Sunteți pe pagina 1din 11

Energia hidro

Abstaract: Tema dezbatauta in acesta lucrare este enrgia regenerabila hidro. In cadrul lucrarii este cuprinsa o clasificare a hidocentralelor si modul de functionare al acestora. Totodata este prezentata una din cele mai importante componente ale hidrocentralelor,si anume turbina,clasificarea acesteia rolul ei si componentele constructive. Studiul de caz a fost efectuat pe hidrocentrala Portile de Fier,cea mai mare de pe Dunare.

- 2009-

I.Introducere
Energia hidro este o energie regenerabila, cea mai raspandita la ora actuala, care foloseste un element natural APA pentru a produce energie. Hidroenergia este cu siguranta cea mai raspandita si cea mai matura aplicatie a energiei regenerabile, 22% din productia mondiala de energie provine de la hidrocentrale, multe dintre ele sunt hidrocentrale de putere mica care produc mai putin de 10 MW,sunt mai mult de 17400 de astfel de hidrocentrale in Europa . Productia de energie hidro la inceputul anilor 2000 a fost de 2.700TWh pe an,cu o putere instalata de 740 GW,iar in anul 2050 se estimeza ca ea poate ajunge la 8100TWh prin dublarea puterii instalate. Sursele energiei hidro se clasifica astfel: y Sursa hidro de mare putere (cu o putere mai mare de 10MW) este exploatata in proportie de 100% din potentialul sau maxim in tarile industrializate. Barajele permit stocarea de energie,furnizand-o in momentele de maxima necessitate a cererii. In diferite cazuri ,bazinele de stocare a energiei in amonte sau in aval, permit o adevarata stocare de energie utilizand instalatii de tip turbo-alternatoare reversibile care realizeaza pompajul in perioada necritica. Aceasta forma de stocare a energiei este foarte utilizata in lume. Sursa hidro de mica putere(cu o putere mai mica de 10MW)este constituita in mare parte de centralele pe firul apei,functionarea lor depinzand in mare masura de debitul apei. In Franta,centralele hidro de mare putere au atins practicpragul de saturatie,ramand de exploatat potentialul microhidro,care se estimeaza a fi de 4TWh/an. O treime din aceasta ar putea fi obtinut prin ameliorarea instalatiilor existente,celelate doua treimi,prin instalarea unor echipamente noi. Enrgia mareelor poate fi utilizata pentru a produce electricitate. In Franta uzina de profil de la Renance(240MW) a pus in practica aceasta tehnica de producere a electricitatii. Valurile reprezinta immense zacaminte de energie. Putera medie anuala pe coasta Oceanului Atlantic este cuprinsa intre 15 si 80kW/m de coasta. Energia valurilor nu se poate folosi insa p scara larga. Prototipuri de centrale de acest gen sunt astazi in faza de analiza si testare.

II.Hidrocentrale

O hidrocentral este o central electric folosit pentru a transforma energia mecanic produs de ap n energie electric .

Modul de functionare al unei hidrocentrale este urmatorul: printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui rau unde poate fi prezent i o cascad se realizeaz acumularea unei energii poten iale, trasformat n energie cinetic prin rotirea turbinei hidrocentralei. Aceast mi care de rota ie va fi transmis mai departe printr-un angrenaj de ro i din ate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului ntr-un cmp magnetic, va transforma energia mecanic n energie electric . Hidrocentarlele se pot clasifica in mai multe tipuri in fuctie de diferite criterii: 1. Dupa c derea de ap -acest parametru este determinat de diferen a de nivel dintre oglinda apei din lacul de acumulare (n spatele barajului) i oglinda apei de jos dup ce apa a trecut prin turbin . Dup acest criteriu sunt hidrocentrale: y y y 2. y y y cu o c dere mic de ap - < 15 m, debit mare, cu turbine Kaplan cu o c dere mijlocie - 1550 m, cu debit mijlociu, cu turbine Kaplan sau Francis cu o c dere mare 502.000 m, cu un debit mic de ap , turbinele utilizate sunt turbinele Francis, Pelton Dup capacitate, sau dup felul construc iei, ca de exemplu hidrocentrale: a ezate pe firul rului (centrale fluviale), producnd curent dup debit cu un lac de acumulare CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare
3

cu caverne, pentru acumularea apei

Una din comonentele principale ale unei hidrocentrale este turbina. Turbinele care echipeaza hidrocentralele actuale transforma energia hidraulica (a apei) in energie mecanic prin intermediul unui rotor prevazut cu palete.In functie de cantitatea de apa si de diferenta de nivel sunt recomandate diverse tipuri de turbine: y y y y y Turbina Pelton folosit la hidrocentrale de mare c dere. Turbina Francis folosit la hidrocentrale de medie i mare c dere. Turbina Michell-Banki folosit la aplica ii mici i de mic c dere. Turbina Kaplan folosit la hidrocentrale de mic c dere. Turbina Bulb folosit la hidrocentrale de foarte mic c dere.

