Sunteți pe pagina 1din 16

Universitata Tehnica Gh.

AsachiIasi Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Proiectarea instalatiei de separare prin absorbtia in apa a amoniacului dintr-un amestec gazos aer-amoniac

Indrumator: Sef lucrari: Ing. LISA CATALIN

Student: Chiriac Cristina Grupa: 2308

Iasi

Cuprins:
Cap. I Tema de proiectare
1.1. Prezentarea temei 1.2. Schema instalatiei 1.3. Functionarea instalatiei

Cap. II Procese tehnologice de fabricatie Cap. III Dimensionarea utilajelor


3.1. Alegerea tipului de coloana 3.1.1. Materiale de constructie si umpluturi pentru coloane 3.1.2. Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura 3.2. Bilant de materiale 3.3. Bilant termic la absorbtie si desorbtie 3.4. Calculul diametrului coloanei de absorbtie 3.5. Calculul inaltimii coloanei de absorbtie 3.6. Dimensionarea racordurilor coloanelor de absorbtie si desorbtie 3.7. Calcularea izolatiei termice a coloanei de desorbtie 3.8. Dimensionarea rezervoarelor 3.9. Dimensionarea pompei centrifuge 3.10. Dimensionarea ventilatorului

Cap. IV Consumul de materii prime Cap. V Norme de protectia muncii, masuri P.S.I. si protetia mediului Cap. VI Plansa instalatiei Bibliografie

Cap. I Tema de proiectare


1.1. Prezentarea temei
Sa se proiecteze o instalatie pentru separarea amoniacului in apa prin absorbtie dintr-un amestec gazos aer-amoniac. Procedeul va presupune realizarea desorbtiei amoniacului. Se dau urmatoarele date necesare pentru proiectare: debitul de amestec gazos: Mv = 3200 m3/h; compozitia amestecului gazos initial: yi = 5.5%; gradul de separare impus minim: = 95%; coeficientul de exces al absorbantului: = 1,3%; presiunea de lucru in coloana de absorbtie: p = 1 atm; presiunea aburului disponibil pentru desorbtie: pabur = 1 ata; temperatura de intrare a solutiei la desorbtie: ts = 60oC. Utilitatile necesare (apa potabila, canalizare, abur, curent electric, aer instrumental, etc.) se vor asigura de pe platforma combinatului pe care va fi amplasata instalatia.

1.2. Schema instalatiei


Instalatia de absorbtie este prezentata in figura urmatoare: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. ventilator; coloana de absorbtie; rezervor de solutie amoniacala; pompa pentru solutie amoniacala; recuperator de caldura; coloana de desorbtie; rezervor pentru absorbant; pompa centrifuga pentru absorbant.

1.3. Functionarea instalatiei


Amestecul gazos aer - NH este introdus in ventilator (1) prin partea inferisoara la coloana de absorbtie (2). Absorbantul (apa) se introduce la partea superioara a coloanei asigurandu-se circulatia in contracuret. Gazele, aerul sunt evacuate in atmosfera. Lichidul rezultat la partea inferioara a coloanei este depozitat temporar in rezervorul (3) de unde cu ajutorul pompei (4) este trimis la partea superioara a coloanei de desorbtie (6), dupa o preincalzire pana la temperature de 60%, in recuperatorul de caldura (5). Desorbtia se realizeaza prin antrenare cu abur la presiunea de 1 ata. gazele (NH + abur) parasesc coloana de desorbtie pe la partea superioara si dupa o separare a picaturilor de apa in separatorul (9) sunt utilizate intr-o alta instalatie. Absorbanta care rezulta la partea inferioara a coloanei (6) cedeaza o parte din caldura in recuperatorul (5) si este depozitat in rezervorul (7). De aici folosindu-se pompa centrifuga (8) absorbantul este trimis pe la partea superioara a coloanei de absortie (2), dupa ce racitorul (10) il va raci.

Cap. II Procese tehnologice de fabricatie


Separarea amoniacului din amestecul gazos initial, constituit din aer si amoniac, se realizeaza prin absorbtie in apa intr-o coloana. ABSORBTIA este operatia prin care unul sau mai multi componenti se separa intr-un lichid selectiv in care componentii nu se dizolva. Operatia inversa, prin care un gaz dizolvat intr-un lichid trece in faza gazoasa se numeste desorbtie. Clasificare: 1. Dupa natura interactiunilor care intervin intre moleculele absorbantului si moleculele substantei absorbite: a) absorbtie fizica b) chemosorbtie. 2. Dupa natura si numarul straturilor moleculare care acopera suprafata: a) monostrat b) multistrat. 3. Dupa gradul de localizare al moleculelor absorbite: a) absorbtie localizata b) absorbtie nelocalizata. 4. Dupa mobilitatea moleculelor absorbite: a) absorbtie mobila b) absorbtie statica. Scopul absorbtiei: indepartarea unui component nedorit dintr-un amestec gazos; recuperarea unui component valoros dintr-un amestec gazos; realizarea unei reactii in sistem gaz-lichid. Absorbtia se aplica pentru: - separarea CO2 din amestecuri cu alte gaze prin absorbtie in apa sub presiune sau prin absorbtie in solutie de etanil-amina; - indepartarea CO din amestec cu N2 si H2 pentru sinteza NH3; absorbtia se face in solutie de cupru amoniacala; - chemosorbtia axozilor de azot in apa la fabricarea HNO3; - separarea C6H6 din gaze de cocserie prin absorbtie in ulei, urmata de absorbtie; - absorbtia SO3 cu formare de H2SO4 monohidrat.

