerile din ap, fr s se opreasc turbina.
Daca s-a prevzut o baterie de rcitoare montate n paralel pe circuitul
de ulei, numarul rcitoarelor de rezerv se poate reduce la unu, curtirea lor
fcndu-se pe rnd cte unul.

63
 e. Rezervorul de ulei trebuie s aib o capacitate suficient de mare
pentru a crea posibilitatea decantrii impurittilor si a apei din ulei si separrii
aerului si vaporilor duntori formati n timpul exploatarii, pentru a evita
alterarea nainte de vreme a uleiului.
De aceea, capacitatea rezervorului, n m3, se calculeaza cu relatia:

Vrez 360m
u

unde m u [m3/s] reprezinta debitul pompelor principale de ulei, ceea ce

ar asigura trecerea uleiului prin circuit de zece ori pe or.
n aceste conditii, n cazul unei exploatari rationale continue, durata de
preschimbare a unui ulei uzual de turbina este de 35 ani.

4.6.8. ULEIURILE DE TURBINE

Calitatea uleiului de ungere joac un rol deosebit de important n buna

functionare a turbinei.
Lipsa de ulei, uleiul prea cald, murdar sau de calitate necorespunztoare
poate provoca deranjamente grave n exploatare.
Pentru ungerea turboagregatelor stabile se utilizeaza exclusiv uleiuri
minerale, speciale, cunoscute sub numele de uleiuri de turbine.

Uleiurile de turbine, pe lng proprietatea de a unge suprafata cu

care vine n contact, trebuie s mai ndeplineasc urmtoarele conditii
tehnice:

- densitate mic, pentru a se separa ct mai usor de apa care ptrunde

n ulei;
- temperatura de aprindere ct mai ridicat, pentru a evita aprinderea
vaporilor degajati de ulei n contact cu suprafete calde;
- vscozitatea de 2,55,5oE n functie de organele de uns; la turbinele
cuplate direct cu masina antrenat se foloseste de obicei un ulei de
2,53 oE, iar la cele cuplate prin intermediul unui reductor cu roti
dintate, un ulei de 4,55,5 oE;
- aiciditate si alcalinitate ct mai mic, pentru a nu coroda suprafata cu
care vine n contact;
- cenus rmas dup ardere ct mai putin;
- impurittile mecanice s lipseasc complet;

64
 - rezistent ct mai mare la oxidare n aer, la temperatura de
functionare pn la 70 oC, deoarece prin oxidare creste aciditatea
uleiului si se separ produse solide de oxidare; uleiul se consider
stabil daca dup oxidare indicele de aciditata organic, definit prin
numarul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru
neutralizarea acizilor organici si anorganici dintr-un gram de ulei, nu
depseste valoarea de 0,6 si daca reziduurile dup oxidare nu
depete 0,3 %;
- indicele de saponificare, definit prin numarul de miligrame de
hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor dintr-un
gram de ulei si pentru scindarea si saponificarea esterelor si
lactonelor, s fie ct mai mic;
- durata de dezemulsionare, definita prin timpul necesar pentru a se
separa complet apa cu care a fost n prealabil amestecat, s fie ct
mai mic.

La alegerea uleiului trebuie s se tin seama de prescriptiile fabricii

furnizoare a turbinei.

n decursul exploatarii, sub influenta factorilor externi si interni,

propriettile fizico-chimice ale uleiului se nruttesc.
Prin amestecarea continu a uleiului cu bule de aer, prin solicitrile
termice si mecanice din lagre, prin vaporii de ap condensati n ulei, n contact
cu vaporii acidulati degajati de ulei si prin actiunea catalitic a unor cantitati
infime de metal ros prin frecare, uleiul se altereaz n decursul timpului,
devenind mai vscos, acid, mai nchis la culoare si opac.
Totodat n zonele cu viteza mic de curgere se depune din ulei un
nmol format dintr-un amestec de cca. 44 % ap, 31 % ulei si 25 % reziduuri,
din care 15% e Fe si staniu.

Pentru a reduce procesul de alterare a uleiului, cunoscut si sub numele

de mbtrnire, este necesar s se ia urmtoarele msuri: s se evite spumarea
uleiului; s se evite nclzirea exagerat a uleiului; s se asigure, n rezervor,
conditiile necesare pentru degajarea vaporilor acidulati si evacuarea lor din
rezervor; s se asigure, n rezervor, conditiile necesare pentru separarea apei si
a suspensiilor solide, pentru depunerea lor la fundul rezervorului si evacuarea
lor periodic.
Viteza de alterare a uleiului este la nceput mic, dar creste n timp din
ce n ce mai repede, dup o curb de alur parabolic.