Turbina Kaplan

Turbina Kaplan a fost inventata de inginerul austriac Viktor Kaplan si este in esenta o perfectionare a turbinei Francis, inventata de inginerul american James B. Francis n anul 1849. La turbina Francis exist problema form rii cavita iei (bule de aer n curentul de ap din turbin ) care produce sc deri de presiune cu sc derea randamentului turbinei. Aceast deficien este nl turat la turbina Kaplan care folose te palete reglabile. turbinele Kaplan se preteaza in aplicatii microhidro cu caderi mici (2-25 m) si debite medii spre mari (100-5.000 l/sec.).Pentru o func ionare optim turbina necesit un curent de ap cu debit constant. Componentele constructive ale unei turbine Kaplan sunt: y y y SPIRALA-organul in care flidul intra prima oara fiind prelevat din amonte. Rolul sau este acela de a conduce apa spre palele predistribuitorului PREDISTRIBUITORUL- acest organ este interconectat cu distribuitorul. Numarul sau de pale este de obicei egal cu jumatate din numarul de pale al distribuitorului. DISTRIBUITORUL- are rolul de aforma un curentde fluid amonte de rotor. Este o importanta componenta verticala care transforma energia de presiune in energie cinetica. Palelesunt proiectate cu un profil aerodynamic cer creeaza o minima rezistenta pasiva.

Turbina func ioneaz prin efectul de suprapresiune, randamentul atingnd 80 - 95 %.

Turbina Pelton

Turbina Pelton este una dintre cele mai eficiente tipuri de turbina hidraulica. Turbina a fost inventata de Lester Allan Pelton (1829-1908) in anii 1870 si functioneaza pe baza impulsului mecanic generat de presiunea apei. Turbinele Pelton sunt recomandate pentru caderile mari de apa si debite relativ mici. Organele principale ale turbinelor Pelton sunt: rotorul, injectorul si carcasa. Rotorul are forma unui disc, pe a carui periferie sunt dispuse paletele. Pentru ca apa sa nu se raspandeasca in cladirea centralei, rotorul este imbracat intr-o carcasa. La partea inferioara se gaseste canalul de fuga, prin care apa turbinata paraseste centrala. La trecerile arborelui prin peretii laterali, se dispun labirinti pentru a impiedica iesirea apei. Apa sub forma de jet compact, este trimisa catre rotor de un injector prevazut cu ac. Rolul injectorului este acela de a crea un jet compact, de debit si directie date. Debitul de apa este reglat de miscarea acului in interiorul injectorului. In mod obisnuit turbinele Pelton se realizeaza cu unul sau doua injectoare, dar sunt si situatii particulare cu 4 sau 6 injectoare. Turbinele cu unul sau doua injectoare se realizeaza in mod obisnuit cu ax orizontal. Daca se utilizeaza mai mult de doua injectoare, agregatul se construieste cu ax vertical, in acest fel fiind facilitata evacuarea apei din turbina. In Romania astfel de turbine sunt produse la Resita pentru parteri interni si externi. Hodrocentrala Lotru este echipat cu trei turbine de tip Pelton Vertical executate dup licen a Neyrpic - Fran a, doua turbine fiind executate de U.C.M. Re i a S.A. iar una de firma Neyrpic Fran a.

Turbina Francis

Turbina Francis a fost inventata in anul 1884 de inginerul american James B. Francis. Turbinele de tip Francis sunt alimentate pe toata periferia rotorului, randamentul fiind in general mai mare decat cel al turbinelor de tip Pelton. Acest gen de turbine este recomandat pentru caderi cuprinse intre 20 si 700 de metri iar puterea generata poate varia de la cativa kilowati pana la 1000 de megawati. Printre avantajele notabile se numara si posibilitatea de a utiliza turbina, in sens invers, ca pe o imensa pompa de apa care sa reumple barajul pentru orele de varf. Turatia specifica turbinei se incadreaza intre 50 si 550 de rotatii. De regula o parte din elementele turbinelor cu ax vertical sunt fixate in beton, reducandu-se in acest fel vibratiile. Turbinele de tip Francis sunt printre cele mai raspandite in lume datorita eficientei acestora. Cele mai importante organe ale unei turbine Francis sunt: - camera spirala; - aparatul director; - rotorul;
7

