OPERATII SI APARATE

CURS NR 1.

Transferul de cldur
Transferul de caldura reprezinta schimbului de energie termica ntre dou corpuri, dou
pri ale aceluiai corp sau ntre dou fluide intre care exist o diferen de temperatur.
Cldura este schimbul de energie intre doua sisteme sisteme fizico-chimice sau intre doua parti
ale aceluiasi sistem ntr-o transformare n care nu se efectueaz lucru mecanic.
Temperatura este parametru ce caracterizeaz din punct de vedere calitativ schimbul de
cldur i este expresia intesitatii proceselor care determina energiei interna a sistemului
respectiv. Transferul de cldur are loc cu respectarea celor dou principii termodinamicii:
- principiul I al termodinamicii, care exprima legea conservrii energiei
- principiul al II lea care arat sensul n care are loc schimbul de cldur, adica de la corpul
mai cald la cel mai rece

Utilitate studierii transferului de caldura

1) sta la baza proiectarii si functionarii unui numar mare de aparate si instalatii(generatoare de
abur, schimbatoare de caldura, reactoare nucleare, etc.)
2) ntocmirea bilanurilor energetice pentru un utilaj, secie, fabric
Qintrat=Oieit+Qpirdut
Scopul intocmirii bilanului este acela de a identifica si micora pierderile precum si de a
calcula necesarul de combustibil.
3) proiectrii instalaiilor: suprafaa unui utilaj se calculeaz dup fluxul termic care strbate
utilajul respectiv
3) alegerea materialului pentru diverse elemente componente astfel ca temperatura sa nu
depaseasca limitele admisibile pentru materialele respective.
Schimbul de cldur poate avea loc prin 3 moduri:
-conducie
- convecie
- radiaie
Conducia i radiatia au loc exclusiv datorita unei diferente de temperatura. Convecia este un
proces mai complex deoarece presupune i trasfer de mas. Transferul de masa se defineste ca
procesul spontan , ireversibil de substanta intre doua regiuni cu concentratii diferite. Sensul
transferului de masa este intotdeauna dinspre zona cu concentratie mai ridicata spre zona cu
concentratie mai mica. Procesele de transfer de caldura si de masa se pot desfasura separat sau
impreuna.

Mrimi de baz
1) Cmp de temperatur: totalitatea valorilor de temperatur t, la un moment dat , in
intreg spatiul. Intr-un punct oarecare din spatiu M(x, y, z), temperatur ca parametru scalar,
depinde de pozitie si timp.
t=f(x, y, z, )
Campul de temperatura poate fi constant(staionar sau permanent) atunci cnd nu depinde de
timp i poate fi tranzitoriu( nestaionar sau variabil) cnd depinde de timp:
1. Cmp constant: t= f1(x, y,z)
2. Cmp tranzitoriu: t=f(x, y, z, )
2.1. Cmp tranzitoriu bidirecional: t=f2(x, y, )
2.2 Cmp unidirecional t=f3(x, )
2) Suprafaa izoterm: totalitatea punctelor dintr-un spatiu care au la un moment dat
aceeai temperatur t . Suprafetele izoterme sunt suprafete continue care nu se intersecteaza
intre ele deoarece punctul de intersectie ar avea simultan doua valori diferite ale temperaturii.
3) Gradientul de temperatur: creterea elementara de temperatur intr-un punct al unui
camp de temperatura, la un moment dat .
Dac se intersecteaz cu un plan campul de temperatura, respectiv suprafeele izoterme, se
obine o familie de curbe izoterme, care nu se intersecteaza.
0C/m
n

ln
ln

t+t
t
t

gradt lim
Dl n 0

n
n

t
t-t

4) Fluxul termic(Q) cantitatea de cldur care traverseaz o suprafa izoterma S de schimb de

cldur n unitatea de timp
5) Fluxul unitar de caldura q, (fluxul termic unitar) cantitatea de cldur transferat unitatea
de suprafa izoterma S, in unitatea de timp .

Analogia electric a schimbului de cldur

2

Dou sisteme sunt analoage atunci cnd sunt descrise de ecuaii similare, care au conditii la
limita similare. Ecuaiile ce descriu functionarea unui sistem pot deveni ecuaia celuilalt
sistem prin simpla schimbare a simbolilor variabilelor. Se poate face analogia ntre legea lui
Ohm din electrotehnica, ce exprima legatura dintre curentul continuu I, diferenta de potential
U si rezistenta electrica R , are o forma analoga in transferul de caldura, prin relatia dintre
fluxul termic unitar q, diferenta de temperatura t si o marime denumita rezistenta termica R,
adica:
I

U
R

qs

t
Rt

Cele doua relatii caracterizeaz procesele care se desfoar n curent continuu i fluxul termic
ce caracterizeaz schimbul de cldur :
t- variaia de temperatura in 0C ,
Rt- rezistena termic a instalaiei [m 0C /W]
Analogia electric a schimbului de cldur permite vizualizarea proceselor care au loc n
transferul de cldur prin realizarea unor circuite electrice echivalente. Fiecrui circuit termic i
se poate asocia un circuit electric echivalent.
Inversul rezistentei termice se numeste conductanta termica.

Schimbul de cldur prin conducie

Conducia este schimbul de cldur care are loc ntre dou corpuri, dou pri ale aceluiai
corp, dou fluide ntre care exist contact fizic direct, sub influenta unei diferente de
temperatura.
Transferul de caldura prin conductie in corpurile solide, lichide, gazoase, se desfasoara diferit,
astfel:
- la corpurile solide nemetalice (dielectrice) conductia termica se realizeaza prin vibratia
termica a retelei cristaline;
- la corpurile solide metalice si semiconductoare, se realizeaza prin intermediul electronilor
liberi;
- la corpurile lichide si gazoase, conductia termica se datoreaza la doua procese:ciocnirile
elastice, din aproape in aproape intre molecule sau atomi, pozitia reciproca a acestora ramanand
aceeasi in spatiu, si deplasarea electronilor liberi.
Relatia de baza a transferului de caldura prin conductie este legea lui Fourier:
Q A

dt
dx

A- suprafaa de schimb de cldur m2;

- conductivitatea termica a materialului W/m0C;
dt
dx

0C/m

- gradientul de temperatur pe direcia x

Semnul minus arata ca schimbul de cldur are loc de la corpul mai cald la cel mai
rece( conform principiului al doilea al termodinamicii)

Conductivitatea termica
reprezinta cantitatea de cldur schimbat printr-un m 2 de
suprafaa izoterma, pe directie normala, in unitatea de timp, sub un gradient de temperatur de
1 0C/m

Q
dt
S
dx

[W / m 0C ]

Conductivitatea termica depinde de: starea de agregare, de natura materialelor, de

temperatura si presiune. Daca se compara valorile lui pentru diferite materiale, se poate
concluziona:
- materialele cristaline metalice sau nemetalice au o conductivitate termica mai mare decat
materialele amorfe;
- corpurile cristaline sau cu structura orientata (materiale fibroase) sunt anizotrope, au valori ale
lui diferite dupa axele structurii;
- impuritatile chimice din materialele cristaline reduc conductivitatea termica in comparatie cu
substantele pure. Metalele pure au pentru valori mai ridicate decat pentru aliaje;
- valorile conductivitatii termice este afectata de prezenta radiatiilor radioactive si de unele
prelucrari mecanice (ex. prelucrarea la rece ) care pot produce modificari de structura;
- pentru aceleasi materiale, starea solida, care poseda o structura mai regulata, realizeaza
conductivitati termice mai ridicate dacat starea lichida;
- substantele lichide au conductivitati termice mai ridicate dacat substantele gazoase;
Principalul parametru care influenteaza conductivitatea este temperatura. Astfel, pentru
corpurile solide,
t 0 1 t to W/m0C
t si 0 - conductivitatea materialului la temperatura t respectiv la temperatura de referinta t 0, in
W/m0C
t- temperatura materialului in punctul in care se determina conductivitatea termica , in 0C
De regula, ca temperatura de referinta se adopta t0= 00C. Astfel, relatia pentru t devine:
t = 0 (1 t)

W/m0C

- coeficient de temperatura, depinde de natura materialului, in 1/0C ( valorile lui , in tabele)

Semnul depinde de natura materialului solid, conductivitatea termic poate crete sau
scdea cu temperatura. La majoritatea materialelor (de constructie, refractare, termoizolante,
cele mai multe dintre metale), coeficientul este pozitiv, determinand o crestere a
conductivitatii cu temperatura.

La gaze, dependenta de temperatura a conductivitatii termice este de forma:

t=

273

3
2

W/m0C
0 - conductivitatea termica la temperatura T = 273 K si se exprima in W/m K
T - temperatura absoluta, n K
,

Ordin de mrime a conductivitii

[W/m K]
0,006-0,22
0,02-0,2
0,04-0,55
0,03-3
8-140
14-300
7-500

gaze pres atm

materiale izolante
lichide, nemetale
materiale de construcii
lichide, metale
aliaje
metale pure

Schimbul de cldur prin convecie

Convecia reprezin un proces complex de transmitere a cldurii n care odat cu schimbul de
energie, prin conductie, la contact fizic direct, are loc i deplasarea fluidelor. Convecia
presupune schimb de cldur ntre o suprafa solid i un fluid( lichid sau gaz) intre care exista
contact direct si miscare relativa. Transferul de caldura prin convectie are loc in cateva etape.
Cldura trece prin conducie de la suprafaa solid se transmite la stratul adiacent de particule
care are ca efect cresterea temperaturii si a energiei interne a lor. Aceste particule se vor
deplasa ctre zone cu particule mai reci(transfer de mas), unde prin amestec cu alte particule ,
transmit o parte din energia lor. Convectia este astfel un proces de transfer de energie, masa si
impuls. In functie de cauza miscarii, convectia se clasifica in:
- convectie libera sau naturala(cand miscarea de amestec este rezultatul diferentelor de
densitate produse de gradientii de temperatura) si
- convectie fortata(cand miscarea de amestec este rezultatul unor cauze externe, ca
pompe, ventilatoare, etc).
Relatia de baza a convectiei este legea lui Newton:
Q= S(tp-tf)= S t
Q
qs t p t f =
S

W/m2

- coeficient schimb de cldur prin convecie(coeficient de convectie), in W /m2 0C

S- aria suprafetei de schimb de caldura a peretelui, in /m2

tf , tp - temperatura fluidului (la o distanta suficient de mare de suprafata), respectiv a suprafetei

peretelui, in 0C ( fluxul de caldura este pozitiv, in sensul descresterii temperaturii)
t diferenta de temperatura intre fluid si perete, ( tf - tp ), in 0C

Schimbul de cldur prin radiaie

Radiaia este procesul prin care caldura este transferata de la un corp cu temperatura mai
ridicata la un corp cu temperatura mai scazuta, corpuri fiind separate in spatiu. Schimbul de
caldura prin radiatie se realizeaza de la distanta, fara contact fizic intre corpuri. Un corp poate
absorbi radiaia emis de un alt corp, poate reflecta aceasta energie, dar la rndul lui poate s
emit radiaie. Transmiterea cldurii are loc sub form de unde electromagnetice(ale cror
lungime de und este de 1-100nm) n domeniul infrarou care la contactul cu corpul se
transfer n cldur.
Legea: Stefan- Boltzmann
W

Q= 0 ST4

in care:
- 0 - coeficientul de radiaie al corpului absolut negru, 0=5,76*108 W/m2k4
- T temperatura absoluta a corpului,
[ K]
- S- aria suprafetei de schimb de cldur,
[m2 ]
Transferul de energie radianta intre un corp negru cu temperatura T 1 si suprafata S1 si un alt
corp absolut negru cu temperatura T2 < T1 , care il inconjoara pe primul si a carui suprafata
absoarbe intreaga radiatie termica emisa de primul corp, se calculeaza cu relatia:
Q = 0 S1 (T14 - T24 )

Corpurile reale, numite corpuri cenusii, emit sau absorb fluxuri de energie radianta inferioare
corpului negru. Coeficientul de radiatie pentru aceste corpuri se calculeaza cu realatia:
= 0
unde 1, este o marime adimensionala, denumita factor de emisie al corpului cenusiu.
Transferul de caldura intre doua corpuri reale cu geometrii oarecare se exprima prin relatia:
Q = 0 F12 Sc (T14 - T24 )

in care:
- F12 este o functie care tine seama de factorii de emisie si geometriile celor doua corpuri reale
- Sc este aria suprafetei de schimb de caldura luata in calcul,
[m2 ]
Transferul de cldur este un proces complex care loc simultan prin convecie,
conducie i radiaie. n calculele tehnice nu se ia n consideratie radiaia dac temperatura
corpului nu depete 200-3000C
6

CURS NR 2
.

Transferul de cldur prin conducie prin perei plan paraleli

Se considera un perete plan cu fete paralele, alcatuit dintr-un material omogen, de grosime
si conductivitatea termica = const. Fetele peretelui au temperaturile tp1 si tp2 constante si
suprafata de schimb de caldura S. Daca se admit conditiile: tp1tp2; S( pentru a putea
neglija efectele de capat ale peretelui concretizate in neuniformitati ale campului de
temperatura), rezulta ca suprafetele izoterme sunt reprezentate de suprafete plane paralele cu
fetele peretelui si ca propagarea caldurii se face in directia normala pe suprafata peretelui.
Se calculeaza:
- fluxul de caldura Q
- fluxul termic unitar q
- distributia temperaturii in perete t=t(x)
- rezistenta termica a peretelui
qs

tp1

dt
tp2

=ct

dx

Fluxul termic ce trece prin conducie unidirectionala n perete este dat de legea lui Fourier:
dt
W
dx
Q
dt
q s
q s dx dt
S
dx
Q S

x = 0, t=tp1
7

x = , t=tp2

tp 2

t p1

q s dx dt q S t p1 t p 2

Fluxul termic unitar de suprafata prin perete este:

qs=/(tp1-tp2)

W/m2

iar fluxul de caldura transmis prin intregul perete este:

t p1 t p 2 S

q t Rt

Q qs S

m2.0C/W

Distribuia temperaturii n perete( Variaia temperaturii n perete)

Considerm un punct n interiorul peretelui situat la distana x origine ,
x=0;
t=tp1
x;
t=t(x)
=ct

0x

qs

qsx = tp1-t(x) t(x) = tp1

--

x t p1 t p 2

qs= (tp1 - tp2) t(x)=tp1

qs=(tp1 - tp2);

t ( x) t p1

t p1 t p 2

0C

Relatia temperaturii arata ca distributia temperaturii in peretele plan este liniara cu

distanta.
In cazul in care conductivitatea termica este dependenta de temperatura, se admite o
variatie a acesteia de forma:
=0(1+t), - variaz cu temperatura
qs=-0(1+t)

dt
dx

qs=-0

t p1 t p 2

t p1

qs dx 0

t t p2

0 t p1 t p 2 1 p1

t p1 t p 2

t p2

0t

dt
dx

t 2p1 t 2p 2

q s 0 t p1 t p 2 0

qs

dt
dx

m
t p1 t p 2

t p2

dt tdt
o

t p1

t p1 t ( x )
x

t p1 t p 2

t p1 t p 2

2
1
m 0 1
2
2

Valoarea medie a lui ntre dou temperaturi se poate calcula n dou moduri:
- se calculeaz temperatura medie i se citete valoarea lui la aceast temperatura
- se citete valoarea lui la prima temperatur, apoi la cea de-a doua temperatur i se
face media lor.