65
 4.7. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE
TURBINE CU ABUR

4.7.1. CONSIDERATII GENERALE

Activitatea de exploatare a instalatiilor de turbine cu abur se face n

general pe baza prescriptiilor firmei furnizoare si a instructiunilor tehnice
interne.
n cazul turbinelor navale se au n vedere si instructiunile Societatilor de
Clasificare cu privire la aceste tipuri de instalatii.

Pornirea, supravegherea si oprirea turbinei sunt operatii ce trebuie

efectuate, astfel nct s se evite:

- deteriorarea imediat sau ulterioar a instalatiei, prin manevre gresite

sau prin suprasolicitarea instalatiei n scopul obtinerii unor
performante superioare celor pentru care a fost proiectat
echipamentul;
- punerea n pericol sau accidentarea personalului de deservire
(exploatare).

Manevrele difer de la un agregat de turbina la altul, n functie de

puterea, tipul constructia, parametrii aburului, schema termic etc.

Activitatea de exploatare se bazeaz ns, pe anumite principii

comune:
- nclzirea progresiv a elementelor metalice n vederea dilatrii
normale, astfel nc s nu apar n nici un moment o diferent de
temperatura prea mare, fie ntre rotor si stator, fie ntre 2 puncte ale
aceluiasi element;
- asigurarea unor drenaje suficiente;
- ridicarea treptat a turatiei;
- trecerea rapid peste turatia critic;
- cresterea treptat a sarcinii;
- functionarea cu parametrii nominali;
- evitarea variatiilor bruste de sarcina;
- urmrirea n mod special a vibratiilor turbinei, a temperaturii uleiului
n lagre, a nivelului n condensator, tancuri de ap tehnic si ulei si
n prenclzitoare;

66
 - interzicerea pornirii pompelor n stare neamorsat si a functionarii
lor ndelungate n gol;
- la punerea n functiune a unei instalatii deservite de 2 pompe, din
care una n rezerv, se probeaz n gol; pentru scurt timp, pe rnd
ambele pompe, se controleaz functionarea lor si se mentine n
functionare o singura pomp;
- neprsirea locului de munc;
- actionarea rapid si precis n caz de avarie;
- citirea datelor de exploatare si nscrierea lor n documentatia de
exploatare n mod constiincios;
- controlul periodic riguros si atent al instalatiilor.

4.7.2. PUNEREA IN FUNCTIUNE A TURBINEI

IN STARE RECE

4.7.2.1. CONTROLUL SI PREGATIREA INSTALATIILOR

PENTRU PORNIRE

La pornirea din stare rece a instalatiei de turbine se vor verifica n

primul rnd urmtoarele:
- jocurile axiale si radiale ale rotorului turbinei, ale reductorului si ale
lagrelor axiale si radiale;
- starea de funct a regulatorului de turatie, a valvulelor cu nchidere
rapid si a limitatorului de turatie;
- cantitatea si calitatea uleiului n tancul de consum;
- alimentarea cu ulei a tuturor organelor deservite (daca nu este
nfundat vreo conduct de ulei);
- posibilitatea manevrrii comenzilor valvulelor, manetelor etc. (daca
nu sunt blocate);
- mobilitatea pompelor n cazul rotirii cu mna si existenta uleiului sau
vaselinei la lagre;
- starea condensatorului: sticla de nivel s fie n stare bun cu
robinetele aferente deschise, nivelul apei n condensator trebuie s
fie cam un sfert din nltimea sticlei de nivel, iar valvulele de golire
din spatiul de ap s fie nchise;
- starea aparatelor de msur si control.