Procedeele de absorbtie decurg pana la stabilirea echilibrului de faza cand concentratia componentului solubil sau a solutiilor in faza gazoasa sau lichida corespunde valorii de echilibru. DIFUZIA Definitie: micsorarea moleculelor unei substante printr-un mediu datorita energiei termice. Factorul care reduce numarul de ciocniri intre doua coliziuni vor influenta pozitiv difuziunea. RECTIFICAREA In rectificare, cele doua procese: fierberea lichidului si condensarea vaporilor, se repeta printr-o succesiune de contractari a celor doua faze. Contractarea poate fi diferentiata sau in trepte si se realizeaza in aparate tip coloana, numite coloane cu contact diferential sau continue si coloane de contact in trepte sau discontinue. Dupa fiecare contractare are loc o imbunatatire a vaporilor in compusi usor vola-tili si o saracire a lichidului in acelasi component. Temperatura in coloana de rectificare variaza de la temperatura rezidului, apropiata de temperatura de fierbere a componentului greu volatil care paraseste coloana. Coloana de rectificare este imbunatatita in doua faze de talerul pe care se face alimentarea. Zona de deasupra acestui taler se numeste zona de concentrare, iar zona de sub taler se numeste zona de epuizare. ATMOLIZA Atmoliza este operatia de separare a unor amestecuri gazoase prin introducerea unor diferente de compozitie a gazelor in diferite zone si separarea fazelor de concentratie diferita cu ecrane perforate ce micsoreaza efectul de amestecare a gazelor. Gradientul de concentratie apare ca urmare a difuziei in amestecul de gaze. Difi-cultatea de a anihila efectul contrat conventiei reduce aplicabilitatea industriala a analizei.

Cap. III Dimensionarea tehnologica a utilajelor


3.1. Alegerea tipului de coloana
Alegerea tipului de coloana cu talere sau cu umplututra depinde de mai multi factori care au fost grupati in: a) Caracteristici constructive; b) Factori hidrodinamici; c) Caracteristicile fazelor participante. a) Caracteristici constructive: Dimensiunile principale: La coloana cu umplutura, spatial este delimitata pe inaltime (o coloana cu umplutura necesita o inaltime mai mica decat o coloana cu talere). La coloana cu talere, spatial este limitata pe orizontala (coloanele cu talere necesita un diametru mai mic decat coloanele cu umplutura). Conexiuni laterale: Coloanele laterale cu umplutura nu necesita introducerea sau scoaterea intermediara a unui lichid sau gaz. La coloanele cu talere, scoaterea sau introducerea intermediara a unui lichid este necesara. Curatirea coloanei: La coloanele cu umplutura, curatirea se face numai in perioada reviziilor anuale si consta in scoaterea umpluturii, sortarii si apoi spalarii acesteia. La coloanele cu talere, curatirea trebuie efectuata periodic. Costul coloanei: Coloanele cu umplutura sunt folosite la diametre pana la 0,75m, iar coloanele cu talere sunt folosite la diametre mai mari de 1,35m. b) Factori hidrodinamici: Debitele celor doua fluide: La coloanele cu umplutura, debitele de lichid si gaz sunt prea mari iar la coloanele cu talere, debitele sunt variabile.

Caderea de presiune: In operatiile efectuate sub vid se impune o cadere de presiune mica, folosindu-se coloana cu umplutura. La coloanele cu talere, caderile de presiune sunt mai mari.

