Sunteți pe pagina 1din 81

4.

TURBINE CU ABUR
4.1. GENERALITATI
Turbina este o masina termica rotativa care transforma energia
potentiaa a aburuui in energie cinetica si pe aceasta in energie mecanica.
Principiul de functionare al turbinelor cu abur este complet diferit de cel
al masinilor alternative.
Diferenta consta in modul in care lucreaza aburul in turbina, precum si
modul in care se obtine energia mecanica la flansa de putere a acestor masini:
- Miscarea de rotatie este mult mai simpla decit miscarea alternativa,
iar fortele neechilibrate, care apar in miscarea alternativa si produc
vibratii, pot fi eliminate in cazul turbinelor cu aburi.
- Transformarea energetica este continua fapt ce face ca masina sa
dezvolte puteri foarte mari.
- Fortele dinamice sunt doar de tip centrifugal, care se echilibreaza
usor. Forta neechilibrata este incomparabil mai mica decit in cazul
masinilor alternative, iar functionarea turbinelor este mult mai lina.
Acest lucru face ca oboseala materialului sa fie redusa, iar fundatia
turbinei sa fie foarte usoara.
- Punctele de frecare se intilnesc numai in lagare fapt ce duce la un
consum redus de ulei, uzuri reduse si randament mecanic ridicat.

La proiectarea si implicit constructia unei turbine cu abur navale este
necesar a se avea in vedere urmatorii factori principali:
- puterea maxima dezvoltata, pentru a asigura viteza de deplasare a
navei;
- timpul necesar de functionare la putere maxima;
- timpul necesar de functionare la viteza de mars;
- reglarea debitului, presiunii si temperaturii aburului functie de
regimul de functionare;
- timpul de transmisie a puterii la elicea navei;
- cerintele impuse pentru marsul inapoi;
- spatiul limitat in aranamentul salii masini;
- importanta dimensiunilor si a greutatii turbinei;
- etc.
1
4.1.1. E!"LUTIA TURBINEL"R CU ABUR
De la aparitia lor, in secolul al IX lea, turbinele cu abur au avut o
larga raspindire industriala si constructiv, s-au perfectionat in mod continuu.
urbinele s-au impus ca masini de forta principale si au!iliare in
serviciul maritim.
In anul 1""#, inginerul suedez CARL GU#TA! $e LA!AL
construieste o turbina, care consta dintr-o roata cu palete asupra carora
actioneaza aburul trimis cu mare viteza prin intermediul unor a$uta$e
convergent divergente, care inca de atunci s-au numit a%uta%e Lava.
urbina realizeaza turatie mare: %&& rot's., si pentru a putea fi folosita
necesita un reductor de turatie.
urbina este cu actiune si este folosita pentru puteri mici.
In anul 11"(, inginerul englez C&ARLE# AL'ER"N (AR#"N
construieste o turbina multieta$ata cu reactiune cu o turatie de )"( rot's.
*lterior turatia turbinei este adusa in limite convenabile si in perioada
1"+, 1+&#, este folosita ca masina de propulsie pe -ac.tul /*01I2I34.
La evolutia turbinelor si-au adus contributia: americanul CURTI# care
construieste o turbina in care energia cinetica este utilizata in trepte, francezul
RATEAU care construieste turbine multieta$ate, etc.
Prima nava ec.ipata cu turbina, ca masina de propulsie, in 1+&5, a facut
traversarea 3tlanticului in patru zile si $umatate in loc de )+ de zile, cit le
trebuiau navelor propulsate cu masini alternative.
!omparativ cu masinile alternative, turbinele cu abur prezinta
urmatoarele avantae"
a6. din cauza lipsei maselor oscilante pot realiza puteri mari7
b6. neavind piese in miscarea de translatie in contact cu aburul, pot
folosi abur supraincalzit cu temperatura foarte mare7
c6. functioneaza economic si la presiuni mici7
d6. realizeaza turatii mari7
e6. aburul evacuat este complet lipsit de ulei7
f6. consumul de abur nu creste in timp decit in foarte mica masura7
g6. consumul de ulei este foarte redus7
.6. pentru monta$ in sala de masini se foloseste o fundatie de mici
dimensiuni7
i6. realizeaza un cuplu motor uniform7 etc.
)
4.1.). *UNCTI"NAREA TURBINEI CU ABUR
Turbina transforma energia aburului in energie mecanica prin
intermediul unor palete in miscare de rotatie.
Destinderea aburului se face cu ajutorul paletelor care formeaza
rotorul turbinei.
3dmisia aburului in turbina se face prin intermediul unui racord de
admisie. In interior, carcasa este compartimentata cu a$utorul unor diafragme,
montate perpendicular pe a!, in compartimente de presiuni diferite.
In diafragme sunt montate ajutajele in care are loc destinderea aburului
si cresterea vitezei, dupa care aburul este diri$at intre paletele fi!ate pe discurile
rotorului.
8 treapta a turbinei este formata dintr-o diafragma si un disc cu palete.
2umerotarea treptelor se face in ordinea numerelor crescatoare in sensul
scurgerii aburului. *zual, diafragma primei trepte lipseste.
9vacuarea aburului lucrat in turbina se face printr-un racord de
evacuare. 9tansarea dintre diafragma si rotor, in zona trecerii arborelui prin
diafragma, se face cu labirinti. 3cest tip de etansare este numit intermediar
iar etansarea, atunci cind se afla linga prima treapta a turbinei, este numita
labirint de inalta presiune, iar cind este vorba de de cea de linga ultima treapta,
este numita labirint de $oasa presiune.
0otorul turbinei este sustinut de un lagar radial de inalta presiune, fi!at
in partea de intrare a aburului si un lagar radial de $oasa presiune situat in zona
de iesire a aburului. Pozitia a!iala a rotorului este asigurata de catre un lagar
a!ial.
In afara celor specificate, turbinele mai sunt prevazute cu un sistem de
regla$, cu aparate si instrumente de masurare si semnalizare si cu instalatii
au!iliare: de ungere si racire a lagarelor, de condensare a aburului, pentru
preincalzirea apei de alimentare a caldarii si altele.
Generatoru $e aburi+ in$iferent $e tipu sau+ nu face parte $in
instaatia turbinei cu abur.
:omple!itatea instalatiilor au!iliare este cu atit mai mare cu cit puterea
turbinei este mai mare.

#
4.1.,. CLA#I*ICAREA TURBINEL"R NA!ALE
urbinele navale se clasifica dupa cum urmeaza:
a. $upa $estinatia pe care o au a bor$-
- turbine principale sau de propulsie7
- turbine au!iliare.
b. $upa vaoarea presiunii initiae a aburuui-
- turbine supracritice p ; ))% bar7
- turbine de inalta presiune p < %& ))% bar7
- turbine de medie presiune p = %& bar7
- turbine de $oasa presiune p < 1,) ) bar.
c. $upa natura procesuui $e ucru in paete-
- turbine cu actiune sau cu impuls7
- turbine cu reactiune7
- turbine combinate.
$. $upa feu in care se utii.ea.a energia aburuui-
- turbine cu o treapta sau monoeta$ate7
- turbine cu trepte sau eta$e de viteza7
- turbine cu trepte sau eta$e de presiune7
- turbine cu trepte sau eta$e de viteza si de presiune.
e. $upa $irectia $e curgere a aburuui-
- turbine a!iale sau elicoidale7
- turbine radiale centrifuge sau centripete.
f. $upa mo$u $e a$misie a aburuui-
- turbine cu in$ectie totala7
- turbine cu in$ectia partiala.
g. $upa mo$u $e evacuare a aburuui-
- turbine cu condensatie7
- turbine cu contrapresiune7
- turbine cu prize de abur.
/. $upa mo$u $e constructie-
- turbine cu rotor si diafragme sau turbine multicelulare7
- turbine de tip tambur.
(
4.). TURBINE CU ACTIUNE
urbina cu actiune cu o singura treapt> 0turbina Lava1 este reprezentat>
sc.ematic ?n figura 1-
*ig. 1 #c/ema turbinei cu actiune cu o singura treapt2-
1 conduct> de abur7 ) ventil de reglare7 # canal ?n treapta cu
actiune a turbinei Laval pentru distributia aburului7 ( a$uta$7
% palete mobile7 , discul rotorului7 5 canal pentru colectarea
aburului7 " racord de evacuare7 + carcasa turbinei.
%
*ig. ). !ariatia presiunii si a vite.ei aburuui
@n figura ) este reprezentata, la scar> m>rit>, sectiunea 3-1 desf>surat>,
a turbinei Laval, ?mpreun> cu variatia vitezei si a presiunii aburului, care au
loc datorit> destinderii lui ?n a$uta$ul ( si transform>rii energiei sale cinetice,
?n energie mecanica pe paletele active, mobile %. La iesirea din turbina, aburul
este condus prin racordul de evacuare ".
Aetul de abur, cu o presiune &
p
si viteza &
c
, se destinde ?n a$uta$ele
statorului pBn> la presiunea
1
p
, atingBnd viteza
1
c
7 cu aceast> viteza, sub
un ung.i
1

, atac> paletele mobile Cactive6 ale rotorului, c>ruia ?i imprim> o


miscare de rotatie prin transformarea energiei sale cinetice ?n energie
mecanica, datorit> micsor>rii vitezei de la
1
c
la
)
c
.
:unoscBndu-se
1
c
,
1

si viteza tangentiala de miscare a paletelor:


,&
dn
u

=
,
?n care:
d diametrul rotorului, considerat la $um>tatea paletei7
n numarul de rotatii pe minut, efectuate de palete.
Din triung.iul de viteze la introducerea aburului ?ntre palete Cfig. #6,
se determina viteza relativ>
1
#
.
*ig. ,. Triung/iu $e vite.e pentru turbinee cu
actiune cu o singura treapt2
Pentru a nu se produce pierderi la introducerea aburului ?ntre palete,
este necesar ca $etul de abur s> intre tangent la suprafata paletei, astfel ?ncit
1

s> fie egal cu ung.iul f>cut de tangenta la suprafata paletei ?n punctul


de intrare, si planul rotii.
5
Dup> ce curge prin canalul dintre palete, ?n care sufer> o abatere
datorit> profilului curbat al paletelor, aburul p>r>seste canalul cu viteza relativ>
,
)
#
tangenta la ultimul element de suprafata al paletei. eoretic, aceast>
viteza se consider> egal> cu
1
#
, dar datorit> pierderilor prin frecare, este mai
mic> decBt aceasta, micsorare de care se tine seama prin coeficientul de
reducere a vitezei ?ntre paletele mobile

, astfel c>
1 )
# # =
. @n functie de
ungiul de curbur>
( )
) 1
+
se obtine coeficientul

, iar ?n functie de viteza


1
#
rezult> coeficientul m
$
, cu care,
m
$ =
.
3stfel, cu viteza relativa
)
#
determinata si u cunoscut, viteza absolut>
)
c

se obtine, fie din triung.iul de viteze la iesire Cfig. #6, fie analitic:
. cos )
) )
) )
) )
# u u # c + =
Pentru simplificare grafic>, cele ) triung.iuri de viteze se construiesc
?n aceeasi figura Cfig. (6 si alc>tuiesc diagrama de viteze, trasat> ?ntr-un sistem
rectangular, avBnd ca a!e directia tangentiala si cea a!ial>, virfurile
triung.iurilor fiind construite ?n originea sistemului de coordonate. Dalorile
ung.iurilor se noteaz> pe prelungirea vectorilor vitezelor.
a1
o
+&
)
>
"
b1
o
+&
)
<
*ig. 4. 3iagramee $e vite.e pentru turbinee
cu actiune cu o singura treapt2-
!aoarea vite.ei
)
c
repre.inta o pier$ere+ prin micsorarea energiei
transformat2 4n ucru mmecanic+ $atorit2 energiei cinetice ) '
)
)
c + cu care
aburu iese $intre paete. (entru ca aceast2 energie cinetica re.i$ua2 s2
fie minima este necesar ca u
c
) 0componenta tangentiaa a vite.ei
)
c
1 s2 fie
nu2+ a$ic2 iesirea aburuui s2 se fac2 4n panu a5ia+
o
+&
)
= si
&
)
=
u
c
.
:unoscBnd din diagrama de viteze ung.iurile
1

si
)

se poate
determina forma paletei, dictat> de faptul c> teoretic
1 )
# # =
, ceea ce conduce
la constanta sectiunii canalului dintre palete, realizat> prin: l>timea canalului
b < constant
( )
) 1

si ?ngrosarea profilului paletei ?n mi$locul ei Cfig. #6,
?n asa fel ?ncBt partea conve!> a unei palete s> fie concentric> cu cea concav> a
paletei vecine.
Deoarece aburul iese din a$uta$e cu viteze mari, este necesar ca muc.ia
de intrare a paletelor s> fie ascutit> cu o grosime de &,)E&,# mm.
Lucrul mecanic util efectuat de c>tre o cantitate unitar> de abur, sau
c>derea termica util> u
h
a turbinei, este:
( )
u u u u
c c u h l
) 1
= =
+
?n care semnul plus sau minus se consider> dup> cum
o
+&
)
< , sau
o
+&
)
> .
Lucrul mecanic specific, teoretic, de destindere a aburului ?n a$uta$e, ?n
cazul ine!istentei pierderilor, respectiv prin considerarea vitezei teoretice t
c
1 ,
ptr
&
)
= c
, se determina cu relatia:
[ ] %g &
c
l
t
t
'
)
)
1
=
:>derea termica teoretic> a turbinei, daca &
i
este entalpia aburului la
intrarea ?n a$uta$ele statorului, iar
1
i
est entalpia la iesirea din acesta este:
)
)
1
1 &
t
t t
c
i i l h = = =
0andamentul turbinei, la periferia rotorului este:
( )
)
1
) 1
)
t
u u
t
u
t
u
u
c
c c u
l
l
h
h

=
= = =
Pentru a se obtine randamentul la periferia rotorului ?n functie de
parametrii caracteristici, din triung.iurile de viteza Cfig. (6 se determin>:
u #
c c
u
+ =
= =
1 1
1 1 1
cos
cos

-ptr
o
+&
)
< :
7 cos
cos
) )
) ) )
u #
c c
u
=
= =

-ptr
o
+&
)
> :
( )
u #
c
c
o
u
+ =
= =
=
) )
) )
)
cos
1"& cos

) )
1 1
) 1
cos
cos

#
#
c c
u u
+
+ =
=
:onsiderBnd:
1 )
# # =
,
1 )
=
si
u c
#
=
=
1 1
1 1
cos
cos


1&
relatia devine:
( )( ) u c
c c
u u
+ =
=
1 1
) 1
cos 1
Prin luarea ?n considerare a coeficientului

de reducere a vitezei ?n
a$uta$, viteza real> a aburului este:
[ ] s m c c
t
'
1 1
=
Fe va obtine:
( )
1 1
1
)
cos
1 )
c
u
c
u
u


+ =


din care se observa dependenta randamentului la periferia rotorului de
raportul dintre viteza periferic> a rotorului si viteza de intrare a aburului ?n
paletele active,
,
1

=
c
u
f
u

celelalte m>rimi considerBndu-se constante pentru


un anumit tip de turbina.
Daloarea ma!ima a randamentului se obtine din anularea derivatei
acestuia:
( )
( ) & 1 (
cos 1 )
1
)
1
)
1
= +
+ =
=

c
u
c
u
d
d
u

din care, valoarea raportului


1
' c u
, pentru care u

este ma!im, rezult>"


)
cos
1
1

=
c
u
cu care, se determina e!presia randamentului ma!im la periferia
rotorului:
( )
1
)
)
ma! .
cos 1
)
1


+
=
u
11
La o turbina lipsit> de frecari, pentru care
1 =
si
1 =
si pentru un
ung.i
&
1
=
, rezult>:
1
ma! .
=
u

7
)
1
1
=
c
u
7
)
1
c
u =
la o astfel de turbina teoretic>, ?ntreaga c>dere termica se transform> ?n
lucru mecanic.
*ig. 6. 3iagrama i7s a turbinei cu actiune
@n figura % avem:
- G
o
i - entalpia de frBnare7 t
A'
- destindere adiabat>7 A' -
destindere politrop>7 a
h
- pierderi ?n a$uta$7 p
h
- pierderi ?n
palete7 ap
h
- alte pierderi.
Destinderea ?n a$uta$e are loc dup> izotropa t
A'
care reprezinta c>derea
teoretic> a treptei sau c>dere adiabat>. @n realitate transformarea are loc dup>
curba A' ?ntrucBt ?n a$uta$e au loc pierderi ?n special prin frecare: a
h
.
Datorit> pierderilor ?n palete transformarea are loc dup> izobara '!
?ntrucBt intervin pierderile ap
h
.
1)
Deoarece nu avem destindere ?n palete ar trebui ca viteza teoretic> s>
r>mBn> constanta
( )
1 )
# # =
, ?n realitate datorit> pierderlor ?n palete
1 )
# # =
7