Transferul de cldur ntre dou fluide prin intermediu unui perete

plan
-

Conditii:
qs
tf1

t1 =qsRs1= qs
2

t
tp1

tp = qsRsp = qs

tp2
S

t2 = qsRs2 = qs

tf2

S ; , - constante; tf1tf2,
Fluxul termic care se transmite prin convectie de la fluidul cald la perete este egal cu
fluidul termic care trece prin conductie prin perete i este egal cu fluxul termic care trece
prin convectie de la perete la fluidul rece, deoarece n perete nu se acumuleaz cldur.

qs = 1(tf1 - tp1) = (tp1-tp2) = 2(tp2-tf2)

1

tf1-tp1 = qs 1

tp1-tp2 = qs

tp2-tf2 = qs

t f1 t f 2

1
tf1-tf2 = qs ( 1 + + 2 )
1
1
1

1 2

qs=

W/m2

Ks=

W/m2.0C
W/m2 ,

qs=Ks t
1
2

sau

Q=KsSt

rezistente termice la transfer prin convecie;

Ks=coeficientul global de transmitere a cldurii prin convecie i conducie

q=

t
Rt

Rsp=

; q = t =

t
1

Rt conv =

t
t

qs=

Rsp=rezistena termic la transmiterea cldurii prin conducie n perete

Rs2= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la perete la fluidul rece
Rs1= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la fluidul cald la perete

tf1

tp1

tp2

Rs1

Rsp
1

= 1

Rt=Rs1+Rsp+Rs2

+ +

tf2

Rs2

1
2

Analogia electric a transmiterii cldurii ne permite s calculm cldura ntr-un

punct oarecare din perete cunoscnd o temperatur de referin i rezistenele termice de
la punctul de referin pn n punctul al crei temperaturi se calculeaz. Temperatura t x
intr-un plan din interiorul peretelui (0 x ), se determina cu relatia:
tx

t t,

= 0

qs

t0 - temperatura cunoscuta intr-un punct de referinta:

t
t qs .Rt
Rt

tx=t0 qs Rs, 0-x , unde Rs,, 0-x este rezistenta termica la

transferul de caldura intre planurile cu temperaturile t0 si tx

1

tp1= tf1 - qsRs1 = tf1 - qs 1 = tf2 + qs(Rsp+ Rs2) = tf2 + qs( + 2 );

10

qs

t f1 t f 2
1 1

1 2

tp2 = tf1 - qs( Rs1+ Rsp )= tf1

- q ( 1
s

+ ) = tf2 + qs Rs2 = tf2 + qs 2

CURS NR 3.

Transferul de cldur prin perei cilindrici

tp1

dr
L=1m

dt

d
tp2

r1

=ct

r2
d1
d2

Se considera un perete cilindric tubular cu r1, r2- raza interioar i raza exterioar, lungimea l
mult mai mare decat cele doua raze, alcatuit dintr-un material omogen cu = const.
Temperatura suprafetei interioare a peretelui este tp1 , iar a celei exterioare tp2, tp1 , tp2,
Suprafeele izoterme sunt suprafee cilindrice concentrice a cror mrime variaz cu raza.
Se presupune c l r pentru a se neglija efectele de capt ale peretelui care ar nsemna
neuniformiti ale cmpului de temperatur.
Q s

dt
dx

[W]

Deoarece S depinde de raz, fluxul termic unitar se raporteaz la lungime(este

aceeai).
Q q l l S

ql

Q
l

dt
dt
2rl
dr
dr

W/m
W

Suprafata de schimb de caldura, S=2rl;

11

dt

ql= - (2r) dr

r=r1(d=d1); t=tp1
r=r2(d=d2); t=tp2
tp2

ql 2 dr
ql
ql
r2
d2
- dt 2 r t p1 t p 2 2 ln r 2 ln d
1
1
t p1
r1

r1/r2=(d1/2)/(d2/2)
ql

2 t p1 t p 2
t p1 t p 2

d
d
1
ln 2
ln 2
d1
2 d1

W/m

2 t p1 t p 2
l
d2
Q=qll=
ln
d1
Rlcond

d
1
ln 2
2 d1

m0C/W

Distribuia temperaturii n peretele cilindric

r1 r r2;

t = t(r)

d
t p1 t r t p1 t p 2
q
q
q
d1
r
d
d
t p1 t r l ln l ln t r t p1 l ln t p1 t p1 t p 2

d2
d
d Distribuia
2 r1 2 d1
2 d1
ln
ln
ln 2
d1
d1
d1
ln

temperaturii in pereretele cilindric este logaritmic.

d2

Daca este indeplinita conditia, d 1,8(pereti subtiri),

1
perete plan, cu grosimea

=r2-r1=

peretele cilindric poate fi considerat

d 2 d1
2

Transferul de caldur ntre dou fluide separate printr-un perete

cilindric omogen
Se considera un perete cilindric omogen cu diametrul interior d1, lungimea l d1, d2, cu
conductivitatea termica constanta . In interiorul tubului cilindric se gaseste un fluid cald
cu temperatura tf1, iar in exterior un fluid rece cu temperatura t f2, coeficientii corespunzatori
de schimb de caldura prin convectie sunt 1, 2, constanti. Fluxul de caldura Q, transferat
intre fluidul cald si suprafata unui perete cilindric se determina cu legea lui Newton:
Q= S (tf - tp) = (dl) (tf - tp)
in care:
S= dl [m],
- coeficientul de schimb de caldura prin convectie,

12

[W/m2.0C]

Fluxul unitar liniar este:

ql=

Q
l

W/m

=d(tf - tp)

Conform principiului conservarii energiei, fluxul termic care trece de la fluidul cald
prin convecie la peretele cilindric este egal cu fluxul termic care trece prin conducie in
peretele cilindric i este egal cu fluxul termic care trece de la peretele cilindric ctre fluidul
rece( n perete nu se acumuleaz cldur).
2 t p1 t p 2
d
ql = d1 1 (tf1 - tp1) =
= d2 2 (tp2 - tf2)
ln 2
d1

ql

tf1 - tp1 = d
1 1
d2
d1
tp1 - tp2 =
2
ql
tp2 - tf2 = d
2 2
ql ln

13

tf1 - tf2 =

1
ql ( d
1 1

d2
d1 +
2

ln

d 2 2

t f1 t f 2
d
1
1
1

ln 2
d1 1 2 d1 d 2 2
1
Kl
1
1
d
1

ln 2
d11 2 d1 d 2 2

ql

)
W/m
[m 0C /W]

Q=Kl l (tf1 - tf2)

[W]
1

2
Rlt=Rl1 + Rlp + Rl2= d l 2 ln d d l
1 1
1
2 2 R
lp
Rl1
Rlt= 1/ Kl

tf1

tp1

Q= l (tf1 - tf2)/ Rlt

Q=Kt l (tf1 - tf2)

[W] ;

Rl2

tp2

Q
ql= l

tf2

=Kl(tf1-tf2) [W/m]

Temperatura tr a unei suprafete cilindrice cu raza r din interiorul unui tub cilindric (r 1
r r2 ) se calculeaza cu formula generala:
tr

t t,

= 0

ql

t0 - temperatura cunoscuta intr-un punct de referinta:

t
t ql .Rt
Rt

tr=t0 ql Rl,

0-x

unde Rl,,

0-x

este rezistenta termica la

transferul de caldura intre suprafetele cilindrice izoterme cu temperaturile t0 si tr :

d2
1
tp1= tf1 - qlRl1 = tf1 = tf2 + ql(Rlp+ Rl2) = tf2 + ql ( d1 + d ) ;
2 2
2
d
1
1
ln 2
tp2 = tf1 - ql ( Rl1+ Rlp )= tf1 ql ( d + d1 ) = tf2 + ql Rl2 = tf2 + ql d
1 1
2 2
2
ql
d1 1

ln

CURS NR 4.

Transferul de cldur prin perei sferici

Se considera un perete sferic (sfera goala in interior), cu raza interioara r1 si raza exterioara
r2, din material omogen cu conductivitatea termica constanta. Temperatura suprafetei
interioare este tp1, iar a celei exterioare tp2 . Se admite: tp1tp2 . Suprafetele izoterme sunt
sfere concentrice , gradientul de temperatura fiind dt/dr .

14

tp1
t(r)

dt

tp2
d2
dr

d1

tf2

tf1

tp1tp2; r1 r2;
Ecuatia diferentiala a conductiei unidirectionale prin peretele sferic(legea lui Fourier)
este:
Q S

unde:
S= 4r 2

dt
dt
4r 2
ds
dr

[W]

este suprafata sferica de schimb de caldura.

Prin separarea variabilelor si folosind conditiile la limita, rezulta ecuatia:

r=r1 (d=d1) ;
r=r2 (d=d2) ;
tp2

t=tp1
t=tp2
r

Q dr
Q 2 dr
Q 1 1

dt

dt

t p1 t p 2
2
2

4 r
4 r1 r
4 r1 r2
t p1
Q

4 t p1 t p 2 4 t p1 t p 2 r1r2 2 t p1 t p 2 d1d 2

1 1
r2 r1
d 2 d1

r1 r2

Distributia

temperaturii in peretele sferic t=t(r ), unde (r1 r r2 ), se obtine prin integrarea ecuatiei
diferentiale de mai sus intre limitele r = r1, cand t=tp1 si r cand t=t(r ). Rezulta:
Q 1 1
= tp1
r1 r

t(r )= tp1 - 4

- (tp1 - tp2)

1 / r1 1 / r
1 / r1 1 / r2

in care Q are valoarea stabilita anterior. Relatia arata ca distributia temperaturii in

peretele sferic este de tip hiperbolic, cu solutia generala:
t(r )= C2 C1/ r

15

Transferul de cldur ntre dou fluide prin intermediul unui peret

sferic solid
Pe langa dimensiunile geometrice d1 si d2, si temperaturile tp1 , tp2 , se cunosc temperaturile
fluidelor, tf1 tf2 , si a coeficientii 1 si 2, de schimb de caldura prin convectie:
S1=d12
Cldura care trece prin convecie de la fluidul cald la peretele sferic este egal cu
cldura ce trece prin conducie n peretele sferic i este egal cu cldura ce trece prin
convecie de la peretele sferic la fluidul rece( n perete nu se acumuleaz cldur).
Q d12 1 t f 1 t p1
t f 1 t p1 Q

1
d12 1

t p1 t p 2 Q

d 2 d1
2d1 d 2

t p2 t f 2 Q

1
d 22 2

2d 2 d1 t p1 t p 2
d 2 d1

d 22 2 t p 2 t f 2

1
d d
1
t f 1 t f 2 Q
2 1 2
2
d1 1 2d1d 2 d 2 2
tf1 tf 2
W
Q
1
1
d 2d1 2
2
d1 1 2d1d 2 d 2 2

Q=Ksf(tf1-tf2)
Marimea inversa coeficientului global de transmitere a caldurii este rezistenta termica totala
la transferul caldurii prin peretele sferic , masurata in
[ 0C /W] ;
1

1 1
1

d1 d 2

Rsf = 1/Ksf = d 2 + 2
1

+ d 2
2
2

STRUCTURI GEOMETRICE OARECARE

16

RS 21
RS 1

1
2
3
t1 t 2 t 3

y2
y1
oel

RS 22

S 1m 2

2
2 3

qs

beton

Rs RS 1 RS 2 RS 3 RS 1

RS 21 RS 22
RS 3
RS 21 RS 22

RS1 beton
RS 2 otel beton
RS 3 beton
( y1 y 2 ) z 1m 2
zona1 q S

t1 ; RS1 1
1
1

zona 2(neomogena) q S q S1 q S 2

y1 z t 2 2 y 2 z t 2
2
2

q S 1 y1 2 y 2 z t 2
2
2

2
1
RS 21

1 y1 z 1 y1 z
2
RS 2

RS 3

RS 22

1
2

2 y2 z 2 y2 z
2

RS 21 RS 22
2
( y y 2 ) 2

1
RS 21 RS 22 (1 y1 2 y 2 ) z y1 2 y 2

deoarece : z ( y1 y 2 ) 1m 2 z

1
y1 y 2

1
t 3 ; R S 3 3
3
1
( y y 2 ) 2 3
RS R S 1 RS 2 RS 3 1 1

1 1 y1 2 y 2 1
zona3 : (omogena) q S

17

Calculul izolaiilor termice

In scopul reducerii pierderilor de cldur n mediul exterior al instalaiilor de
nclzire sau al absorbiei de cldur din mediul ambiant la instalaiile frigorifice,
suprafetele exterioare ale echipamentelor respective se acopera cu straturi de materiale
termoizolante. Rolul acestor materiale este acela de a introduce o rezistenta termica cat mai
mare pe directia de propagare a caldurii, produsa de diferenta de temperatura intre fluidul
cald (sau rece) din instalatie si mediul inconjurator.
Toate materialele izolante au conductivitatea termic foarte scazuta. Straturile de izolaie
constituie rezistene termice n direcia transmiterii cldurii.
Izolaiile termice sunt formate n general dintr-un material izolator de baza si un strat
protector exterior, executat, de regula, din cimenturi termorezistente sau foi de tabla.

