Surse de energie neconventionala din Suceava

Energia solara, eoliana, geotermala sunt cunoscute sub numele de surse neconventionale de energie ENERGIA SOLARA Soarele este doar una dintre miliardele de stele, dar este sursa de energie a tuturor fiintelor vii de pe intregul Pamant. Energia solara care ajunge pe Pamant in 40 de minute ar fi de ajuns pentru a acoperi nevoia de energie pe un an a intregii omeniri. Energia solara este energia radianta produsa in interiorul Soarelui in urma reactiilor de fuziune nucleara. Ea este transmisa pe Pamant intr-o cuanta de energie numita foton, care interactioneaza cu atmosfera si suprafata Pamantului. Puterea energiei solare intr-un punct al planetei depinde, intr-un mod complicat, de ziua anului, momentul zilei si de latitudinea acelui punct. Omul utilizeaza intr-o asa masura combustibilul pe baza de materie fosilizata- petrolul si carbunele- incat rezervele naturale se vor epuiza in a doua parte a secolului viitor. Mai demult s-a crezut ca centrala atomica este o solutie alternativa, dar gradul sau de periculiozitate este demonstrat de catastrofa nucleara de la Cernobl, din 1986. S-a demonstrat ca sursele de energie care ar putea inlocui combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea cea mai mare. RADIATIA SOLARA Atmosfera reflecta aproximativ 30% si absoarbe 20% din radiatia solara; astfel, pe suprafata solului ajung doar 50% din ea. Chiar si asa insa aceasta cantitate este de 170 de milioane de ori mai mare decat productivitatea marilor centrale. In zonele tropicale aceasta cauzeaza arderea tufisurilor, focul izbucnind datorita focalizarii razelor solare prin picaturile de roua, care se comporta ca niste lentile optice. Grecii au utilizat energia solara inca din 400 i.e.n pentru aprinderea focului, folosind globuri de stila pline cu apa. In 200 i.e.n ei foloseau oglinzi concave in acest scop. In cuptorul solar modern, lumina solara este folosita pentru a gati, o oglinda (reflectorul) focalizeaza razele soarelui pe mancare sau pe vas. In unele cuptoare solare in loc de oglinda concava se foloseste un sistem de oglinzi plate pentru a directiona razele soarelui pe alimente.

Pe aceeasi idee se bazeaza si functionarea furnalului solar. CLADIRI INCALZITE DE SOARE Intr-o oarecare masura orice casa este incalzita de Soare, dar unele dintre ele sunt proiectate pentru a folosi mai bine aceasta sursa de energie gratuita. Aceste case au ferestre mari pe partea unde cad razele Soarelui la amiaza, si pe partea mai racoroasa, mai mici. in multe locuri se monteaza obloane sau jaluzele, confectionate din material izolant termic, care se inchid noaptea, astfel se pastreaza calduara primita in timpul zilei. Aceasta se numeste folosirea pasiva a enegiei solare. BATERIILE SOLARE Bateriile solare sunt niste instrumente electronice, care utilizeaza fenomenul fotoelectric pentru producerea energiei electrice. Intr-o fotocelula se genereaza o tensiune mica, de aceea trebuie legate mai multe asrfel de celule in serie, pentru ca bateria solara sa se poata folosi ca sursa de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale semiconductoare, de obicei siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au randamentul mai scazut, dar sunt functionale si la temperaturi mult mai ridicate. De aceea se folosesc pentru alimentarea ceu energie a satelitilor, mai expusi radiatiei solare. Cei mai multi sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor si a majoritatii ceasurilor cu quartz. Exista baterii solare in satul Lisaura, din judetul Suceava. (panouri solare pe acoperisul caselor) Curiozitate:Avionul solar Challenger a zburat peste Canalul Manecii avand ca singura sursa de enegie lumina soarelui. panourile solare care ii acopereau aripile generau suficient curent pentru a roti cu o turatie corespunzatoare elicea. ENERGIA SOLAR FOTOVOLTAIC Se bazeaz pe producerea direct de electricitate prin intermediul celulelor cu siliciu. Atunci cnd strlucete i atunci cnd condiiile climatice sunt favorabile, soarele furnizeaz o putere de 1 kW/mp. Panourile fotovoltaice permit convertirea direct n electricitate a 10 - 15% din aceast putere. Producia de energie a unui astfel de panou variaz odat cu creterea sau scderea intensitii solare. Principalele obstacole n utilizarea pe scar larg a energiei solare fotovoltaice (i termice) le reprezint, pe de o parte disponibilul de putere furnizat, care constrnge la stocarea electricitii pentru o funcionare autonom sau la utilizarea de soluii energetice complementare, iar pe de alt parte competitivitatea economic.