- coeficientul de reducere a vitezei ?n palete, avBnd ?n totdeauna o valoare


subunitar>.
Daca avem ?n vedere si pierderile reziduale ap
h
, punct real de iesire al
agentului termic din treapt> este punctul D.
4.). TURBINE CU REACTIUNE
urbinele cu reactiune, la care destinderea aburului din a$uta$e este
continuat> si ?n palete, prezint> caracteristici constructive speciale, care o
deosebesc de turbina cu actiune.
3burul livrat de c>ldare, cu presiunea &
p
si viteza absolut> &
c
,
p>trunzBnd ?n turbina cu reactiune, a c>rei sc.em> este prezentat> ?n figura ,,
se repartizeaza pe ?ntreaga circumferint> a acesteia, admisia fiind total>, pentru
ca prin destinderea treptat> ?n paletele fi!e #, prinse ?n carcas> si ?n paletele
mobile ), fi!ate pe suprafata rotorului ( Cconstruit dintr-un tambur6, s>
p>r>seasc> turbina, avBnd presiunea p si viteza absolut>
)
c
.
1#
*ig. 8. #c/ema turbinei cu reactiune-
1 9 a%uta%: ) 9 paete mobie: , 9 paete fi5e: 4 9 rotor: 6 9 arbore
reapta de presiune cu reactiune se compune dintr-un rBnd de palete
fi!e, urmat de unul de palete mobile.
@n timp ce ?n paletele fi!e presiunea scade, iar viteza absolut> creste
datorit> destinderii , ?n paletele mobile scade, atBt presiunea cBt si viteza
absolut> a aburului, producBndu-se ?n sc.imb lucru mecanic prin m>rirea
vitezei relative a aburului.
1(
urbina cu reactiune reprezinta deci, o turbina cu trepte de presiune cu
randament ?mbun>t>tit si la care variatia presiunii paletelor de-a lungul turbinei
este uniform>, prin consumarea, ?n paletele mobile, a unei fractiuni
)
t
h
din
c>derea termica total> a treptei t
h
.
Hradul de reactiune se e!prim> prin raportul:
) 1
) )
t t
t
t
t
h h
h
h
h
+
= =
unde:
-
1
t
h
- c>derea termica teoretic> datorat> destinderii aburului ?n
paletele fi!e, care, conducBnd la cresterea vitezei absolute cu care
aburul loveste paletele mobile, produce forta prin actiune Cefect de
actiune67
-
)
t
h
- c>derea termic> teoretic> datorat> destinderii ?ntre paletele
mobile, care, prin cresterea vitezei relative a aburului, conduce la
producerea fortei prin reactiune C efect de reactiune6.
@n general, toate turbinele cu abur a!iale se construiesc cu un anumit
grad de reactiune, prin conventie considerBndu-se turbine cu trepte de actiune,
acelea la care
1% , &
si cu trepte de reactiune, cele la care
1% , & >
.
Pentru a se produce destinderea, spatiul dintre paletele mobile
formeaz> a$uta$e convergente, realizate prin sc>derea ung.iului spre iesire,
1 )
<<
Cfig. "6, iar muc.ia de intrare a paletei se face rotun$it>, deorece
destinderea aburului ?n a$uta$e fiind redus>, viteza la intrare ?ntre palete este si
ea mic>.
*ig. ;. (ro$ucerea v<rte%eor 4ntre paetee turbinei cu actiune
1%
*ig. =. #c/ema $e principiu si $iagrama $e vite.a pentru
o treapt2 a turbinei cu reactiune
:onsecintele sc>derii presiunii ?n paletele mobile ale turbinei cu
reactiune sunt:
16 necesitatea admisiei totale, datorit> faptului c> sub actiunea
diferentei de presiune, aburul curge prin toate spatiile disponibile7
)6 pierderi mici ?n paletele mobile, deoarece spatiul dintre palete
este ocupat ?n ?ntregime de abur, neproducBndu-se zone de
vBrte$uri marginale, e!istente la turbinele cu actiune Cfig. 567
#6 prezenta fortei a!iale e!ecutat> asupra rotorului ?n sensul sc>derii
presiunii, adic> ?n sensul curgerii aburului si care trebuie
compensat>.
@n paletele fi!e ale unei trepte de turbina cu reactiune, prezentat>
sc.ematic, ?mpreun> cu diagrama vitezei, ?n figura ", aburul p>trunde cu
viteza absolut>
)
c
de iesire din paletele mobile ale treptei precedente pentru
a le p>r>si cu viteza absolut> ma$orat>
1
c
, dependent> de viteza teoretic> t
c
1 .
1,
:u aceste preciz>ri, c>derea termica teoretic>, respectiv lucrul mecanic
specific, teoretic, de destindere a aburului ?n paletele fi!e ale treptei, are
e!presia:
) )
)
)
)
1
)
)
)
1
1 & 1 1
c
c
c c
i i l h
t
t t

=
= = =

:>derea termica teoretic>, sau lucrul mecanic specific, teoretic, rezultat


din destinderea aburului ?ntre paletele mobile, prin care viteza lui relativ> creste
de la
1
#
la t
# #
) )
=
C

fiind coeficientul de reducere a vitezei datorit>


pierderilor prin frecare6 este:
)
)
)
1
)
)
)
1
)
)
) 1 ) )
#
#
# #
i i l h
t
t t

=
=

=
= = =

:>derea termica teoretic>, sau lucrul mecanic specific teoretic, total,


corespunz>toare destinderii aburului ?n ?ntreaga treapt> a turbinei este:

+ =
= + = =
)
1
)
)
)
)
)
)
)
1
) 1
)
1
#
#
c
c
h h l h
t t t t

Pentru cazul obisnuit
)% , & =
, de repartizare egal> a c>derii termice
totale a treptei pe paletele fi!e si mobile,
) 1 1 &
) 1
i i i i
h h
t t
= =
= =
din triung.iurile de viteza, devenite egale Cfigura "6, rezult>:
7
) 1
# c =

7
) 1
=

7
1 )
# c =

7
1 )
=

=
rezult>:
)
1
)
)
1
#
c
l h
t t
= =

15
9!presia lucrului mecanic specific util, respectiv a c>derii termice utile
stabilit> pentru treapta turbinei cu actiune, are valabilitate si pentru treapta cu
reactiune:
( )
u u u u
c c u h l
) 1
+ = =
sau, tinBnd seama de diagrama vitezei Cfigura "6:
1 1 1 1
) ) 1
cos cos c u c
# c c
u u u
+
= = +
rezult>:
( ) u c u l
u
=
1 1
cos )
Daloarea ma!ima a lucrului mecanic specific util, determinat prin
conditia:
& =
du
dl
u
,
se obtine pentru:
u c =
1 1
cos

adic> 1
1
cos
c
u
:
( )
)
1 1 ma! .
cos c l
u
=
0andamentul la periferia rotorului, pentru turbina cu reactiune:
( )
)
1
)
1
1 1
cos )
#
c
u c u
h
h
l
l
t
u
t
u
u

=
= = =

:onsiderBnd un coeficient de pierderi


( ) 1 ' 1
)
= si tinBnd seama, din
diagrama de viteza Cfigura "6, de relatia:
)
1 1
)
1
)
1
cos ) u u c
c #
+
=

,
1"
relatia devine:

=
1
1
1
1
1
1
cos )
cos )
c
u
c
u
c
u
c
u
u
Pentru cazul coeficientului de pierderi

constant si al ung.iului
1


invariabil, u

Cdependent numai de raportul


1
' c u
6 este pentru
& '
1
= c u

Cadic> u<&6, respectiv
& =
u

si creste pBn> la valoarea ma!ima


corespunz>toare raportului
1 1
cos ' = c u
:
( )
( )

+
=
)
1
)
1
ma! .
cos
cos
u
Deci randamentul la periferia rotorului are valoarea ma!ima teoretic>
1 =
u

, pentru
&
1
=
Ii
1 =
, respectiv
& =
, caz ?n care viteza periferic> u
este valoric egal> cu viteza absolut>
1
c
.
1+
*ig. >. 3iagrama i7s pentru turbina cu reactiune
Destinderea ?n a$uta$e de la &
p
la
1
p
se face teoretic dup> dreapta
t
A'
cu c>derea de entalpie a
h
. @n realitate destinderea este politrop> dup>
oblica A' conducBnd la pierderi ?n a$uta$e a
h
.
@n palete are loc o destindere de la
1
p
la
)
p
. eoretic aceast>
destindere are loc dup> izotropa t
'!
cu c>derea de entalpie p
h
. @n realitate
destinderea are loc dup> curba '! conducBnd la pierderi ?n palete p
h
.
Iesirea agentului termic ?n treapt> se face ?n realitate ?n pctul D, aceasta
pentru c> agentul respectiv sufer> o ?nc>lzire izobar> datorit> altor pierderi
printre care principal> este pierderea rezidual> ap
h
.
4.,. (IER3ERI 3E ENERGIE TER?ICA
IN TURBINA CU ABUR
@n timp ce procesul teoretic care are loc ?n turbina cu abur este o
destindere adiabat> reversibil>, de la presiunea &
p
, cu care aburul a$unge la
turbina, pBn> la presiunea de evacuare c
p
, procesul real, ?n care se tine seama
de e!istenta diferitelor pierderi, poate fi considerat, datorit> curgerii aburului
prin turbina, ca fiind reprezentat printr-o destindere adiabat> ireversibil>, cu
crestere de entropie.
Pierderile turbinei cu abur, datorit> c>rora lucrul mecanic real este mai
mic decBt cel teoretic, sunt clasificate astfel:
1. pierderi interne:
- h - pierderi ?n ventilele de reglare7
- a
h
- pierderi ?n a$uta$ele statorului C?ntre paletele directoare67
- p
h
- pierderi ?ntre paletele mobile7
- e
h
- pierderi prin energia cinetica rezidual>7
- fv
h
- pierderi prin frecare si ventilatie7
- mu
h
- pierderi prin umiditate7
-
h
- pierderi prin sc>p>ri de abur interioare C?ntre trepte67
). pierderi e!terne:
- et
h
- pierderi prin sc>p>ri de abur ?n e!terior Cprin etans>rile
terminale67
- m
h
- pierderi mecanice7
- rc
h
- pierderi prin radiatie si conductivitate.
)&
4.,.1. (IER3ERI INTERNE
(ier$eri 4n ventiee $e regare+ h . Fc.imbarea de directie si variatia
brusc> de sectiunii, pe care le sufer> aburul la trecerea prin ventilele de reglare,
?nainte de intrarea ?n turbina, reprezinta un proces de laminare, datorit> c>ruia
are loc c>derea de presiune
& &
p p p =
Cfigura 1&6, care provoac> pierderea
de energie termica h cu care se micsoreaz> c>derea termica disponibil> t
(
.
*ig. 1@. Repre.entarea 4n $iagrama i7s a pier$erii $e energie
termica prin aminarea aburuui 4n ventiee $e regare
Pierderea de presiune prin ventilele de reglare se e!prim> ?n fctie de
presiunea aburului si de ventil.
3fectBnd c>derea termica a ?ntregii turbine, pierderile prin ventilele de
reglare nu intervin ?n procesul termic al unei trepte considerate individual, ele
neinfluientBnd randamentul periferic sau interior al unei trepte, ci numai
bilantul energetic global al turbinei.
(ier$erie 4n a%uta%ee statoruui+ a
h
. Provocate atBt de misc>rile
turbionare ale particulelor de abur, cBt si de frecarea particulelor de abur ?ntre
ele si de pereti, pierderile de energie cinetica a aburului ?n a$uta$e sunt traduse
)1
prin micsorarea vitezei absolute de iesire a aburului din a$uta$e, determinata
prin coeficientul de reducere a vitezei

.
Datorit> pierderii de enrgie cinetica, transformat> ?n energie termica a
aburului, entalpia acestuia la iesirea din a$uta$
1
i
, este mai mare decBt cea
teoretic>
1
i
Cfigura 116.
a6
b6
*ig. 11. Repre.entarea 4n $iagrama i7s a pier$erior $e enrgie
termica 4ntr7o treapt2 $e turbina cu abur-
a1 9 cu actiune: b1 9 cu reactiune
))
(ier$eri 4ntre paetee mobie+ p
h
. Principalii factori care provoac>
pierderi ?ntre paletele mobile sunt:
- la intrarea ?ntre palete, ciocnirea cu muc.ia paletei provoac>
micsorarea vitezei aburului, atBt prin aparitia unei zone de curgere
laminar>, cBt si datorit> ramific>rii $etului pe cele dou> fete ale
paletei7
- frecarea $etului de abur de suprafetele paletelor, consumBnd o parte
de energie, conduce la pierderi care reprezinta ) J din pierderile
totale7
- admisia partial> a aburului ?n paletele mobile Cfigura 1)6 creeaz>,
prin vBrte$urile formate datorit> faptului c> nu tot spatiul dintre
palete este ocupat de abur7
- sc.imbarea directiei $etului de abur la trecerea printre palete, datorit>
devierii acestuia cu ung.iul ( )
) 1
1"& + =
o
Cfigura 1#6, conduce
la formarea unor scurgeri de abur spre suprafata conve!> a paletei.
*ig. 1). A$misia partia2 a aburuui 4n turbin2
)#
*ig. 1,. Ung/iu $e abatere a %etuui $e abur 4ntre paetee mobie
otusi acesti factori sunt luati ?n considerare prin coeficientul de
reducere a vitezei

, care indic> sc>derea vitezei relative reale de iesire a


aburului dintre paletele mobile, fat> de viteza teoretic>.
:a si la a$uta$e, pierderile de energie cinetica dintre paletele mobile,
transformBndu-se ?n energie termica acumulat> ?n abur, entalpia real> a
acestuia la iesire din paletele mobile Cpunctul ) din diagramele i-s ale figurii
116 este mai mare decBt cea din cazul teoretic.
Deoarece pierderile din palete sunt cu atBt mai mari cu cBt raza de
curbur> r a profilului paletei este mai mic>, pentru diminuarea lor trebuie ca
?ntre elementele constructive Cfigura 1#6 ale paletei s> e!iste relatia:
) 1
sin sin +
=
r
t
(ier$eri prin energie cinetica re.i$ua2+ e
h
. 9nergia cinetica cu
care aburul p>r>seste o treapt> a turbinei, datorit> vitezei pe care o are,
constituie pentru treapta respectiva pierderea rezidual>:
[ ] %g &
c
h
e
'
)
)
)
=
care contribuie de asemenea la cresterea entalpiei aburului, respectiv la
micsorarea lucrului mecanic produs pe treapt> Cfigura 1#6.
La turbina cu mai multe trepte, energia cinetica rezidual> a unei trepte
poate fi refolosit> partial, sau total, ?n treptele urm>toare, ea fiind ?ns> total
pierdut> ?n cazul rotilor de regla$, a treptelor care lucreaz> cu admisie partial>,
sau dup> care e!ist> un salt de diametre, precum si la ultima treapt> a
turbinei.
Deoarece volumul specific mare al aburului necesit> valori ridicate ale
vitezei de trecere, pierderea ultimei trepte atinge valori mari, raportate la
c>derea termica teoretic> total> a turbinei.
(ier$eri prin frecare si ventiatii+ fv
h
. Prin miscarea rotorului ?n
mediul de abur, frecarile care apar dau nastere la curenti secundari, conducBnd
la pierderi de lucru mecanic necesar ?nvingerii frec>rii.
@n cazul admisiei partiale Cfig 1)6, paletele mobile a$ungBnd ?n dreptul
zonelor lipsite de a$uta$e, aspir> abur din aceste zone, trecBndu-l dintr-o parte a
)(
coroanei de palete ?n cealalt> parte a ei, pe seama unui consum inutil de
lucru mecanic, corespunz>tor pierderilor prin ventilatie.
Puterea necesara pentru ?nvingerea pierderilor prin frecare si ventilatii,
fv
P
, care, obisnuit se determina ?mpreun>, se obtine cu relatia:
( ) [ ]
1&
1 ,1 , & &5 , 1
#
% , 1 )

+
= + =
v
u
% l d d
P P P
v f fv

unde: - un coeficient dependent de starea aburului, care pentru


aburul mult supra?nc>lzit are valoarea unitar>7
d diametrul mediu al rotorului7
l lungimea medie a paletei7
u viteza periferic> a rotorului7
v volumul specific al aburului7
K numarul de rBnduri de palete al rotii7

- gradul de admisie a aburului ?n a$uta$e.