Determinarea pierderilor de cldur n mediul ambiant

perete

tf

izolaie
termic

strat protector

perete

qS
ti

ti

tp

i
p

iz

iz

t iz

te

tp

t iz

t0

sp

di
de

Sp

a)
Transferul de caldura printr-un perete plan a ,

strat protector

ql

tf

izolaie
termic

p
d iz

iz

iz

te

t0

sp
Sp

d sp

b)
si un perete cilindric

Se considera un perete plan izolat termic cu doua straturi (strat de izolatie de baza si strat
protector), care desparte un fluid cald cu temperatura tf de mediul ambiant cu temperatura to.
tf= temperatura fluidului cald;
to= temperatura mediului ambiant (aer)
18

qS= pierderea specific de cldur

Fluxul termic unitar care se pierde prin suprafata de schimb de caldura este:
qS

t f to
t f to
t

RS RSi RSp RSiz RSsp RSe

1 p iz sp 1

i p iz sp e

W
2
m

t f to
t
S
S W
RS
RSt

Q qS S

Pentru peretele cilindric:

ql

ql

t f to
t
W

Rt Rli Rlp Rliz Rlsp Rle m

t f to

d
1
1
d
1
d
1
1

ln e
ln iz
ln p
d i i 2 p d i 2iz d e 2 p d iz d sp e

RSi ,Rli= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la fluidul cald ctre
perete
RSp ,Rlp= rezistena termic la transmiterea cldurii prin conducie n perete
RSiz ,Rliz= rezistena termic la transmiterea cldurii prin strat izolator
RSsp ,Rlsp= rezistena termic la transmiterea cldurii prin conductie n strat protector
RSe ,Rle= rezistena termic la transmiterea cldurii prin convecie de la stratul protector
ctre mediul nconjurtor
Q ql l

t f to
t
l
l[W ]
Rl
Rl

Observatii:
- la instalatiile cu pereti metalici, rezistentele termice, RSsp ,Rlsp, se pot neglija
- daca fluidul din instalatie este abur, are valori ridicate si rezistentele termice,
RSi , Rli
se pot neglija
- daca stratul protector este executat dintr-un invelis metalic, rezistentele termice, RSs 0
, Rlsp 0
Temperatura intermediar a pereilor: (indicele s pentru peretele plan, iar l pentru
peretele cilindric)
t x t o t
q

t
Rt

t x t o q Ro x

t i t f q Ri t o q ( Re Rsp Riz R p )
t p t f q ( Ri R p ) t o q ( Re Rsp Riz )
t iz t f q ( Ri R p Riz ) t o q ( Re Rsp )
t e t f q ( Ri R p Riz Rsp ) t o q Re

Grosimea izolaiei termice pentru o pierdere de cldur dat

19

Date iniiale:
- (di, de, l) dimensiunile conductei
- - tf, to - temperatura fluidului transportat tf, si to a aerului ambiant
- iz , sp , sp ( caracteristicile izolatiei termice si ale startului protector
- pierderile specifice de cldur ql sau totale Q
Fluxul termic prin peretele cilindric izolat termic se calculeaza cu formula:
ql

t f to
Rl

Rl Rli Rlp Rliz Rlsp Rle

Rl

d
1
1
d
1
d
1
1

ln e
ln iz
ln sp
d i i 2 p di 2iz d e 2sp diz d sp e

Riz Rl Rli Rlp Rsp Rle

ln

t to

diz
2iz f
Rli Rlp Rlsp Rle
de
ql

Ecuatia de mai sus se rezolva prin incercari sau aproximatii succesive: marimile Rli, Rlp au
valori determinate ntruct se cunosc diametrele suprafeelor cilindrice izoterme.
Celelalte rezistene termice depind de grosimea izolaiei. Pentru calculul rezistentelor
termice Rlp, Rle , se admite o grosime a izolatiei iz , dup care se calculeaz fluxul termic
care se transmite n exterior. Dac valoarea calculata coincide cu valoarea propus atunci
calculul este ncheiat, dac nu, se alege o alt grosime de izolaie i se calculeaz din nou
fluxul termic.
Rlp, Rle se admit valori pentru iz
iz

de
2

d iz

1
de

Asemanator, pentru peretele plan izolat termic, grosimea izolatiei termice iz se determina
din ecuatia:
Pentru perete plan:
t f to

RSi RSp RSsp RSe

qS

iz iz

t f to

iz iz

qS

1 p sp 1

e
p
sp
i

- ql i qs sunt valori recomandate care se iau din tabele, valori care au fost obtinute
printr-un calcul tehnico-economic, care a optimizat costul caldurii pierdute si investitia in
izolatia termica.
Calculul grosimii izolaiei termice pentru o temperatur
dat la suprafaa acesteia
Acest calcul se face in vederea asigurarii unei temperaturi prescrise a suprafetei
izolatiei termice, deci, din motive de respectare a normelor de protecie a muncii.
Considerand peretele cilindric izolat termic, se poate scrie egalitatea dintre fluxul termic
transmis din interiorul instalaiei ctre exterior, cu fluxul termic transmis de la suprafata
exterioara la mediul nconjurtor.
20

t f te
Rli Rlp Rliz Rlsp

te to
Rle

Se _ admite : Rli 0; Rlp 0; Rlsp 0

t f to
t t
e o
d
1
1
ln iz
d iz e
2iz d e
inmultim _ ambii _ factori _ cu :

d iz
de

d iz d iz 2iz (t f t o )
ln

x ln x const
de
d e d e e (t e t o )

unde : x

d iz
de

Rezolvarea se poate face:

- grafic
- prin ncercare
- direct cu ajutorul tabelului
CURS NR 5.

RELAII CRITERIALE PENTRU CONVECIE

Transferul de caldura prin convectie este influentat de patru categorii de factori: natura
miscarii, regimul de curgere, proprietatile fizice ale fluidului, si forma si dimensiunile
suprafetei de schimb de caldura.
Natura miscarii depinde de cauza care o genereaza si anume:
- diferenta de densitate a fluidului produsa de diferenta de temperatura intre diverse
puncte ale acestuia: miscarea este denumita miscare libera, iar transferul de caldura
intre un perete si un fluid, avand acest tip de miscare se numeste convectie
libera(naturala);
- efectul unei actiuni mecanice exterioare(pompa, ventilator, etc), care pot produce
deplasarea fluidului; miscarea poarta numele de miscare fortata, iar transferul de
caldura intre un perete si un fluid, avand acest tip de miscare, se numeste convectie
fortata.
Miscarile libera si fortata pot exista separat sau simultan. Cand viteza miscarii fortate este
mare, se poate neglija efectul miscarii libere.
Regimul de curgere este caracterizat prin valoarea criteriului Reynolds. In functie de
valoarea lui Re , se deosebesc urmatoarele categorii de procese de transfer de caldura prin
convectie:
- convectie in regim laminar, cand 0<Re<2320
- convectie in regim de tranzitie , cand 2320<Re< 4000(10000)
- convectie in regim turbulent, cand 4000(10000)<Re
Proprietatile fizice ale fluidului influenteaza schimbul de caldura prin convectie, fluidele
diferentiindu-se intre ele ca agenti termici. Transferul prin convectie este influentat de
21

conductivitatea termica , caldura specifica cp, difuzivitatea termica a , densitatea ,

vascozitatea dinamica , proprietati dependente de temperatura, si uneori de presiune.
Forma si dimensiunile suprafetei de schimb de caldura au un efect esential asupra
procesului de convectie. Geometria suprafetei de schimb de caldura plana, cilindrica,
singulara sau in fascicul, nervurata, etc, si orientarea acesteia fata de directia de curgere
afecteaza caracteristicile stratului limita si creaza conditii specifice de curgere si de transfer
de caldura.
Clasificarea proceselor de convectie. Drept criterii succesive de clasificare s-au adoptat:
schimbarea sau absenta schimbarii starii de agregare a fluidului in procesul de convectie,
natura miscarii, regimul de curgere, caracteristicile geometrice ale spatiului in care se
desfasoara transferul de caldura.
La transmiterea cldurii prin convecie calculul coeficientului nu se poate face analitic cu
legea lui Fourier, datorita imposibilitatii cunoasterii complete a stratului limita si a
gradientului temperaturii dt/dx, pe suprafata de contact dintre perete si fluid. Pentru
calculele practice se foloseste legea lui Newton, care permite determinarea fluxului de
caldura Q schimbat prin convectie intre un perete si un fluid:
depinde de foarte muli factori.
Q S t ; [W ]

f (Re, Pr, Gr , c p , , , , pozitia _ sup rafetei, d , l ,...)

Pentru calculul lui se folosesc relaii criteriale, care permit determinarea lui cu
precizie, la fel ca i n calculul analitic.
1. Criteriul Reynolds exprim raportul dintre forele de inerie i forele de
vscozitate.
Re

d w

2.

Criteriul Prandtl
caracterizeaz proprietile fizice ale fluidului i se definete ca
raportul dintre difuzivitatea molecular a impulsului i difuzivitatea molecular a cldurii.
Pr

c p

3. Criteriul Pclet se definete ca fluxul transmis prin convecie raportat la fluxul

termic transmis prin conducie la aceeai diferen de temperatur.
wd
a
a difuzivitatea _ caldurii
Pe Re Pr

cp

m2

4. Criteriul Nusselt reprezint raportul dintre gradientul de temperatur la suprafaa

peretelui i un gradient de referin a temperaturii.
Nu

5. Criteriul Stanton este raportul dintre fluxul transmis prin convecie i fluxul
transmis de fluid.

22

Nu
Re Pr

St
w cp
St

6. Criteriul Grasshof caracterizeaz transferul de cldur la curgerea laminar i

arat influena forelor ascensionale n convecia liber.
g d 3 t
2

Gr

= coeficientul de dilataie termic care este n funcie de natura fluidului i de

temperatur
g = acceleraia gravitaional
d = diametrul de curgere
= vscozitatea cinematic
7. Criteriul Biot caracterizeaz procesul de transmitere a cldurii prin conducie
ntr-un regim tranzitoriu i este definit ca fiind raportul dintre rezistena termic intern la
conducie i rezistena termic extern la convecie.
Bi

d
p

8. Criteriul Fourier caracterizeaz conducia tranzitorie, caracterizeaz influena

timpului ntr-un proces de transmitere a cldurii.
Fo

a
;
d2

Coeficientul se calculeaza din ecuatiile empirice criteriale obtinute prin corelarea datelor
experimentale cu ajutorul analizei dimensionale.
Nu sau St = f(Re, Pr, Gr, Pe,)

W
Nu , 2 o
d
m C

W
m C

c p w St ,

2 o

Convecia poate fi liber sau forat.

Convecia liber:
Pentru calcule practice, valoarea medie a coeficientului de convectie poate fi determinata
din relatii criteriale de forma:
Nu c (Gr Pr) nm

n-depinde de natura suprafetei, pozitia ei, forma geometrica, dimensiunile de curgere(tabele)

Indicele m - arata ca proprietatile fizice ale fluidului se determina la temperatura medie
tm= 0,5(tf + tp)
Lungimea caracteristica din criteriile Nu si Gr depinde de geometria peretelui: pentru o
placa sau un cilindru vertical este inaltimea L a placii sau cilindrului, pentru un cilindru
orizontal este diametrul d al cilindrului.
Pentru curgerea intermediar Nusselt se determin din grafic:

23

0 , 43 Pr
Nu Pr
Pr
p

0 ,3

Nu

103 Re
Pentru curgerea turbulent:
Nu 0,021 l Re Pr
0 ,8

Re

Pr

0 , 43

Pr

Pr
p

0 , 25

(Re latia _ lui _ Miheuv)

d w

c p

l = coeficient ce depinde de geometria de curgere

L

l f

dac

L
>50,
d

atunci,

l=1

Pr = criteriul Prandtl la temperatura medie a fluidului respectiv

Prp = criteriul Prandtl a aceluiai fluid dar la temperatura peretelui
t p t m 2 5o C

CURS NR 6.

Calculul diferenei medii de temperatur la convecie

t

1
2

t mint
t max

''
1

t max

t mint ''
1

t max 2
1

t 2''

t min

''
2

condensare(1)-fierbere(2)

condensare-nclzire

24

t1''
t 2''

rcire-vaporizare

t max2 t min
1

t max1

t1''
t 2''

t mint1''

t 2''

rcire-nclzire n curent
paralel

rcire-nclzire n contracurent
t

Rcire

1
Rcire

''
1

t 2''

2
circulaie mixt

t 2''

t1''

circulaie mixt

t 2''

Scheme de circulaie a fluidelor n schimbtoare de cldur:

a)

b)

t
t1'

t min

t1

''
1
med
t 2 ''
2

t
t
t

t max

t 2'

t 2''

t med

t1''

t max

Diagrama de temperatur a aparatului n echicurent (a) i contracurent (b)

1
2
a) echicurent

t1'

b) contracurent

2
c) curent ncruciat

25

d) curent mixt

Calculul diferenei medii de temperatur:

Q K A t med
1
1
1

1 2
t
t t min
1 max 2 t med max
max 4%
t min
2

1) dac

max
dac t 1,5 1%
min

max
2) dac 1 t 1,8 t med 0,4 t max 0,6 t min max 4%
min

t max
t t min
2 t med max
t
3) dac t min
ln max
t min
1 t t min

t med max
2 t max t min 0,8%
3
2

4) n cazul curgerii mixte: Q t med ,cc K A f

f=f(P, R, schema de curgere)
P

( cc=contracurent)

t 2'' t 2'
t1' t1''

1
;
R

1
t1'' t1'
t 2'' t 2'

SCHIMBTOARE DE CLDUR
Schimbtoarele de cldur sunt utilaje n care au loc operatii de transfer de caldura de
la un fluid la altul. Schimbatoarelede caldura, in majoritate, au o constructie realizata prin
delimitarea a doua spatii pentru circulatia separata a celor doua fluide intre care are loc
transferul de caldura. Peretele care realizeaza separarea celor doua spatii este chiar suprafata
de schimb de caldura.
Se clasific astfel:
I. Dup modul de funcionare:
- in regim stationar, in care valorile temperaturilor celor doua fluide intr-un punct considerat
raman constante tot timpul functionarii
- in regim nestationar, cand se realizeaza incalzirea sau racirea unui fluid in anumite conditii
de temperatura prin transfer de caldura de la un agent termic la altul.
II. Dup forma constructiv a suprafeei de schimb de cldur:
- schimbtoare cu manta
- schimbtoare cu serpentina(spiral)
- schimbtoare multitubulare
- schimbatoare de caldura in spirala
- schimbtoare cu plci
- schimbtoare cu aripioare
26

- schimbtoare de construcie special.