67
 4.7.2.2. PUNEREA SUB PRESIUNE SI INCALZIREA
CONDUCTELOR DE ABUR

n cazul pornirii de la rece a unei turbine, prima operatie o constituie

nclzirea tubulaturii de abur si punerea sub presiune a acesteia. Aceast
operatie trebuie fcut fr grab si atent, pentru a se evita vibratia conductelor,
spargerea garniturilor, smulgerea tubulaturii de pe suporti sau chiar avarii grave
ca lovituri de ap n turbin.
Pentru turbinele de puteri mari, manevra se execut n felul urmtor:
valvulele de drenaj ale tubulaturii de abur, fiind deschise, se deschide treptat
valvula de ocolire a valvulei principale de introductie a aburului, n conduct
intrnd abur n cantitati mici, astfel c presiunea va creste putin, deoarece
debitul de abur intrat este mic, iar drenajele sunt deschise.
n aceast situatie se va realiza ns o bun nclzire a tubulaturii.
n continuare se manevreaz treptat valvula principal de introducere si
se n-chide valvula de ocolire, tubulatura de drenaj rmnnd ns deschis
toat aceast perioad de timp.
Pentru scurtarea timpului de pornire a turbinei, pe parcursul nclzirii
tubulaturii de abur se pune n functiune circuitul de ulei, circuitul de rcire si
condensatie si instalatia de vid, se controleaz functionarea valvulei cu nchi-
dere rapid si n general se execut operatiile de verificare ce se pot efectua
fr s se introduca abur n turbina.
La punerea n functiune a circuitului de ulei se pornesc pe rnd pompele
auxiliare de ulei. nainte de pornirea turbopompei auxiliare de ulei se deschid
succesiv drenajele tubulaturii de alimentare cu abur. Se deschide si se armeaz
valvula cu nchidere rapid a turbopompei auxiliare.
ncercarea tuturor pompelor de ulei se face cu valvula de refulare
nchis. Se verifica daca se realizeaza presiunea nominal, apoi se deschide
valvula de pe conducta de refulare a pompei.
Se urmreste prin vizoare fluxul de ulei n circuit si se controleaz
etanseitatea circuitului.
Pentru pornirea instalatiei de condensare, se deschid valvulele de
aerisire care pun n legtur spatiul de ap al condensatorului cu atmosfera
pentru evacuarea aerului, apoi se umple cu condens dintr-un tanc de rezerv
spatiul de abur al condensatorului pn la un nivel stabilit prin instructiunile
firmei. n continuare se amorseaz (se umplu cu ap) pompele de ap de rcire
si se pornesc pe rnd, urmrind eventualele vibratii sau nclziri anormale. Se
las n functiune una din pompe, asigurand astfel circuitul de ap de rcire prin
condensator.
La unele condensatoare camerele de ap sunt racordate la un ejector
pentru scoaterea aerului si amorsarea circulatiei prin condensator.

68
 Dup ce se d ap la etansrile pompelor de condens, se pornesc pe rnd
aceste pompe, verificndu-se functionarea lor normal. Se mentine n functiune
una din pompele de condens.
Condensul aspirat din condensator este refulat de pompa de condens
prin condensatoarele instalatiei de vid si apoi printr-o conduct de recirculatie
este retrimis n condensator. n acelasi timp, se pun n functiune ejectorul de
pornire si ejectoarele principale urmrindu-se formarea vidului n condensator.
Dac n locul ejectoarelor principale de lucru se utilizeaza pompe de
vid, se asigura apa la aceste pompe si se pornesc pe rnd, iar daca turbina are
ejectoare cu ap se pornesc succesiv pompele de ap ale ejectoarelor. Cnd
vidul n condensator a ajuns la 400450 mbar se nchide valvula de aer si apoi
valvula de abur spre ejectorul de pornire, deoarece acest ejector nu mai
particip la crearea vidului.

4.7.2.3. INCALZIREA TURBINEI SI PUNEREA

SUB SARCINA

Se verifica la vizoarele lagrelor circulatia normal a uleiului prin toate

lagrele.
La pornirea turbinei, uleiul nu trebuie s aib temperatura mai mic de
+35oC, deoarece devine prea vscos si nu asigura o ungere bun a lagrelor.
Cresterea temperaturii uleiului pn la +35 oC se realizeaza datorit frecarii
uleiului de peretii conductelor la o functionare mai ndelungat a pompei
auxiliare de ulei.

Cnd vidul din condensator ajunge la valoarea de 650 700 mbar se

ncepe rotirea turbinei cu virorul.
Turbinele navale auxiliare au un viror cu prghie actionat manual; iar
turbinele principale sunt prevzute cu instalatii de virare electrica. Cu ajutorul
acestora se realizeaza balansarea turbinei conform crtii tehnice.
Pentru realizarea vidului normal de functionare este necesar s se trimit
abur la etansrile de pe arborele turbinei.
Se interzice trimiterea aburului nainte de rotire pentru a evita nclziri
locale. Presiunea aburului de etansare este de obicei 1,22 bar si temperatura
de 150180 oC.
n continuare se deschid drenajele de la labirinti si valvula de alimentare
cu abur a labirintilor.

69
 nainte de aducerea aburului n turbina se verifica daca toate valvulele
de drenaj ale turbinei sunt deschise pentru a se putea elimina condensul care se
formeaz la pornire, pn cnd temperatura rotorului, carcasei si statorului
ajung la valorile de regim.

Cnd vidul ajunge la 800 mbar se poate trece la pornirea turbinei.

Aceast manevr se face n cazul turbinelor navale la comanda primit

prin telegraf, deschizndu-se treptat valvula cu nchidere rapid, astfel c
naintea ajutajelor primei trepte, presiunea aburului s ating o valoare de 10
15 % din valoarea nominal; la aceast presiune rotorul ncepe s se
nvrteasc.