Viteza de curgere a fluidelor: In coloanele cu umplutura, faza gazoasa se gaseste in miscare turbulent, rezultand un transfer de masa mai bun. La coloanele cu talere, faza lichida se gaseste in miscare turbulenta, favorizand sistemul in care viteza transferului de masa este determinata de rezistenta fazei lichide. Eficacitatea: La coloanele cu umplutura, dar si la cele cu talere, valorile eficacitatii sunt in limite largi. Functionarea discontinua: Coloanele cu umplutura cu diametre mari au masa foarte mare si prezinta proble-me deosebite la realizarea unei distributii uniforme a celor doua faze. La diametre mai mici de 400 mm coloanele cu talere sunt mai ieftine decat cele echivalente cu umplutura. c) Caracteristicile fazelor participante: Sisteme corozive: Este mai usor si mai ieftin sa se construiasca o coloana cu umplutura din material rezistent la coroziune, decat o coloana cu talere care presupune un cost foarte ridicat. Sisteme care contin solid sau slamuri: Coloanele cu umplutura sunt sisteme care contin solide sau slamuri, iar coloanele cu talere sunt sisteme care contin solide sau slamuri in concentratie mare. Sisteme care spumeaza: La coloanele cu umplutura pentru sistemele care spumeaza datorita barbotarii in lichid se formeaza pe talere o emulsie fina G-L formata din picaturi de lichid sis puma, care va determina o uniformizare a concentratiei in coloana si prin urmare o scadere a eficientei.

Sisteme termostabile: Coloanele cu umplutura sunt sisteme stabile din punct de vedere termic, iar coloanele cu talere sunt sisteme care nu prezinta stabilitate din punct de vedere termic. Sisteme vascoase: Coloanele cu umplutura sunt sisteme cu vascozitate mare, iar coloanele cu talere sunt sisteme cu vascozitate mica. Sisteme cu degajari de caldura: Daca efectul termic al procesului este mare la coloanele cu umplutura se monteaza dispozitive pentru colectare si redistribuire. In cazul coloanelor cu talere se monteaza serpentine de racire pe talere care favorizeaza absorbtia. Exista sisteme cu degajari mari de caldura la absorbtie, iar coloanele cu umplutura sunt sisteme cu degajari neinsemnate de caldura la absorbtie.

3.1.1 Materiale de constructie si umpluturi pentru coloane

Materiale de constructie: Corpul cilindric al coloanelor cu talere sau cu umplutura se construieste din otel, carbon, fonta, oteluri special aliate cu crom, nichel. Elementele interioare ale coloanelor cu umplutura si cu talere sunt confectionate din material specificate anterior. In cazul coloanelor cu umplutura, daca substantele cu care se lucreaza sunt puternic corozive, corpul acestor utilaje se captuseste in interior cu caramida antiacida. Alegerea materialelor necesare pentru corpul si elementele interioare ale absorbantului se face in functie de natura substantelor vehiculate prin coloana si actiunea lor coroziva. Materialul cel mai des utilizat in industria chimica, table de otel, poate fi: otel carbon, otel slab aliat sau otel aliat. Tablele din otel aliat se utilizeaza in cazul mediilor corozive si la temperature ridicate. Fonta se utilizeaza pentru constructiile recipientilor care lucreaza la presiuni interioare de calcul de 0,3 + 0,6 MPa si presiuni exterioare de calcul de 0,6 + 0,12 MPa si diametre mai mici de 3000-1000 mm. fonta cu adaosuri de Cr, Ni, Mo, Si poate fi utilizata in medii corozive. Materialele metalice sulfuroase utilizate in constructia recipientilor atat ca material de baza cat si ca material de constructie sunt: aluminiu, cupru, nichel, zinc. Cuprul si aliajele sale sunt folosite ca material de constructie pentru utilaje in cazul mediilor corozive si temperaturi mai mici de 200oC, pentru medii puternic corozive. Materialele nemetalice pot fi anorganice si organice. Dintre cele anorganice pot fi: sticla, gresia, portelanul, acestea fiind recomandate la temperaturi foarte ridicate. Pentru alegerea corecta a unui otel inoxidabil sau orice alt material metalic, se va tine seama de: - proprietatile fizice si chimice ale otelului; - conditiile de lucru (presiune, temperatura); - economia realizarii produsului pentru a avea fiabilitate ridicata. Umpluturi pentru coloane: Umpluturile utilizate pentru coloane se pot imparti in 3 categorii: - corpuri de umplere de forma neregulata; - corpuri de umplere de forma definite;

- agatare; Pentru a fi eficiente, umpluturile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa prezinte o suprafata cat mai uniforma raportata la unitate de volum; - sa prezinte o rezistenta mica la curgerea fluidelor; - sa realizeze o amestecare buna a celor doua faze; - sa fie ieftina; - sa prezinte o rezistenta mecanica si chimica corespunzatoare.

