Înghețul târziu și timpuriu

Țabîcă Denisia-Maria
Clasa a XI-a F
Profesor Grosariu Ilona Simona
Îngheţurile reprezintă coborârea temperaturii aerului şi pe
suprafaţa solului sub 0⁰C în condiţii atmosferice şi locale
avantajoase. Se datorează în principiu influenţei maselor de
aer arctice. Pe Platoul Moldovei de Nord ultimele îngheţuri de
primăvară în mediu la suprafaţa solului se manifestă mai târziu
de 5 mai, în aer se manifestă în jurul datei de 20 aprilie; pe
Podişul Nistrului pe cea mai mare parte ultimele îngheţuri de
primăvară la suprafaţa solului au loc între 30 aprilie — 5 mai, şi
doar în partea de N-E a Podişului Nistrului au loc mai târziu de
5 mai.
Îngheţurile de la –10˚C…-16˚C se divid în slabe (-1˚C…-3˚C),
putere medie (-4˚C…-7˚C) şi puternice (-8˚C…-10˚C). Valorile
mai mari reprezintă valuri de frig. Îngheţuri până la –7˚C de
obicei apar peste 15-20 octombrie, iar îngheţurile ce au loc în
primele zile ale lunii octombrie — o dată în 20-30 de ani. În
toamna anului 1977 îngheţurile au fost pe 25-29 septembrie,
iar în unele depresiuni temperatura a atins valori de la minus
8˚C…-11˚C. Îngheţul reprezintă fenomenul meteorologic ce
frânează dezvoltarea plantelor, determinând încheierea ciclului
lor de vegetaţie, iar uneori moartea totală sau parţială. După
cauzele care provoacă îngheţuri, se deosebesc în 3 feluri:
advectiv, radiativ, mixt.
Îngheţul advectiv reprezintă rezultatul invaziilor aerului rece de
la latitudini mari. Temperaturile negative ce sunt caracteristice
aerului respectiv se menţin şi în timpul zilei, fiind mai frecvente
în prima jumătate a primăverii şi afectează teritorii vaste,
durând de obicei 1-3 zile. Îngheţul radiativ se datorează
pierderilor intense de căldură pe care le suferă suprafaţa solului
ca urmare a emisiilor radiative ce sunt caracteristice nopţilor
senine şi calme sau cu vânt slab. Cumularea pierderilor face ca
intensitatea maximă a îngheţului radiativ să se înregistreze către
sfârşitul nopţii, cu puţin înainte de răsăritului soarelui. Durata şi
intensitatea îngheţului radiativ sunt puternic influenţate de
umezeala aerului, starea suprafeţei solului şi forma reliefului etc.
Îngheţul mixt (advectiv-radiativ) ia naştere datorită invaziilor
aerului rece de la latitudinile superioare, ce continuă să se
răcească prin procesul răcirii radiative nocturne. În astfel de
situaţii sinoptice, temperatura poate să coboare noaptea până la
-4˚C…-6˚C, cu toate că ziua temperatura poate să urce la +20˚C…
În mod frecvent, îngheţurile timpurii de toamnă şi cele târzii de
primăvară sunt mixte şi iau naştere în condiţiile unor
temperaturi medii zilnice ce sunt relativ ridicate. Ele sunt
resimţite în stratul de aer inferior (sub doi metri înălţime) la
începutul şi la sfârșitul perioadei de vegetaţie a plantelor, când
mediile termice diurne la 2 metri înălţime sunt pozitive.
Din această cauză, cunoaşterea exactă a fenomenului de îngheţ
impune măsurarea a temperaturii în adăposturile
meteorologice şi pe suprafaţa solului, în adâncimea solului,
unde se dezvoltă plantele în fazele incipiente (când sunt foarte
vulnerabile) şi de unde se extrag substanţe nutritive.
Momentele apariţiei, frecvenţa şi perseverenţa îngheţurilor
depind de înălţimea Soarelui deasupra orizontului, de circulaţia
generală a atmosferei, ci şi de înălţimea, expoziţia şi forma
reliefului, de vecinătatea bazinelor acvatice, de natura solului
etc.
Prezenţa apei în sol sau în vecinătatea lui reduce pericolul de
îngheţ prin creşterea căldurii specifice şi conductibilităţii
calorice a solurilor ce determină o răcire nocturnă cu mult mai
lentă, ce este întârziată de fluxul de căldură, ce este orientat
dinspre straturile mai adânci spre suprafaţă, prin
conductibilitate calorică. Astfel se explică faptul că în luncile
râurilor pericolul de îngheţ este mai mic decât pe terase şi în
câmp. Recoltele sunt mai bune nu doar pentru că solurile au o
rezervă constantă de apă pentru procesele vitale, ci şi pentru
că apa din râurile învecinate constituie o sursă de căldură iarna
şi un termoregulator primăvara şi toamna, când diminuează şi
pericolul prezentat de brume.
Prezicerea înghețurilor: o mare importanţă pentru atenuarea efectelor
îngheţurilor târzii de primăvară şi a celor timpurii de toamnă o are
prezicerea lor:
I metodă: constituie metoda ce permite determinarea “punctului de rouă” și
foloseşte un psihrometru format din două termometre: unul uscat şi altul
umed. Psihrometrul serveşte pentru aflarea punctului de rouă (temperatura
la care umezeala din atmosferă este într-un fel de echilibru, gata să formeze
roua sau să se evapore, după cum temperatura va creşte sau va scădea
(după caz). Cunoscând punctul de rouă se poate prevedea apropierea unui
îngheţ ce poate dăuna plantelor şi totodată putem lua măsurile necesare de
protecţie ce se cuvin.
Se procedează conform următorului procedeu: din temperatura arătată de
termometrul uscat se scade temperatura termometrului umed. Diferenţa
obţinută se înmulţeşte cu factorul ce corespunde temperaturii indicate de
termometrul uscat. Produsul ce se obţine se scade din temperatura arătată
de termometrul uscat şi se află punctul de rouă (dacă are valori negative
atunci este pericol de îngheţ).
Exemplu: termometrul uscat indică +10˚C, cel umed indică +5˚C, se socoate:
10˚C-5˚C=5˚C; 5˚C*2,1=10,5˚C; 10˚C-10,5˚C=-0,5˚C; deci pericol de îngheţ.
A II-a metodă: Se măsoară temperatura la ora 20 și dacă sunt
+8˚C și mai puțin și dacă vântul suflă din direcția de Nord, NE,
Est, cerul este senin atunci este probabilitate mare că înghețuri
vor fi. Pentru protejarea culturilor agricole şi a livezilor, viilor
de efectele negative ale îngheţurilor de primăvară şi de toamnă
se pot utiliza următoarele metode: creşterea unor culturi cu
rezistenţă relativă la îngheţ, îngroparea butaşilor de viţă-de-vie
în pământ, folosirea termenului optim de plantare a plantelor
în câmp, acoperirea serelor, răsadniţelor, recoltarea roadei în
termene optime, fumegaţia (are efect dacă temperatura
aerului nu este mai mare de minus 2˚C), împrăştierea aerului
cu elicopterul etc.
Site-uri utilizate
https://
observatorul.md/social/economie/2017/04/08/25957_inghet
urile-timpurii-de-toamna-si-ingheturile-tarzii-de-primavara
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83