Dup ce a nceput nvrtirea rotorului, urmeaz perioada de nclzire a

turbinei. n acest timp rotorul nvrtindu-se cu turatie redus, aburul care
ptrunde n cantitate redus n turbina nclzeste toate prtile instalatiei.
Dup terminarea perioadei de nclzire a turbinei ncepe mrirea turatiei
rotorului. n mod obisnuit, accelerarea turbinei (cresterea turatiei rotorului) este
de aproximativ 56%/min din turatia nominal.
O atentie deosebit trebuie acordat, trecerii prin turatie critic, la
turbina cu arborii elastici. Atingerea turatiei critice se manifest prin vibratii
anormale ale turbinei.

La arborii elastici, cum sunt arborii turbinei cu actiune, turatia critic

reprezinta cca 7080 % din turatia nominal. Valoarea turatiei critice este
indicat de firma constructoare.
Trecerea prin turatia critic trebuie s se fac repede. Pentru nici un
motiv nu este permis s se opreasc accelerarea rotorului la o turatie apropiat
de turatia critic.
Daca aceast conditie este respectat, la trecerea prin turatia critic nu se
produc vibratii prea mari.
Daca n timpul mririi turatiei apar vibratii anormale, care nu sunt
provocate de turatia critic sau de vreo subarmonic a acesteia, turatia turbinei
trebuie redus pn cnd vibratiile dispar; turbina trebuie mentinut la aceast
turatie sczut timp de 510 min, dup care se reia accelerarea rotorului. n
cazul cnd vibratiile anormale reapar, operatia de micsorare a turatiei si de
continuare a nclzirii la turatia redus trebuie repetat de dou trei ori. Dac, la
ncercri repetate vibratiile nu dispar, turbina trebuie oprit pentru stabilirea si
nl-turarea cauzelor acestor vibratii.

Dup ce turatia turbinei a atins valoarea nominal, se verifica

functionarea sincronizatorului.

70
 Prin actionarea acestuia, turbina poate fi redus la regimul de
functionare n gol, astfel c aburul intrat n turbina cedeaz energie numai
pentru compensarea pierderilor interne, nvingerea frecarilor din lagre,
antrenarea pompei principale de ulei, a regulatorului de turatie si tahometrului.

La mersul n gol se verifica pozitia axial a rotorului. n continuare se

verifica functionarea regulatorului de sigurant. Modul de verificare va fi cel
prescris de ctre firma constructoare.
Daca se constat anomalii n functionarea regulatorului de sigurant sau
a valvulei cu nchidere rapid se opreste turbina pentru remedierea
deficientelor.
Cresterea sarcinii pe turbina se face progresiv cu ajutorul
sincronizatorului, se poate ncrca n medie 5% din puterea nominal pe
minut, respectndu-se indi-catiile firmei constructoare.

n timpul ncrcrii se nchid drenajele, se asigura circulatia apei de

rcire prin rcitoarele de ulei, pn cnd uleiul de ungere si rcire a lagrelor a
atins temperatura 4045oC.

Dup cuplarea elicei (sau generatorului electric), se va face un control

atent al turbinei si a instalatiilor sale anexe, spre a constata daca functioneaza
normal

4.7.2.4. PORNIREA TURBINEI DUPA O

OPRIRE DE SCURTA DURATA
.

Daca turbina a stationat o scurt perioad de timp, n interiorul acesteia

pot avea loc urmtoarele fenomene:
- scade nivelul general de temperatura, da-torit rcirii;
- carcasa se rceste mai repede dect rotorul;
- semicarcasa superioara rmne mai cald dect semicarcasa
inferioara;
- partea inferioara a rotorului se rceste mai repede dect partea
superioara.

Ca urmare n rotor iau nastere tensiuni termice care provoac

nconvoierea acestuia n sus.

71
 Msurile pentru evitarea nconvoierii arborelui datorit rcirii
neuniforme sunt:
- nvrtirea (balansarea) rotorului cu virorul sau cu dispozitivul
manual, dup oprirea turbinei un timp ndelungat (indicat de firma
constructoare);
- nclzirea semicarcasei inferioare, (de exemplu o rezistent electrica
montat sub carcas) un timp care de asemenea este indicat de
furnizor.

4.7.2.5. DESERVIREA TURBINEI CU ABUR IN

REGIM NORMAL DE FUNCTIONARE

n timpul functionarii turbinei, personalul de deservire are ca sarcina

principal urmrirea atent si continu a functionarii acestora, pentru a putea
interveni la momentul potrivit n scopul evitrii accidentelor si avariilor.

Curtenia n instalatie trebuie mentinut n perfect stare.

n acest scop trebuie avut n vedere urmtoarele:
- identificarea imediat a celor mai mici pierderi de ulei sau condens si
luarea unor msuri pentru nlturarea lor;
- curtirea suprafetelor exterioare a instalatiei de praf, ulei, oxizi si alte
impuritti;
- eliminarea oricror posibilitti de ptrundere n articulatiile
sistemului de reglaj sau n interiorul circuitului de ulei a unor
corpuri strine care provoac avarii.