Corpurile de umplere de forma regulate sunt in general foarte rar utilizate. Corpurile de umplere pot fi asezate in mod regulat in coloana sau pot fi turnate. La umpluturile asezate in vrac, distributia lichidului depinde de forma si marimea corpurilor de umplere, diametrul coloanelor, inaltimea straturilor si distributia initiala. Umpluturile mici duc la formarea unor purje de lichid datorita efectelor capilare ce apar la punctele de contact intre corpuri, ceea ce determina micsorarea suprafetei udate a umpluturii si prin urmare scaderea eficacitatii coloanei. In scopul realizarii unei bune distributii a lichidului in coloana, in sectiunea transversala a straturilor de umplutura, se recomanda ca diametrul nominal al corpurilor de umplere sa fie de cel putin 8 ori mai mic decat diametrul coloanei. Evitarea formarii canalelor se face prin turnarea uniforma a umpluturii in strat, distributia uniforma a fazei lichide, impartirea umpluturii in mai multe straturi in care se interpun dispozitive interioare pentru redistribuirea lichidului. Gratarele se construiesc din lemn, material ceramic, metalic, plastic in forma simpla de bare paralele sau forme complexe, care permit dirijarea celor doua fluide. In timp ce gratarele simple se demonteaza usor, se relizeaza o scadere de presiune si nu se infunda cand lichidul contine particule solide in suspensie. Gratarele complexe asigura umezirea aproape completa a umpluturii, preintampina aparitia unor curgeri partiale si a pungilor cu lichid.

3.1.2. Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura

Dispozitivele interioare care se utilizeaza in cazul coloanelor cu umplutura sunt: gratarele cu sustinere a umpluturii; distribuitoarele pentru faza lichida; redistribuitoarele pentru faza lichida. Gratarele de sustinere: Dintre cele mai vechi si mai simple gratare de sustinere sunt placile perforate care isi gasesc si astazi o larga utilizare, in special cand se lucreaza cu debite mici de lichid si gaz. Sectiunea libera pentru trecerea celor doua faze este mai mica decat in stratul de umplutura, fapt ce determina in cazul unor debite mari de lichid si gaz, o scadere mare de presiune si o reducere a eficientei coloanei. Distribuitoarele pentru faza lichida: Distribuitoarele pentru faza lichida au rolul de a asigura o repartizare uniforma a absorbantului pe intreaga suprafata transversal a coloanei. Realizarea unei distributii unifor-me a lichidului determina eficacitatea ridicata a coloanei de absorbtie cu umplutura. Distribuitoarele tip dus se confectioneaza dintr-o centrala de alimentare prevazuta cu ramificatii, din mai multe inele concentrice, din teava sau dintr-o teava cu duzina la un capat. Aceste distribuitoare sunt recomandabile atunci cand presiunea lichidului este mai mare si cand absorbantul este lipsit de impuritati mecanice. Distribuitoarele de tip taler sunt formate dintr-o placa cu diametrul de 250mm, prevazuta cu orificii circulare in care se fixeaza tevi de distributie avand diametre cuprinse intre 25-50 mm. Distribuitoarele cu jgheaburi sunt formate dintr-un anumit numar de jgheaburi prevazute cu creneluri in forma de V pe peretii laterali. Sunt recomandate pentru coloane cu diametre mari si pot realize distributia uniforma a unor debite specific de 5-120 m3/h. Redistribuitoarele pentru faza lichida: Necesitatea mai multor straturi de umplutura intr-o coloana cere folosirea unor dispozitive pentru redistribuirea lichidului. Pentru redistribuirea absorbantului pot fi utilizate dispozitive de distributie sau dispozitive speciale, cunoscute sub denumirea de redistribuitoare.

Aceste redistribuitoare constau in 2 placi suprapuse ce indeplinesc rolul de support-redistribuitor de alimentare si evacuare a fazelor. Placa superioara este identica gratarului de sustinere, iar placa inferioara este prevazuta cu orificii cu diametrul de 3 -5 cm in care se fixeaza tevi.

3.2 . Bilantul de materiale


Operatia de absorbtie presupune materia a doua faze: gazoasa si lichida, care sunt

construite din unul sau mai multi componenti. Pentru simplificarea bilantului de materiale se considera faza gazoasa formata din componentii A si B. In figura de mai jos este reprezentata o coloana de absorbtie in care sunt specificate fluxurile de material care intra in procesul de absorbtie si care ies.

L debitul de absorbant (apa) kmoli/ora; G debitul de gaz inert ce trece prin coloana (aer) kmoli/h; Xi raportul molar intre NH3 si H2O la intrarea in coloana, kmoli NH3/kmoli H2O Y raporturi molare intre solut si gaz inert, kmoli NH3/kmoli aer;

NA = G(Yi Yf) = L(Xf Xi), L(Xf Xi) = 0; NA cantitatea de amoniac care se transfera cu unitatea de masura kmol/h; G x Yi cantitatea de NH3 din amestecul gazos la intrarea in coloana; G x Yf cantitatea de NH3 din amestecul gazos la iesirea din coloana; L x Xf cantitatea de NH3 care iese cu absorbantul pe la partea inferioara a
coloanei; L x Xi cantitatea de NH3 care intra pe la partea superioara a coloanei;

Bilantul de absorbtie: