Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Profesor: Prof. dr. ing. Marcel Istrate Studenti: Vezeteu(Scutaru) Angela Frunza Anica Gavril Ana Andrici Mirela Birladeanu Daniela
GENERALITATI Dezvoltarea accentuata a industriei din ultimele decenii a demonstrat relatia stransa existenta intre cresterea economica si modificarile ce se petrec asupra mediului inconjurator.
La ora actuala, orice politica de dezvoltare care nu este ancorata intr-un context ecologic este sortita esecului. La inceputul dezvoltarii umane, mediul era protejat natural, datorita, pe de o parte a posibilitatilor reduse ale omului de a transforma natura, iar pe de alta parte capacitatii mediului de a se autoregla. Pe masura industrializarii societatii umane, activitatile generatoare de poluare au depasit capacitatea de autocuratare si autoreglare a factorilor de mediu, ajungandu-se sa se puna in pericol existenta vietii pe Pamant. Compozitia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activitatii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi si aerosoli conducand la grave probleme de mediu ca: poluarea urbana, ploile acide, modificarea climei.
SURSE DE POLUARE
Principalele surse de poluare industriala sunt:
1.
Industria de prelucrare a minereurilor in vederea extragerii componentilor ferosi sau neferosi se bazeaza in special pe procedee de topire la temperaturi inalte in urma carora rezulta cantitati extrem de mari de gaze nocive si pulberi.
2.
Industria petrochimica.
In rafinariile din industria petrochimica apar emisii de hidrocarburi, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de carbon alaturi de alti componenti nocivi mai putin importanti. Pe perioada depozitarii produselor, in special a celor rafinate, datorita tensiunii de vapori ridicate, sunt posibile emisii, cel mai frecvent de propan si butan.
3.
SURSE DE POLUARE 4. Industria chimica. Procesele tehnologice ce se desfasoara in industria chimica conduc la poluarea atmosferei cu diverse substante: oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de azot, clor, etc. 5. Industria miniera. Ritmul ridicat de exploatare a minelor deschise inseamna dislocarea unor cantitati mari de pamant si eliminarea de pulberi solide. 6. Industria energetica si transporturile. Industria energetica si transporturile, sub aspect cantitativ, se situeaza pe primul loc al surselor de emisii de gaze nocive, datorita faptului ca toate industriile necesita cantitati mari de energie, iar obtinerea ei prin combustie este legata de generarea unor cantitati imense de gaze reziduale ( dioxid de sulf, azot, carbon), praf si fum.
Reducerea emisiilor de oxizi de sulf epurarea combustibililor in faza precombustie ( pentru a reduce continutul de sulf) sau arderea unor combustibili superiori, nesulfurosi, cum ar fi gazul natural; masuri primare, care constau in aplicarea unor tehnologii de ardere nepoluanta intracombustie, ca de exemplu arderea carbunilor in strat fluidizat circulant sau desulfurarea prompt cu calcar sau dolomit; masuri secundare, care constau in desulfurarea postcombustie a gazelor de ardere ( fumului), prin diferite procedee tehnologice costisitoare, inainte de evacuarea lor in mediul ambiant.
CLASIFICARE
In ultimii 30 de ani au fost dezvoltate mai multe procedee de desulfurare si anume:
Procedeele neregenerative sunt cele mai moderne si mai utilizate in procedee neregenerative umede
DESULFURAREA
De-a lungul mai multor ani de cercetare, prioritatea a avut-o desulfurarea si in acelasi timp cu preocuparile de desprafuire, vizand cu precadere desulfurarea combustibililor ( gaze naturale, cocserie, combustibili lichizi) cat si desulfurarea gazelor industriale de combustie.
Procedeele de desulfurare fac apel la combinatia de tehnici chimice separative ( neutralizare ) sau fizice( absorbtia cu carbon activ), pentru a fixa sau izola SO2 combinate cu tehnici separative mecanice, electrice, in strat poros sau hidraulice pentru a recupera intr-o forma manipulabila chiar si poluantii mai izolati. Ansamblul unitatilor de desulfurare a gazelor de ardere este format in marea majoritate a cazurilor din instalatii de spalare cu lapte de var, spalare in urma careia oxizii de sulf (SO2 si SO3 ) sunt eliminati dupa oxidare sub forma de gips ( CaSO4, 2H2O).
CLASIFICARE
Reactia chimica:
Dupa extragerea apei rezulta gips cu pana la 10 % rest de apa, putandu-se scurge si sta la dispozitia sub forma de produs de valorificare pentru industria constructiilor.
Rata de separare a dioxidului de sulf este partial de peste 95 %, gazele de ardere epurate, racite sunt incalzite din nou dupa acest proces si parasesc turnul printr-un separator picurator cu o temperatura minima de 75 C . La centralele moderne se renunta deseori la incalzire deoarece gazele de ardere sunt evacuate prin cos.
Desulfurarea gazelor de ardere - Procedeul umed Exemplu: Electro-centrala de 550 MW . - produce gips, uscat, in forma de pulbere de cca. 7 t/h.
II
Dioxidul de sulf absoarbe mai bine de particulele de var umede decat de cele uscate. Tehnica se defineste ca proces cvasi-uscat sau proces semi -uscat. Intr-un absorber cu pulverizare, se pulverizeaza fin suspensie de lapte de var si se aduce in contact cu gazul de ardere fierbinte aflat la 130 150 C. Continutul de apa al suspensiei se evapora iar substantele continute in gazul de ardere reactioneaza cu varul pulverizat. Rezulta un produs final, uscat, fin, ce isi gaseste utilizarea in industria constructiilor.
II
Caracteristicile procesului uscat de desulfurare a gazelor de ardere sunt: Temperatura gazelor de ardere in timpul intregului proces scade doar marginal; Nu este necesara o reincalzire a gazelor de ardere epurate.
III