Beculetele de Craciun din parc vis-avis de primaria municpiului Suceava functioneaza pe baza energiei solare fotovoltaice) ENERGIA VNTULUI SAU ENERGIA EOLIANA Vntul este unul din cele mai puternice stihii ale naturii. Rasfoind filele de piatra ale straturilor scoartei pamntesti, geologii dau deseori de inscriptiile facute de mna lui puternica- mari astupate, culmi muntoase macinate, etc. Puterea vntului depinde foarte mult de viteza sa. La o viteza de 4-5 metri pe secunda noi simtim doar o adiere. n zilele toride de vara ea aduce o racoare nvioratoare, face sa fosneasca frunzele, leagana ramurile copacilor. Un vnt de 9-10 metri pe secunda exercita pe suprafata peretelui ce i se opune o presiune de aproximativ 7 kg pe fiecare metru patrat. Un vnt ce sufla cu 20 metri pe secunda este o adevarata furtuna. Presiunea acesteia ajunge la 30 kg pe fiecare metru patrat. Ea rupe ramurile copacilor, scoate olanele de pe acoperisuri si caramizile cosurilor de pe case. Exista vnturi care ating viteze si mai mari, de peste 30 metri pe secunda. Acestea sunt uraganele. Ele scot copacii din radacini, distrug casele, fac sa deraieze trenurile de pe sine. Forta presiunii lor poate depasi 200-250 kg pe metru patrat. O cladire cu patru etaje, nalta de 20 de metri si lata de 40 metri trebuie sa nfrunte n timpul uraganului o presiune de 150 tone! Din fericire, asemenea uragane distrugatoare sunt destul de rare nsa amintirea lor se pastreaza timp de decenii. Astfel se cunosc si pna n zilele noastre urmarile uraganului din 1703, care a dezradacinat pe teritoriul Angliei si Frantei circa 250 000 de copaci seculari si a distrus, lovindu-le de tarm, 400 de corabii; se stie, de asemenea, ca taifunul care a bntuit n iunie 1949 in Japonia, distrugnd 1300 de vase pescaresti si de vapoare. Folosirea energiei vntului a nceput din cea mai adnca antichitate. Pentru aceasta s-au folosit doua instalatii: aripa vintrelei si apa morii de vnt. Dar cu ct ne apropiem de timpurile noastre, cu ct se reduce mai mult partea ce revine energiei eoliene (energia vntului) n totalul balantei energetice a omenirii. Este si firesc: vintreaua aproape primitiva si roata morii de vnt nu pot sa se ia la ntrecere cu motoarele de tip modern. Totusi energia "carbunelui albastru" cum este numit n mod obisnuit vntul, este colosala. Conform calculelor academicianului P. P. Lazarev, vntul poate sa dea de trei ori mai multa energie dect obtine omenirea din carbunele ars azi n toata lumea. Astfel, la o viteza de 7 metri pe secunda se pot obtine de pe fiecare kilometru de suprafata 2,2 milioane kWh pe an. Iar la 10 metri pe secunda pna la 5 milioane kWh. Sporirea vitezei vntului de doua ori mareste puterea pe aripile instalatiei eoliene de 8 ori, iar cresterea vitezei vntului de 3 ori sporeste puterea instalatiei de 27 de ori. Vntul este un izvor de energie nesigur. Forta lui se schimba aproape n permanenta. Pentru ca puterea vntului sa poata fi utilizata n obtinerea de energie, vnturile trebuie sa fie constante, sa sufle mereu cu aproximativ aceeasi putere.

Energia electrica produsa de o centrala eoliana ar urma sa fie dirijata n instalatii speciale pentru descompunerea apei n oxigen si hidrogen. Oxigenul urmeaza sa fie folosit n economia nationala a tarii, iar hidrogenul sa fie pastrat n rezervoarele de gaz ale centralei eoliene astfel ncat n perioadele lipsite de vnt, un motor de combustie interna sa functioneze folosind hidrogenul drept carburant. Cantitati inepuizabile de energie se afla n oceanul aerian nvolburat. Din aceasta gigantica cantitate noi putem sa folosim doar niste farme abia sesizabile. n orice caz, capacitatile tuturor tipurilor de instalatie de forta eoliana sunt incomparabil de mici fata de puterea totala a vntului. Ele sunt extrem de mici si n comparatie cu puterile centralelor electrice termice sau hidraulice. LEMNUL Utilizarea lemnului ca surs de energie a crescut foarte mult n ultimele decenii n rile n curs de dezvoltare, dar aceast resurs nu a fost exploatat durabil, determinnd despduriri masive. Emisiile datorate arderii lemnului ntr-o instalaie industrial de nclzire sunt mai reduse dect n cazul arderii combustibililor fosili. Dac pdurile din care provine lemnul sunt gestionate ntr-o manier durabil, emisiile de CO2 cauzate de aceast filier de producie, nu ar fi dect cele cauzate de benzina consumat n cadrul operaiilor de plantare, recoltare i comercializare. Aceasta ar reprezenta aproximativ 5% din combustibilul vndut. Trebuie subliniat faptul c o energie regenerabil nu este neaprat i o energie total nepoluant.Consumul de biomas, ca energie primar, este n Frana de 10-11 Mtep (la nceputul anilor 2000), n principal sub form lemnoas. Fr s se constituie culturi energetice specifice, potenialul de biomas ar putea fi dublat, doar prin recuperarea sistematic a tuturor deeurilor organice: deeuri menajere i industriale ne-reciclabile, tratarea prin metanizare a filtrelor de epurare i a deeurilor agricole, care ar genera biogaz. Potenialul energetic este de 60 TWh/an, adic 15% din consumul final de electricitate din Frana.Biomasa este frecvent utilizat n sistemele de cogenerare care produc electricitate ca i n centralele clasice, prin valorificarea cldurii, altfel pierdut, din diverse aplicaii: nclzirea ncperilor, nevoi industriale, agricultur, Aceast tehnologie permite creterea randamentului conversiei energetice.

Un articol din ziarul Monitorul de Suceava despre energia eoliana in judetul Suceava. Articolul a fost scris in data de 15 noiembrie 2011.

Compania francez Filasa ncepe investiiile n construcia a 11 parcuri eoliene

de Dan COMAN

Compania francez Filasa International va da startul, la mijlocul acestei sptmni, la proiectul Parcurile Eoliene de Nord-Est Suceava. Inaugurarea lucrrilor n cadrul acestui proiect va avea loc joi, 17 noiembrie a.c., n localitatea Ciprian Porumbescu, n prezena reprezentanilor companiei franceze, precum i a preedintelui Consiliului Judeean Suceava, Gheorghe Flutur. Pn n momentul de fa, compania Filasa International a amenajat deja sediul administrativ pentru viitorul parc eolian din aceast comun, care va avea 29 de turbine. Construcia acestora ar urma s demareze la nceputul anului viitor. Preedintele Consiliului Judeean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunat la sfritul lunii octombrie 2011 c Filasa International va investi 780 de milioane de euro n producerea de energie verde n judeul Suceava. El a precizat c n judeul Suceava vor fi construite 11 parcuri eoliene, n nou localiti sucevene, respectiv Ciprian Porumbescu, Horodniceni, Capu Cmpului, Drgoieti, Berchieti, Moara, Stroieti, Ilieti i Udeti. Compania francez va construit 170 de centrale eoliene, care vor fi amplasate pe o suprafa de 4.000 de hectare, iar energia produs va fi vndut companiei naionale Transelectrica. Puterea instalat a centralelor eoliene va fi de 516 MW, adic de zece ori consumul de energie electric al municipiului Suceava ntr-un an de zile. O turbin va avea o nlime de 120 de metri, iar elicele au deschiderea de 45 de metri.