Zgomotul produs de instalatie n timpul functionarii caracterizeaz, ntre

altele, conditiile de functionare.
Orice modificare a zgomotului normal, care este uniform si plin, se
datoreste fie unei schimbri de regim, fie existentei unor defecte. Aparitia unor
zgomote metalice (periodice sau neregulate) zgomote asemntoare celor
provocate de piese care se freac unele de altele, arat existenta unor atingeri
sau chiar a unor gripri n interiorul instalatiei si impune luarea de msuri
urgente.
Dac nu se pot stabili cauzele care produc zgomotele, este necesar s se
opreasc imediat masina.
Pentru ascultarea diferitelor prti ale instalatiei este bine s se foloseasca
aparate speciale precum stetoscoape.

72
 Observarea atent, sistematic si periodic a aparatelor de msur si
control permite att urmrirea modului n care decurge exploatarea, ct si
stabilirea anumitor defecte aprute n functionarea instalatiei.
Parametrii aburului de alimentare se msoar cu aparate montate pe
tubulatura de abur, nainte de valvula principal de introducere.
O deosebit important o prezint cunoasterea presiunii aburului n
camera treptei de reglaj a turbinei (prima treapt a masinii). n mod normal,
aceast presiune creste cu debitul de abur, respectiv cu sarcina masinii.
Manometrul montat la treapta de reglaj permite cunoasterea momentului
n care se produc cresteri bruste de sarcina, cresteri ce pot pune n pericol
lagrul axial.
Piesele fixe (postamentul, suportii lagrelor si altele) nu trebuie s se
deplaseze n timpul functionarii, nici prin efectul vibratiilor masinii, nici
datorit mpingerii din exterior.
Piulitele si suruburile de fixare trebuie strnse n mod periodic, dar nu n
timpul functionarii turbinei, pentru ca prin modificarea strngerii s nu
descentreze masina.
Este necesar s se mentin n permanet posibilitatea de deplasare liber
a unor piese.
Toate pisele care sunt n miscare relativ unele fat de altele (glisierele,
penele de ghidare etc.) trebuie s fie n perfect stare de curtenie si bine unse,
nedeformate si jocuri suficiente.
De asemenea este deosebit de important ca aceste piese s nu fie blocate
prin strngere.
Regimul de lucru al turbinei se recomand s fie ct mai uniform;
atunci, cnd totusi apar variatii, acestea trebuie s fie ct mai lente astfel nct
solicitrile mecanice si termice din instalatie s aib o valoare redus.
Paletele si ajutajele turbinei trebuie s fie n stare bun si ct mai curate;
depunerile de sruri pe paletele mobile provoac dezechilibrarea rotorului si
producerea de vibratii care uneori pot scoate instalatia din functiune.
Vibratiile au o important cu totul deosebit n functionarea turbinei cu
abur.
Stabilirea intensittii vibratiilor la turbinele navale se fcea nainte prin
metode empirice (de exemplu punnd o moned pe muchie pe carcasa masinii);
n prezent astfel de procedee sunt depsite si este necesar ca pe fiecare nav s
se gseasc aparate electronice speciale pentru msurarea vibratiilor turbinei.
Caracteristicile vibratiilor turbinei cu abur (frecventa, amplitudine,
directie) se stabilesc cu aparate speciale numite vibrografe sau vibrometre.
Msurarea vibratiilor se face pe carcasa masinii, n dreptul tuturor
lagrelor turbinei n 3 directii: vertical, transversal si axial.
Dilatarea termica a turbinei prezint o important deosebit pentru
siguranta n functionare att n timpul pornirii ct si n timpul functionarii de
regim.

73
 4.7.3.1. CONDITIILE DE FUNCTIONARE
NORMALA A SISTEMULUI DE REGLAJ

Sistemul de reglaj al turbinei trebuie s satisfac urmtoarele conditii

de lucru:
- s mentin functionarea stabil n gol, cu valvula cu nchidere rapid
complet deschis;
- s asigure, la variatia sarcinii, o deplasare lin (fr socuri) a valvulei
de reglaj;
- la scderea brusc a sarcinii, s mentin o turatie a turbinei care s
nu provoace intrarea n functiune a regulatorului de sigurant;
- s asigure o nchidere etans a valvulei de reglaj; la turbinele cu o
presiune de 90 bar sau mai mare, etansarea nchiderii poate fi
socotit satisfctoare, daca la nchiderea complet a valvulei de
reglaj nu sunt scpri care s provoace cresterea turatiei cu mai mult
de 5% peste turatia nominal;
- gradul de insensibilitate trebuie s fie de max 0,5%, adic sistemul
de reglaj s dea comenzi la valvula de reglaj, cnd turatia variaz cu
cel putin 15 rot/min fat de valoarea nominal;
- regulatorul de sigurant este necesar s produc declansarea turbinei,
cnd turatia depseste cu 10% sau maxim 12% valoarea nominal.

4.7.3.2. FUNCTIONAREA TURBINEI CU ABUR

INCARCATA CU SARURI

Srurile aduse din generatorul de abur se pot depune pe paletajul

turbinei si n labirinti micsornd sectiunea de curgere, fapt ce implic
urmtoarele efecte:
- cresterea nivelului de presiune nainte de treptele pe care s-au depus
srurile, ca si n treptele respective;
- cresterea solicitrilor n paletele ncrcate cu sruri (mai grele)
datorit fortei centrifuge;
- cresterea gradului de reactiune la treptele cu depuneri de sruri;
- mrirea fortei axiale a rotorului, ducnd la solicitarea suplimentar a
lagrului axial si la cresterea treptat a temperaturii sale;
- amplificarea procesului de laminare n inelele de labirinti cu
depuneri;

74
 - schimbarea profilului si a strii suprafetei canalelor dintre palete;
- micsorarea randamentului intern al turbinei, deci cresterea
consumului specific de abur.

Rezult c srurile depuse pe palete nruttesc functionarea sigur si

economic a turbinei.
Cea mai simpl metod pentru constatarea depunerilor de sruri n
turbina este verificarea presiunii p la treapta de viteza (sau treapta Curtis) n
functie de sarcina p.
Firma constructoare trebuie s prezinte pentru fiecare turbina o astfel de
diagram.
Daca turbina nu are treapt de viteza, se verifica presiunea la o treapt
intermediar n functie de sarcina.
Personalul de deservire are obligatia s verifice zilnic daca valorile
presiunii la treapta de viteza sau la treapta intermediar, la sarcina respectiv,
determina n diafragm puncte ce se suprapun pe curba 1 (fig. 51).

Fig. 51. Diagrama presiunii dup treapta de viteza n functie de sarcina:

1 curba trasat pentru turbina curat;
2 curba trasat pentru aceeasi turbina cu depuneri de sruri

Dac dup o functionare mai ndelungat a turbinei, se constat c

punctele rezultate din msurtori se ridic deasupra curbei 1; se deduce c
turbina a n-ceput s se ncarce cu sruri.
ntruct presiunea maxima la roata Curtis sau la treapta intermediar nu
trebuie depsit, nseamn c este necesar reducerea sarcinii maxime (deci a
debitului) pentru a nu forta turbina (curba 2) si trebuie luate msuri de splare a
turbinei de sruri.

75
 4.7.3.3. INTRETINEREA CIRCUITULUI DE ULEI

Conditiile functionarii sigure a circuitului de ulei sunt:

- utilizarea unui ulei de calitate, cu proprietatile fizico-chimice cerute

de firma constructoare;
- utilizarea uleiului la presiunea necesara n diversele puncte ale
circuitului;
- nedepsirea limitelor de temperatura (min 35oC, max 60 oC) si
controlul periodic al circuitului;
- filtrarea n bune conditii a uleiului, att n tanc ct si la umplerea
tancului de ulei;
- controlul periodic chimic si vizual (culoarea si limpezimea) a
uleiului;
- executarea la timp a unor operatiuni ca: turnarea n tanc a uleiului de
completare, purjarea apei decantate din ulei n tanc, nlocuirea
uleiului mbtrnit, dezemulsionarea uleiului prin centrifugare;
- efectuarea probelor sptmnale de functionare a tuturor pompelor
de ulei de pornire si de avarii;

Cu timpul, calitatea uleiului care circul continuu n circuit se

nrutteste datorit mbtrnirii si emulsionrii sale, avnd ca efect scderea
proprietatilor sale lubrifiante si cresterea temperaturii lagrelor.
mbtrnirea uleiului se datoreste oxidrii sale lente n timpul
exploatarii, sub influenta oxigenului din aer si a temperaturii de lucru.
Uleiul mbtrnit are culoarea brun nchis si este tulbure, iar la analiz se
constat cresterea peste valorile normale a acidittii sale organice si a
vscozitatii.
Un continut mare de acizi organici n ulei poate provoca coroziunea
suprafetelor metalice care vin n contact cu uleiul; cresterea vscozitatii uleiului
la temperatura nominal de functionare nrutteste proprietatile sale nominale
de ungere ceea ce duce la cresterea frecarilor n lagre si n final la cresterea
temperaturii lagrelor.

Uleiul mbtrnit produce depuneri de sruri n circuit, datorit oxizilor

precipitati, motiv pentru care uleiul devine tulbure si de culoare nchis.

Pentru prevenirea mbtrnirii rapide a uleiului, este necesar ca

temperatura s nu depseasc maxim 60 oC n nici un punct al circuitului;
temperatura de 45oC trebuie considerat drept temperatura limit care intr n
lagre.

76
 Emulsionarea uleiului se datoreste ptrunderii aburului n uleiul din
lagre prin labirintii de capt ai turbinei, cnd presiunea aburului n labirinti
este prea mare iar inelele deflectoare de abur sunt ineficiente.

Uleiul mpreun cu apa pe care o contine formeaz un amestec tulbure si

destul de stabil numit emulsie, cu proprietati de ungere mai slabe dect ale
uleiului pur, de aceea este necesara separarea apei din ulei adic
dezemulsionarea uleiului.
n tancul de ulei se separ o parte din cantitatea de ap continut de ulei
care rmne la fundul acestuia si trebuie periodic evacuata (purjri scurte
zilnice) prin deschiderea robinetului de golire a tancului.
Daca viteza de ptrundere a apei n uleiul din lagre este mai mare dect
viteza de separare din rezervor, uleiul se emulsioneaz din ce n ce mai mult.

n aceast situatie pentru a nu opri turbina n vederea schimbrii

uleiului, la tancul de ulei se cupleaz o pomp centrifug cu turatie foarte mare
(cca. 18000 rot/min sau mai mult) care face separarea rapid si fortat a apei
din ulei.

Prin aceast metod se ndeprteaz din ulei nu numai apa, ci si srurile

(nmolul) si impurittile adunate de ulei din circuit.
Decuplarea pompei centrifuge se face cnd uleiul s-a dezemulsionat
complet si a devenit iar limpede.

Centrifugarea uleiului cu turbina n functiune nu reprezinta ns dect o

rezolvare momentan a situatiei.

Este necesar ndeprtarea cauzei pentru care uleiul se dezemulsioneaz,

respectiv oprirea turbinei si micsorarea jocurilor n labirinti sau montarea unui
ejector care s aspire aburul din ultima came a labirintilor.

4.7.3.4. CONDITIILE DE FUNCTIONARE

NORMALA A CONDENSATORULUI

Instalatia de condensare trebuie s functioneze n conditii optime pentru

a realiza vidul prescris n scopul reducerii la valori minime a pierderilor mari
de cldur n apa de rcire si a realizrii destinderii normale a aburului n
turbina.

77
 Pentru aceasta, instalatia de condensare necesit:

- functionarea n bune conditii a ejectoarelor cu abur (valoarea

presiunii si debitului la alimentarea cu abur a ejectoarelor s aib
valorile nominale, s nu existe tevi sparte n rcitorul ejectorului), a
pompelor de vid (s aib apa asigurata, s nu vibreze anormal, s
aib ungere bun, s fie revizuite la timp spre a nu functiona cu
uzur mare) sau a ejectoarelor cu ap (pompele de ap s functioneze
normal);
- etansarea corespunztoare a condensatorului fat de aer.
Starea de etansare a instalatiei se poate modifica n cursul
exploatarii; de aceea etansarea circuitului sub vid trebuie verificata
periodic.
Metoda folosit pentru aceast verificare este determinarea vitezei de
nruttire a vidului cu ejectoarele oprite (valvula de aer spre ejectoare
n pozitia nchis), la sarcini apropiate de puterea nominal.
n acest scop se citeste la vacumetru vidul n condensator din minut
n minut, timp de 10 minute si apoi se face media valorilor vidului
pentru perioada celor 10 minute.

Daca etansarea condensatorului fat de atmosfera este

necorespunztoare turbina trebuie programat pentru oprire cu prima ocazie,
n scopul depistrii neetanseittilor printr-o prob hidraulic a ntregului
circuit sub vid si a remedierii acestor neetanseitti.

- mentinerea n stare curat a tevilor si a plcilor tubulare a

condensatorului.
Depunerea de impuritti n tevile condensatorului pe partea de ap
este cauza cea mai frecventa care determina nruttirea vidului.
Aparitia depunerilor n interiorul tevilor duce la micsorarea
transmisiei de cldura n condensator, la reducerea debitului apei de
rcire si n final la nruttirea vidului.
n aceast situatie se impune revizuirea urgent a instalatiei de
eliminare a impurittilor din apa de rcire si efectuarea operatiei de
curtire a tevilor condensator.

Etansarea necorespunztoare a condensatorului fat de ap.

n cursul deservirii, prinderea prin mandrinare n plcile tubulare a unor
tevi se slbeste, iar unele tevi se pot fisura datorit defectelor de material sau
vibratiilor; daca de la ultima treapt a turbinei se rupe o palet aceasta vine cu
viteza n condensator, si poate tia una sau mai multe tevi din rndurile de sus.