1. Schimbtoare cu manta

Sunt destinate realizarii unei faze tehnologice care se petrece la o anumita

temperatura. Spatiul destinat circulatiei agentului de racire sau incalzire este realizat cu
ajutorul unei mantale sau perete dublu montat in jurul aparatului in care se realizeaza faza
respectiva. Spatiul prin care circula agentul de incalzire, respectiv racire, trebuie sa fie
prevazut cu racord de alimentare si de evacuare, unul in partea superioara a mantalei, iar
altul la partea inferioara. Sunt schimbtoare a cror diametre variaz de la 1- 2m. Daca
diametrul vasului este mai mare de 1m, in cazul incalzirii la partea superioara trebuie sa
fie doua racorduri situate la 1800 unul de altul. Daca agentul de incalzire este aburul,
presiunea admisa este de 50 N/cm2. Lichidul din vas trebuie sa acopere intreaga suprafata
de schimb de caldura. In cazul incalzirii si racirii aparatul functioneaza in regim
nestationar, iar cand se realizeaza mentinerea temperaturii transferul de caldura se
realizeaza in regim stationar.
K=500- 800(1250 cand vasul este din cupru) W/m2 oC
2. Schimbtoare de cldur cu serpentin n spiral
Din punct de vedere constructiv, vasul poate fi cilindric cu fund drept, bombat sau tronconic
si in interior exista o serpentina (spirala lui Arhimede) din teava prin care circula agentul de
incalzire sau racire.Vasul, la partea superioara poate fi inchis sau deschis in functie de
conditiile tehnologice impuse pentru lichidul din vas. Spatiul spiralei poate fi delimitat de un
al doilea cilindru interior. In alte cazuri vasul poate avea forma paralelipipedica si serpentina
sa fie plana, montata in pozitie orizontala sau verticala.
Agentul termic circul prin interiorul serpentinei, aceasta fiind confecionat din eav de
cupru al crei diametru nu depete 75mm. Serpentina poate fi aezat n spiral pe
vertical sau poate fi montat pe fundul vasului. Vasele n care se monteaz pot fi cu fund
27

plat sau bombat. Se folosesc pentru nclziri sau rciri uoare. Se folosesc numai pentru
nclzirea sau racirea lichidelor care nu las depuneri.

Construcii de serpentine exterioare:

Coeficientul de schimb de caldura este mai mare la serpentine dacat in cazul tevilor drepte.
La serpentinele cu lungime mare, in cazul condensarii vaporilor in interiorul serpentinei, in
partea inferioara a serpentinei se poate acumula condensat, ceea ce duce la inrautatirea
schimbului de caldura. De asemenea, la serpentinele lungi, pierderile de presiune sunt mari
si evacuarea gazelor necondensabile este mai dificila. In aceste cazuri, serpentinele se impart
in sectiuni dispuse fie una deasupra alteia, fie in forma de cercuri concentrice. Din cauza
rezistentei hidraulice mari a serpentinei, viteza purtatorului de caldura se ia in mod normal
mai mica decat la tevile drepte, fara a depasi 1m/s. Cand in interiorul serpentinei circula
vapori sub presiunea de 50N/cm2,se recomanda ca raportul intre lungimea serpentinei si
diametru sa nu depaseasca 225.
Numarul de spire din serpentina este dat de raportul intre lungimea totala L si lungimea l a
unei spire:
n=L/l
28

Inaltimea totala a serpentinei H este :

H = nh + de
h= pasul spirei
de = diametrul exterior al tevii din care este construita serpentina. Coeficientul global de
transmitere a caldurii K are valori intre 300 si 2000 W/m2 0C, in functie de natura
amestecului, materialul serpentinei, prezenta agitarii.
3.Schimbatoare cu tevi coaxiale

Se utilizeaza pentru transferul de caldura la fluxuri mici. Sunt construite din tevi cu diametru
sub 75 mm, introduse in alte tevi cu diamteru mai mare, de aceea se mai numeste si
schimbator de caldura tip teava in teava. Un schimbator de caldura poate fi realizat din
asamblarea mai multor elemente, de obicei asezate unulsub altul. Pentru usurinta curatirii
legarea se realizeaza cu elemente demontabile (coturi duble). Daca este necesara o suprafata
de schimb de caldura mai mare, se pot instala mai multe elemente in paralel, legate la
alimentare si evacuareprin conducte colectoare. La incalzirea unui lichid pe seama caldurii
cedate de aburul saturant care se condenseaza, lichidul este indicat sa circule de jos in sus
prin interiorul tevii, iar aburul ( si condensatul), de sus in jos in spatiul inelar dintre cele
doua conducte( circulatie in contracurent), condensatul evacuandu-se la partea inferioara
prin intermediul unui separator de condensat.
Diametrul celor doua tevi coaxiale se alege astfel incat sa se imprime ambelor fluide viteza
dorita pentru realizarea transferului de caldura in conditii optime.
4.Schimbtoare multitubulare

29

1- tevi
2- placa tubulara
3- manta
4- capace
5- racorduri alimentare- evacuare(prin
tevi)
6- racorduri alimentare- evacuare (printre
tevi)

Sunt cele mai raspandite si in acelasi timp cele mai reprezentative aparate de schimb de
caldura. Ele sunt intrebuintate in cazurile in care este necesara o suprafata de schimb de
caldura relativ mare si in scopuri multiple: preincalzitor, racitor, condensator de suprafata,
recuperator de caldura.
Sunt construite din tevi 1, fixate la capete in orificiile realizate in doua placi tubulare 2.
Spatiul exterior tevilor este inchis de o manta 3 de care sunt sudate cele doua placi tubulare
2 . Spatiul din interiorul tevilor este inchis la cele doua capete ale tevilor prin doua capace 4,
formand la fiecare capat cate o camera colectoare. Unul din fliudelecare partica latransferul
de caldura circulaprin interiorul tevilor si cele doua camere colectoare, ceea ce impune ca pe
fiecare capac sa existe un racord de admisie sau evacuarea flidului 5. Cel de-al doilea fluid
circulaprin spatiul dintre tevi, manta si placile tubulare. Pe manta,in apropierea fiecarei placi
tubulare sunt montate racordurile 6 pentru admisia si evacuarea fluidului care circula in acest
spatiu. Cand unul dintre fluide este in faza de vapori care se condenseaza,in mod normal
acesta circula in spatiul dintre tevi si este necesar ca pe manta sa fie montat si un racord de
aerisire pentru evacuarea periodica a gazelor necondensabile. Racordul de evacuare a
condensatului trebuie sa fie in legatura cu un separator de condens care sa permita evacuarea
lichidului si sa retina faza de vapori.
Fixarea tevilor in placa tubulara se poate realiza in mai multe moduri.
Moduri de fixare a evilor n placa tubular

30

Cele mai uzuale moduri de fixare sunt prin mandrinare si prin sudura.
Dispunerea evilor n placa schimbtorului de cldur multitubular se realizeaz pe
hexagoane sau cercuri.

In ambele variante in centrul placii tubulare sa fie o teava inconjurata de sase tevi fixate pe
primul hexagon sau cerc, apoi de (2x6) tevi pe al doilea hexagon sau cerc, de 6n tevi pe al
n-lea hexagon sau cerc. Numrul total n de evi din m hexagoane sau cercuri este suma
unei progresii aritmetice cu raia 6, la care se adauga 1, care reprezinta teava centrala:
n=3m(m+1)+1
m= numrul de cercuri sau de hexagoane
Diametrul interior D al mantalei schimbatorului de caldura se calculeaz astfel:
D=2mp+4de
m= numrul de hexagoane sau cercuri
p= pasul evilor (distana dintre centrele a dou evi). Se alege n funcie de
modul de fixare a evilor pe plac:
31

p=1,25de ,
n cazul sudurii
p=1,3 1,5de , la mandrinare
de=diametrul exterior al evilor ce formeaz fasciculul.
Numarul de tevi necesar pentru un schimbator de caldura se deduce din suprafata de
transfer de caldura A, diametrul mediu a tevii dm , si lungimea l a tevii:
n

A
dm l

Lungimea tevilor, se ia constructiv, de obicei, intre 2-5 m, in functie de marimea

schimbatorului de caldura. Ca regula, este indicat sa circule prin tevi fluidul mai cald, cu
debitul mai mic, cu vascozitatea mai mica, cu presiunea mai mare, lichidul coroziv, cel care
depune crusta. Este indicat sa circule printre tevi, fluidul cu vascozitatea mai mare, debit mai
mare, mai rece, gazele, vaporii.
Diametrele tevilor se aleg in asa fel incat viteza din ele sa fie cat mai mare. Pentru lichide
se admite min. 0,1-0,3 m/s si max. 2 m/s. Tipurile de tevi cele mai folosite sunt de
diametrul nominal 25, 40, 50 mm. Pentru lichide vascoase si gaze se pot lua si diametre mai
mari.
Grosimea placilor tubulare se determina prin calcul de rezistenta. Este indicat sa fie cel putin
egala cu diametru exterior al tevilor si mai mare de 25 mm.
Grosimea mantalei se determina prin calcul de rezistenta, tinand seama de diametrul si
presiunea din spatiul dintre tevi si se ia cu 3 mm mai groasa pentru a se tine seama de
coroziune.
CURS NR 7.

Schimbtoare multitubulare cu mai multe treceri

Pentru intensificarea transferului de caldura se pot monta in capac pereti despartitori,
realizandu-se astfel schimbatorul cu mai multe treceri. Racordurile de admisie si
evacuare sunt fixate pe acelasi capac, daca numarul trecerilor este par, sau cate unul pe
fiecare capac, daca numarul trecerilor este impar. O astfel de constructie permite sa se
mareasca viteza fluidului care circula prin interiorul tevilor si in consecinta sa se
mareasca coeficientul de transfer de caldura de la acest fluid la perete.

32

Pentru marirea vitezei de circulatie a fluidului care se deplaseaza in spatiul dintre tevi, in
acest spatiu se fixeaza sicane care dirijeaza circulatia fluidului. Sicanele pot fi
transversale sau longitudinale. In

cazul sicanelor transversale fluidul circula

perpendicular pe fasciculul de tevi. In cazul sicanelor longitudinale fluidul circula paralel

cu fasciculul de tevi, insa efectuand mai multe treceri in lungul tevilor, numarul
deplasarilor depinzand de numarul sicanelor montate in lungul tevilor. Sicanele
transversale sunt discuri cu segmente taiate, iar cele longitudinale sunt placi
dreptunghiulare de lungime egala si grosime diferita.

Fixarea rigida a tevilor in placile tubulare ale schimbatorului de caldura este de obicei
sigura numai daca diferenta de temperatura intre manta si fasciculul de tevi nu depaseste
20 0C. Daca diferenta de temperatura intre manta si tevi este mai mare, tevile se pot
incovoia, se pot deforma. Se pot construi schimbatoare de caldura cu manta prevazuta cu
o placa tubulare montata liber fata de manta, obligand fluidul care circula prin tevi sa
aiba doua sau un numar par de treceri , fie prevazand pe manta o lentila care poate prelua
dilatatia,fie avand tevile montate intr-o singura placa tubulara, tevile fiind indoite in U.

33

La schimbatoarele cu pereti despartitori se realizeaza mai multe treceri, ceea ce

inseamna ca acelasi debit trece printr-un numar mai mic de tevi.
Acest lucru duce la: - cresterea vitezei;
- cresterea Re;
- cresterea Nu, ;
- cresterea k;
Cresterea lui k va determina micsorarea suprafetei de schimb de caldura.

Schimbtoarele de cldur cu plci sunt printre cele mai utilizate in industria

alimentara.Princioiul constructuv este asemanator cu cel al filtrelor presa. Ca si filtrele presa,
aceste aparate au un cadru metalic 2 care prin grupul de bare sustine placile 1 care sunt
stranse sub forma de pachete prin dispozitivul de strangere 3. Dispozitivul de strangere
pentru aparatele cu un numar redus de placi este alcatuit dintr-o serie de tije filetate care se
strang cu piulita. Numarul tijelor este determinat de marimea placilor. Pentru aparatele mari
se folosesc dispozitive de strangere mecanica sau hidraulica. Placile sunt din tabla subtire de
otel inox, au aceeasi dimensiune exterioara, aceleasi locasuri sau orificii pentru asezarea pe
barele cadrului metalic.

34

1- placa; 2- garnitura (din cauciuc siliconic); 3- sistem de fixare; K= 5000 W/m2 oC

Un astfel de schimbtor de cldur este format din trei tipuri de plci:
- plci curente care au o serie de ondulatii de diferite forme care maresc suprafata de
schimb de caldura, ajuta la dirijarea deplasarii lichidului sub forma de pelicula si intensifica
turbulenta necesara maririi coeficientului de transfer de caldura. Placile sunt prevzute cu 4
orificii, situate in colturile placilor, care formeaza prin alaturare canale pentru intrarea si
iesirea celor doua lichide intre care are loc transferul de caldura. Garnitura de cauciuc are
rolul sa asigure etanseitatea placii fata de exterior sietanseitatea a doua canale care nu
trebuie sa comunice cu spatiul dintre doua placi.
- plci de capat care sunt mai groase, prevzute numai cu 2 orificii prin care intra sau
iese unul dintre fluide i au numai una din fete ondulat, fata din interior.
- plci intermediare care au 4 orificii, au o structur uoar tip fagure i permit
divizarea pachetelui de plci si a asigura trecerea lichidului de la un grup de placi la altul,
evacuarea sau introducerea lui in sistem. Ele pot fi confectionate din acelasi material cu
placile curente sau din alte materiale.
Avantaje:
- concentrare mare de suprafata de schimb de caldura (pana la 200 m2/m3 de aparat)
35

- transfer de caldura intens datorita grosimii mici a peliculei de lichid (max. 5mm) si a
turbulentei provocate de ondulatiile placii (se poate ajunge la coeficienti de transfer de
caldura intre 2000-5000 W/m2 0C;
- rezistenta hidraulica relativ mica la curgerea fluidelor;
- se curata usor, atat pe cale chimica cu ajutorul solutiilor de spalare cat si pe cale mecanica;
- spatiul mic dintre placi permite viteze mari de circulatie si coeficienti globali K de schimb
de caldura mari.

Schimbtoare de construcie special

Schimbtoarele cu fascicul multitubular i spirale se folosesc n industria spirtului. Se
mpart n dou grupe:
- schimbtoare care utilizeaz doi ageni termici ce preiau cldura de condensare a
aburului (se numesc deflegmatoare)
- schimbtoare n care agentul termic se condenseaz i respectiv rcete
(condensatoare)
Schimbtor de cldur mixt- multitubular cu serpentin n jurul evilor (deflegmator):
Sunt utilizate in special ca anexe ale instalatiilor de rectificare din industria spirtului .
Constructia mixta este determinata de scopul tehnologic, fie pentru a se utiliza doi
agenti de transfer de caldura care sa preia caldura de la vaporii care se condenseaza,
aparatul fiind in acest caz un deflegmator , fie pentru a realiza transferul de caldura in
doua etape(condensare + racire), in acest caz aparatul numindu-se in mod curent
condensator.