(ier$eri prin umi$itate+ um
h
. @n zona din turbinei care lucreaz> cu
abur umed, pic>turile de ap> continute de abur, nefiind supuse destinderii, nu
particip> la realizarea de lucru mecanic.
Pic>turile de ap> antrenate de abur, avBnd din cauza densit>tii mai mari,
viteza a
c
1 Cfigura 1(6, ?nclinarea vitezei lor relative este diferit> de ?nclinarea
vitezei aburului
1
#
Ccu ung.iul 6, muc.ia de atac a paletelor fiind ciocnit>
de c>tre pic>turi, este erodat>, prin aceast> ciocnire producBndu-se si o
component> de frBnare a paletelor.

a6 b6
)%
*ig. 14. Actiunea umi$itatii aburuui asupra paeteor mobie ae turbinei-
a1. 9 cu actiune: b1 9 cu reactiune
Pierderile prin umiditate se determina ?n functie de c>derile termice ale
turbinei ., ?n care se iau ?n considerare toate pierderile, mai putin cele prin
umiditate, si de media titlurilor aburului, ?nainte si dup> treapta turbinei:
( )[ ] %g & x h h
um
' 1 =
(ier$eri prin sc2p2ri $e abur interne+
h
. Datorit> diferentelor de
presiune e!istente ?ntre diferite spatii ale turbinei, ?ntre acestea se produc
curgeri de abur nediri$ate, aburul astfel sc>pat amestecBndu-se cu aburul destins
?n a$uta$e sau palete directoare, ?i m>reste entalpia provocBnd pierderile de
energie termica prin sc>p>ri, avBnd valoarea pentru 1 Lilogram abur:
( )
) 1
i i
)
)
h
sc

=
unde: -
[ ] s %g )
sc
'
- debitul de abur sc>pat prin interstitii7
-
[ ] s %g ) '
- debitul total de abur7
-
[ ] %g & i i ' ,
) 1
- entalpia aburului sc>pat, ?nainte si dup>
interstitiu.
Debitul de abur sc>pat prin interstitii se obtine prin aplicarea entalpiei
continuit>tii, $etului de abur:
[ ] s %g
v
c
A )
sc
' =
unde:
A
- suprafata interstitiului7
c viteza aburului ?n interstitiu7
v volumul specific al aburului din interstitiu.
La turbina cu actiune, aceste pierderi, care apar ?ntre cele ) fete ale
diafragmei aflate la presiuni diferite, se datoresc sc>p>rilor de abur prin $ocul
dintre diafragm> si arbore Cfigura 1%6 si se determina individual pentru fiecare
treapt>.
),
*ig. 16. (ier$eri prin sc2p2ri+ a turbina cu abur cu actiune
*ig. 18. (ier$eri prin sc2p2ri+ 4ntr7o treapt2 a turbinei cu abur cu
reactiune-
1. 9 paet2 fi52: ) 9 paet2 mobi2
@n cazul turbinei cu reactiune, pierderile prin sc>p>ri sunt provocate de
aburul care trece, atBt prin interstitiile dintre paletele mobile si stator Cfigura
1,6, cBt si prin cele dintre paletele fi!e si rotor.
Pentru diminuarea acestor pierderi se utilizeaza # sisteme de etansare:
labirinti, inele de grafit si etansare .idraulic>.
4.,.). (IER3ERI EATERNE
(ier$eri $atorit2 sc2p2rior $e abur prin etans2rie terminae+ et
h
.
Datorit> diferentei de presiune dintre spatiul dintre interiorul carcasei
turbinei si cel din e!teriorul ei, ?ntre carcas> si arbore, la capetele de iesire ale
)5
acestuia din turbina, apar sc>p>ri de abur. 3tBt aburul sc>pat spre e!terior, cBt
si pierderile de energie termica et
h
corespunz>toare, se calculeaza similar celor
interne si se diminueaz> prin realizarea unor etans>ri adecvate.
La cap>tul de evacuare al turbinei cu condensatie, prezenta vidului ?n
turbina, conduce la tendinta de p>trundere a aerului din e!terior ?n turbina,
foarte d>un>toare prin ?nr>ut>tirea vidului din condensator, deci sc>derea
randamentului ?ntregii instalatii. Din aceast> cauz>, ?n mi$locul etans>rii de
$oas> presiune Cfigura 156 se introduce o saltea de abur sub presiunea de 1,#E)
bar, prin preluarea unei p>rti din aburul sc>pat ?n etansarea de ?nalt> presiune.
*ig. 1;. Leg2tura $intre etans2rie terminae ae
turbinei cu abur+ cu con$ensatie-
1, ) etansare terminal> de ?nalt>, respectiv $oas> presiune7
# conduct> de leg>tur> ?ntre etans>rile terminale.
(ier$eri mecanice+ m
h
. 8 parte din puterea obtinuta la arborele
turbinei se consum> prin frecarea ?n lag>re, sau prin antrenarea mecanismelor
au!iliare Cpompa de ulei, regulator etc.6, conducBnd la pierderile mecanice de
energie termica, a c>ror valoare, e!primat> ?n procente din puterea turbinei si
determinata e!perimental, este cuprins> ?ntre 1& si 1)J la turbinele de 1&&..)&&
KM, la cele de peste )& NM fiind sub 1," J.
(ier$eri prin ra$iatie si con$uctivitate+ rc
h
. Datorita flu!ului termic
propagat spre e!terior prin radiatie si conductivitate, aceste pierderi pot fi
negli$ate, valoarea lor fiind mult diminuat> prin izolarea corespunz>toare a
carcasei turbinei.
)"
4.4. TURBINA CU TRE(TE 3E (RE#IUNE
@n scopul ma$or>rii randamentului, care, atBt la turbina Laval cBt si la
roata :urtis, are valori sc>zute din cauza pierderilor importante ?n a$uta$e si
palete Cdatorate vitezei foarte mari pe care o obtine aburul prin destinderea lui
total> ?ntr-un singur rBnd de a$uta$e6, ?n turbina cu actiune cu trepte de presiune
destinderea aburului se realizeaza fractionat, prin ?mp>rtirea c>derii de presiune
?ntr-un numar de trepte.
Prin repartitia c>derii termice totale pe treptele turbinei, se realizeaza
viteze periferice corespunz>toare si pierderile prin frecare fiind mai mici, se
obtin randamente ?mbun>t>tite.
8 treapt> de presiune este constituit> dintrun rBnd de a$uta$e, urmat de
unul de palete mobile.
*ig. 1=. #c/ema turbinei cu actiune cu , trepte $e presiune-
1 a$uta$7 ) palet> mobil>7 # disc7 ( arbore7 % diafragm>7 , carcas>
)+
*ig. 1>. 3estin$erea aburuui 4n turbina cu i trepte $e presiune
urbina cu actiune cu trepte de presiune Cfigura 1"6 este format> dintr-o
alternant> de a$uta$e 1, practicate din diafragmele %, fi!ate ?n carcasa ,, si
de paletele mobile ), sustinute de mai multe discuri #, fi!ate pe arborele
turbinei (.
urbina fiind a!ial>, aburul circul> ?n lungul turbinei, paralel cu a!ul ei,
destinzBndu-se din treapt> ?n treapt>. Presiunea aburului scade ?n a$uta$e si
r>mBne constanta ?n palete, iar viteza absolut> creste ?n a$uta$e, prin
destinderea aburului si scade ?n palete, producBndu-se lucru mecanic. Din
reprezentarea variatiei presiunii si vitezei Cfigura 1"6 se constat> c> turbina cu
actiune cu trepte de presiune reprezinta combinarea mai multor turbine cu
actiune cu o singura treapt>, trensform>rile de energie avBnd loc similar, dar
repetat la fiecare treapt>.
Destinderea aburului avBnd loc de-a lungul ?ntregii turbine, datorit>
cresterii volumului s>u specific, dimensiunile paletelor se m>resc la fiecare
treapt>.
@n diagrama dinamic> din figura 1+ este reprezentat> destinderea
aburului de la presiunea &
p
la c
p
, atBt ?n a$uta$ele fi!e ale unei turbine cu
actiune cu o singura treapt>, caz ?n care aria ?nc.is> a diagramei reprezinta
lucrul mecanic de destindere l, cBt si destinderea realizat> fractionat, ?n i trepte
ale unei turbine cu actiune cu trepte de presiune, suprafata ?nc.is> fiind
compus> din lucrurile mecanice:
. ,..., ,
) 1 i
l l l
@n primul caz, considerBnd viteza absolut> de iesire a aburului dintre
paletele mobile
&
)
= c
, viteza absolut>
1
c
de intrare a aburului ?ntre paletele
mobile, produs> pe seama lucrului mecanic de destindere, are e!presia:
[ ] s m l c ' )
1
=
#&
Daca ?ntre valorile lucrurilor mecanice, produse prin destinderea
aburului ?n cele i trepte ale turbinei cu actiune cu trepte de presiune, e!ist>
relatia:
i
l
l l l l
i
= = = = =
# ) 1
valoarea vitezei absolute de intrare ?n fiecare treapt> este:
i
c
i
l
l c
i i
1
)
) = = =
*ltima relatie arat> c> vitezele absolute ale aburului la intrare ?ntre
paletele mobile ale turbinei cu actiune cu trepte de presiune sunt mai mici cu
i decBt viteza
1
c
corespunz>toare turbinei cu actiune cu o singura treapt>,
functionBnd ?ntre aceleasi presiuni e!treme.
:oncomitent cu micsorarea vitezelor absolute, se micsoreaz> atBt
vitezele periferice u cBt si pierderile ?n palete, o dat> cu care, randamentul
turbinei cu mai multe trepte creste7 numarul treptelor este ?ns> limitat de
ma$orarea pierderilor prin frecare.
Turbina cu actiune cu treptee $e presiune formate $in trepte $e
vite.a+ are pe fiecare disc al rotorului, respectiv ?n fiecare treapt> de presiune,
mai multe coroane de palete mobile, ?ntre care se g>sesc paletele fi!e,
directoare.
3vBnd putine trepte de presiune, ma!im (, datorit> faptului c> ?n treptele
de viteza se realizeaza o c>dere adiabatic> mare, acest tip de turbina este
ieftin, dar prezentBnd randament slab se utilizeaza numai la serviciile au!iliare.
Turbina cu trepte $e presiune cu roat2 $e rega%+ prezint> ?n fata
discului primei trepte de presiune o distanta mai mare %E1% cm, ?naintea
c>reia se g>seste o roat> cu trepte de viteza, obisnuit dou>.
Deoarece ?n treptele de viteza are loc o c>dere mare de presiune, acest
tip de turbina se utilizeaza ?n cazul aburului de parametri foarte ?nalti, dBnd
posibilitatea reducerii numarului treptelor de presiune, ?n care aburul p>trunde
cu parametrii mai sc>zuti.
Prima roat> a turbinei se numeste roat> de regla$, deoarece face posibil
regla$ul prin admisie, prin repartizarea uniform> a aburului pe toat> periferia, ?n
spatiul l>sat ?n acest scop7 ?n treptele de presiune urm>toare putBndu-se lucra cu
un alt grad de admisie decBt cel al rotii. 3stfel, ?n timp ce prima treapt>
lucreaz> cu un grad de admisie variabil, urm>toarele, la care debitul se
modific> prin sc.imbarea numarului de a$uta$e active, adic> a gradului de
admisie, lucreaz> cu admisie constanta.
#1
4.6. TURBINA CU TRE(TE 3E !ITEBA 0CURTI#1
:onceput> ?n scopul diminu>rii pierderilor prin energie cinetica
rezidual>, adic> a reducerii vitezei
)
c
de iesire a aburului din paletele mobile,
turbina cu actiune cu trepte de viteza d> posibilitatea ?mbun>t>tirii
randamentului tubinei cu actiune cu o singura treapt>, prin refolosirea energiei
cinetice a aburului ?ntr-unul sau mai multe rBnduri de palete.
@n turbina cu actiune cu trepte de viteza Croata :urtis6, aburul se destinde
total ?n a$uta$ele directoare, ?n care are loc transformarea energiei sale termice
?n energie cinetica, dup> care, ?n mai multe coloane de palete solidarizate ?n
acelasi motor, energia cinetica a aburului este transformat> ?n lucru mecanic.
#)
*ig. )@. #c/ema turbinei cu actiune cu , trepte $e vite.a-
1 a$uta$ convergent-divergent7 ),(,, primul, al doilea si al treilea rBnd de
palete mobile7 #,% palete directoare7 5 stator7 " rotor.
Oigura )& reprezinta sc.ema unei turbine cu actiune cu # trepte de viteza
3dmisia aburului ?n turbina, cu presiune &
p
si viteza &
c
, este partial>,
a$uta$ele convergent-divergente 1 fiind grupate numai ?ntr-o zon> a periferiei7
din acestea, aburul destins pBn> la presiunea
1
p
si viteza
1
c
, intr> ?n primul
##
rBnd de palete mobile ), din care, suferind o abatere de directie, iese cu aceeasi
presiune
1
p
si viteza sc>zut>
)
c
.
@n continuare, ?n paletele directoare, sau redresoare #, fi!ate pe stator,
$etul de abur ?si mentine presiunea constanta fiind diri$at ?n directia necesar>
intr>rii ?n urm>torul sir de palete mobile (. Paletele directoare sunt practicate
numai pe o parte din circumferint>, ?n dreptul a$uta$elor, ?n restul periferiei
peretii se e!ecut> plini, mascBnd paletele mobile pentru a evita efectul de
ventilatie.
Desi ?n paletele directoare nu se produce lucru mecanic, datorit> frecarii
viteza aburului scade pBn> la valoarea
) 1
c c =
cu care intr> ?n paletele mobile
(, ?n care, prin producere de lucru mecanic ?si micsoreaz> din nou energia
cinetica, iesind cu viteza
.
)
c
Procesul se repet> de-a lungul paletelor
directoare % si a celor mobile ,, pentru ca la p>r>sirea turbinei aburul s> aib> o
viteza
)
c
redus>, respectiv o energie cinetica redus>.
*ig. )1. 3iagrama vite.ei pentru turbina cu actiune cu trei trepte $e vite.2
#(
*ig. )). 3iagrama vite.ei pentru ca.u teoretic a turbinei cu actiune cu )
trepte $e vite.a+ comparativ cu cea a turbinei cu o singur2 treapt2
@n figura )& este reprezentata variatia presiunii si a vitezei absolute ale
aburului de-a lungul turbinei.
Din figura )1, ?n care sunt prezentate triung.iurile de viteza pentru cele
# trepte ale turbinei cu actiune, se observa c> pe m>sura ma$or>rii numarului de
trepte, cresc si pierderile prin frecare, fapt evidentiat prin modificarea tot mai
accentuat> a ung.iului
)

.
:oroanele de palete mobile fiind fi!ate pe discul comun al rotorului,
viteza periferic> u are aceesi valoare ?n fiecare treapt>. inBnd seama de acest
lucru si considerBnd cazul teoretic al ine!istentei pierderilor prin frecare, adic>
) 1
=
, compunerea vectorial> a vitezei se face, ?n aceeasi diagram> de viteza
Cfigura )16 prin rabaterea ?n $urul a!ei tangente verticale, a triung.iurilor de
iesire peste cele de intrarea a aburului ?ntre paletele mobile.
Din aceast> diagram> a cazului teoretic al turbinei cu actiune cu ) trepte
de viteza, peste care se suprapune cea a turbinei cu actiune cu o singura treapt>,
la care se consider> aceeasi viteza
1
c
, viteza absolut> de iesire a aburului fiind
)
c
, se constat> c> ?n timp ce la turbina cu ) trepte de viteza, viteza periferic>
este u, la cea cu o singura treapt> aceasta prezint> valoarea
u u )
1
=
. :u alte
cuvinte, valoarea vitezei periferice ?n cazul teoretic al turbinei cu actiune cu )
trepte de viteza, se reduce la $um>tate fat> de cea a turbinei cu actiune cu o
singura treapt> lucrBnd ?ntre aceleasi viteze absolute limit>.
eoretic deci, viteza teoretic> a unei turbine cu actiune cu i trepte de
viteza, are valoarea, fat> de cea cu o singura treapt>:
i u u '
1
=
, numarul de
trepte fiind ?ns> limitat la # si ?n cazuri e!ceptionale (, datorit> pierderilor prin
frecare devenite importante.
Lucrul mecanic util, specific, este rezultatul actiunii fortei tangentiale
totale, produs> ?n coroanele de palete datorit> variatiei $etului de abur.
#%
*ng.iurile crescBnd de la prima, spre ultima treapt> Cfigura )16, paletele
au o curbur> din ce ?n ce mai redus> Cfigura )&6, odat> cu care, forta de impuls
creste.
Deoarece paletele sunt fi!ate pe acelasi rotor, forta total> reprezinta
suma fortelor dezvoltate ?n fiecare treapt>, corespunz>tor c>reia se produce
lucru mecanic util:
( )
( )
( )
u u
u u
u u u
# # u
# # u
# # u l
) 1
) 1
) 1
+ +
+ + +
+ + =
0andamentul la periferia rotorului, pentru turbina cu actiune cu i trepte
de viteze, are valoarea:
( )
t
u u
u
c
c c u
1
)
) 1
)

+
=
Deoarece lucrul mecanic ?n paletele rotii :urtis se produce prin sc>derea
energiei cinetice obtinute de abur ?n a$uta$e, pentru realizarea unui randament
cBt mai bun trebuie ca o cBt mai mare parte din energia cinetica a aburului s> se
transforme ?n lucru mecanic, adic> pierderile prin frecare ?n palete s> fie
minime si viteza de iesire a aburului din ultimul rBnd de palete s> fie cBt mai
mic>.
Pentru cazul function>rii optime:
i c
u
c iu
)
cos
cos )
1
1
1 1

=
=
Din ultima relatie rezult> c> pentru obtinerea unui randament ma!im la
turbina cu actiune cu trepte de viteza, ung.iul
1

trebuie s> aib> o valoare cBt


mai mic>, iar raportul
( ) i c u ) ' cos '
1 1
=
.
Prin cresterea numarului de trepte, viteza u se micsoreaz>, conducBnd la
cresterea vitezei
1
#
si la sc>derea ung.iului
1

, ceea ce are ca rezultat


sporirea frecarii ?n primul rBnd de palete mobile.
Din aceast> cauz> randamentul ma!im al turbinei cu actiune cu trepte de
viteza scade cu cresterea numarului de trepte.
#,
4.8. "RGANELE *IAE #I ?"BILE
ALE TURBINEL"R
4.8.1. CARCA#A
0olul carcasei este de a separa interiorul turbinei de aerul atmosferic, de
a fi!a pozitia relativ> a pieselor statorului si de a transmite la blocul de
postament forta si vibratiile provocate de trecerea aburului prin turbina.
Fc.ema carcasei unei turbine este prezentat> ?n fig.)#. Fe remarc>
urm>toarele elemente componente: cilindrul ), ?n care se monteaz> diafragmele
si paletele fi!e, zona de admisie a aburului 1, alc>tuit> din cutia de abur si
sectoarele de admisie, zona de evacuare Csau difuzorul de evacuare6 #,
constituit> din canalul colector si racordul de evacuare a aburului ?n
condensator, canalele colectoare pentru prize (, ?n care este colectat aburul de
la prizele fi!e sau de la cele reglabile, piesele de leg>tur> % cu elementele din
afara carcasei, precum si lag>rul din fata turbinei, postamentul etc.
*ig.), Carcasa-
1 9 .ona $e a$misie a aburuui: ) 9 ciin$ru: , 9 .ona $e evacuare:
4 9 canae coectoare pentru pri.2: 6 9 piese $e eg2tur2
urbinele navale moderne, ca si cele stationare sunt ?n general construite cu
carcase duble, adic> cu o parte e!terioara si o parte interioara.
#5
:arcasa se e!ecut> ?n functie de temperatura aburului prin turnare din
font> de calitate superioara sau din otel carbon CpBn> la )%&
o
:6, otel slab aliat
cu molibden Cpentru temperaturi cuprinse ?ntre )%&
o
: si (&&
o
:6, otel aliat cu
crom si molibden C()& %%&
o
:6 si oteluri aliate cu crom, molibden si vanadiu
pentru temperaturi mai mari.
@n scopul micsor>rii pierderilor de c>ldura, suprafetele e!terioare ale
carcasei se izoleaz> termic cu saltele de pBnz> de azbest umplute cu vat> de
sticl>, sau vat> mineral>. Peste izolatie, pentru a ?mpiedica deteriorarea
acesteia, pentru a reduce radiatia termica si pentru a da o form> estetic>
turbinei, se monteaz> o ?mbr>c>minte Cmanta din otel sau de 3l6.
4.8.). LAGARELE
Lag>rele turbinei sunt elemente care au rolul de a sustine rotorul, si
l>sBndu-i posibilitatea de a se ?nvBrti, nu permit deplas>ri ce ar putea duce la
atingeri ?ntre rotor si p>rtile fi!e ale turbinei.
Pentru ca frecarea n lagre s fie ct mai mic si pentru ca fusul
arborelui si lagrele s se uzeze ct mai putin, este necesar ca n timpul
functionarii s se asigure ungerea cu ulei a lagrelor.
@n fig.)( este prezentat> o sectiune sc.ematic> printr-un lag>r radial.
Diametrul interior al lag>rului este ceva mai mare decBt diametrul a!ului, astfel
c> a!ul se misc> ?n lag>r cu un oarecare $oc.
:Bnd a!ul nu se ?nvBrteste, el coboar> din cauza greutatii ?n punctul cel
mai de $os si se spri$in> direct pe suprafata lag>rului Cfig.)(a6.
@n momentul punerii ?n functiune a turbinei, a!ul se ?nvBrteste si uleiul
care intr> prin dreapta este tras ?n partea de $os, astfel presiunea lui creste
Cfig.)(b6.
La reprezentarea repartitiei valorii presiunii uleiului pe suprafata
lag>rului se observa c> presiunea atinge valoarea cea mai mare ?n punctul cel
mai de $os.
Din cauza presiunii uleiului a!ul este ?mpins spre stBnga, uleiul sub
presiune intrBnd ca o pan> ?ntre a! si lag>r. La o anumit> turatie, pana de ulei
astfel format> dep>seste ?n grosime ?nBltimea asperit>tilor, frecarea devenind
lic.ida.
:u cBt turatia creste, cu atBt stratul de ulei este mai gros si a!ul este
ridicat mai sus, a$ungBnd la limita Cturatie infinit>6 concentric cu lag>rul.
#"

a1 b1

*ig.)4 (rincipiu ungerii
Oormarea penei de ulei necesit> ?n primul rBnd e!istenta unui $oc ?n
lag>r Ccam ),%J din diametrul arborelui6 si ?n al ) lea rBnd asigurarea unei
vBscozitati corespunz>toare a uleiului. La temperatura de "&
o
: vBscozitatea
uleiului scade repede, uleiul nu va mai fi antrenat si lag>rul se topeste. De
aceea, nu este permis> dep>sirea temperaturii de 5&
o
:. De asemenea, nici
temperatura prea sc>zut> nu este admis>, ?ntrucBt uleiul devine prea vBscos si
nu se mai reparti-zeaz> uniform. 9ste indicat ca temperatura uleiului la intrarea
?n lag>r s> fie #%(%
o
:. De remarcat c> necesitatea functionarii de durat>, la
turatii foarte mari ca si $ocurile reduse dintre rotor si stator, impun folosirea
unei pompe care s> refuleze mereu ulei rece ?n lag>r. 8 astfel de ungere se
numeste ungere sub presiune.
Lagrele unei turbine sunt de 3 feluri radiale, a!iale si radial "
a!iale.
a. Lag2ree ra$iae sustin rotorul preluBnd greutatea acestuia si
?mpiedicBnd ?n acelasi timp deplasarea radial> a lui.
urbinele sunt prev>zute cu cel putin ) lag>re radiale. La turbina cu mai
multi arbori, pentru fiecare arbore e!ist> cBte ) lag>re radiale.
Partea principal> a lag>rului radial cu cuzinetul Cfig.)%6, este ?mp>rtit>
printr-un plan orizontal ?n ) $um>tati: cuzinetul superior 1 si cuzinetul inferior
), aceasta deoarece pana de ulei se realiz doar ?n partea inferioara si de
asemenea pentru usurinta monta$ului.
:uzinetii se e!ecut> prin turnare din font> sau otel si au suprafata
interioara acoperit> cu un alia$ antifrictiune # Cnumit compozitie pentru lag>re,
babbit sau metal alb6, constituit dintr-o mas> de baz> moale, care preia forma
fusului si cristale dure ?nglobate ?n masa de baz>.
#+
*ig. )6. Lag2r ra$ia-
1 9 cu.inet superior: ) 9 cu.inet inferior: , 9 aia% antifrictiune:
4 9 saboti 0piese interme$iare $e fi5are1: 6 9 orificiu $e intrare a
ueiuui: 8 9 cana: ; 9 sant $e comunicare: = 9 pa/ar cu pereti $e
stic2: > 9 %g/eab $e scurgere: 1@ 9 inee $efectoare $e aam2:
11 9 ocas pentru termometru
:uzinetul se spri$in> pe suportii (, denumiti saboti care reprezinta piese
intermediare de fi!are. Intrarea uleiului de ungere are loc prin orificiul %,
a$ungBnd la ambele capete ale diametrului orizontal prin canalul ,. Fantul 5
comunic> cu pa.arul cu pereti de sticl> ". Daca uleiul se vede ?n pa.ar,
?nseamn> c> presiunea din lag>r este suficient>. Dup> utilizare, uleiul se scurge
?n $g.eabul +, ?nc.is prin inelele de alam> 1&. Pentru controlul temperaturii,
lag>rul este prev>zut cu un locas special 11, ?n care se introduce un termo-
metru.
b. Lag2ru a5ia este destinat s> preia eforturile a!iale ale rotorului.
@n principiu un lag>r a!ial Cfig.),6 const> dintr-un disc plan ) asezat pe
arborele rotorului 1 ?ntre dou> coroane # cu segmenti Cpastile6 pentru preluarea
eforturilor a!iale ?n ambele sensuri.
Fegmentii dinspre capatul turbinei care lucreaz> ?n mod normal se
numesc segmenti activi, spre deosebire de cei aflati ?n partea opus> a discului
care se numesc segmenti inactivi.
(&
Fegmentii au fata dinspre discul rotitor acoperit> cu compozitie pentru
lag>re (, fiind asezati cu spatele pe un suport fi! plan #.
*ig.)8 Lag2r a5ia-
19arboree rotoruui: )9 $isc pan: ,9coroane cu segmenti 0pastie1
@n timpul functionarii turbinei uleiul este dus ?n spatiul ?n care se g>sesc
segmentii si a!ul.
Fegmentii avBnd spatele Cfata opus>6 cilindric sau cu prag oscileaz>
asezBndu-se putin ?nclinat fat> de suportul fi! #, astfel ?ncat se formeaz> ?ntre
discul ) si suprafata segmentului un $oc ?n form> de pan> ?n care p>trunde
uleiul de ungere.
:ontrolul functionarii lag>rului a!ial se face prin ) termometre plasate
?n zona de iesire a uleiului, de-o parte si de alta a discului.
@n practica e!ploatarii turbinelor cu abur prev>zute cu lag>r a!ial,
precum si cel descris mai sus, au avut loc o serie de cazuri de rupere a arborelui
?n zona discului ), din cauza distributiei inegale a presiunii dintre p>rtile active.
@n afara tipurilor de lag>re descrise mai sus, turboagregatele navale sunt
prev>zute ?n plus cu lag>re pentru preluarea eforturilor a!iale ce apar ?n timpul
functionarii turbinei ?n linia de arbori si ?n elice.
#n practic acestea se mai numesc si lagre de mpingere.
(1
*ig.); Lag2r $e 4mpingere-
19ine $e 4mpingere: )9perne $e 4mpingere: ,9corpu ag2ruui
Lag>rul de ?mpingere se monteaz> pe lina de arbori, de obicei dup>
reductor, el preluBnd ?mpingerea a!ial> a elicei. 3sa cum se poate observa ?n
fig.)5 acest tip de lag>r are un singur inel de ?mpingere 1, for$at dintr-o bucat>
cu arborele sau fi!at pe acesta.
Pe inel sunt asezate ,E1) dispozitive de ?mpingere Cperne6 ), care se
spri$in> printr-o articulatie de corpul lag>rului #.
La rotirea arborelui, uleiul este antrenat ?n spatiul dintre inel si perne
formBnd o pelicul> de ulei. @nclinarea pernelor se produce automat, datorit>
antren>rii uleiului.
Pernele de ?mpingere se e!ecut> din bronz fosforos. Prelucrarea pernelor
trebuie s> se e!ecute cu mare atentie, astfel ?ncBt grosimea lor s> nu difere cu
mai mult de &,&) mm.
c. Lag2ru ra$ia 9 a5ia reprezintP ?n principiu o combinare a celor
) tipuri de lag>re mentionate, utilizat fiind la o serie de constructii moderne de
turbine.
Fe reuseste astfel evitarea unor avarii precum si cea amintit> anterior.
La aceste lag>re portiunea de reazem a cuzinetului are o form> sferic>,
fapt care asigura autocentrarea sa, functie de pozitia arborelui turbinei.
Prin autocentrarea cuzinetului se realizeaza o distributie uniform> a
fortelor a!iale dintre segmenti micsorBndu-se astfel posibilitatea aparitiei unui
cuplu de forte.
()
4.8.). ACUTACE
:onstructia a$uta$ului variaz> ?n functie de presiunea si temperatura
fluidului cu care functioneaza, de dimensiunea sectiunii de curgere ale
a$uta$ului, de locul pe care ?l ocup> ?n ansamblul turbinei si de e!perienta
uzinei care l-a e!ecutat.
3$uta$ele treptelor de reglare ale turbinei cu abur se grupeaz> ?n mai
multe sectoare, cBte unul de fiecare ventil de reglare, fiecare sector avBnd un
numar oarecare de canale de curgere de form> convergent>, sau convergent-
divergent>.
@n fig.)" se reprezinta un sector de a$uta$e convergent-divergente,
e!ecutat prin turnare din font>, pentru o turbina 39H de putere mic>. Nai
multe a$uta$e C?n fig )" b6 formeaz> o singura pies>, prins> de carcas> cu
a$utorul unor suruburi.

a1. b1.
*ig.)=. #ector $e a%uta%e+ turnat $in font2
3$uta$ele realizate prin turnare ?n forme din amestec de formare au
avanta$ul unei e!ecutii usoare si ieftine, dar asperit>tile relative ale suprafetelor
canalelor sunt mari, iar dimensiunile canalelor au abateri mari, ceea ce
provoac> pierderi mari de energie prin curgerea aburului. Pentru obtinerea unor
sectoare de curgere mai precise, suprafetele accesibile ale a$uta$elor turnate se
a$usteaz> prin sat>ruire. Din cauza dezavanta$elor amintite, a$uta$ele turnate si
sectoarele de a$uta$e turnate nu se mai folosesc decBt foarte rar si numai la
puteri foarte mici. Naterialul acestor a$uta$e, fonta, limiteaz> domeniul lor de
utilizare la temperaturi de cel mult #5%
o
:.
(#
urnarea de precizie, utilizBnd modele usor fuzibile, asigura precizia
necesar> si suprafete suficient de netede, ?nl>turBnd astfel dezavanta$ele
a$uta$elor turnate prin metodele obisnuite. De aceea, ?n ultima vreme, turnarea
de precizie se foloseste ?n fabricatia turbinelor cu abur si a celor cu gaze pentru
e!ecutia a$uta$elor si ?n cazul puterilor mari.
3$uta$ele de ?n>ltime mic>, ?n trecut s-au e!ecutat prin prelucrarea prin
asc.iere a tuturor suprafetelor. 3ceste a$uta$e se pot e!ecuta cu precizia dorit>,
ofer> suprafete netede, deci pierderi mici prin frecarea fluidului de peretii
canalului si totodat>, dau posibilitatea de a se reduce dimensiunile a!iale ale
diafragmelor, ceea ce are ca urmare reducerea lungimii turbinei si micsorarea
diametrului arborelui si a pierderilor prin neetanseit>ti.
*ig.)>. #ector $e a%uta%e IC?R reai.at prin asc/iere
@n fig.)+ se reprezinta sectorul de a$uta$e convergent-divergente al unei
turbine cu abur realizata de I:N0 la puteri mici. Oinisarea suprafetelor
canalelor de abur se obtine la aceste a$uta$e prin alezare, ceea ce permite o
e!ecutie usoar>, asigura precizia dimensiunii si calitatii suprafetelor canalelor.
Dezavanta$ul solutiei const> ?n umplerea incomplet> a canalelor interpaletare
ale rotorului, ceea ce provoac> pierderi suplimentare. De aceea aceste sectoare
de a$uta$e se folos numai la puteri mici. Fectorul de a$uta$e din fig.)+ are )
canale realizate ?ntr-o singura pies>, care se fi!eaz> de carcasa turbinei prin
suruburi. 9tansarea dintre sectorul de a$uta$e si carcas> se realizeaza cu a$utorul
unei garnituri de cling.erit armat. Harniturile din :u rosu, utilizate de unele
uzine, pot fi folosite pBn> la temperaturi de cel mult #%&
o
:.
((
*ig. ,@. Coroan2 cu a%uta%e fre.ate 4ntr7un sector
@n fig.#& este reprezentata o constructie de coroan> cu a$uta$e. :analele
de curgere a aburului sunt frezate la acest tip ?n segmentul de otel 1, care este
acoperit cu inelul ), presat asupra segmentului 1 prin intermediul sectoarelor #
cu a$utorul suruburilor (, care trec prin carcasa turbinei.
3$uta$ele frezate individual sau ?n grup, asamblate cu nituri sau suruburi,
nu pot fi etansate perfect pe suprafata de ?mbinare. Pierderile de abur provocate
de aceste neetanseit>ti sunt cu atBt mai mari, cu cBt presiunea aburului este mai
mare, respectiv cu cBt volumul specific al aburului este mai mic. Pentru
?nl>turarea acestor pierderi, o dat> cu m>rirea presiunii aburului proasp>t, s-a
trecut la e!ecutia a$uta$elor si sectoarelor de a$uta$e ?n constructie sudat>.
*ig. ,1 Boc $e paete $e stator+ turnat tip Genera Turbo
@n fig.#1 se reprezinta un bloc de # a$uta$e tip Heneral urbo realizate
prin turnare de precizie. 3l>turBnd mai multe de astfel de blocuri de a$uta$e, se
obtine o coroan> de a$uta$e, care se asambleaz> apoi prin sudare cu un inel ?n
interior si un inel e!terior pentru a forma sectorul de a$uta$e.
(%
3nsamblul obtinut se supune unui tratament termic, apoi se finiseaz>.
3baterea admis> a sectorului de trecere a aburului fat> de aria nominal> este de
),% J.
Fectoarele de a$uta$e ale treptelor de reglare, care functioneaza la
temperaturi sub #&&
o
: si a c>ror ?n>ltime este suficient de mare, se e!ecut> cu
palete din tabl> de otel, ?ncastrate prin turnare ?n corpul din font> sau din otel al
sectorului. Pentru a realiza o ?mbinare mai bun> ?ntre palet> si corp, capetele
paletei se taie asa cum este reprezentat ?n fig.#). Pentru reducerea pierderilor,
muc.ia de iesire uneori se ascute. La ?n>ltimi ale canalelor de curgere suficient
de mari, asperit>tile relative ale suprafetei turnate au valori suficient de mici,
ceea ce face ca a$uta$ele de aceast> constructie s> fie foarte r>spBndite ?n
domeniul presiunilor si temperaturilor $oase.
*ig. ,). A%uta% $in tab2
4.8.4. 3IA*RAG?ELE
3$uta$ele treptelor cu actiune al c>ror rotor este ?n form> de discuri, cu
e!ceptia treptelor de reglare, se fi!eaz> ?n diafragme. @n partea de ?nalt>
presiune a turbinei diafragmele se prev>d cu a$uta$e frezate, ?n constructie
sudat>, sau turnate cu modele usor fuzibile, iar la temperaturi $oase se prev>d
cu palete din tabl> ?ncastrate prin turnare ?n corpul din font> sau otel al
diafragmei.
Diafragmele se e!ecut> din ) $um>tPQi, cu planul de separare ?n plan
orizontal de separare al carcaselor, pentru a asigura usoara lor montare si
demontare. Aum>tatea superioara a diafragmelor se fi!eaz> ?n carcasa
superioara, astfel c> montarea si demontarea diafragmei se face ?mpreun> cu
aceast> carcas>.
(,

*ig.,, Constructia $iafragmei-
1 9 ineu e5terior care se spri%in2 pe carcas2: ) 9 regiunea a%uta%eor:
, 9 corpu $iafragmei: 4 9 orificiu centra
*ig. ,4. Centrarea $iafragmei
Oi!area diafragmei trebuie s> se fac> cu o deosebit> gri$>, deoarece, pe
de o parte, $ocul radial si a!ial dintre diafragm> si rotor fiind foarte mic,
diafragma trebuie bine fi!at>, perfect centric si etans, iar pe de alt> parte trebuie
s> i se lase posibilitatea s> se dilate liber pentru a se evita solicit>rile care ar
putea deforma diafragma, provocBnd astfel frecarea ei de rotor si avarierea
turbinei.
otodat> dilatarea relativ> a diafragmei fat> de carcas> nu trebuie s>
provoace descentrarea ei.
(5
4.8.6. R"T"RUL
0otorul reprezinta ansamblul format din totalitatea pieselor aflate ?n
miscare de rotatie ?n interiorul turbinei. 0otoarele turbinelor cu abur se pot
grupa dup> modul cum sunt realizate constructiv ?n: rotoare cu discuri, rotoare
cu tambur si rotoare combinate Ccu discuri si tambur6. 0otoarele cu discuri sunt
folosite la turbinele cu actiune, iar cele cu tambur la turbinele cu reactiune.
0otoarele combinate se folosesc la turbinele cu trepte cu actiune si cu
trepte cu reactiune.
*na din principalele componente ale unui rotor cu discuri o constituie
arborele. 3cesta are rolul de a sustine diferite piese ?n rotatie, din turbina.
*ig. ,6. Arbore-
1 9 angrena% pentru angrenarea reguatoruui $e turatie si a pompei $e
uei: ) 9 ag2r ra$ia 9 a5ia: , 9 fus apartin<n$ p2rtii ra$iae $in ag2ru
ra$ia 9 a5ia: 4 9 roat2 $e rega%: 6 9 $iscuri: 8 9 etansare termina2 $e
4nat2 presiune: ; 9 etansare temina2 $e %oas2 presiune: = 9 fus
apartin<n$ ag2ruui ra$ia: > 9 cup2
@n fig.#% este reprezentat un arbore al unei turbine cu actiune care este
compus din: angrena$ul pentru angrenarea regulatorului de turatie si a pompei
de ulei 1, lag>rul radial-a!ial ), fusul #, apartinBnd p>rtii radiale din lag>rul
a!ial, roata de regla$ (, discurile %, etansarea de ?nalt> presiune ,, etansarea
terminal> de $oas> presiune 5, fusul " care apartine lag>rului a!ial si cupla +.
Pentru uniformizarea solicit>rilor si ?n scopul usur>rii introducerii
pieselor, arborele se e!ecut> ?n trepte, mai gros la mi$loc.
Pentru constructia arborilor se ?ntrebuinteaz> otel carbon de calitate sau
?n cazul temperaturilor ?nalte Cpeste ()&
o
:6, oteluri aliate.
("
*na din principalele probleme legate de functionarea arborelui este
problema turatiei critice, care reprezinta turatia la care arborele e!ecut> un
numar de turatii ?n unitatea de timp egal cu frecventa oscilatiilor proprii.
Daca turatia rotorului devine egal> cu frecventa proprie a arborelui,
acesta intr> ?n rezonant> si e!ecutBnd oscilatii cu amplitudini din ce ?n ce mai
mari provoac> vibratia puternic> a ?ntregii masini, obosirea materialului si ?n
final ruperea arborelui.
$rborii turbinelor sunt de dou feluri rigizi si elastici.
Arborii rigizi au turatia critic> mai mare decBt turatia de functionare, iar
arborii elastici au turatia critic> mai mic> decBt turatia de functionare.
La turbinele cu arbori elastici atBt la pornire cBt si la oprire se trece prin
turatia critic>.
Pentru evitarea avariilor pe care le poate provoca fenomenul de
rezonant>, trecerea prin turatia critic> la arborii elastici trebuie s> se fac> foarte
repede, astfel ?ncBt amplitudinea oscilatiilor la rezonant> s> nu ating> valori
periculoase.
@n cazul turbinelor cu reactiune, rotoarele sunt prev>zute cu tambur, care
tine loc de arbore.
9!istenta tamburului este impus> de necesitatea misc>rii fortei a!iale
care actioneaz> asupra rotorului.
amburul are forma unui cilindru sau trunc.i de con constituit din otel
feric sau c.iar din otel austenitic, avBnd rol atBt de sustinere, cBt si de etansare.
9!ecutia tamburului se realizeaza prin for$are, putBndu-se ?ntBlni tambur
monobloc Cfig.#,6, tambur gol ?n interior Cfig.#56, confectionata din ) sau #
buc>ti prin presare si tambur f>cut din discuri sudate Cfigura #"6.
*ig.,8.Tambur monoboc
(+
*ig. ,;. Tambur go 4n interior
*ig. ,=. Tambur format prin su$are $e $iscuri
La turbina cu actiune, ?n partea median> a arborelui, sunt fi!ate piesele
denumite discuri, ?n a c>ror e!tremitate se afl> montate palele mobile. Oorma si
dimensiunea discurilor se stabilesc ?n functie de dimensiunea palelor si de
diametrul mediu al treptelor, ?n asa fel ?ncBt solicit>rile care iau nastere sub
actiunea fortelor centrifuge s> nu dep>seasc> valorile ma!ime admise. @n fig.#+
sunt prezentate cBteva tipuri de discuri mai des ?ntBlnite.
a1 b1 c1
*ig. ,>. 3iferite tipuri $e $iscuri-
a 9 cu corp $e grosime constanta: b 9 cu corp $e sectiune conic2:
c 9 cu corp $eimitat $e suprafete /iperboice. 1 9 oba$2: ) 9 corp:
, 9 orificii $e egai.area presiunii: 4 9 butuc
%&
La treptele cu diametre mici Csub 1 m6 si cu palele scurte se folosesc
discuri cu corp de grosime constanta Cfig.#+a67 la treptele cu diametre mai mari
si cu palete lungi la care corespund forte centrifuge mari discurile au de regul>
corp cu sectiune conic> Cfig.#+b6 sau sunt delimitate de suprafete .iperbolice
Cfig.#+c6.
Dup> cum se observa si ?n fig.#+a6 la un disc se deosebesc trei zone
caracteristice: obada 1, pe care se prind paletele, corpul ), reprezentBnd partea
continu> ce confer> rezistent> discului si care este prev>zut cu un anumit numar
de orificii #, pentru egalizarea presiunii si butucul ( care are rolul de a a$uta la
fi!area discului.
Discurile se e!ecut> prin for$are si strun$ire din otel carbon sau din otel
aliat cu :r, 2i, Nb etc., functie de temperatura aburului si de solicit>rile
mecanice.
a1 b1 c1
$1 e1
*ig. 4@. 3iferite meto$e $e prin$ere a $iscurior pe arbori 4n .onee $in
turbina cu temperaturi peste 46@
o
C-
a 9 cu inee interme$iare: b 9 cu inee eastice scurte: c 9 pe bucs2 cu
stifturi ciin$rice: $ 9 prin su$are $irect pe arbore: e 9 prin e5ecutie
4n corp comun cu arboree 0monoboc1
%1
Nontarea discurilor pe arbore se face ?n diferite moduri, dup>
temperatura din zona turbinei ?n care trebuie fi!ate discurile respective. 3stfel,
pentru temperaturi mai mari de %(&
o
:, la care pentru otel apare fenomenul de
flua$ sau curgere lent>, fenomen ce duce ?n general la modificarea ?n timp a
dimensiunii unei piese supuse la un efort continuu, se utilizeaza metoda de
montare direct> pe arbore Cfig.(&6. Oi!area discurilor direct pe arbore se face
prin strBngere la rece, orificiul central al discului trebuie s> aib> un diametru
ceva mai mic decBt al arborelui pe care se monteaz>. Oiind ?nc>lzit, discul se
dilat>, iar prin r>cire se strBnge pe arbore. 8peratia de presare direct> a discului
pe arbore prin metoda de mai sus se numeste fretare. Pentru a se ?mpiedica
deplasarea a!ial> a discului, dup> fiecare disc, cel mult la ) discuri, arborele
este prev>zut cu o dega$are ?n care se fi!eaz> cBte un inel.
La temperaturi mai mari de (%&
o
: nu se mai poate aplica metoda
pres>rii directe a discului pe arbore, ?ntrucBt sub actiunea fortelor centrifuge si
datorit> flua$ului o astfel de leg>tur> s-ar sl>bi, discurile b>tBnd pe arbore.
Din aceste considerente, ?n zonele din turbina cu temperaturi ?nalte, cele
mai r>spBndite metode de montare a discului pe arbore sunt:
- montarea cu inele intermediare Cfig.(&a67 discurile se preseaz> pe
inele, care sunt presate la rBndul lor pe arbore7
- montarea cu inele elastice arcuite Cfig.(&b67 discul se monteaz> pe )
inele elastice, care fiind presate e!ercit> asupra discului fortele
necesare pentru mentinerea unei pozitii fi!e ?n timpul functionarii7
- montarea pe bucs> cu stifturi cilindrice Cfig.(&c67 pe suprafata
interioara a butucului se preseaz> o bucs>, iar ?n bucs> si disc se
introduc stifturi cilindrice Ccepuri6. Desi forta centrifug> ?ntinde
suprafata de contact dintre disc si bucs>, datorit> cepurilor, discul
r>mBne ?n continuare legat de bucs>7
- sudarea direct> pe arbore Cfig.(& d67
- e!ecuQia discurilor ?n corp comun cu arborele, rotorul numindu-se ?n
acest caz monobloc Cfig.(&e67 prezint> avanta$ul scurt>rii lungimii
rotorului prin ?nl>turarea butucului si evit>rii pericolului sl>birii
strBngerii dintre disc si arbore.
Piesele din componenta rotorului ?n care are loc transformarea energiei
cinetice a aburului ?n lucru mecanic poart> denumirea de palete.
Dup> modul de realizare a acestei transform>ri, paletele pot fi cu actiune
si cu reactiune.
Paletele cu actiune au un profil ?ngrosat la mi$loc cu ung.iurile de
intrare
1
si de iesire
)
aproape egale si cu canalele de trecere a aburului cu
sectiune practic constanta de la intrare pBn> la iesire, pentru a permite curgerea
aburului la o presiune constanta Cfig.(16.
%)
*ig. 41. (rofiu paetei cu actiune
Paletele cu reactiune se caracterizeaza prin faptul c> au o form>
nesimetric>, ung.iul de intrare
1
avBnd valori mai mari ca ung.iul de iesire
)
,
iar sectiunea canalului scade continuu, deoarece ?n canalele dintre palete aburul
se destinde si presiunea se reduce Cfig.()6.

*ig. 4). (rofiu paetei cu reactiune
Pentru ca la aceeasi treapt>, canalele dintre corpul paletelor s> fie
identice, este necesar ca distanta dintre palete s> fie constanta.
@n acest scop se folosesc piese de $istantare Cfig.(#6 care au aceeasi
curbur> ca si piciorul paletei si o grosime potrivit> pentru ca la montare s> se
p>streze ?ntre palete distanta necesar>.
%#
a1 b1
*ig. 4,. (aete cu piese $e $istantare-
a 9 piesa $e $istare separat2:
b 9 piesa $e $istantare 9 corp comun cu picioru paetei
@n cazul paletelor lungi si grele cu forte centrifuge importante, piesele de
distantare se e!ecut> dintr-o bucat> cu piciorul paletei prin frezare Cfig. (# b6.
La paletele subtiri piesele de distantare se e!ecut> separat de piciorul paletei,
prin laminare Cfig. (# a6.
0igidizarea paletelor turbinei cu actiune ?n scopul ?mpiedic>rii
vibratiilor si a sc>p>rilor de abur peste vBrful paletelor se asigura prin legarea
paletelor ?ntre ele cu banda$e din tabl> de otel, fi!are prin nituire Ccazul
paletelor scurte6 sau rigidizate prin sBrme Ccazul paletelor cu lungimea peste
)%& mm6.
Dimensiunile paletelor pot varia ?n limite foarte largi, functie de debitul
si volumul specific al aburului si de caracteristicile treptei. Deoarece volumul
specific al aburului creste cu micsorarea presiunii, pentru a permite trecerea
aburului, paletele sunt din ce ?n ce mai lungi, pe m>sur> ce se trece de la partea
de ?nalt> presiune spre partea de $oas> presiune. L>timea paletelor depinde de
lungimea acestora. Pe m>sur> ce paletele sunt mai lungi si deci forta centrifug>
care actioneaz> ?n directie radial> precum si momentul ?nconvoietor produs de
fota e!ercitat> de abur perpendicular pe palete, sunt mai mari, cu atBt l>timea
paletelor trebuie s> fie mai mare pentru a mentine solicit>rile ?n limite
admisibile.
Oi!area paletelor ?n rotor sau ?n tambur se realizeaza prin mai multe
sisteme, cu atBt mai complicat cu cBt solicit>rile mecanice cresc, astfel:
7 Cu picioru intro$us 4ntr7un cana $e pe periferia rotoruui: ?n
cadrul acestui sistem se deosebesc urm>toarele tipuri de prindere:
- prin pies> de distantare7
- direct pe o parte a piciorului7
%(
- direct pe ambele p>rti ale piciorului, ?n care caz piciorul poate fi ?n
coada de rBndunic>, ?n , sau con de brad.
7 C2are pe oba$2 7 la care obada este profilat> ?n , sau ?n con de
brad.
7 (rin nituire , ?n care caz piciorul paletei este e!ecutat ?n form> de
furc>, prev>zut cu ) sau mai multe brate, care se aseaz> pe muc.iile
corespunz>toare ale obadei.
7 *i5area 4n santuri in$ivi$uae paraee cu a5u $e rotatie 7 paletele
se introduc prin alunecare ?n sant si se fi!eaz> prin stemuirea unor prelungiri
sau prin suruburi. Piciorul paletei poate fi ?n form> de bulb sau con de brad.
7 (rin su$are 7 la acest sistem piciorul paletei este drept si se introduce
?ntr-un sant de g.ida$, fi!Bndu-se prin cordoane de sudur>.
Oiind piesele cele mai solicitate ale turbinei, atBt termic cBt si mecanic,
paletele trebuiesc confectionate din oteluri bogat aliate, rezistente la coroziune.
Pentru temperaturi pBn> la ,&&
o
: se utilizeaza otel superaliat perlitic, iar peste
,&&
o
: otel austenitic.
Portiunile supuse intens coroziunii Cmuc.iile de intrare a aburului ?n
palete6 se plac.eaz> ?n zona de $oas> presiune, ?n special cu metale dure.
4.8.8. ETAN#AREA TURBINEL"R CU ABUR
4.8.8.1. ETAN#ARILE INTER?E3IARE
Pentru etansarea diferitelor compartimente ale turbinelor multieta$ate cu
actiune se utilizeaza e!clusiv etans>rile cu labirinti. @n fig. (( este reprezentata
una dintre solutiile utilizate ?n acest scop. Inelele de etansare, de form> drep-
tung.iular>, sunt fi!ate prin stemuire ?n corpul diafragmei, dup> care se
prelucreaz> ?n forma indicat> ?n detaliul 3.
%%
*ig. 44. LabirinDi interme$iari rigi.i
*ig. 46. At2 constructie $e abirinti interme$iari rigi.i
@n fig. (%. se reprezinta o solutie constructiva mai nou>.
Inelele de strangulare a, e!ecutate din platband> de &,#E&,"mm
grosime, sunt fi!ate ?n locasul ?n form> de coad> de rBndunic> al corpului c cu
a$utorul inelelor de stemuire b.
Fpre deosebire de constructia precedent>, inelele de etansare, dup>
stemuire, nu necesit> decBt prelucrarea la diametrul suprafetei de etansare7 ele
sunt deci mai usor de e!ecutat, mai ieftine si se pot ?nlocui usor.
%,
*ig. 48. Labirinti interme$iari cu segmenti
*ig. 4;. Labirinti interme$iari cu segmenti eastici+ tip L?B
eastici+ tip IC?R
@n fig. (, este prezentat> solutia utilizata de LNR. Inelele de strangulare
a sunt introduse, ?mpreun> cu un inel de tabl> e, ?n locasele strun$ite din inelul
portlabirint b.
Oi!area inelelor a si e ?n portlabirint se realizeaza prin deforma-rea
local> a acestora cu a$utorul unui dorn b>tut prin g>urile f date ?n portlabirint.
Inelul portlabirint este realizat din ,E" segmente si este montat ?n locasul
prev>zut ?n corpul c al diafragmei.
Fegmentele se pot deplasa radial, ceea ce, ?n cazurile ?n care rotorul ar
freca de lamelele de strangulare, reduce deteriorarea lamelelor.
Nentinerea centr>rii segmentelor portlabirintului se obtine cu a$ut
arcurilor lamelare d, montate ?n locasul din corpul diafragmei care le tin
ap>sate pe pragul locasului.
%5
Pentru a se asigura o mai bun> etansare planele radiale de separatie
dintre segmente trebuie s> fie tusate.
Folutia aceasta cunoscut> si sub numele de labirinti elastici prezint>, pe
lBng> avanta$ul amintit, si pe acela la unei ?nlocuiri usoare ?n cursul e!ploat>rii,
dar necesit> mai mult> manoper> pentru realizarea ei, ?n special din cauza
tus>rii suprafetei de separatie ale segmentilor.
8 solutie asem>n>toare este realizata si la o serie de turbine fabricate de I:N0,
cu deosebirea c> inelele de strangulare a sunt realizate ?n form> de A Cfig. (56,
fi!ate ?n inelul portlabirint prin stemuirea sBrmei b.
8 mic> pan> montat> ?n planul de separatie al diafragmei ?mpiedic>
?nvBrtirea portlabirintului ?n locas, ?n cazul ?n care rotorul ar freca de inelele de
strangulare.
4.8.8.). ETAN#ARILE EATERI"ARE
Pentru etansarea locului de trecere a rotorului prin carcas> se utilizeaza,
la aproape toate constructiile noi, etans>ri cu labirinti.
9!ceptie fac numai unele turbine cu abur de putere mic>, la care se mai
folosesc ?nc> etans>ri cu sicane Ccu c>rbune6, si unele mai vec.i, precum si
unele turbine cu gaze la care se ?ntBlnesc si etans>ri .idraulice, combinate
?ntotdeauna cu labirinti.
Din punct de vedere constructiv, etansarea se poate obtine radial
Cfig. (" a6, a!ial Cfig. (" b6 sau radial-a!ial Cfig. (" c6.
9tansarea radial> are avanta$ul c> $ocul nu este influentat decBt ?n mic>
m>sur> de dilat>rile relative ale rotorului fat> de carcas>, ?n timp ce la etansarea
a!ial> $ocul se poate m>ri e!agerat de mult, sau se poate micsora pBn> la
atingerea celor dou> piese, ceea ce poate provoca avarii grave ?ntregii turbine.
De aceea, ?n cazul etans>rilor a!iale, utilizate de altfel foarte rar ?n
trecut, a fost nevoie s> se prevad> si un dispozitiv special de reglare a $ocurilor
a!iale dintre rotor si stator.
3ceste dispozitive se bazau pe modificarea pozitiei a!iale a lag>rului
a!ial ?n decursul e!ploat>rii turbinei, ?n functie de variatiile de regim, ceea ce a
necesitat o supraveg.ere atent>, continu> a $ocurilor a!iale.
De aceea etans>rile a!iale si cele radial-a!iale nu se mai folosesc.