- tubul de aspiratie. Camera spirala are rolul de a dirija fluidul cate stator si aparatul director. Rolul aparatului director: - conduce apa spre periferia rotorului cu o viteza potrivita ca marime si directie, pentru orice valoare a debitului; - alimenteaza rotorul cu orice debit de la valoarea maxima pana la oprirea turbinei. Din punct de vedere constructiv, aparatul director trebuie sa aiba urmatoarele proprietati: - pierderi hidraulice minime; - manevrare usoara, fara frecari mari sau uzura pronuntata. Cel mai uzual model de aparat director ce corespunde acestor cerinte, folosit la turbinele de tip Francis si Kaplan consta in doua suprafete inelare, intre care sunt asezate la distante egale pale mobile in jurul unei axe proprii. Miscarea simultana a acestor pale este asigurata de un inel de reglare si un sistem de parghii articulate. Punerea in miscare a aparatului director si a palelor rotorice in cazul turbinelor Kaplan este realizata cu ajutorul unor servomotoare cu actionare hidraulica. Acestea sunt actionate de instalatia automata de reglare a vitezei. Aparatul director se proiecteaza astfel incat acesta sa se poata deschide la un unghi mai mare decat cel corespunzator debitului nominal, in general Qmax=1.25Qnom. Turbinele de tip Francis au fost alese pentru cel mai mare baraj hidroenergetic din lume, Barajul Celor Trei Defilee, construit in China. Barajului Celor Trei Defilee va insuma 18.2 GWh, generati de cele 26 de generatoare propuse, iar energia produsa anual echivaleaza cu arderea a 40 de milioane de tone de carbune sau cu cea generata de 18 centrale nucleare mari. Barajul are o lungime de 2,3 kilometri iar rezervorul sau se intinde pe o distanta de 660 km.

Hidrocentralele Portile de fier

Hidrocentrala Por ile de Fier I este cea mai mare hidrocentral de pe fluviul Dun rea i are o putere instalat de 1080 MW. n aval exist i hidrocentrala Por ile de Fier II, cu puterea instalat de 250 MW. Ambele hidrocentrale sunt exploatate n parteneriat cu partea srb , centralele romn i srb la Por ile de Fier I cumulnd 2160 MW, iar cele de la Por ile de Fier II cumulnd 500 MW; capacitatea maxim a turbinelor este de 8700 m/s. Centrala Por ile de Fier I este amplasat la 15 km amonte de ora ul Drobeta Turnu-Severin, iar centrala Por ile de Fier II la 60 km n aval. Naviga ia pe Dun re este asigurat prin ecluze realizate pe ambele maluri la ambele obiective, ele avnd mpreun o capacitate de trafic de 52.4 milioane tone/an pentru ecluzarea pe cte un sens i 37.2 milioane tone/an pentru ecluzarea n ambele sensuri. Sistemul Por ile de Fier I este una din cele mai mari construc ii hidrotehnice din Europa i cea mai mare de pe Dun re. Lacul s u de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se ntinde de la baraj pn la confluen a cu rul Tisa. Lacul cuprinde n principal zona Defileului Dun rii, cel mai mare defileu din Europa, cuprins ntre localita ile Bazia i Or ova. Zona Por ile de Fier are un bogat poten ial arheologic, istoric i turistic. Pentru protejarea habitatului s u natural deosebit, regiunea defileului Dun rii a fost inclus in Parcul Natural Por ile de Fier. Regiunea Defileului Dun rii reprezint una din cele mai pitore ti i atractive zone turistice, att prin frumuse ile naturale ale regiunii ct i prin monumentele istorice datnd din perioada Imperiului Roman. Ruinele castrului roman Drobeta i ale podului construit de imp ratul roman Traian peste Dun re sunt numai cteva din atrac iile oferite de Muzeul Por ile de Fier din ora ul Drobeta Turnu-Severin.

Avantaje si dezavantaje

Avantajele folosirii enrgiei hidro si implicit a hidrocentralelor:


y y y y

Avantajul economic, randament ridicat, pre de cost redus, avnd o via lung Avantajul ecologic, nu polueaz mediul nconjur tor, uneori pot genera conflicte cnd sunt amplasate n parcuri na ionale sau cnd nivelul apei barajului acoper localit i. Nu se produc deseuri Costuri redue pe unitate de anergie produsa

Dezavantaje: y La inceputul utilizarii energiei hidro un dezavantaj il constituia pretul destul de mare producere al enrgiei electro

10

Bibliografie http://www.mangus.ro/html/Energiile%20bregenerabile.htm www.scribd.com/doc/8370969/centralele-hidroelectri

11