36

Schimbatorul de caldura mixt cu tevi tubulare si serpentina, folosit ca deflegmator cu

doi agenti de schimb de calfura pentru preluarea caldurii de condensare a vaporilor.
Unul din agenti circula prin serpentina si in cazul industriei spirtului este de obicei
plamada fermentata care se introduce in coloana de distilare. Cel de-al doilea agenty
termic circula prin tevi si este de obicei apa. Serpentina inconjoara fasciculul
multitubular si impreuna sunt introduse in interiorul mantalei. In saptiul dintre tevi sin
exteriorul serpentinei in manta, circula vaporii care se condenseaza. Cele doua
elemente de transfer termic functioneaza in paralel. Ambele elemente, fasciculul
multitubular si serpentina, sub aspectul agentului termic care preia prin transfer
energia termica, functioneaza independent,in timp ce vaporii(agentultermic care
cedeaza caldura de condensare) are aceeasi parametri pentru cele doua elemente de
schimb de caldura.
Schimbtor multitubular cu serpentin n serie (condensator):

1- fascicol multitubular
2- serpentin
3- intrare abur
4- evacuare condens rcit
5- intrare ap rece
6- ieire ap cald

37

Cele dou suprafee de schimb de cldur sunt aezate n serie. Aburul circul prin
spaiul dintre evile fascicolului multitubular, iar condensul rezultat intr n interiorul
serpentinei i se rcete. Apa rece circul n exteriorul serpentinei i rcete condensul dup
care intr n interiorul evilor i se nclzete. Fasciculul multitubular este destinat
condensarii vaporilor, iar serpentina pentru racirea condensatului. Condensarea vaporilor are
loc in spatiul dintre tevi si manta,apoi racirea are loc in interiorul serpentinei.Apa rece care
preia caldura circula tot in serie, prima data in vasul in care se gaseste serpentina, dupa care
isi continua miscarea in interiorul tevilor fasciculului multiutbular montat deasupra vasului
cu serpentina.
Schimbatoare de caldura cu spirala in miscare de rotatie si manta
Se utilizeaza pentru preincalzirea lichidelor la o anumita temperatura aproape instantaneu si
mentinerea la aceasta temperatura un anumit timp determinat pentru asigurarea unor faze
cu caracter tehnologic (oprirea actiunii enzimatice pentru o anumita perioada , solubilizarea
anumitor componenti, etc.).

Schimbatorul este construit dintr-un cilindru 1 , prevazut cu manta de incalzire 2 , si are

interior arborele 3 ( gol in interior) de care este solidarizata spirala 4 prin cele doua
extremitati ale ei. La unul din capete are fundul de forma speciala si este prevazut cu
racordul de alimentare 5 , la celalalt capat este prevazut cu racordul de evacuare a
produsului 6, si posibilitatea de reciclare a lichidului sub efectul turbulentei produsa de
spirala prin racordul 7. Arborele pe care este montata spirala este antrenat in miscare de
rotatie, miscarea de rotatie avand rolul producerii unor turbulente puternice, care pe de o
parte asigura uniformizarea temperaturii, pe de alta parte prin curentii de convectie fortata
foarte rapizi contribuie la marirea coeficientului de transfer de caldura. Aparatul are trei
38

elemente prin care se realizeaza transferul de caldura concomitent: suprafata laterala a

arborelui si cilindrului exterior(care sunt suprafete cilindrice), in miscare de rotatie, cea de-a
doua statica, si suprafata spiralei.
Aparatul este utilizat pentru aducerea lichidului de alimentare, aproape instantaneu la o
temperaura de 85- 90 0C si mentinerea la aceasta temperatura 3-6 min. Sursa de caldura este
aburul saturant cu presiunea de 20-30 N/cm2. Coefientul global de transmitere a caldurii este
3000-6300 W/m2C.
Schimbtoare de cldur cu spiral- este unul dintre cele mai eficiente schimbtoare de
cldur K= 3500- 5000 W/m2 oC
Un astfel de schimbtor este construit din dou table din oel- inox, unite ntre la un
capt printr-un perete despritor i ndoite n form de spiral. La ambele capete
schimbtorul este nchis de ctre un capac pe care se gsesc montate pe arcuri concentrice
piese de distanare ce menin distana constant dintre cele dou table.
Avantaj: este un schimbtor extrem de compact, ocup o suprafa mic, are 80 m 2
suprafa de schimb de cldur pe m3 de schimbtor.
Un m3 din acest schimbtor echivaleaz cu 150 m2 schimbtor multitubular.
Avantajele folosirii lui:
- seciunea de curgere a celor dou fluide este constant, deci viteza este constant, pierderile
de presiune sunt extrem de mici iar eroziunea schimbtorului este redus;
- nu au loc depuneri, ceea ce permite o igeinizare uoar a schimbtorului de cldur;
- viteze foarte mari de circulaie: pentru lichide 3 m/s i pentru aburi 20 m/s.
CURS NR 8.
Schimbtoarele de cldur cu aripioare se folosesc n cazul n care coeficienii de schimb de
cldur ai celor doi ageni termici sunt foarte diferii (ex: abur care condenseaza i aer
nconjurtor care se incalzeste). Aripioarele se monteaz de partea agentului termic care are
coeficientul mai mic (aerul n acest caz). Aripioarele pot fi transversale sau longitudinale
si pot fi obtinute prin turnare sau sudura la suprafata exterioara a tevilor. Ele trebuie sa fie
confectionate din materiale cu conductivitate termica ridicata. O importanta deosebita o are
si pozitia aripioarelor fata de circulatia aerului. Circulatia trebuie sa fie astfel dirijata incat
aerul sa patrunda cat mai adanc intre aripioare pentru a acoperi intreaga suparafata.
Tipuri de evi cu aripioare:
a)aripioare turnate
b) aripioare circulare sudate
a)aripioare turnate

b) aripioare circulare sudate

c) aripioare ptrate sudate

c) aripioare ptrate sudate

EVAPORAREA
Evaporarea este procesul de transformare a unui lichid n vapori. Fenomenul de
trecere a lichidului n faz de vapori la temperatura de fierbere se numete fierbere. Trecerea
39

lichidului n faz de vapori la o temperatur mai mic dect cea de fierbere se numete
vaporizare. Evaporarea se poate realiza i pe seama cldurii interne a lichidului prin
destinderea lui la o presiune la care temperatura lui este superioar temperaturii de fierbere.
Scopul evaporrii l reprezint concentrarea produselor n substan uscat, care are ca efect
creterea stabilitii produsului respectiv.
Energia calorica necesara transferului de caldura se poate asigura prin contactul direct dintre
solutia de concentrat si gazele de ardere sau aer cald sau prin transfer de caldura prin
intermediul unei suprafete de schimb de caldura, agentul termic fiind aburul saturant.
Factorii care influeneaz procesul de evaporare:
1) factori referitori la soluia care se concentreaz: debitul de soluie, natura soluiei,
concentratia solutiei, solubilitatea dizolvantului, temperatura de fierbere, cresterea
punctului de fierbere datorita fenomenului ebulioscopic, caldura de vaporizare,
stabilitatea termic a soluiei, densitatea, vascozitatea, conductivitatea termica,
tendina de a forma cruste, tendina de spumare, corozivittaea etc.
2) factori referitori la produs(soluia concentrat): debitul de soluie, concentraia, finala,
stabilitatea ei termic, vscozitatea, tendina de a forma depuneri;
3) factori referitori la instalaie: modul de functionare al instalaiei (continu sau
discontinu), tipul si numarul de aparate din instalatie, natura materialului utilizat n
instalaie, sistemul de izolaie, numrul de corpuri ale unei instalaii de evaporare,
legtura dintre corpurile de evaporare, caracteristicile si debitul apei de racire, durata
si costul operatiei etc.
Temperatura de fierbere a unei soluii depinde de cantitatea de substan
solid dizolvat n aceasta. Cu ct cantitatea de substan dizolvata intr-un lichid este mai
mare cu att presiunea de vapori a soluiei scade i temperatura ei de fierbere crete.
Creterea temperaturii de fierbere a solutiei fata de lichidul pur este direct
proporional cu concentraia soluiei:

te ke c

ke cons tan ta _ ebulioscopica

c concentratia _ molala _ a _ solutiei(moli / kg)
n cazul soluiilor ce conin ca solvent apa:

t e 0,500 m

m concentratia _ molala (moli / kg _ dizolvant ) (solvent)

Pentru soluiile de fructe:

t e 0,38 e 0, 05 0.045 x

x=coninutul de substan uscat (%)

Presiunea din corpul de evaporare influeneaz temperatura de fiebere. nlimea coloanei de
lichid, n care are loc fierberea, influeneaz temperatura de fierbere. Temperatura de fierbere
la suprafaa unui strat de lichid este diferit de temperatura de fierbere la baza stratului de
lichid. Lichidul va avea o temperatura cu atat mai ridicata cu cat inaltimea coloanei de lichid
40

este mai mare si in consecinta presiunea hidrostatica pe care o exercita aceasta coloana este
mai mare. Diferenta de temperatura dintre temperatura de fierbere la presiunea
totala(presiunea din evaporator + presiunea hidrostatica) si temperatura de fierbere la
presiunea din vas determina cresterea temperaturii de fierbere datorita presiunii hidrostatice
a coloanei de lichid(crestere de temperatura hidrostatica).
t h t p h t p.corp

tp+h= temperatura de fierbere la presiunea din corpul de evaporare + presiunea creat de

coloana de lichid
tp.corp= temperatura de fierbere la presiunea din corpul de evaporare

Sensibilitatea termica a solutiei

Operatia de concentrare, in industria alimentara, este influentata de comportarea la
temperatura a unor componente care se pot degrada sau denatura. Termosensibilitatea unor
componente ale produselor alimentare, a impus construirea unor aparate in care evaporarea
sa se realizeze la temperaturi cat mai scazute(sa functioneze sub depresiune), in care sa se
reduca durata de contact intre lichid si suprafata calda.
Tendina de spumare
n procesul de evaporare la degajarea bulelor de vapori se pot antrena i picturi de
lichid i se formeaz spuma. Formarea spumei mpiedic transferul de cldur i duce la
pierderi de substan util. Se pot folosi substane tensioactive (trigliceride) sau spumele pot
fi sparte prin aplicarea unor sicane de constructie speciala care forteaza curentul sa-si
schimbe directia, cu care ocazie are loc spargerea bulelor si separarea lichidului.
Tendina de a forma cruste
Crusta format transmite mult mai slab cldura. Formarea crustei determin pierderea
de substan util i creste rezistenta termica la transferul de caldura. Depunerea de cruste
apare la instalatiile de concentrare din industria zaharului si a pastei de rosii. Depunerea de
crusta poate fi impiedicata prin adaos de amine ale hidrocarburilor alifatice cu peste 16
atomi de carbon in molecula.
Vscozitatea soluiilor
La creterea temperaturii vscozitatea scade, dar crete cu concentraia.

Sisteme de evaporare:
a) cu simplu efect sau evaporare simpla. La evaporarea cu simplu efect cldura cedat de
aburul primar se folosete o singur dat. Vaporii secundari (rezultai din produs) se
ndeprteaz din instalaie prin purjare n atmosfer sau sunt trecui la condensare.
b)cu efect multiplu. Aburul primar se folosete numai n primul efect. Aburul secundar
rezultat din primul efect se va folosi ca agent termic n efectul doi, aburul secundar rezultat
din al doilea efect se folosete n urmtorul efect ca agent termic .a.m.d.

Bilanul de materiale pentru evaporarea simpl:

41

So=Sf+W

bilanul general
bilan parial
Bilantul de materiale se scrie sub forma a doua ecuatii: una de bilant total(masa intrata este
egala cu masa iesita) si a doua de bilant partial, referitoare la un component.
So= debitul iniial de soluie, kg/h
Sf= debitul final de soluie concentrat, kg/h
W= apa total evaporat, kg/h
sui= concentraia produsului iniial in substana uscata sau in componentul urmarit, %
suf= concentraia produsului final in substana uscata sau in componentul urmarit, %
S o sui suf S f

Sf

sui
So
s uf

So

sui
s
S o W W S o 1 ui

suf
suf

CURS NR 9.

Bilanul caloric:
Q1
So, co, to
Wo,
Q2

W, i

Q4

Wo, io
Q5
Sf, cf, t1
Q3

Wo= aburul primar folosit pentru realizarea operatiei de concentrare, kg/s

co , c1= cldura specific medie a soluiei la nceputul i la sfritul concentrrii, J/kg.grad
to , t1=temperatura de intrare i ieire a soluiei din evaporator
io, i= entalpia aburului primar, respectiv a aburului secundar, J/kg
io= entalpia condensului din aburul primar, J/kg
Q1= cldura adus de soluia care intr la concentrare, W
Q2= cldura adus de agentul de nclzire (abur primar, W)
Q3= cldura care iese din instalaie cu soluia concentrat, W
Q4= cldura care iese din instalaie cu aburul secundar, W
Q5= cldura care iese din instalaie cu condensul provenit din aburul primar, W
Q1+Q2 = Q3+Q4+Q5
Q = cldura transmis n instalaie
Q = Q2 - Q5 = Q3+Q4 - Q1

42

So co to Wo io// S f c1 t1 W i Wo io/
S f So W
So co to Wo io// So c1 t1 W c1 t1 W i Wo io/
Wo (io// io/ ) So (c1 t1 co to ) W (i // c1 t1 )

Wo So

(c1 t1 co to )
(i // c1 t1 )

W
io// io/
io// io/

Debitul de abur primar necesar pentru

concentrarea soluiei
Se consider(capacitatea calorica a solutiei la inceputul si sfarsitul concentrarii ca fiind
egale):
co to c1 t1 Wo W

i // c1 t1
io// io/

Dac soluia iniial se aduce la temperatura de fierbere atunci:

c1 t1 i /
i // i / r

r= cldura de condensare, J/kg

io// io/ ro
Wo W

r
ro

r ro Wo W

Deoarece valoarea caldurii de condensare scade pe masura ce creste presiunea, si tinand

seama ca W0 trebuie sa fie la presiune mai mare decat W pentru a se putea realiza transferul
de caldura, raportul r/r0 este supraunitar, si cu atat mai mare cu cat diferenta de presiune
dintre presiunea aburului si presiunea din evaporator este mai mare. In mod normal in
instalatiile de concentrare cu simplu efect se consuma 1,05 1,2 kg abur primar/ kg apa
evaporata.
r

o
Deoarece r 1 W 1 (pentru fiecare kg de ap care se evapor se folosete mai mult de
o
1kg de abur primar).

W So

co to c1 t1
io// io/

W
o //
i // c1 t1
i c1 t1

W So Wo

= coeficient de evaporare

= coeficient de autoevaporare
= raportul dintre caldura cedata de 1kg abur primar si cea primita de 1 kg apa
evaporata. Acesta este subunitar, apropiat de 1, ntotdeauna pozitiv.
= raportul dintre cldura adus n instalaie de 1kg de soluie iniial cand trece de
la conditiile de alimentare la conditiile de concentrat i cldura preluat de 1kg ap care se
evapor. Daca este pozitiv, consumul deabur primar scade. Daca este negativ, atunci
cnd soluia iniial are o temperatur mai mic dect temperatura din corpul respectiv de

43

evaporare, consumul de abur primar creste(solutia se incalzeste la temperatura de fierbere

intr-un schimbator exterior folosind abur primar ca agent termic).
Pierderile de cldur se estimeaz la 0,25- 3% din cldura care se transmite n
instalaie. Aceste pierderi determin o cretere a consumului de abur primar din instalaie.

Evaporarea cu efect multiplu

La evaporarea cu simplu efect consumul de abur primar este de 1,06- 1,2 kg abur
primar / kg ap evaporat. De asemenea pentru condensarea vaporilor secundari rezultai se
folosete o cantitate mare de ap de rcire. Pentru micorarea consumului de utiliti (abur
primar, abur de rcire) se folosesc sistemele de evaporare cu efect multiplu. ntr-un astfel de
sistem vaporii de ap secundari rezultai ntr-un corp de evaporare devin agent termic pentru
corpul urmtor. Vaporii secundari rezultai la ultimul corp de evaporare se trimit la
condensator, deci nu ntreaga cantitate de ap evaporat ajunge la condensator.
Avantajele evaporrii cu efect multiplu:
- ntr-o instalaie cu n efecte, consumul de abur primar/ kg ap evaporat este 1/n.
- consumul de ap de rcire este mult mai mic deoarece la condensator ajung numai vaporii
secundari de la ultimul efect. Debitul de apa de racire se reduce de mai mult de n ori , n
fiind numarul de efecte.

Parametrii evaporrii ntr-o instalaie cu efect multiplu:

Dac to= temperatura aburului primar atunci temperatura de fierbere a soluiei n
primul corp, t1, trebuie s fie mai mic dect to: to>t1. Vaporii secundari rezultai n primul
corp de evaporare cu temperatura t1 sunt agent de nclzire pentru efectul doi, deci: t1>t2,
.a.m.d. Pentru o instalatie cu n efecte temperatura de concentrare din ultimul este t n si se
respecta relatia:
to>t1>t2>>tn
ntre presiunile din corpurile de evaporare exist aceeai relaie:
po>p1>p2>>pn
Diferena total de temperatur din instalaia de evaporare cu efect multiplu este :
tt=to-tn
unde
tn= temperatura din ultimul corp de evaporare
to= temperatura aburului primar
Diferena util de temperatur (cea care determin transferul de cldur):
tu= tt - ( te+ th+ tp)
reprezinta diferentelede temperatura care apar in instalatie si care nu pot fi folosite ca
diferente de temperatura pentru transferul termic. In aceasta categorie se incadreaza:
te= creterea ebulioscopic de temperatur datorat prezenei substanelor dizolvate
th= creterea temperaturii de fierbere datorit presiunii coloanei hidrostatice de lichid n
care are loc fieberea
44

 tp= creterea temperaturii datorit pierderilor de presiune dintre corpuri (scpri la nivelul

conductelor de legtur dintre corpuri)

Bilanul de materiale:
Debitul de ap evaporat total: W
n

W1+W2++Wn= Wi W
1

I efect
II efect

S1=So-W1
S2=S1-W2=So-W1-W2

n 1

Sn-1=So- Wi

n-1 efecte

dac Sf=Sn

S n 1 S n Wn

Sn=Sn-1 - Wn

Bilanul caloric (efect multiplu, curent paralel):

W1 i1//

W2 i2//

So co to
Wo io//
W1 i1/

Wo io/
S1 c1 t1
I efect

S2 c2 t2

So co to+Woio//=S1c1t1+W1i1//+Woio/
S1=So-W1
io// io/
c t c t
W1 Wo //
S o o// o 1 1
i1 c1t1
i1 c1t1

notm

io// io/
1 coeficient de evaporare
io// c1t1
c o t o c1t1
1 coeficient de autoevaporare
i1// c 1 t1

W1 1Wo 1 S o

Dac

c1 c o

iar

i1/ ca t1

(ca= capacitatea caloric medie a apei)

45

W1 Wo

io// io/
c (t t )
S o o// o 1
//
i1 c a t1
i1 c a t1

io// io/
c (t t )
W1 Wo // / S o o // o / 1
i1 i1
i1 i1

io// io/
i1// i1/

1 co

t o t1
i1// i1/

S1 c1 t1+W1i1//=S2c2t2+W2i2//+W1i1/
S1 i S2 se expliciteaz din ecuaia de bilan material

II efecte

W2 W1

c
c (t t )
i1// i1/
( S o a W1 ) o // 1 / 2
//
/
co
i 2 i2
i 2 i2

c
W2 2W1 2 S o a W1
co

...............................................

c
Wn nWn 1 n S o a
co

r
n n 1
rn

n 1

W
i 1

c o (t n 1 t n )
rn

= piedere de cldur, %
n

(1 n 1 )rn 1
rn

Instalaia de evaporare cu efect multiplu n curent paralel:

Instalatia are 3 efecte si este prevazuta cu un schimbator multitubular pentru incalzirea
solutiei la temperatura de fierbere din primul efect. Aburul primar este folosit ca agent
termic pentru preincalzirea solutiei si pentru primul efect.

46

1- rezervor de alimentare; 2- pomp; 3- debitmetru; 4- prenclzitor; 5, 6, 7evaporatoare; 8, 9, 10, 11- separatoare de condensat; 12- rezervor de produs finit; 13condensator barometric; 14- separator de picturi.
Solutia partial concentrata in primul efect si aburul secundar trec in efectul II unde se
repeta fenomenele din efectul prim, adica aburul secundar cedeaza caldura de condensare
evaporand o noua cantitate de apa din solutia partial concentrata. In ultimul efect solutia
ajunge la concentratia finala si este evacuata la aceasta concentratie, iar aburul secundar
format este aspirat la condensator unde condenseaza prin circulatia in contracurent cu apa de
racire. Solutia circula liber intre efecte datorita diferentei de presiune dintre acestea. Din
ultimul efect solutia este evacuata cu ajutorul unei pompe centrifuge. Diferentele de presiune
dintre corpuri sunt mentinute cu o pompa de vid care asigura si depresiunea din
condensatorul barometric.

Instalaia cu evaporare cu dublu efect in contracurent

47

1-rezervor de alimentare cu solutie; 2,3-corpuri de evaporare;

semibarometric; 5,6-separatoare de condensare; 7,8,9 -pompe centrifuge

4-condensator

Instalatia este folosita pentru concentrarea pastei de tomate. La acest tip de instalatie solutia
intra in ultimul efect in care fiind depresiune este aspirata. Dupa ce a fost partial aspirata este
trecuta cu pompa 7 in primul efect in care este concentrata pe seama caldurii cedate de
aburul primar. Solutia concentrata este eliminata prin intermediul unei pompe, deoarece
toata instalatia se afla sub depresiune . Aburul secundar care se formeaza in primul efect este
utilzat ca sursa de energie termica in efectul doi, iar aburul secundar din efectul doi trimis
pentru condensare spre un condensator semibarometric. Circulatia in contracurent in aceasta
instalatie permite ca solutia concentrata sa ajunga la temperatura cea mai mare in instalatie si
in consecinta in faza finala sa se reduca vascozitatea sub influenta temperaturii.

Eficiena i numrul optim de evaporatoare

al unei instalaii cu efect multiplu
Instalaie cu simplu efect: 1,05- 1,2 kg abur/ap evaporat
15- 60 kg ap rcire/ kg ap evaporare
I efect:
1 kg/kg
II efecte: kg/kg
III efecte: 1/3 kg/kg
IV efecte: kg/kg
Consum de
Nr. Efecte
Abur kg/kg
Ap rcire kg/kg
- un efect
1,1
30
- dublu efect
0,58
15,3
- triplu efect
0,40
10,5
- cu 4 efecte
0,32
8,2
- cu 5 efecte
0,28
7,5
Dup efectul 5 investiia n alte efecte nu se mai justific economic.

CURS NR 10.

TIPURI DE EVAPORATOARE
Evaporatoarele se clasific dup mai multe criterii. Dup poziia suprafeei de schimb
de cldur avem:
- evaporatoare cu suprafaa de schimb de cldur n interior;
- evaporatoare cu suprafaa de schimb de cldur n exterior.

48

Evaporatoarele cu suprafaa de schimb de cldur n interior au suprafaa de

schimb de cldur format dintr-un fascicul multitubular vertical si o teava de circulatie.
Agentul termic aburul circul printre evi i cedeaz cldura latent de condensare.
corpul de evaporare
fascicul de evi
eav de circulaie
camer de vapori
separator de picturi

Diametrul evii mari este de 200-800 mm, iar a celorlalte evi de 30-60mm. nlimea evii
este ntre 2,5-5 m.
Datori faptului c eava de circulaie are diametrul mult mai mare dect celelalte evi,
in interiorul acesteia nu apar fenomene de evaporare sau ridicare a temperaturii soluiei. n
eava central soluia va circula de sus n jos, datorita densitatii mai mari a solutiei i de jos
n sus n evile mici n care densitatea soluiei este mai mic, iar bulele de vapori formate
determin o micare convectiv de jos n sus. Procesul se ntrerupe atunci cnd produsul
ajunge la concentraia dorit. Vaporii degajai din soluie se ridic n camera de vapori
situat deasupra fascicolului multitubular i cu diametru mai mare dect acesta. Amestecul
de vapori i picturi de soluie antrenate lovete separatorul de picturi, picturile se rentorc
n soluie, iar vaporii ajung la condensator.
Se folosesc n industria zahrului i a glucozei. K=600- 1500 W/(m2 oC)

49

Evaporatoarele cu suprafaa de schimb separat au o nlime mult mai mic

dect evaporatoarele clasice, i necesit un spaiu mai restrns pentru amplasare. Ele pot fi
de dou tipuri:
- dup poziia suprafeei:
- cu suprafaa de schimb de cldur vertical;
- cu suprafaa de schimb de cldur nclinat.
- dup modul de circulaie a soluiei:
- cu circulaie natural (fr pompe);
- cu circulaie forat.

Evaporator cu suprafaa de schimb de cldur vertical i circulaie natural:

Suprafata de transfer termic este formata dintr-un schimbator multitubular 1 montat in

pozitie verticala in comunicare cu camera de separare lichid-vapori 2. Comunicarea se
realizeaza pe la partea superioara printr-un racord cu legatura perpendiculara sau tangentiala
la peretele vertical al camerei si pe la partea inferioara printr-un racord de circulatie 4. In
schimbatorul multitubular are loc evaporarea partiala a apei din solutia in circulatie, vaporii
ramanand in masa de lichid. Prin racordul de la partea superioara amestecul lichid vapori
patrunde in camera de separare lichid-vapori in care are loc separarea, lichidulcazand la
partea inferioara, vaporii fiind eliminati pe la partea superioara.
Cnd racordul este tangenial separarea are loc pe baza forei centrifuge care imprim
amestecului o micare elicoidal , n interiorul separatorului. Din camera de vapori 3, aburul
secundar este trimis la condensare, iar soluia dac nu are concentraia corespunztoare este
trimis prin conducta 4 din nou la nclzire. Dac are concentraia dorit se nchid ventilele
de comunicare cu conducta 4 i soluia concentrat este evacuat.
Daca amestecul este trimis perpendicular pe perete separarea are loc prin micsorare de viteza
schimbare de directie.
Tevile au diametrul de 30-80 mm, lungimea de 80 de ori diametrul tevii.

Evaporatoarele n pelicul:
Concentrarea soluiilor n acest evaporator se realizeaz ntr-un timp foarte scurt de
cteva secunde printr-un strat de lichid de forma unei pelicule de civa milimetri.
50

Dup sensul de curgere a peliculei evaporatoarele pot fi:

- cu pelicul ascendent;
- cu pelicul descendent.
Dup modul de realizare a peliculei pot fi:
- cu pelicul realizat datorit curgerii naturale;
- cu pelicul realizat mecanic.
Evaporatoarele cu pelicul ascendent sunt mai puin folosite, deoarece exist
posibilitatea ca suprafaa de schimb de cldur s rmn neacoperit de lichid i s se
degradeze.

Evaporatoare cu pelicul descendent n curgere liber:

Evaporatorul este format dintr-un corp cilindric de nlime mare i diametru mic. n exterior
pe 2/3 din suprafaa sa este montat mantaua de nclzire secionat n dou pri.
Deasupra suprafeei de nclzire se gsete o parte cilindric cu diametrul mai mare dect
aceasta, care nu mai are manta, care este camera unde se degaj vaporii i unde se va realiza
separarea picturilor din aburul secundar care se evacueaza pe la partea superioara. Central
evaporatorul este prevzut cu un arbore pe care se rotesc mai multe palete. Distana dintre
palete i peretele interior al evaporatorului determin grosimea peliculei. Paletele se
prelungesc i n camera de vapori, determinnd prin micarea lor separarea picturilor.
Filmul format si mentinut la o anumita grosime cu ajutorul paletelor se deplaseaza pe
verticala in jos in regim turbulent, ceea ce contribuie la imbunatatirea coeficientului de
transfer de caldura de la perete la produsul supus concentrarii.
Concentrarea ntr-un astfel de evaporator dureaz 1- 2 secunde.
K=2000- 6700 W/(m2 oC)
Tevile au lungimea de 3-6 m, suprafata de schimb de caldura fiind de aprox. 20 m2.

51

1- placa de susinere a evilor

2, 3- plci montate n capacul evaporatorului
pentru distribuia lichidului

2
1

Placa 3 are orificiile mai mici dect diametrul evilor, dar cu centrul n centrul evilor.
Cea de-a doua plac are orificiile situate n aceeai poziie, cu centrul geometric n
triunghiului format din centrele a trei evi. Lichidul este introdus n partea superioar sub
presiune, ajunge pe prima plac unde se formeaz o pelicul ce curge pe cea de-a doua plac.
Orificiul celei de-a doua plci determin grosimea plcii. ntre cele dou plci lichidul sufer
detente consecutive care determin degajarea unei cantiti de vapori. La partea superioar
exist racord pentru evacuarea vaporilor i a gazelor necondensabile.
Evaporatoare cu pelicul descendent realizat mecanic(Luwa):

Evaporatoare de construcie special: Evaporator centriterm

1-rotor
2-talere tronconice
3-carcasa
4-ax

52

Este format dintr-un rotor pe care sunt montate un numr de talere cu perei dubli.
Aburul este alimentat n interiorul talerelor pe care le nclzete. Soluia este alimentat pe
suprafaa inferioar a talerelor i este distribuit sub form de pelicul, de 1mm grosime,
datorit forei centrifuge care se realizeaz la nvrtirea rotorului. Parcursul solutiei supusa
concentrarii in contact cu suprafata calda este de 1 secunda. Acceleraia realizat este 200g.
Amestecul soluie concentrat vapori este lovit sub influena forei centrifuge de peretele
interior al evaporatorului. n acest fel vaporii se separ de soluie. Vaporii secundari se
ndeprteaz pe racordul din dreapta, iar soluia concentrat prin partea superioar. Aparatul
este indicat pentru concentarrea lichidelor termosensibile, sucuri de fructe, solutii de pectina,
lapte etc.
K=5000 W/(m2 oC)
Curs nr 11.

CONDENSAREA
Trecerea unui fluid din stare de vapori n stare lichid se numete condensare.
n acest proces vaporii saturai cedeaz cldura lor de vaporizare unui agent de rcire
(ap sau aer rece). Captarea i condensarea vaporilor ce se degaj dintr-o instalaie de
evaporare se face n urmtoarele scopuri:
1) Recuperarea n stare lichid a substanelor ce prezint interes, care au trecut n stare de
vapori n operaia anterioar (de ex: captarea aromelor ce se degaj n timpul operaiei de
concentrare sau uscare).
2) Realizarea unei depresiuni n instalaia de evaporare pentru ca acestea s se efectueze
la o temperatur mai sczut. Depresiunea se produce datorit trecerii de la volumul mare al
vaporilor saturai la volumul redus al lichidului condensat (de ex: la 100 oC densitatea
vaporilor saturai de ap este 0,597 kg/m3 iar a apei 958 kg/m3, de unde rezult c la
temperatura de 100oC volumul specific al vaporilor saturai de ap este de 1,66 m 3/kg iar cel
al apei de 0,00104 m3/kg, adic de 1666 ori mai mare). Deoarece odat cu vaporii din
instalaie sunt antrenate i gazele necondensabile acestea sunt evacuate cu ajutorul pompelor
de vid sau al ejectoarelor.
3) Recuperarea cantitii de cldur pe care o cedeaz vaporii pentru prenclzirea unui
fluid ce urmeaz a intra n procesul tehnologic.
4) Evitarea degajrilor de vapori n spaiul ncperilor de lucru, ceea ce ar conduce la un
microclimat nesntos (cald i umed) la umezirea materialelor, la ruginirea utilajelor, la
condensri pe tavane i perei care ar duce la degradarea lor.

Factorii care influeneaz procesul de condensare:

- caracteristicile fizico- chimice ale materialului att n stare de vapori ct i n stare
lichid (densitate, temperatur, cldur specific);
- caracteristicile fizico- chimice ale agentului de rcire;
- vitezele vaporilor i ale agentului de rcire;
- coninutul de gaze necondensabile;
53

- intensitatea schimbului de cldur.

Metode de condensare:
Condensarea poate fi realizat cu schimb direct i indirect.
1) Condensarea cu schimb direct de cldur. Operaia de condensare se realizeaz
prin barbotarea vaporilor n ap rece utilizat ca agent de rcire. Aceast metod este
utilizat atunci cnd recuperarea vaporilor se face sub form de ap cald (amestec de
condens i ap de rcire).
2) Condensarea cu schimb indirect de cldur. Cldura de condensare a vaporilor este
cedat apei de rcire prin intermediul unei suprafee de schimb de cldur (ex: recuperarea
vaporilor solventului utilizat la extracia uleiului, recuperarea vaporilor de alcool etilic n
instalaia de distilare).

Tipuri de condensatoare:
Condensatoarele se clasific dup urmtoarele criterii:
I. Dup modul de realizare a schimbului termic:
- de amestec (cu schimb termic direct);
- de suprafa (cu schimb termic indirect).
II. Dup modul de evacuare a condensului rezultat:
- barometrice, la care evacuarea se realizeaz printr-o coloan barometric;
- semibarometrice condensatoare cu pomp de evacuare.
III. Dup modul de evacuare a gazelor necondensabile:
- cu evacuare comun a condensului i a gazelor;
- cu evacuare separat a gazelor cu ajutorul unei pompe de vid sau ejector.
CONDENSATOARE DE AMESTEC
n aceste condensatoare vaporii rezultai la evaporarea soluiilor sunt amestecai cu
apa de rcire n care se condenseaz. n condensatoarele de amestec presiunea este inferioar
presiunii atmosferice, dar este egal cu presiunea din corpul de evaporare de unde se aduc
vaporii secundari. Pentru meninerea presiunii constante n condensator, acesta se monteaz
la o nlime de aproximativ 10 m, evacuarea condensatului i a apei folosit la rcire
realizndu-se printr-o conduct numit coloan barometric. nchiderea etan a
condensatorului fa de atmosfer se realizeaz prin apa din coloana barometric; n acest
scop coloana este introdus cu captul inferior pe o lungime de 0,5 m ntr-un bazin de ap n
care se colecteaz apa ce se scurge din condensator. n acest bazin este obligatorie
meninerea unui nivel constant de lichid cu ajutorul preaplinului, astfel nct s nu se
produc ieirea coloanei barometrice din ap i din admisia aerului n condensator.
Condensatoarele de amestec pot funciona cu eliminarea condensatului mpreun cu apa de
rcire prin coloana barometric (fig. a-e) sau prin coloana de nlime mic, cu ajutorul unei
pompe (fig. f).

Condensatorul barometric cu talere i icane (fig. a) este format din corpul

cilindric 1, terminat printr-un trunchi de con la care se sudeaz conducta barometric 2. n
interiorul corpului cilindric se monteaz talerele inelare 3 i alternnd cu acestea icanele 4
54

sub form de discuri. Deasupra icanei superioare se monteaz un grtar 5 din tabl perforat
pentru distribuirea uniform a apei de rcire. Vaporii secundari produi n evaporator sunt
alimentai prin racordul 6, datorit uoarei depresiuni realizate n condensator de ctre
pompa de vid care elimin n permanen gazele necondensabile prin racordul 7. Apa de
rcire alimentat cu ajutorul unei pompe prin racordul 8, este distribuit pe talerul perforat,
apoi curge n flux descendent de pe icane pe talere, realiznd astfel condensarea vaporilor
cu care se ntlnete n contracurent. Apa i condensul obinut se scurg n coloana
barometric i apoi n rezervorul de acumulare 9 prevzut cu preaplinul 10 care elimin n
permanen pn la nivel constant.
7
a)
1- corp condensator
8
2- conduct barometric
3- talere inelare
5
4- icane
1
5- grtar
6- racord vapori
4
7- racord gaze necondensabile
3
6
8- racord ap rcire
9- rezervor acumulare
10- preaplin
2
Vapori+gaze
10
Condensat
Gaze necondensabile
9
Fluid de rcire
Preaplinul de evacuare a apei din rezervor i coloana barometric trebuie astfel alese,
nct seciunea de trecere apei s asigure scurgerea acesteia, meninnd coloana plin cu ap
pn aproape de captul superior. Depirea nivelului apei peste captul superior ar putea
conduce la fenomenul de inundare a condensatorului. n acest caz se poate nchide racordul
6, iar admisia aburului secundar este oprit, ceea ce conduce la creterea presiunii n corpul
de evaporare.
Condensatorul cu talere perforate (fig. b) are construcie asemntoare cu a
condensatorului cu icane, cu deosebirea c n interior se monteaz alternnd numai talerele
perforate 3 de forma unor sectoare de cerc. Pe poriunea liber, talerul are o bordur (prag), a
crui nlime asigur meninerea unui strat de ap necesar barbotrii i condensrii aburului.
Surplusul de ap de pe taler curge, o parte prin orificii, iar alt parte deverseaz peste
bordur, ajungnd pe talerele inferioare i de aici se scurge pe conicitatea condensatorului n
coloana barometric.

55

b)

12

c)

8
7

11

2
10

10

Condensatorul cu injectoare (fig. c) se utilizeaz n operaiile n care cantitatea de vapori

secundari este redus, ns debitul de gaze necondensabile este mare. Se impune n acest caz
evacuarea total a acestor gaze care n situaia meninerii lor n evaporator ar duce la
creterea presiunii, deci i a temperaturii de evaporare. n acest caz pe corpul cilindric 1 al
condensatorului se monteaz un ejector- injector astfel nct s aspire vaporii prin racordul
11. n injector se aduce fluid motor prin racordul 12. Prin mrirea energiei vaporilor
secundari, acetia sunt alimentai sub talerul inferior n condensator unde, ntlnind apa rece
ce circul n contracurent, sunt condensai. Injectorul poate fi montat i n interiorul
condensatorului (fig. d).
12 8
8
d) 11
e)
f)
14 6
7
8
3
7
1

16

8
1

13
13

2
10
9

10

15

Condensatorul cu jet (fig. e). La acest tip de condensator prin coloana barometric
se evacueaz n amestec apa provenit din condensarea vaporilor i cea folosit la rcire
precul i gazele necondensabile. n interiorul condensatorului se monteaz un perete
56

cilindric 13 sudat la partea superioar de capac, liber la partea inferioar. Conductele de ap

ptrund n interiorul corpului cilindric. La conducta superioar se monteaz un dispozitiv de
pulverizare a apei 14, iar pe conducta inferioar se afl mai multe orificii pentru mprtierea
uniform a apei de rcire. Vaporii (mpreun cu gazele necondensabile provenite din
evaporator) sunt alimentai prin racordurile 6 n partea inelar a condensatorului, ocolesc n
curent descendent peretele cilindric, apoi se ridic prin ploaia de ap, unde vaporii de ap
sunt total condensai. Gazele necondensabile sunt antrenate de ploaia creat i evacuate
odat cu acestea prin conducta barometric.
Condensatorul de nivel inferior (fig, f) funcioneaz cu pomp pentru evacuarea
condensatului prin racurdul 8 i placa cu duze 16. Gazele necondensabile sunt evacuate prin
racordul 7, dup ce mai nti au fost separate de eventualele picturi de ap, prin icanarea
circulaiei, cu ajutorul peretelui despritor 13.

CONDENSATOARE DE SUPRAFA
Sunt identice din punct de vedere constructiv cu schimbtoarele de cldur cu schimb
de cldur indirect (prin intermediul unei suprafee de schimb de cldur, pe care vaporii
condenseaz fie sub form de pelicul, fie sub form de picturi). Pot fi de mai multe tipuri:
1. Condensatoare multitubulare verticale (fig. g) care se construiesc n cele mai
multe cazuri cu o singur trecere, apa circulnd prin evile 1 de jos n sus, iar vaporii prin
spaiul 2 dintre evi, de sus n jos, pentru a permite evacuarea imediat a condensatului.
Gazele necondensabile sunt evacuate continuu pe la partea superioar 3 a spaiului dintre
evi. Astfel de condensatoare se folosesc la condensarea vaporilor de spirt n instalaiile de
distilare.
fig. g

fig. h

2. Condensatoare multitubulare orizontale (fig. h) sunt folosite la condensarea

vaporilor substanelor volatile mai grele pentru a le separa de substanele volatile mai uoare
ale cror vapori trecnd mai departe sunt condensai separat. La instalaia de distilare a
spirtului, ele sunt numite deflegmatoare i sunt amplasate lng coloana de distilare,
deasupra ei, astfel nct substanele care se condenseaz s fie readuse n coloan la anumite
nivele sub form de reflux. Deflegmatoarele pot avea dou circuite de fluide de rcire,

57

respectiv unul pentru plmada I care n acest fel este prenclzit nainte de a fi introdus n
coloana de distilare iar al doilea pentru ap rece II, care servete la reglarea temperaturilor.
3. Condensatoare serpentin formate din evi cu aripioare (fig. i) servesc la
condensarea vaporilor lichidelor frigorifice i sunt construite sub form de pnze. Rcirea se
face cu aer. Pentru ca n timp coeficientul de transmitere a cldurii s se menin la o valoare
constant, este necesar a se asigura o circulaie intens de aer rece, iar pe de alt parte
suprafaa de schimb de cldur s fie ferit de depuneri de impuriti.
4. Condensatorul eav n eav (fig. j) este folosit n cazuri mai rare la
prenclzirea apei. Apa rece circul prin tuburile interioare 1 iar vaporii prin tuburile
exterioare 2.
fig. i
fig. j

5. Condensatorul mixt (fig. k) este construit dintr-o parte multitubular 1 montat

deasupra compartimentului de condensare de evi serpentin 2. Spaiul dintre evi comunic
cu mantatua cilindric inferioar 3. Vaporii care pot conine gaze necondensabile se
alementeaz prin racordul 4, strbat spaiul intertubular i se condenseaz, apoi condensul
intr n serpentin, pentru a se rci. Condensul este eliminat prin racordul 5. Lichidul de
rcire este pompat prin racordul 6, strbate n flux ascendent serpentina, i apoi intr uor
nclzit n spaiul din evi unde primete cldura de condensare de la vapori. Lichidul cald se
evacueaz pe la partea superioar prin racordul 7. Gazele necondensabile (sau vaporii mai
uor volatili) se evacueaz prin racordul 8 aflat pe mantaua prii multitubulare.
fig. k

58

Q
Q

NECESAR AP DE RCIRE
Qe Q p [J]
0

Q1 Q2 Q3 Q4

Q1 = cldura adus de vaporii secundari, [J]

Q2 = cldura adus de apa de rcire, [J]
Q3 = cldura scoas cu condensul, [J]
Q4 = cldura scoas cu apa de rcire, [J]
a) Condensatorul barometric
temperatura condensului= temperatura evacuare ap

Q1 M v i //

Q2 M a c ti

M v i M a c ti (M v M a ) c t f M a
//

Q3 M v c t f
Q4 M a c t f

M v (i // c t f )
c t f c ti

b) Condensatorul de suprafa
tcondens=tvaporilor
M v i // M a c t i M v i / M a c t f , [J]
Ma

M v (i // i / )
c(t f t i )

Ma

Mv r
c(t f t i )

DIMENSIUNEA COLOANEI BAROMETRICE

pa H f pc ho g , [N/m2] pa pc
ho ,[m]
Dac Hf 0
g
h1 0,5m

h2 0,5m
H ho h1 h2 ho 1, [m]

USCAREA
Uscarea este procesul de ndeprtare a solventului dintr-un produs.
Uscarea se poate face prin dou moduri:
- prin fierbere: este asemntoare evaporrii i ea se realizeaz la temperatura de
fierbere a solventului. Se folosete atunci cnd urmrete i recuperarea solventului.
59

- prin antrenare: folosete ca agent termic un gaz cald care aduce n proces cldura
necesar i n acelai timp scoate din instalaie vaporii de solvent (ap). Se folosete atunci
cnd vaporii nu se recupereaz.
Factorii care influeneaz procesul de uscare:
1. Factori referitori la produs: debitul de produs, umiditatea iniial a produsului,
stabilitatea lui termic.
2. Factori referitori la agentul de uscare: debitul de agent de uscare, umiditatea lui
final, presiunea, gradul de puritate, coninutul de vapori.
3. Factori referitori la instalaia de uscare: instalaii continue sau discontinue, instalaii
care se deosebesc dup modul dup care se realizeaz uscarea, dup tipul de proces, dup
modul n care se introduce i se ndeprteaz din instalaie.

Tipuri de ap din produs:

apa legat chimic (chemosorbit) este apa legat prin legturi covalente. La realizarea
acestei legturi se degaj cldur, iar ndeprtarea acestui tip de ap din produs se
realizeaz mai greu, temperatura minim necesar ndeprtrii apei este de 115oC.
apa adsorbit aceast ap este legat prin legturi Van der Walls i acest tip de ap se
ndeprteaz cu efect termic mai mare deoarece la realizarea legturilor se degaj
cldur.
apa legat osmotic la care efectul de legare este 0, este cea care se ndeprteaz cel
mai uor (din capilare).
apa legat mecanic este egal cu diferena dintre apa total din produs i celelalte
tipuri de ap legate n produs. n cazul unor materiale granulare structurile poroase din
granule permit legarea de ap. Acest tip de ap se ndepteaz uor.
Parametrii aerului:
Umiditatea:
absolut: este greutatea vaporilor dintr-un m3 de gaz umed
relativ (gradul de saturaie al aerului): reprezint greutatea vaporilor dintr-un m 3 de
gaz umed raportat la greutatea maxim posibil la temperatur i presiune total.

p vap
p sat

0 p vap p sat max

p sat
1
p sat

Pvap= presiunea de vapori a lichidului din gaz

psat= presiunea vaporilor saturani la temperatura dat
Densitatea aerului la p=760 torr i t=273 K
0 1,293

kg
m3

Masa molar:
M a 22,4 1,293 28,97 29

kg
kmol

Coninutul de umiditate (x)

x

mv kg _ vapori _ apa
,
ma kg _ aer _ uscat
60

mv= masa de vapori

ma= masa de aer
Aplicnd legile gazelor perfecte:

m maer mv

V R T
p V R T

mv
pv Vv M R T

p V ma R T
a a M a
pv Vv M v
mv R T
mv pv Vv M v R T pv M v

m p a Va M a m a R T p a Va M a p a M a
a R T

M v 18,016
p a p pv ( presiunea _ totala presiunea _ de _ vapori)
M a 28,97
x

18,016 pv

28,97 p pv

Aer umed saturat: pv=ps

x 0,622

p s kg _ vapori _ apa
,
p p s kg _ aer _ uscat

Entalpia gazului umed:

I c gaz t x i

i= entalpia vaporilor de ap
x= coninutul de umiditate
c= cldura specific a gazului
t= temperatura gazului
Punctul de rou este temperatura la care gazul cu un coninut constant de
umiditate i la o stare dat devine saturat prin rcire.
Temperatura termometrului umed este temperatura la care gazul rcindu-se la
entalpie constant devine saturat.
61

 Diagrama I - x de stare a aerului umed leag toi parametrii: coninutul de

umiditate x, entalpia specific I, temperatura.
BILANUL DE MATERIALE
Gi, Gf= debitul de mas al produsului iniial, respectiv final
We= debitul de mas de ap eliminat
ui, uf = umiditatea produsului iniial, respectiv final, %

Gi We Gf We Gi G f

100 ui 100 ui
100 u 100 u
u u
W G
W G

100

100 u
100 u

( 100 ui ) Gi (100 u f ) Gf G f Gi i e i i 100 u f i 100 u f

100 u f

Necesarul de aer pentru uscare:

L= debitul masic de aer necesar antrenrii umiditii, [kg/s]
xi, xf= umezeala aerului la intrare, respectiv ieirea din instalaie, [kg/kg aer uscat]
Bilan total:
Gi L L xi G f L L x f

We G i G f L ( x f x i ) L

We
x f xi

Bilan caloric:
- cldura adus de materialul uscat:
cf= cldura specific a materialului supus uscrii
- cldura adus de umiditatea de eliminat: We c a t i
ca= cldura specific a apei
ti= temperatura iniial
- cldura adus de construcia usctorului: Gm c m t im
tim= temperatura iniial a materialelor
- cldura adus de aerul necesar uscrii: L I o (entalpia aerului iniial din atmosfer)
- cldura dat aerului n caloriferul exterior: Qe
- cldura cu un calorifer n interiorul usctorului: Qi
- cldura ieit cu materialul uscat: G f c f t f
- cldura ieit cu elementele care aduc i deplaseaz produsul n usctor: Gm c m t fm
- cldura evacuat cu aerul din usctor: L I 2
- pierderile de cldur: Qp
n cldura pierdut se includ pierderile de cldur prin transferul de cldur n mediul ambiant i alte
pierderi printre care trebuie s se includ dac este cazul cldura de absorbie pentru umiditatea legat
absorbtiv.
Cu aceste elemente bilanul caloric al uscatorului poate fi redat prin relaia :
G f C f t i We c a t i G m c m t im LI 0 Qi Qe G f c f t f G m c m t fm LI 2 Q p

Grupnd termenii pentru determinarea necesarului de cldur n procesul de uscare se obine :

62

Qi Qe G f c f (t f t i ) Gm c m (t fm t im ) L( I 2 I 0 ) Q p We c a t i

Notnd :
G f c f (t f t i ) QGf i q gf
G m c m (t fm

QGf

We
Q
t im ) Qm i q m m
We
L / We l
Qe / We q e
Qi / We qi
Q p / We q p

Relaia devine :
q q i qe q gf q m l ( I 2 I 0 ) q p c a t i

Dac se ine seama de relaia l W x x . nlocuind valoarea respectiv se obine :

e
f
i
q qi q e q gf q m

I2 I0
q p ca t i
x f xi

Dac se ine seama c :

qe l ( I1 I 0 )

I1 I 0
x f xi

Relaia devine :
qi q gf q m

I 2 I1
x f xi q p c a t i

Sau

I 2 I1
qi c a t i (q gf q m q p )
x f xi

Sau considernd :
qi c a t i (q gf q m q p )

Relaia devine :
I 2 I1

x f xi

Se observ c I 1 , xi sunt parametrii de intrare a aerului n usctor i I 2 , x f sunt parametrii aerului la

ieire din usctor.Din relaie se observ ca reprezint excesul de cldur introdus n usctor, adic
diferena ntre cldurile introduse n uscator de umiditatea de evaporat i eventual nclzirea din interior i
cldurile luate prentru nclzirea uscatorului i acoperirea pierderilor de cldur .Toate cldurile sunt
raportate la 1 kg ap evaporat n usctor .Deoarece

x f xi semnul lui este dat desemnul difereei :

63

I 2 I1 .

I I

Cnd 2 1
Cnd I 2 I 1
Cnd

0
0

I 2 I 1 0

Cnd I 2 I 1 i 0 uscarea se realizeaz fr variaii de entalpie a aerului n usctor, respectiv la

entalpie constant .Usctorul care funcioneaz n aceste condiii se numete usctor ideal .Dac 0 ne
gsim n cazul usctorului real care poate sa functioneze cu aport mai mare de cldur din interior dect
consumurile care au loc n usctor
care au loc n usctor
.Primul caz

( I 2 I1 )

(I 2 I1 ) sau cu aport de cldur din interior mai mic dect consumurile

Acesta din urm este cazul curent de funcionare a usctoarelor cu aer cald

( I 2 I1 ) apare de obicei numai cnd n interiorul usctorului se introduce cldur prin intermediul

unui calorifer .

Trasarea procesului de uscare n diagrama I-x a aerului umed.

Procesele de uscare prin antrenarea umiditii n curent de aer umede pot fi prezentate n diagrama I-x,
prin care se face legtura dintre diferiii parametri ai aerului umed. n fig . de mai sus sunt prezentate
transformrile elementare ale aerului umed n procesul de uscare. Aerul iniial este caracterizat prin
parametrii punctului O ( t 0 , I 0 , 0 , x0, xi ).Transformarea de la punctul O la 1 realizat pe verticala din
O reprezint o nclzire a aerului a aerului la umezeal constant, de la t 0 la t1 i se realizeaz n
64

caloriferul exterior usctorului.Aerul la ieirea din caloriferul exterior este caracterizat prin parametrii
punctului 1 ( t , I 1 , 1 , x1 xi ).
n usctor aerul sufer transformarea prezentat prin dreapta 1-2. n figur sunt prezentate cele trei
situaii posibile :
-cnd 0 , I 2 I 1 re realizeaz un proces la I=constant. Parametrii finali n punctul 2- punctul
care caracterizeaz ieirea din usctor- sunt ( I 2 I 1 , t 2 , 2 , x 2 x f ).
-cnd

0, I 2 I1 sursele de nclzire n interior dau mai mult dect consumurile care au loc n

interiorul usctorului. Procesul decurge dup treapta 1- 2 ' .

-cnd

0,I2 I1

sursele de nclzire din interior dau mai puin cldur dect consumurilr care au loc

n interiorul usctorului i o parte din energia caloric a aerului este consumat pentru acoperirea
consumurilor care au loc n interiorul usctorului. Procesul decurge dup dreapta 1-

"

Usctor tunel

Usctoarele tunel sunt ntrebuinate n special pentru uscarea fructelor i legumelor. Construcia
tunelului de uscare propriu-zis este de obicei din zid cu planeu i pardoseal din beton armat. Tunelul
este nchis la cele dou capete cu ui metalice cu perei dubli, avnd n interior izolare termic. n partea
superioar pe planeu sunt montate : ventilatorul sau ventilatoarele, caloriferul, canalul de circulatie a
aerului, inclusiv golurile pentru admisia cald i evacuarea aerului umed din usctor.
Fructele sau legumele pentru uscare se aeaz cu tvile pe crucioare i se introduc n tunel,
crucioarele putnd fi de tipul cu roile ce se deplaseaz pe ine sau cu roi care se deplasez pe
pardoseal de beton. Introducerea crucioarelor se realizeaz la ontervale pe msur ce unul se
evacueaz,altul se introduce.
Circulaia aerului se realizeaz de obicei n contracurent fat de deplasarea produsului pe
crucior.Pentru a realiza uscarea la umezeal relativ mai mare, n cele mai multe cazuri se asigur o
recirculare parial a aerului.Temperatura de intrare, respectiv de evacuare a aerului, precum i umezeala
relativ, trebuie alese n funcie de tipul de produs.Pentru nclzirea aerului se poate folosi aburul saturat
sau se pot utiliza chiar gaze de ardere.
Uscarea n aceste usctoare este un proces continuizat, prin introducerea i evacuarea produselor pe
crucioare.ns intrarea i evacuarea se realizeaz totui discontinuu.
65

Usctor cu benzi cu tiraj natural

n industria conservelor de fructe i legume se ntrebuineaz un usctor cu patru benzi suprapuse n care
materialul supus uscrii este ridicat cu ajutorul unui elevator la banda superioar, pe care este distribuit i
circul de pe band pe band pn ajunge la partea inferioar la dispozitivul de evacuare, care poate fi o
band sau un element de transport. Banda propriu-zis n mod normal este o plas de srm de oel.Pentru
uniformizarea uscrii pe benzile superioare sunt prevazute dispozitive de amestecare i uniformizare a
stratului , iar la trecere de pe o band pe alta cte un plan nclinat pentru dirijare i un dispozitiv de de
curire.Tot sistemul poate fi antrenat de la un singur motor electric ns unele usctoare din acest categorie
au dou sau chiar trei grupuri de antrenare.

Usctor cu benzi cu tiraj natural :

-carcas;2- benzi;3-calorifer;4- elevator;5-band de evacuare;6-plan nclinat;7- dispozitive de amestecare;8dispozitiv de curire;-clapet de admisie;10-co de evacuare;11- clapet pentru reglarea tirajului ;2separator de condensat.

Suprafaa de transfer de cldur este distribuit ntre cele dou ramuri ale fiecrei benzi. n consecin un
usctor cu patru benzi suprapuse are patru grupuri de evi cu aripioare care formeaz cele patru zone de
transfer de cldur necesare pentru nclzirea aerului.Deoarece sub banda superioar este nevoie s se
transmit de obicei un flux caloric mult mai mare dect la celelate benzi, pe lng marimea suprafeei de
transfer de cldur se practic i mrirea diferenei de cldur prin utilizarea ca agent de transfer de cldur
a aburului saturat la presiunea de 60-120N/ cm 2 , n timp ce la celelate calorifere se folosete abur la 20-30
N/ cm 2 .

Turnuri de uscare

66

Diferite tipuri de turnuri de uscare :

a- cu fund cu nclinaie mic spre centru; b- cu fund cu nclinaie mic spre periferie; c- cu fund cu
nclinaie mare; d- cu fund cu nclinaie mare i manta de aer; 1- camera de uscare; 2- izolaie; 3manta de aer; 4- dispozitiv de pulverizare; 5- alimentare aer cald; 6-evacuare aer; 7- evacuare
produs; 8- avacuare aer+produs; 9- dispozitiv de amestecare.
Intrarea aerului la unele turnuri se face la partea superioar, aerul intrnd printr-un orificiu astfel ca s
nconjoare dispozitivul de pulverizare, aa cum este prezentat in fi g ( a ).La alte turnuri introducerea
aerului cald se realizeaz prin introducerea unui tub lateral la partea inferioar, dar care se continu n
turn pn n axa turnului i se ridic pn n apropierea sistemului de pulverizare cum este prezentat n
fig ( b ). n alte cazuri, ca n fig ( d ) ,o parte din aer, nainte de a se introduce n sistemul de nclzire
este aspirat prin mantaua turnului, pentru a asigura meninerea temperaturii peretelui la o valoare
sczut.

67