%"
a1 b1 c1
*ig. 4=. Labirinti rigi.i-
a1 9 tip ra$ia: b1 9 tip a5ia: c1 9 tip ra$ia7a5ia
Inelele de labirint, care realizeaza strangularea, se deosebesc dup> forma
si mobilitatea lor fat> de locasul ?n care sunt fi!ate.
8 solutie constructiva frecvent utilizata ?n ultima vreme de mai multe
uzine este aceea din fig. (+.
Inelele de labirint sunt e!ecutate din platband> subtire din otel
ino!idabil sau din 2i avBnd profilul ?n form> de A sau *. 9le se fi!eaz> de rotor
prin stemuirea unei sBrme ?ntre cele dou> brate ale inelului.

*ig. 4>. Labirinti 4n form2 $e C+ respectiv $e U
9!ecutia inelelor de labirint se obtine prin ?nf>surarea pe strung a
semifabricatului ?n form> de platband>, cu a$utorul unui dispozitiv formBnd un
Sfir4 elicoidal cu mai multe spire, firul avBnd sectiunea ?n A sau *, din care la
nevoie se taie cBte o spir> pentru obtinerea unui inel.
Ftemuirea se face continuu pe contur cu un stemuitor avBnd partea
activ> zimtat> pentru marcarea zonei stemuite. 8peratia de stemuire se face o
singura dat> prin lovituri uniforme si energice de ciocan, deoarece la repetarea
stemuirii sBrma s-ar alungi si s-ar desprinde.
Dup> montarea tuturor inelelor se prelucreaz> pe strung, numai pe
diametrul de etansare, cu o viteza de asc.iere de cca.1m's.
%+
9!ecutia etans>rii este deci simpl> si ieftin>, iar ?nlocuirea lor ?n
e!ploatare, ?n caz de deteriorare, se poate face cu usurint> prin smulgerea si
?nlocuirea cu inele noi.
Din cauza grosimii mici a inelelor, c.iar daca ele ar freca de stator,
c>ldura dega$at> prin frecare ar fi mic> si nu ar putea duce la ?nconvoierea
arborelui.
3lteori aceste inele de labirinti se monteaz> pe stator. 3stfel de labirinti
se ?ntBlnesc la mai multe tipuri de turbine cu abur si turbine cu gaze romBnesti.
4.8.;. IN#TALATIA 3E UNGERE
*ngerea si r>cirea lag>relor, a angrena$elor cu roti dintate si a cupla$elor
cu dinti impun o circulatie continu> si abundent> de ulei.
:irculatia uleiului se realizeaza cu a$utorul unei pompe, care aspir>
uleiul dintr-un rezervor si-l refuleaz> la locurile de ungere, de unde se
re?ntoarce ?n rezervor.
@n drumul s>u uleiul, venind ?n contact cu diferite organe ale turbinei a
c>ror temperatura este mai ridicat> decBt cea a uleiului, se ?nc>lzeste.
La aceast> ?nc>lzire contribuie si c>ldura dezvoltat> prin frecare din
lag>re.
De aceea, ?nainte de a-l reutiliza, uleiul trebuie s> fie r>cit.
@n diferitele circuite de regla$ se utilizeaza, de asemenea, ulei sub
presiune.
Fistemul de regla$ necesit> ?n circuitele sale de comand> si de fort> un
ulei cBt mai putin vBscos si la o presiune de %E#& bar, uneori c.iar mai mare.
Dalori ale presiunii apropiate de limita superioara se ?ntBlnesc la
turbinele de putere mare.
:ircuitele de ungere ale lag>relor necesit> un ulei ma vBscos, la o
presiune mai mic>, de &,#E 1,% bar, ?n timp ce ungerea angrena$elor necesit>
de obicei un ulei si mai vBscos, de presiune $oas>.
Deoarece e!istenta a trei circuite alimentate cu trei calit>ti de ulei
diferite ar complica mult constructia si ar ?ngreuna e!ploatarea, se utilizeaza o
singura calitate de ulei ?n toate circuitele de ungere si reglare ale agregatului.
9!ceptie fac numai circuitul uleiului de fort> ale unor turbine de putere
foarte mare functionand cu abur de temperatura ridicat>, la care se foloseste un
lic.id greu inflamabil, si cu circuit de etansare al generatorului electric r>cit cu
.idrogen, la care se adopt> un circuit complet independent de cel de ungere si
de reglare.
,&
*ig. 6@. #c/ema instaatiei $e ungere
@n fig. %1 este reprezentata sc.ema circuitului de ungere si reglare al
unui turbo-agregat.
:ircuitul este dotat cu ) pompe de ulei, dintre care una ?n functiune ?n
regim normal, numit> pomp> principal>, a, antrenat> ?n ma$oritatea cazurilor de
rotorul turbinei, si una ?n functiune numai ?n perioadele de pornire si de oprire
ale turbinei, sau ?n caz de avarii, numit> pomp> au!iliara, b, antrenat> de la o
alt> surs> de energie.
3mbele pompe absorb uleiul prin cBte o sit> c din rezervorul de ulei d,
montat sub planseul s>lii masinilor ?n apropierea turbinei si ?l refuleaz> la
presiunea necesara sistemului de reglare.
Pentru a evita re?ntoarcerea ?n rezervor a uleiului debitat de pompa
principal> prin pompa au!iliara si functionarea acesteia ca motor, pe conducta
de refulare a pompei au!iliare se prevede un ventil de retinere e.
Daca una din pompele de ulei este volumic>, atunci pentru a ?nl>tura
eventualele suprapresiuni ?n circuit se prevede un ventil de suprafata f, care
descarc> surplusul de ulei ?napoi ?n rezervor.
,1
:ircuitele de reglare sunt alimentate direct de la conducta magistral> g,
iar circuitele de ungere prin intermediul unui reductor de presiune ., a unui
filtru de ulei i si a unui r>citor de ulei L.
*leiul cald provenit de la circuitul de ungere si cel provenit de la
circuitul de reglare se scurg printr-o conduct> colectoare l ?napoi ?n rezervor.
Datorit> acestei sc.eme de leg>turi, sistemul de reglare este alimentat
cu ulei cald, deci de viscozitate mai mic> decBt locurile de ungere, care sunt
alimentate cu ulei r>cit ?n prealabil.
a. (ompa principa2 $e uei s-a e!ecutat ?n trecut e!clusiv ca pomp>
cu roti dintate cilindrice, cu dinti drepti sau ?nclinati, antrenat> de c>tre arborele
turbinei printr-un angrena$ elicoidal, sau cu roti dintate cilindrice, ?n functie de
raportul de reducere a turatiei. @n unele cazuri, se folosesc ) pompe principale,
dintre care una pentru sistemul de reglare si una pentru circuitul de ungere.
3tBt pompele cu roti dintate cBt si cele elicoidale sunt pompe volumice.
9!ecutate cu gri$>, ele au o sarcina de aspiratie normal> si se pot amorsa
singure.
Pentru a reduce la minim pericolul dezamors>rii pompei principale,
sarcina de aspiratie trebuie redus> la minim, ceea ce impune amplasarea
rezervorului sub planseul s>lii masinilor, ?n imediata vecin>tate a turbinei.
3ceast> solutie prezint> ?ns> cBteva dezavanta$e de ne?nl>turat: fi!are
dificil> si acces greu la rezervor, mai ales la unit>tile de putere mare si o
apropiere prea mare de piesele fierbinti, ceea ce ridic> problema pericolului
incendiului, ?n situatiile ?n care uleiul ar fi stropit pe piesele calde, ca urmare a
unei neetanseit>ti accidentale.
b. (ompa au5iiara $e uei se e!ecut> de obicei de tip centrifugal, mai
rar cu roti dintate, si se plaseaz> ?ntotdeauna sub nivelul minim de ulei, pentru a
se evita pericolul dezamors>rii ei.
3ctionarea ei se face cu un motor electric sau cu o mic> turbin> cu abur.
La puteri mici, turbo-pompele, utilizate mult ?n trecut la turbinele cu
abur, se monteaz> pe capacul rezervorului de ulei, turbina fiind plasat> ?n
e!terior, iar pompa ?necat> ?n ulei.
@n acest caz trebuie s> se dea o mare atentie etans>rii turbinei pentru a se
evita posibilitatea p>trunderii aburului ?n rezervorul de ulei.
La puteri mai mari, turbopompele se aseaz> de obicei ?n subsolul s>lii
masinilor la cota zero. @n prezent, ?n locul turbinelor cu abur se prefer>
actionarea electrica.
La turbinele de putere mare se folosesc ) sau mai multe pompe au!iliare
de ulei, dintre care una pentru pornire, care asigura atBt uleiul de ungere, cBt si
cel de reglare, actionat de un motor de curent alternativ, si una de avarie, care
s> asigure numai uleiul de ungere, actionat> de un motor de curent continuu, de
la bateria de acumulatoare, pentru a asigura uleiul de ungere si r>cire a
lag>relor si ?n caz de avarie ?n reteaua electrica.
,)
*neori se prev>d ) pompe de avarii, una actionat> de un motor de curent
alternativ si una cu un motor de curent continuu. Fc>derea presiunii uleiului de
ungere se semnalizeaz> de obicei acustic si optic, iar daca presiunea scade sub
o anumit> limita se porneste automat una dintre pompele de avarie.
c. *itru $e uei este utilizat pentru retinerea eventualelor impurit>ti
mecanice din circuitul uleiului de ungere.
9l const> dintr-o sit> mecanica avBnd )&&&E #&&& de oc.iuri pe cm
)
.
Fita trebuie astfel montat> ?n carcasa filtrului ?ncBt s> se poat> scoate
usor pentru a fi cur>tat> de depuneri.
Oiltrul se plaseaz> de obicei ?naintea r>citorului de ulei, pentru ca
filtrarea s> se fac> ?n starea cald>, cBnd vBscozitatea uleiului este mai mic>.
Dup> o functionare de cBteva zeci de ore, timp ?n care impuritatile au
fost retinute, aceste filtre se ?ndep>rteaz>.
$. R2citoru $e uei este un sc.imb>tor de c>ldura prin suprafata,
constBnd dintr-un fascicul de tevi, prin care circul> lic.idul de r>cire, plasat ?n
interiorul unei mantale cilindrice.
%leiul circul printre tevi.
2umarul de treceri ale apei variaz> ?ntre 1 si %. Pentru a ?mbun>t>ti
trecerea c>ldurii de la ulei la tevi, ?n interiorul mantalei se dispun sicane, care
forteaz> uleiul s> curg> ?n zig-zag pentru tevi.
Presiunea uleiului ?n r>citor trebuie s> fie neap>rat mai mare ca
presiunea apei, pentru a evita p>trunderea apei ?n ulei ?n cazul pierderii
etanseit>tii.
*neori, pentru a m>ri suprafata de r>cire, se utilizeaza o baterie de
r>citoare legate ?n serie sau ?n paralel pe circuitul de ulei.
:a lic.id de r>cire se foloseste apa sau condensatul prelevat din
condensatorul turbinei cu abur.
Pe conductele de intrare si iesire a uleiului se monteaz> cBte un
termometru pentru controlul functionarii.
Pentru asigurarea continuit>tii e!ploatarii se recomand> ca circuitul
uleiului de ungere s> fie prev>zut cu ) filtre si ) r>citoare de ulei montate ?n
paralel, dintre care unul ?n functiune si unul de rezerv>.
@n felul acesta se poate cur>ta filtrul de impurit>tile retinute de site si
tevile r>citorului de depunerile din ap>, f>r> s> se opreasc> turbina.
Daca s-a prev>zut o baterie de r>citoare montate ?n paralel pe circuitul
de ulei, numarul r>citoarelor de rezerv> se poate reduce la unu, cur>tirea lor
f>cBndu-se pe rBnd cBte unul.
,#
e. Re.ervoru $e uei trebuie s> aib> o capacitate suficient de mare
pentru a crea posibilitatea decant>rii impurit>tilor si a apei din ulei si separ>rii
aerului si vaporilor d>un>tori formati ?n timpul e!ploatarii, pentru a evita
alterarea ?nainte de vreme a uleiului.
De aceea, capacitatea rezervorului, ?n m
#
, se calculeaza cu relatia:
u rez
m * #,&
unde u
m
Tm
#
'sU reprezinta debitul pompelor principale de ulei, ceea ce
ar asigura trecerea uleiului prin circuit de zece ori pe or>.
@n aceste conditii, ?n cazul unei e!ploatari rationale continue, durata de
presc.imbare a unui ulei uzual de turbina este de #E% ani.
4.8.=. ULEIURILE 3E TURBINE
:alitatea uleiului de ungere $oac> un rol deosebit de important ?n buna
functionare a turbinei.
Lipsa de ulei, uleiul prea cald, murdar sau de calitate necorespunz>toare
poate provoca deran$amente grave ?n e!ploatare.
Pentru ungerea turboagregatelor stabile se utilizeaza e!clusiv uleiuri
minerale, speciale, cunoscute sub numele de uleiuri de turbine.
%leiurile de turbine, pe lng proprietatea de a unge suprafata cu
care vine n contact, trebuie s mai ndeplineasc urmtoarele conditii
te&nice
- densitate mic>, pentru a se separa cBt mai usor de apa care p>trunde
?n ulei7
- temperatura de aprindere cBt mai ridicat>, pentru a evita aprinderea
vaporilor dega$ati de ulei ?n contact cu suprafete calde7
- vBscozitatea de ),%E%,%
o
9 ?n functie de organele de uns7 la turbinele
cuplate direct cu masina antrenat> se foloseste de obicei un ulei de
),%E#
o
9, iar la cele cuplate prin intermediul unui reductor cu roti
dintate, un ulei de (,%E%,%
o
97
- aiciditate si alcalinitate cBt mai mic>, pentru a nu coroda suprafata cu
care vine ?n contact7
- cenus> r>mas> dup> ardere cBt mai putin>7
- impurit>tile mecanice s> lipseasc> complet7
,(
- rezistent> cBt mai mare la o!idare ?n aer, la temperatura de
functionare pBn> la 5&
o
:, deoarece prin o!idare creste aciditatea
uleiului si se separ> produse solide de o!idare7 uleiul se consider>
stabil daca dup> o!idare indicele de aciditata organic>, definit prin
numarul de miligrame de .idro!id de potasiu necesar pentru
neutralizarea acizilor organici si anorganici dintr-un gram de ulei, nu
dep>seste valoarea de &,, si daca reziduurile dup> o!idare nu
dep>VeVte &,# J7
- indicele de saponificare, definit prin numarul de miligrame de
.idro!id de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor dintr-un
gram de ulei si pentru scindarea si saponificarea esterelor si
lactonelor, s> fie cBt mai mic7
- durata de dezemulsionare, definita prin timpul necesar pentru a se
separa complet apa cu care a fost ?n prealabil amestecat, s> fie cBt
mai mic>.
La alegerea uleiului trebuie s> se tin> seama de prescriptiile fabricii
furnizoare a turbinei.
@n decursul e!ploatarii, sub influenta factorilor e!terni si interni,
propriet>tile fizico-c.imice ale uleiului se ?nr>ut>tesc.
Prin amestecarea continu> a uleiului cu bule de aer, prin solicit>rile
termice si mecanice din lag>re, prin vaporii de ap> condensati ?n ulei, ?n contact
cu vaporii acidulati dega$ati de ulei si prin actiunea catalitic> a unor cantitati
infime de metal ros prin frecare, uleiul se altereaz> ?n decursul timpului,
devenind mai vBscos, acid, mai ?nc.is la culoare si opac.
otodat> ?n zonele cu viteza mic> de curgere se depune din ulei un
n>mol format dintr-un amestec de cca. (( J ap>, #1 J ulei si )% J reziduuri,
din care 1%J e Oe si staniu.
Pentru a reduce procesul de alterare a uleiului, cunoscut si sub numele
de ?mb>trBnire, este necesar s> se ia urm>toarele m>suri: s> se evite spumarea
uleiului7 s> se evite ?nc>lzirea e!agerat> a uleiului7 s> se asigure, ?n rezervor,
conditiile necesare pentru dega$area vaporilor acidulati si evacuarea lor din
rezervor7 s> se asigure, ?n rezervor, conditiile necesare pentru separarea apei si
a suspensiilor solide, pentru depunerea lor la fundul rezervorului si evacuarea
lor periodic>.
Diteza de alterare a uleiului este la ?nceput mic>, dar creste ?n timp din
ce ?n ce mai repede, dup> o curb> de alur> parabolic>.
,%
4.;. EA(L"ATAREA IN#TALATIIL"R 3E
TURBINE CU ABUR
4.;.1. C"N#I3ERATII GENERALE
3ctivitatea de e!ploatare a instalatiilor de turbine cu abur se face ?n
general pe baza prescriptiilor firmei furnizoare si a instructiunilor te.nice
interne.
@n cazul turbinelor navale se au ?n vedere si instructiunile Focietatilor de
:lasificare cu privire la aceste tipuri de instalatii.
(ornirea+ supraveg/erea si oprirea turbinei sunt operatii ce trebuie
efectuate+ astfe 4nc<t s2 se evite-
- deteriorarea imediat> sau ulterioar> a instalatiei, prin manevre gresite
sau prin suprasolicitarea instalatiei ?n scopul obtinerii unor
performante superioare celor pentru care a fost proiectat
ec.ipamentul7
- punerea ?n pericol sau accidentarea personalului de deservire
Ce!ploatare6.
Nanevrele difer> de la un agregat de turbina la altul, ?n functie de
puterea, tipul constructia, parametrii aburului, sc.ema termic> etc.
Activitatea $e e5poatare se ba.ea.2 4ns2+ pe anumite principii
comune-
- ?nc>lzirea progresiv> a elementelor metalice ?n vederea dilat>rii
normale, astfel ?ncB s> nu apar> ?n nici un moment o diferent> de
temperatura prea mare, fie ?ntre rotor si stator, fie ?ntre ) puncte ale
aceluiasi element7
- asigurarea unor drena$e suficiente7
- ridicarea treptat> a turatiei7
- trecerea rapid> peste turatia critic>7
- cresterea treptat> a sarcinii7
- functionarea cu parametrii nominali7
- evitarea variatiilor bruste de sarcina7
,,
- urm>rirea ?n mod special a vibratiilor turbinei, a temperaturii uleiului
?n lag>re, a nivelului ?n condensator, tancuri de ap> te.nic> si ulei si
?n pre?nc>lzitoare7
- interzicerea pornirii pompelor ?n stare neamorsat> si a functionarii
lor ?ndelungate ?n gol7
- la punerea ?n functiune a unei instalatii deservite de ) pompe, din
care una ?n rezerv>, se probeaz> ?n gol7 pentru scurt timp, pe rBnd
ambele pompe, se controleaz> functionarea lor si se mentine ?n
functionare o singura pomp>7
- nep>r>sirea locului de munc>7
- actionarea rapid> si precis> ?n caz de avarie7
- citirea datelor de e!ploatare si ?nscrierea lor ?n documentatia de
e!ploatare ?n mod constiincios7
- controlul periodic riguros si atent al instalatiilor.
4.;.). (UNEREA IN *UNCTIUNE A TURBINEI
IN #TARE RECE
4.;.).1. C"NTR"LUL #I (REGATIREA IN#TALATIIL"R
(ENTRU ("RNIRE
La pornirea din stare rece a instalatiei de turbine se vor verifica ?n
primul rBnd urm>toarele:
- $ocurile a!iale si radiale ale rotorului turbinei, ale reductorului si ale
lag>relor a!iale si radiale7
- starea de funct a regulatorului de turatie, a valvulelor cu ?nc.idere
rapid> si a limitatorului de turatie7
- cantitatea si calitatea uleiului ?n tancul de consum7
- alimentarea cu ulei a tuturor organelor deservite Cdaca nu este
?nfundat> vreo conduct> de ulei67
- posibilitatea manevr>rii comenzilor valvulelor, manetelor etc. Cdaca
nu sunt blocate67
- mobilitatea pompelor ?n cazul rotirii cu mBna si e!istenta uleiului sau
vaselinei la lag>re7
- starea condensatorului: sticla de nivel s> fie ?n stare bun> cu
robinetele aferente desc.ise, nivelul apei ?n condensator trebuie s>
,5
fie cam un sfert din ?n>ltimea sticlei de nivel, iar valvulele de golire
din spatiul de ap> s> fie ?nc.ise7
- starea aparatelor de m>sur> si control.
4.;.).). (UNEREA #UB (RE#IUNE #I INCALBIREA
C"N3UCTEL"R 3E ABUR
@n cazul pornirii de la rece a unei turbine, prima operatie o constituie
?nc>lzirea tubulaturii de abur si punerea sub presiune a acesteia. 3ceast>
operatie trebuie f>cut> f>r> grab> si atent, pentru a se evita vibratia conductelor,
spargerea garniturilor, smulgerea tubulaturii de pe suporti sau c.iar avarii grave
ca lovituri de ap> ?n turbin>.
Pentru turbinele de puteri mari, manevra se e!ecut> ?n felul urm>tor:
valvulele de drena$ ale tubulaturii de abur, fiind desc.ise, se desc.ide treptat
valvula de ocolire a valvulei principale de introductie a aburului, ?n conduct>
intrBnd abur ?n cantitati mici, astfel c> presiunea va creste putin, deoarece
debitul de abur intrat este mic, iar drena$ele sunt desc.ise.
@n aceast> situatie se va realiza ?ns> o bun> ?nc>lzire a tubulaturii.
@n continuare se manevreaz> treptat valvula principal> de introducere si
se ?n-c.ide valvula de ocolire, tubulatura de drena$ r>mBnBnd ?ns> desc.is>
toat> aceast> perioad> de timp.
Pentru scurtarea timpului de pornire a turbinei, pe parcursul ?nc>lzirii
tubulaturii de abur se pune ?n functiune circuitul de ulei, circuitul de r>cire si
condensatie si instalatia de vid, se controleaz> functionarea valvulei cu ?nc.i-
dere rapid> si ?n general se e!ecut> operatiile de verificare ce se pot efectua
f>r> s> se introduca abur ?n turbina.
La punerea ?n functiune a circuitului de ulei se pornesc pe rBnd pompele
au!iliare de ulei. @nainte de pornirea turbopompei au!iliare de ulei se desc.id
succesiv drena$ele tubulaturii de alimentare cu abur. Fe desc.ide si se armeaz>
valvula cu ?nc.idere rapid> a turbopompei au!iliare.
@ncercarea tuturor pompelor de ulei se face cu valvula de refulare
?nc.is>. Fe verifica daca se realizeaza presiunea nominal>, apoi se desc.ide
valvula de pe conducta de refulare a pompei.
Fe urm>reste prin vizoare flu!ul de ulei ?n circuit si se controleaz>
etanseitatea circuitului.
Pentru pornirea instalatiei de condensare, se desc.id valvulele de
aerisire care pun ?n leg>tur> spatiul de ap> al condensatorului cu atmosfera
pentru evacuarea aerului, apoi se umple cu condens dintr-un tanc de rezerv>
spatiul de abur al condensatorului pBn> la un nivel stabilit prin instructiunile
firmei. @n continuare se amorseaz> Cse umplu cu ap>6 pompele de ap> de r>cire
si se pornesc pe rBnd, urm>rind eventualele vibratii sau ?nc>lziri anormale. Fe
,"
las> ?n functiune una din pompe, asigurand astfel circuitul de ap> de r>cire prin
condensator.
La unele condensatoare camerele de ap> sunt racordate la un e$ector
pentru scoaterea aerului si amorsarea circulatiei prin condensator.
Dup> ce se d> ap> la etans>rile pompelor de condens, se pornesc pe rBnd
aceste pompe, verificBndu-se functionarea lor normal>. Fe mentine ?n functiune
una din pompele de condens.
:ondensul aspirat din condensator este refulat de pompa de condens
prin condensatoarele instalatiei de vid si apoi printr-o conduct> de recirculatie
este retrimis ?n condensator. @n acelasi timp, se pun ?n functiune e$ectorul de
pornire si e$ectoarele principale urm>rindu-se formarea vidului ?n condensator.
Dac> ?n locul e$ectoarelor principale de lucru se utilizeaza pompe de
vid, se asigura apa la aceste pompe si se pornesc pe rBnd, iar daca turbina are
e$ectoare cu ap> se pornesc succesiv pompele de ap> ale e$ectoarelor. :Bnd
vidul ?n condensator a a$uns la (&&E(%& mbar se ?nc.ide valvula de aer si apoi
valvula de abur spre e$ectorul de pornire, deoarece acest e$ector nu mai
particip> la crearea vidului.
4.;.).,. INCALBIREA TURBINEI #I (UNEREA
#UB #ARCINA
Fe verifica la vizoarele lag>relor circulatia normal> a uleiului prin toate
lag>rele.
La pornirea turbinei, uleiul nu trebuie s> aib> temperatura mai mic> de
W#%
o
:, deoarece devine prea vBscos si nu asigura o ungere bun> a lag>relor.
:resterea temperaturii uleiului pBn> la W#%
o
: se realizeaza datorit> frecarii
uleiului de peretii conductelor la o functionare mai ?ndelungat> a pompei
au!iliare de ulei.
:Bnd vidul din condensator a$unge la valoarea de ,%&E 5&& mbar se
?ncepe rotirea turbinei cu virorul.
urbinele navale au!iliare au un viror cu pBrg.ie actionat> manual7 iar
turbinele principale sunt prev>zute cu instalatii de virare electrica. :u a$utorul
acestora se realizeaza balansarea turbinei conform c>rtii te.nice.
Pentru realizarea vidului normal de functionare este necesar s> se trimit>
abur la etans>rile de pe arborele turbinei.
Fe interzice trimiterea aburului ?nainte de rotire pentru a evita ?nc>lziri
locale. Presiunea aburului de etansare este de obicei 1,)E) bar si temperatura
de 1%&E1"&
o
:.
,+
@n continuare se desc.id drena$ele de la labirinti si valvula de alimentare
cu abur a labirintilor.
@nainte de aducerea aburului ?n turbina se verifica daca toate valvulele
de drena$ ale turbinei sunt desc.ise pentru a se putea elimina condensul care se
formeaz> la pornire, pBn> cBnd temperatura rotorului, carcasei si statorului
a$ung la valorile de regim.
:Bnd vidul a$unge la "&& mbar se poate trece la pornirea turbinei.
3ceast> manevr> se face ?n cazul turbinelor navale la comanda primit>
prin telegraf, desc.izBndu-se treptat valvula cu ?nc.idere rapid>, astfel c>
?naintea a$uta$elor primei trepte, presiunea aburului s> ating> o valoare de 1&E
1% J din valoarea nominal>7 la aceast> presiune rotorul ?ncepe s> se
?nvBrteasc>.
Dup> ce a ?nceput ?nvBrtirea rotorului, urmeaz> perioada de ?nc>lzire a
turbinei. @n acest timp rotorul ?nvBrtindu-se cu turatie redus>, aburul care
p>trunde ?n cantitate redus> ?n turbina ?nc>lzeste toate p>rtile instalatiei.
Dup> terminarea perioadei de ?nc>lzire a turbinei ?ncepe m>rirea turatiei
rotorului. @n mod obisnuit, accelerarea turbinei Ccresterea turatiei rotorului6 este
de apro!imativ %E,J'min din turatia nominal>.
8 atentie deosebit> trebuie acordat>, trecerii prin turatie critic>, la
turbina cu arborii elastici. 3tingerea turatiei critice se manifest> prin vibratii
anormale ale turbinei.
La arborii elastici, cum sunt arborii turbinei cu actiune, turatia critic>
reprezinta cca 5&E"& J din turatia nominal>. Daloarea turatiei critice este
indicat> de firma constructoare.
recerea prin turatia critic> trebuie s> se fac> repede. Pentru nici un
motiv nu este permis s> se opreasc> accelerarea rotorului la o turatie apropiat>
de turatia critic>.
Daca aceast> conditie este respectat>, la trecerea prin turatia critic> nu se
produc vibratii prea mari.
Daca ?n timpul m>ririi turatiei apar vibratii anormale, care nu sunt
provocate de turatia critic> sau de vreo subarmonic> a acesteia, turatia turbinei
trebuie redus> pBn> cBnd vibratiile dispar7 turbina trebuie mentinut> la aceast>
turatie sc>zut> timp de %E1& min, dup> care se reia accelerarea rotorului. @n
cazul cBnd vibratiile anormale reapar, operatia de micsorare a turatiei si de
continuare a ?nc>lzirii la turatia redus> trebuie repetat> de dou> trei ori. Dac>, la
?ncerc>ri repetate vibratiile nu dispar, turbina trebuie oprit> pentru stabilirea si
?nl>-turarea cauzelor acestor vibratii.
5&
Dup> ce turatia turbinei a atins valoarea nominal>, se verifica
functionarea sincronizatorului.
Prin actionarea acestuia, turbina poate fi redus> la regimul de
functionare ?n gol, astfel c> aburul intrat ?n turbina cedeaz> energie numai
pentru compensarea pierderilor interne, ?nvingerea frecarilor din lag>re,
antrenarea pompei principale de ulei, a regulatorului de turatie si ta.ometrului.
La mersul ?n gol se verifica pozitia a!ial> a rotorului. @n continuare se
verifica functionarea regulatorului de sigurant>. Nodul de verificare va fi cel
prescris de c>tre firma constructoare.
Daca se constat> anomalii ?n functionarea regulatorului de sigurant> sau
a valvulei cu ?nc.idere rapid> se opreste turbina pentru remedierea
deficientelor.
'resterea sarcinii pe turbina se face progresiv cu ajutorul
sincronizatorului, se poate ncrca n medie () din puterea nominal pe
minut, respectndu*se indi*catiile firmei constructoare.
@n timpul ?nc>rc>rii se ?nc.id drena$ele, se asigura circulatia apei de
r>cire prin r>citoarele de ulei, pBn> cBnd uleiul de ungere si r>cire a lag>relor a
atins temperatura (&E(%
o
:.
Dup> cuplarea elicei Csau generatorului electric6, se va face un control
atent al turbinei si a instalatiilor sale ane!e, spre a constata daca functioneaza
normal
4.;.).4. ("RNIREA TURBINEI 3U(A "
"(RIRE 3E #CURTA 3URATA
.
Daca turbina a stationat o scurt> perioad> de timp, ?n interiorul acesteia
pot avea loc urm>toarele fenomene:
- scade nivelul general de temperatura, da-torit> r>cirii7
- carcasa se r>ceste mai repede decBt rotorul7
- semicarcasa superioara r>mBne mai cald> decBt semicarcasa
inferioara7
- partea inferioara a rotorului se r>ceste mai repede decBt partea
superioara.
51
Ca urmare 4n rotor iau nastere tensiuni termice care provoac2
4nconvoierea acestuia 4n sus.
+surile pentru evitarea nconvoierii arborelui datorit rcirii
neuniforme sunt
- ?nvBrtirea Cbalansarea6 rotorului cu virorul sau cu dispozitivul
manual, dup> oprirea turbinei un timp ?ndelungat Cindicat de firma
constructoare67
- ?nc>lzirea semicarcasei inferioare, Cde e!emplu o rezistent> electrica
montat> sub carcas>6 un timp care de asemenea este indicat de
furnizor.
4.;.).6. 3E#ER!IREA TURBINEI CU ABUR IN
REGI? N"R?AL 3E *UNCTI"NARE
@n timpul functionarii turbinei, personalul de deservire are ca sarcina
principal> urm>rirea atent> si continu> a functionarii acestora, pentru a putea
interveni la momentul potrivit ?n scopul evit>rii accidentelor si avariilor.
:ur>tenia ?n instalatie trebuie mentinut> ?n perfect> stare.
@n acest scop trebuie avut ?n vedere urm>toarele:
- identificarea imediat> a celor mai mici pierderi de ulei sau condens si
luarea unor m>suri pentru ?nl>turarea lor7
- cur>tirea suprafetelor e!terioare a instalatiei de praf, ulei, o!izi si alte
impurit>ti7
- eliminarea oric>ror posibilit>ti de p>trundere ?n articulatiile
sistemului de regla$ sau ?n interiorul circuitului de ulei a unor
corpuri str>ine care provoac> avarii.
Rgomotul produs de instalatie ?n timpul functionarii caracterizeaz>, ?ntre
altele, conditiile de functionare.
8rice modificare a zgomotului normal, care este uniform si plin, se
datoreste fie unei sc.imb>ri de regim, fie e!istentei unor defecte. 3paritia unor
zgomote metalice Cperiodice sau neregulate6 zgomote asem>n>toare celor
provocate de piese care se freac> unele de altele, arat> e!istenta unor atingeri
sau c.iar a unor grip>ri ?n interiorul instalatiei si impune luarea de m>suri
urgente.
5)
Dac> nu se pot stabili cauzele care produc zgomotele, este necesar s> se
opreasc> imediat masina.
Pentru ascultarea diferitelor p>rti ale instalatiei este bine s> se foloseasca
aparate speciale precum stetoscoape.
8bservarea atent>, sistematic> si periodic> a aparatelor de m>sur> si
control permite atBt urm>rirea modului ?n care decurge e!ploatarea, cBt si
stabilirea anumitor defecte ap>rute ?n functionarea instalatiei.
Parametrii aburului de alimentare se m>soar> cu aparate montate pe
tubulatura de abur, ?nainte de valvula principal> de introducere.
8 deosebit> important> o prezint> cunoasterea presiunii aburului ?n
camera treptei de regla$ a turbinei Cprima treapt> a masinii6. @n mod normal,
aceast> presiune creste cu debitul de abur, respectiv cu sarcina masinii.
Nanometrul montat la treapta de regla$ permite cunoasterea momentului
?n care se produc cresteri bruste de sarcina, cresteri ce pot pune ?n pericol
lag>rul a!ial.
Piesele fi!e Cpostamentul, suportii lag>relor si altele6 nu trebuie s> se
deplaseze ?n timpul functionarii, nici prin efectul vibratiilor masinii, nici
datorit> ?mpingerii din e!terior.
Piulitele si suruburile de fi!are trebuie strBnse ?n mod periodic, dar nu ?n
timpul functionarii turbinei, pentru ca prin modificarea strBngerii s> nu
descentreze masina.
9ste necesar s> se mentin> ?n permanet> posibilitatea de deplasare liber>
a unor piese.
oate pisele care sunt ?n miscare relativ> unele fat> de altele Cglisierele,
penele de g.idare etc.6 trebuie s> fie ?n perfect> stare de cur>tenie si bine unse,
nedeformate si $ocuri suficiente.
De asemenea este deosebit de important ca aceste piese s> nu fie blocate
prin strBngere.
0egimul de lucru al turbinei se recomand> s> fie cBt mai uniform7
atunci, cBnd totusi apar variatii, acestea trebuie s> fie cBt mai lente astfel ?ncBt
solicit>rile mecanice si termice din instalatie s> aib> o valoare redus>.
Paletele si a$uta$ele turbinei trebuie s> fie ?n stare bun> si cBt mai curate7
depunerile de s>ruri pe paletele mobile provoac> dezec.ilibrarea rotorului si
producerea de vibratii care uneori pot scoate instalatia din functiune.
Dibratiile au o important> cu totul deosebit> ?n functionarea turbinei cu
abur.
Ftabilirea intensit>tii vibratiilor la turbinele navale se f>cea ?nainte prin
metode empirice Cde e!emplu punBnd o moned> pe muc.ie pe carcasa masinii67
?n prezent astfel de procedee sunt dep>site si este necesar ca pe fiecare nav> s>
se g>seascP aparate electronice speciale pentru m>surarea vibratiilor turbinei.
:aracteristicile vibratiilor turbinei cu abur Cfrecventa, amplitudine,
directie6 se stabilesc cu aparate speciale numite vibrografe sau vibrometre.
5#
N>surarea vibratiilor se face pe carcasa masinii, ?n dreptul tuturor
lag>relor turbinei ?n # directii: vertical, transversal si axial.
Dilatarea termica a turbinei prezint> o important> deosebit> pentru
siguranta ?n functionare atBt ?n timpul pornirii cBt si ?n timpul functionarii de
regim.
4.;.,.1. C"N3ITIILE 3E *UNCTI"NARE
N"R?ALA A #I#TE?ULUI 3E REGLAC
,istemul de reglaj al turbinei trebuie s satisfac urmtoarele conditii
de lucru
- s> mentin> functionarea stabil> ?n gol, cu valvula cu ?nc.idere rapid>
complet desc.is>7
- s> asigure, la variatia sarcinii, o deplasare lin> Cf>r> socuri6 a valvulei
de regla$7
- la sc>derea brusc> a sarcinii, s> mentin> o turatie a turbinei care s>
nu provoace intrarea ?n functiune a regulatorului de sigurant>7
- s> asigure o ?nc.idere etans> a valvulei de regla$7 la turbinele cu o
presiune de +& bar sau mai mare, etansarea ?nc.iderii poate fi
socotit> satisf>c>toare, daca la ?nc.iderea complet> a valvulei de
regla$ nu sunt sc>p>ri care s> provoace cresterea turatiei cu mai mult
de %J peste turatia nominal>7
- gradul de insensibilitate trebuie s> fie de ma! &,%J, adic> sistemul
de regla$ s> dea comenzi la valvula de regla$, cBnd turatia variaz> cu
cel putin 1% rot'min fat> de valoarea nominal>7
- regulatorul de sigurant> este necesar s> produc> declansarea turbinei,
cBnd turatia dep>seste cu 1&J sau ma!im 1)J valoarea nominal>.
4.;.,.). *UNCTI"NAREA TURBINEI CU ABUR
INCARCATA CU #ARURI
+,rurile aduse din generatorul de abur se pot depune pe paletaul
turbinei si -n labirinti micsor.nd sectiunea de curgere, fapt ce implic,
urm,toarele efecte"
- cresterea nivelului de presiune ?nainte de treptele pe care s-au depus
s>rurile, ca si ?n treptele respective7
- cresterea solicit>rilor ?n paletele ?nc>rcate cu s>ruri Cmai grele6
datorit> fortei centrifuge7
5(
- cresterea gradului de reactiune la treptele cu depuneri de s>ruri7
- m>rirea fortei a!iale a rotorului, ducBnd la solicitarea suplimentar> a
lag>rului a!ial si la cresterea treptat> a temperaturii sale7
- amplificarea procesului de laminare ?n inelele de labirinti cu
depuneri7
- sc.imbarea profilului si a st>rii suprafetei canalelor dintre palete7
- micsorarea randamentului intern al turbinei, deci cresterea
consumului specific de abur.
0ezult> c> s>rurile depuse pe palete ?nr>ut>tesc functionarea sigur> si
economic> a turbinei.
:ea mai simpl> metod> pentru constatarea depunerilor de s>ruri ?n
turbina este verificarea presiunii p la treapta de viteza Csau treapta :urtis6 ?n
functie de sarcina p.
Oirma constructoare trebuie s> prezinte pentru fiecare turbina o astfel de
diagram>.
Daca turbina nu are treapt> de viteza, se verifica presiunea la o treapt>
intermediar> ?n functie de sarcina.
Personalul de deservire are obligatia s> verifice zilnic daca valorile
presiunii la treapta de viteza sau la treapta intermediar>, la sarcina respectiv>,
determina ?n diafragm> puncte ce se suprapun pe curba 1 Cfig. %16.
*ig. 61. 3iagrama presiunii $up2 treapta $e vite.a 4n functie $e sarcina-
1 9 curba trasat2 pentru turbina curat2:
) 9 curba trasat2 pentru aceeasi turbina cu $epuneri $e s2ruri
Dac> dup> o functionare mai ?ndelungat> a turbinei, se constat> c>
punctele rezultate din m>sur>tori se ridic> deasupra curbei 17 se deduce c>
turbina a ?n-ceput s> se ?ncarce cu s>ruri.
5%
@ntrucBt presiunea ma!ima la roata :urtis sau la treapta intermediar> nu
trebuie dep>sit>, ?nseamn> c> este necesar reducerea sarcinii ma!ime Cdeci a
debitului6 pentru a nu forta turbina Ccurba )6 si trebuie luate m>suri de sp>lare a
turbinei de s>ruri.
4.;.,.,. INTRETINEREA CIRCUITULUI 3E ULEI
'onditiile functionarii sigure a circuitului de ulei sunt
- utilizarea unui ulei de calitate, cu proprietatile fizico-c.imice cerute
de firma constructoare7
- utilizarea uleiului la presiunea necesara ?n diversele puncte ale
circuitului7
- nedep>sirea limitelor de temperatura Cmin #%
o
:, ma! ,&
o
:6 si
controlul periodic al circuitului7
- filtrarea ?n bune conditii a uleiului, atBt ?n tanc cBt si la umplerea
tancului de ulei7
- controlul periodic c.imic si vizual Cculoarea si limpezimea6 a
uleiului7
- e!ecutarea la timp a unor operatiuni ca: turnarea ?n tanc a uleiului de
completare, pur$area apei decantate din ulei ?n tanc, ?nlocuirea
uleiului ?mb>trBnit, dezemulsionarea uleiului prin centrifugare7
- efectuarea probelor s>pt>mBnale de functionare a tuturor pompelor
de ulei de pornire si de avarii7
:u timpul, calitatea uleiului care circul> continuu ?n circuit se
?nr>ut>teste datorit> ?mb>trBnirii si emulsion>rii sale, avBnd ca efect sc>derea
proprietatilor sale lubrifiante si cresterea temperaturii lag>relor.
@mb>trBnirea uleiului se datoreste o!id>rii sale lente ?n timpul
e!ploatarii, sub influenta o!igenului din aer si a temperaturii de lucru.
*leiul ?mb>trBnit are culoarea brun ?nc.is si este tulbure, iar la analiz> se
constat> cresterea peste valorile normale a acidit>tii sale organice si a
vBscozitatii.
*n continut mare de acizi organici ?n ulei poate provoca coroziunea
suprafetelor metalice care vin ?n contact cu uleiul7 cresterea vBscozitatii uleiului
la temperatura nominal> de functionare ?nr>ut>teste proprietatile sale nominale
de ungere ceea ce duce la cresterea frecarilor ?n lag>re si ?n final la cresterea
temperaturii lag>relor.
5,
*leiul ?mb>trBnit produce depuneri de s>ruri ?n circuit, datorit> o!izilor
precipitati, motiv pentru care uleiul devine tulbure si de culoare ?nc.is>.
Pentru prevenirea -mb,tr.nirii rapide a uleiului, este necesar ca
temperatura s, nu dep,seasc, maxim /0
o
! -n nici un punct al circuitului;
temperatura de 12
o
! trebuie considerat, drept temperatura limit, care intr, -n
lag,re.
9mulsionarea uleiului se datoreste p>trunderii aburului ?n uleiul din
lag>re prin labirintii de cap>t ai turbinei, cBnd presiunea aburului ?n labirinti
este prea mare iar inelele deflectoare de abur sunt ineficiente.
*leiul ?mpreun> cu apa pe care o contine formeaz> un amestec tulbure si
destul de stabil numit emulsie, cu proprietati de ungere mai slabe decBt ale
uleiului pur, de aceea este necesara separarea apei din ulei adic>
dezemulsionarea uleiului.
@n tancul de ulei se separ> o parte din cantitatea de ap> continut> de ulei
care r>mBne la fundul acestuia si trebuie periodic evacuata Cpur$>ri scurte
zilnice6 prin desc.iderea robinetului de golire a tancului.
Daca viteza de p>trundere a apei ?n uleiul din lag>re este mai mare decBt
viteza de separare din rezervor, uleiul se emulsioneaz> din ce ?n ce mai mult.
@n aceast> situatie pentru a nu opri turbina ?n vederea sc.imb>rii
uleiului, la tancul de ulei se cupleaz> o pomp> centrifug> cu turatie foarte mare
3cca. 45000 rot6min sau mai mult7 care face separarea rapid> si fortat> a apei
din ulei.
Prin aceast> metod> se ?ndep>rteaz> din ulei nu numai apa, ci si s>rurile
Cn>molul6 si impurit>tile adunate de ulei din circuit.
Decuplarea pompei centrifuge se face cBnd uleiul s-a dezemulsionat
complet si a devenit iar limpede.
!entrifugarea uleiului cu turbina -n functiune nu reprezinta -ns, dec.t o
rezolvare momentan, a situatiei.
9ste necesar ?ndep>rtarea cauzei pentru care uleiul se dezemulsioneaz>,
respectiv oprirea turbinei si micsorarea $ocurilor ?n labirinti sau montarea unui
e$ector care s> aspire aburul din ultima came> a labirintilor.
4.;.,.4. C"N3ITIILE 3E *UNCTI"NARE
N"R?ALA A C"N3EN#AT"RULUI
55
8nstalatia de condensare trebuie s, functioneze -n conditii optime pentru
a realiza vidul prescris -n scopul reducerii la valori minime a pierderilor mari
de c,ldur9 -n apa de r,cire si a realiz9rii destinderii normale a aburului -n
turbina.
Pentru aceasta, instalatia de condensare necesit
- functionarea ?n bune conditii a e$ectoarelor cu abur Cvaloarea
presiunii si debitului la alimentarea cu abur a e$ectoarelor s> aib>
valorile nominale, s> nu e!iste tevi sparte ?n r>citorul e$ectorului6, a
pompelor de vid Cs> aib> apa asigurata, s> nu vibreze anormal, s>
aib> ungere bun>, s> fie revizuite la timp spre a nu functiona cu
uzur> mare6 sau a e$ectoarelor cu ap> Cpompele de ap> s> functioneze
normal67
- etansarea coresp>unz>toare a condensatorului fat> de aer.
Ftarea de etansare a instalatiei se poate modifica ?n cursul
e!ploatarii7 de aceea etansarea circuitului sub vid trebuie verificata
periodic.
Netoda folosit> pentru aceast> verificare este determinarea vitezei de
?nr>ut>tire a vidului cu e$ectoarele oprite Cvalvula de aer spre e$ectoare
?n pozitia ?nc.is6, la sarcini apropiate de puterea nominal>.
@n acest scop se citeste la vacumetru vidul ?n condensator din minut
?n minut, timp de 1& minute si apoi se face media valorilor vidului
pentru perioada celor 1& minute.
)aca etansarea condensatorului fat, de atmosfera este
necorespunz,toare turbina trebuie programat, pentru oprire cu prima ocazie,
-n scopul depist,rii neetanseit,tilor printr:o prob, hidraulic, a -ntregului
circuit sub vid si a remedierii acestor neetanseit,ti.
- mentinerea ?n stare curat> a tevilor si a pl>cilor tubulare a
condensatorului.
Depunerea de impurit>ti ?n tevile condensatorului pe partea de ap>
este cauza cea mai frecventa care determina ?nr>ut>tirea vidului.
3paritia depunerilor ?n interiorul tevilor duce la micsorarea
transmisiei de c>ldura ?n condensator, la reducerea debitului apei de
r>cire si ?n final la ?nr>ut>tirea vidului.
@n aceast> situatie se impune revizuirea urgent> a instalatiei de
eliminare a impurit>tilor din apa de r>cire si efectuarea operatiei de
cur>tire a tevilor condensator.
5"
9tansarea necorespunz>toare a condensatorului fat> de ap>.
@n cursul deservirii, prinderea prin mandrinare ?n pl>cile tubulare a unor
tevi se sl>beste, iar unele tevi se pot fisura datorit> defectelor de material sau
vibratiilor7 daca de la ultima treapt> a turbinei se rupe o palet> aceasta vine cu
viteza ?n condensator, si poate t>ia una sau mai multe tevi din rBndurile de sus.
@n aceste situatii, apa de r>cire p>trunde ?n spatiul de abur al
condensatorului impurificBnd condensul si f>cBnd improprie utilizarea lui ?n
generatoarele de abur.
)eteriorarea etanseit,ti spatiului de abur din condensator fat, de apa
de r,cire se constat, prin"
- cresterea nivelului de condens ?n condensator, la aceeasi sarcina a
turbinei7
- cresterea conductivit>tii electrice a condensului, datorit> s>rurilor
minerale continute de apa de r>cire.
@n acest> situatie cu prima ocazie se opreste turbina, se desc.id
capacele mici ale condensatorului si se face proba .idraulic> umplBnd cu
ap> spatiul de abur al condensatorului, pBn> la racordul s>u la turbina7
pe la capetele tevilor defecte va iesi apa.
3ceste tevi se optureaz> provizoriu cu dopuri de lemn, urmBnd ca la
oprirea mai ?ndelungat> a turbinei toate tevile defecte s> fie ?nlocuite.
Personalul de deservire va trebui s> aib> ?ntotdeauna preg>tite dopuri
din lemn de fag gata fasonate la strung ?n form> tronconic>.
4.;.4. "(RIREA TURBINEI CU ABUR
8prirea turbinei poate fi programat> sau accidental>.
;a turbinele navale aceast, manevr, se face la comanda primit, prin
telegraf.
Pentru o turbina de putere medie care poate fi utilizata si la propulsia
navei, succesiunea general> a manevrelor de oprire programat> este
urm>toarea:
- se face proba de functionare a pompei au!iliare de ulei7
5+
- se reduce treptat cu a$utorul sincronizatorului puterea produs> de
masin>, ?nc.izBndu-se valvula de regla$7
- cBnd masina ?ncepe s> functioneze ?n gol sau la o putere foarte mic>
se decupleaz> masina antrenat> Celice, generator6, urm>rindu-se
mentinerea stabil> a turatiei de mers ?n gol de c>tre sistemul de regla$
al turbinei7
- se ?nc.id valvulele prizelor si se d> abur la labirinti7
- se creaz> ?n condensator o rezerv> de condens pBn> la $um>tatea
sticlei de nivel, se desc.ide recirculatia si se ?n-c.ide circulatia
condensului spre rezervorul de ap> de alimentare Cinstalatia de
degazare67
- se opreste complet intrarea aburului ?n turbina prin manevrarea
valvulei cu ?nc.idere rapid> sau prin declansarea manual> a
regulatorului de sigurant>7
- dup> ce turatia rotorului a a$uns la $um>tate din valoarea nominal>,
se opresc pe rBnd e$ectoarele prin ?nc.iderea valvulei de admisie a
aburului ?n ele.
Manevrele de oprire accidental, a turbinei 3oprire fortat,7 se execut,
-n urm,toarele cazuri"
- zgomote si vibratii anormale7
- aprinderea uleiului ?n circuitul de ulei si imposibilitatea de a stinge
repede focul7
- supra?nc>lzirea lag>relor Caparitia fumului la lag>re67
- dereglarea regulatorului de turatie7
- aparitia zgomotelor metalice ?n turbina7
- deplasarea a!ial> a rotorului peste limita ma!ima admis>7
- lovituri de ap>7
- sc>derea nivelului ?n tanc sub limita inferioara admis>7
- sc>derea brusc> a vidului ?n condensator peste valoarea ma!ima
admis>7
- dep>sirea valorilor ma!ime, superioare si inferioare prescrise pentru
parametrii aburului7
- dep>sirea valorilor ma!ime prescrise ale dilat>rii relative rotorului
fat> de carcas>7
- dep>sirea valorii ma!ime prescrise a diferentei de temperatura ?ntre
generatoarea superioara si inferioara a corpului de ?nalt> si medie
presiune ale turbinei.
@n toate aceste cazuri de avarie, personalul de deservire Cofiterul de cart6
are dreptul s> opreasc> imediat turbina.
"&
8prirea accidental> trebuie s> fie o oprire rapid>, pentru a evita
e!tinderea avariei.
Pentru oprirea rapid> se actioneaz> butonul de declansare manual> a
turbinei, decuplBndu-se imediat si masina antrenat> Celice, generator6.
@n continuare se ?ntrerupe functionarea e$ectoarelor prin ?nc.iderea
valvulei de abur.
Didul se ?nr>ut>teste repede cBnd turbina este declansat> si e$ectoarele
oprite7 din cauza frecarii rotorului cu aerul intrat ?n turbina, timpul de oprire se
scurteaz> simtitor.
:elelalte manevre se e!ecut> la fel ca la oprirea programat>.
rebuie mentionat c>, ?n cazul turbinelor navale de propulsie, daca dup>
oprire nava va stationa un timp oarecare, turbina trebuie uscat>.
Pentru aceasta se ?nc.ide aburul la etans>rile terminale si se las>
desc.is> comunicatia cu condensatorul7 pompa de r>cire a acesteia va functiona
un timp mai departe ?n regim redus cca. (&E%&min.
Dac> turbina se opreste pentru scurt timp, atunci este preferabil s> fie
l>sat> s> functioneze ?n gol prin decuplarea elicei.
Dup> oprire trebuie ?nc.is circuitul de ulei, pentru ca uleiul din tancul de
consum s> nu treac> ?n tancul de scurgere.
"1