MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

ACADEMIA FORȚELOR AERIENE

,,HENRI COANDĂ”

OZONUL TROPOSFERIC

Sd. Sg. PINTILEI Narcisa

Grupa Meteorologie Aeronautică

1
 GENERALITĂȚI
Ozonul este un gaz reactiv prezent în două straturi ale atmosferei: stratosfera și troposfera.
Troposfera este stratul cuprins între nivelul solului și 12 km altitudine, fiind un strat
atmosferic important. De ce este important? Pentru că aici se dezvoltă toate fenomenele
meteorologice, și tot aici ne desfășurăm toate activitățile zilnice. Formarea ozonului este diferită,
în funcție de reacțiile din troposferă sau stratosferă. În troposferă are loc prin aceeași reacție, și
anume: O2+O O3.
Radiațiile de undă mici nu pot ajunge în troposferă, iar atomul de oxigen poate proveni doar
din fotoliza NO2. NO2 NO+O
Această reacție depinde de cât de intensă este lumina, iar pe timp de noapte nu poate să aibă
loc.

Efectul de seră este intensificat de ozonul troposferic prin creșterea temperaturii la sol, în
timp ce în stratosferă absoarbe radiațiile nocive. Diferența de temperatură dintre aceste radiații pe
care le absoarbe ozonul stratosferic și radiațiile care sunt redirecționate la suprafața solului,
determină efectul de seră produs de ozon.
Moleculele de ozon au o reactivitate mare ceea ce favorizează consumul lor în reacții cu alte
specii chimice din aerul atmosferic. Ozonul se poate menține în atmosferă de la ore până la zile,
datorită stabilității lui, care este influențată de condițiile meteorologice.
Ozonul troposferic este concentrat în special în zonele urbane, unde regăsim și un număr
mare de locuitori. În aceste zone acumulându-se compuși organici volatili, care formează ozonul.

2
 Concentrația de ozon din atmosferă se reduce prin descompunerea lui și depunerea pe sol, pe
mări și oceane și chiar pe plante. Vegetația fiind un receptor important pentru ozon, care omoară
moleculele organice în țesutul vegetal, în special în timpul zilei și în perioada de vegetație a
plantei.
Ozonul se descompune prin fotoliză, conducând la O2 și atomi de oxigen, care ori reiau
ciclul, formând molecule noi de ozon, ori reacționează cu vaporii de apă prin formarea radicalilor
liberi HO, ori reacționează cu alte specii moleculare. Ca urmare a acestora, se formează
hidroxilradicalii. Aceștia joacă un rol important în chimia troposferică, ca principal oxidant
pentru un număr mare de particule. Această chimie complexă implică sute de specii și reacții
chimice.
Dacă ozonul stratosferic absoarbe din radiațiile UV nocive, ceea ce favorizează viața plăcută
a oamenilor și vietăților, ozonul troposferic duce la formarea unor produse toxice precum
smogul. În smogul fotochimic, ozonul este format ca un produs secundar al fotooxidării
hidrocarburilor. Interesul actual semnificativ pentru ozonul troposferic este dublu. Unul este
importanța globală a ozonului în generarea radicalilor hidroxil (OH) prin fotoproducerea O și
reacția sa cu vaporii de apă. Celălalt aspect este clasificarea ozonului ca poluant care trebuie pus
sub control. Măsurătorile ozonului din troposferă se încadrează în trei categorii: sondaje cu
baloane, observații la bordul aeronavelor instrumentate și măsurători ale suprafeței. Marea
variabilitate a ozonului necesită serii de măsurare mai lungi pentru a determina raporturile medii
de amestec, tendințele sezoniere și alte caracteristici.
În troposferă, ozonul este produsul reacției atmosferice a mai multor poluanți precursori,
care au atât surse naturale, cât și surse făcute de mâna omului. Poluanții precursori creați de
activitățile umane includ hidrocarburi și oxizi de azot. Cea mai mare parte a ozonului care se
găsește în apropierea solului, provine din emisiile vehiculelor, fabricilor, centralelor electrice și
rafinăriilor. Datorită dezvoltării industriei și automobilelor, cantitatea de ozon de la suprafața
solului s-a dublat. Spre deosebire de ceilalți poluanți ai aerului, ozonul nu este direct emis în aer.
Ozonul troposferic este format prin acțiunea radiațiilor solare, în special cele UV, cu
hidrocarburi și oxizi de azot care sunt emise de autoturisme și fumurile diferitelor fabrici. În
zonele urbane, nivelurile ridicate de ozon apar în lunile călduroase de vară. Nivelurile de ozon
ajung la apogeu în mijlocul și spre sfârșitul amiezii, după ce vaporii de eșapament de la ora de
vârf dimineața au avut timp să reacționeze la lumina solară. La sfârșitul zilei, pe măsură ce

3
Soarele începe să apună, cantitatea de ozon începe să scadă. Pentru alimentarea reacției chimice,
ozonul are nevoie de Soare.
Ozonul troposferic afectează clima dincolo de temperaturile ridicate, având impact asupra
evaporării, formării norilor, nivelului de precipitații și circulației atmosferice. Aceste impacturi
apar mai ales în regiunile în care sunt emiși precursori de ozon troposferic și afectează emisfera
nordică.
CUM AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON TROPOSFERIC SĂNĂTATEA UMANĂ?
Radiațiile UV capabile să fotodisocieze oxigenul nu pătrund în troposferă. Prin urmare,
ozonul atmosferic are origine diferită. Conceptul clasic de ozon troposferic consideră rezervorul
stratosferic, principala sursă. De aici, ozonul intră în troposferă prin procese de schimb de
tropopauză și apoi este transportat în jos prin amestecare turbulentă până ajunge la suprafața
solului, unde este distrus. Sănătatea umană depinde de cât de mult depășește cantitatea de ozon
norma zilnică. În perioada verii, ziua este mai lungă, ceea ce înseamnă că iluminarea este mai
mare, iar reacțiile atmosferei sunt bineînțeles mai accelerate, concentrația de ozon crescând.
Moleculele de ozon amenință sănătatea populației, dar și gazele cu efect de seră, care prind
temperaturi ridicate contribuie la schimbările climatice.
Atunci când poluarea cu ozon atinge niveluri ridicate, sunt emise avertizări pentru persoanele
cu probleme respiratorii, pentru a lua măsuri de precauție suplimentare sau să rămână în
interiorul locuinței. Când este inhalat, ozonul poate deteriora țesuturile pulmonare. Expunerea
repetată poate cicatriza permanent țesutul pulmonar. Ozonul este dăunător tuturor tipurilor de
celule. Poate afecta performanțele unui atlet, poate crea atacuri frecvente pentru indivizi cu astm,
provoacă iritarea ochilor, dureri în piept, tuse, greață și dureri de cap. Poate agrava bolile de
inimă, bronșită și emfizem.
Cauciucul, coloranții textili, fibrele și anumite vopsele pot fi slăbite sau deteriorate prin
expunerea la ozon. Unele materiale elastice pot deveni fragile și se pot crăpa, în timp ce
vopselele și coloranții din țesături se pot estompa mai repede.

CUM AFECTEAZĂ STRATUL DE OZON TROPOSFERIC MEDIUL?

Studiile au arătat că multe specii de plante sunt sensibile la ozon, inclusiv culturi agricole,
specii de pășuni și specii de copaci. Aceste efecte au impact asupra serviciilor ecosistemice
importante furnizate de plante. Aceasta conduce la reducerea producției agricole și a pădurilor

4
comerciale, la o creștere mai redusă, sensibilitate crescută la boli, dăunători și alte stresuri, cum
ar fi vreme aspră. Ozonul de la nivelul solului dăunează, de asemenea frunzișului copacilor și al
altor plante, afectând peisajul orașelor, parcurilor și pădurilor naționale și zonelor de agrement.

CUM PUTEM REDUCE PRODUCȚIA DE OZON DIN TROPOSFERĂ?

Emisiile precursoare foto-chimice oxidante sunt distribuite pe scară largă și provin din diverse
sectoare de activitate. Astfel, strategiile de control au fost mai greu de stabilit decât pentru
acidifiere, iar ozonul s-a dovedit a fi unul dintre cei mai dificili poluanți de controlat atât în
Europa, cât și în America de Nord. Strategiile de prevenire a formării ozonului troposferic se
bazează în principal pe reducerea metanului și reducerea nivelului de poluare atmosferică care
rezultă din surse create de om.
-Alegerea transportului public
-Mersul pe jos sau mersul cu bicicleta
-La o scară mai mare, se pot căuta surse de energie care nu emit poluarea, care duce la formarea
ozonului.
Viața relativ scurtă a metanului, combinată cu potențialul său puternic de încălzire, rezultă
strategiile de reducere a emisiilor care pot oferi beneficii pentru sănătate, pentru climă în
următoarele decenii. Implementarea acestor măsuri la nivel global, ar putea reduce emisiile cu
40%. Multe dintre aceste reduceri de emisii ar putea fi obținute cu economii nete, oferind
beneficii rapide pentru climă, precum și pentru sănătatea publică și pentru producțiile agricole.

BIBLIOGRAFIE
1. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Ozonul%20Troposferic.pdf
2. http://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/ozon-page/?__locale=ro
3. http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/Ziua_Protec
%C8%9Biei_Ozonului_2018_fin.pdf

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ozon
5.http://www.meteo.md/images/uploads/pages_downloads/3_Ziua_Protectiei_Stratului_de_ozon_201
7.pdf