78
 n aceste situatii, apa de rcire ptrunde n spatiul de abur al
condensatorului impurificnd condensul si fcnd improprie utilizarea lui n
generatoarele de abur.

Deteriorarea etanseitti spatiului de abur din condensator fat de apa

de rcire se constat prin:

- cresterea nivelului de condens n condensator, la aceeasi sarcina a

turbinei;
- cresterea conductivittii electrice a condensului, datorit srurilor
minerale continute de apa de rcire.
n acest situatie cu prima ocazie se opreste turbina, se deschid
capacele mici ale condensatorului si se face proba hidraulic umplnd cu
ap spatiul de abur al condensatorului, pn la racordul su la turbina; pe
la capetele tevilor defecte va iesi apa.
Aceste tevi se optureaz provizoriu cu dopuri de lemn, urmnd ca la
oprirea mai ndelungat a turbinei toate tevile defecte s fie nlocuite.
Personalul de deservire va trebui s aib ntotdeauna pregtite dopuri
din lemn de fag gata fasonate la strung n form tronconic.

4.7.4. OPRIREA TURBINEI CU ABUR

Oprirea turbinei poate fi programat sau accidental.

La turbinele navale aceast manevr se face la comanda primit prin

telegraf.

Pentru o turbina de putere medie care poate fi utilizata si la propulsia

navei, succesiunea general a manevrelor de oprire programat este
urmtoarea:
- se face proba de functionare a pompei auxiliare de ulei;
- se reduce treptat cu ajutorul sincronizatorului puterea produs de
masin, nchizndu-se valvula de reglaj;
- cnd masina ncepe s functioneze n gol sau la o putere foarte mic
se decupleaz masina antrenat (elice, generator), urmrindu-se
mentinerea stabil a turatiei de mers n gol de ctre sistemul de reglaj
al turbinei;
- se nchid valvulele prizelor si se d abur la labirinti;

79
 - se creaz n condensator o rezerv de condens pn la jumtatea
sticlei de nivel, se deschide recirculatia si se n-chide circulatia
condensului spre rezervorul de ap de alimentare (instalatia de
degazare);
- se opreste complet intrarea aburului n turbina prin manevrarea
valvulei cu nchidere rapid sau prin declansarea manual a
regulatorului de sigurant;
- dup ce turatia rotorului a ajuns la jumtate din valoarea nominal,
se opresc pe rnd ejectoarele prin nchiderea valvulei de admisie a
aburului n ele.

Manevrele de oprire accidental a turbinei (oprire fortat) se execut n

urmtoarele cazuri:

- zgomote si vibratii anormale;

- aprinderea uleiului n circuitul de ulei si imposibilitatea de a stinge
repede focul;
- supranclzirea lagrelor (aparitia fumului la lagre);
- dereglarea regulatorului de turatie;
- aparitia zgomotelor metalice n turbina;
- deplasarea axial a rotorului peste limita maxima admis;
- lovituri de ap;
- scderea nivelului n tanc sub limita inferioara admis;
- scderea brusc a vidului n condensator peste valoarea maxima
admis;
- depsirea valorilor maxime, superioare si inferioare prescrise pentru
parametrii aburului;
- depsirea valorilor maxime prescrise ale dilatrii relative rotorului
fat de carcas;
- depsirea valorii maxime prescrise a diferentei de temperatura ntre
generatoarea superioara si inferioara a corpului de nalt si medie
presiune ale turbinei.

n toate aceste cazuri de avarie, personalul de deservire (ofiterul de cart)

are dreptul s opreasc imediat turbina.

Oprirea accidental trebuie s fie o oprire rapid, pentru a evita

extinderea avariei.

Pentru oprirea rapid se actioneaz butonul de declansare manual a

turbinei, decuplndu-se imediat si masina antrenat (elice, generator).

80
 n continuare se ntrerupe functionarea ejectoarelor prin nchiderea
valvulei de abur.
Vidul se nrutteste repede cnd turbina este declansat si ejectoarele
oprite; din cauza frecarii rotorului cu aerul intrat n turbina, timpul de oprire se
scurteaz simtitor.
Celelalte manevre se execut la fel ca la oprirea programat.

Trebuie mentionat c, n cazul turbinelor navale de propulsie, daca dup

oprire nava va stationa un timp oarecare, turbina trebuie uscat.
Pentru aceasta se nchide aburul la etansrile terminale si se las
deschis comunicatia cu condensatorul; pompa de rcire a acesteia va functiona
un timp mai departe n regim redus cca. 4050min.

Dac turbina se opreste pentru scurt timp, atunci este preferabil s fie
lsat s functioneze n gol prin decuplarea elicei.
Dup oprire trebuie nchis circuitul de ulei, pentru ca uleiul din tancul de
consum s nu treac n tancul de scurgere.

81