UNIVERSITATEA PETROL GAZE

PLOIETI
FACULTATEA TEHNOLOGIA
PETROLULUI I PETROCHIMIE
SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
CATEDRA DE INGINERIE CHIMICA SI A MEDIULUI

LA

PROCESE DE TRANSFER DE MASA

1

NDRUMTOR PROIECT:
Prep. Ing. Nicolae Marilena

STUDENTA: Barbulescu Elena

ANUL IV
GRUPA 3145

PROIECTUL TEHNOLOGIC AL UNEI INSTALAII DE ELIMINARE A

HIDROGENULUI SULFURAT PRIN ABSORBIE N SOLUIE APOAS DE MEA

S se ntocmeasc proiectul tehnologic al unei instalaii de eliminare a H 2S prin

absorbie n soluie apoas de DEA.
Date de intrare:
Gazul impurificat: metan
Debit de alimentare: 160.000 Nm3/zi
Concentraia H2S: intrare: 90 g H2S/Ngaz purtator
ieire/grad de absorbie: 95.5%
Concentraia soluiei apoase de DEA: 20% masa
Gradul de ncrcare al absorbantului srac: x 0=0,023 kmol H2S/kmol DEA
Parametrii de lucru in coloana de absorbie:
Presiune: 6 bar
Temperatura de intrare gaz impurificat: 25 C
Temperatura de intrare absorbant srac: 30 C
Parametrii de lucru n coloana de desorbie:
Presiune la vrf: 1,4 bar

Presiune la baz: 1,6 bar

Temperatura n refierbtor: 120 C
Temperatura refluxului: 60C
Ratia de reflux: 4:1
Tipul de colon de absorbie: umplutura cu talere cu supape
Tipul de coloan de desorbie: umplutura cu talere cu supape
Se cere s se determine:
1*
2*
3*
4*
5*

Bilanurile materiale pe cele dou coloane

Bilanturile termice pe cele doua coloane
Inaltimea si diametrul celor doua coloane
Necesarul de utiliti
Pierderile de amin i ap

Se va alctui schema tehnologic i de automatizare a instalaiei

Generalitati:
Proiectarea tehnolohica a instalatiilor de eliminare a hidrogenului sulfurat sau
dioxidului de carbon din fluxuri de gaze prin absortie in solutii apoase de
monoetilenamina (MEA) sau dietanolamina (DEA).
Schema tehnologica a instalatiei clasice de eliminare a gazelor acide:

Proiectarea tehnologica se refera la determinarea numarului de talere teoretice

necesare absortiei si respectiv desorbtiei hidrogenului sulfurat sau dioxidului de carbon,
ca calculul diametrelor si inaltimilor coloanelor 1 si 4 din figura. In final se estimeaza
necesarul de agenti termici pentru aparatele de schimb de caldura din instalatie.

1. PROIECTAREA TEHNOLOGICA A COLOANEI DE ABSORBTIE

Proiectarea tehnologica a unei astfel de coloane consta in stabilirea necesarului de
echilibre, a diametrului si a inaltimii.
1.1.

Calculul debitelor si concentratiilor in coloana de absorbtie

Operatia de absorbtie are rolul de a elimina din fluxul de gaz impurificat, hidrogenul
sulfurat folosind ca absorbant solutie apoasa de DEA 20% masa.
Fluxurile din coloana de absorbtie si concentratiile lor sunt prezentate in figura 1:

In figura 1 semnificatia simbolurilor este:

- debitul de gaz purtator (propan), kmol/h;
- debitul de absorbant (DEA), kmol/h;
- concentratiile solutului () in gazul purtator (metan), kmol solut/kmol gaz purtator la
intrarea, respectiv la iesirea din coloana;
- concentratiile solutului () in absorbant (DEA), kmol solut/kmol absorbant la intrarea,
respectiv la iesirea din coloana;
- temperaturile fluxului de gaz la intrarea, respectiv la iesirea din coloana de absorbtie;
- temperaturile fluxului de absorbant la intrarea, respectiv la iesirea din coloana de
absorbtie.
Din datele de intrare se calculeaz debitul molar G0 i concentraiile Yn+1, Y1.

Concentraia Xn se alege astfel nct la determinarea numrului de talere

teoretice prin metoda grafic s rezulte un numr rezonabil de talere (2-3 talere).
Debitul molar L0 se calculeaz prin bilan material n jurul coloanei de absorbie
(contur I ) din figura 1.
n continuare se calculeaz debitele pariale ale componenilor n fiecare flux la
intrarea i ieirea din coloan i concentraiile componenilor n fracii molare.
Din datele de intrare se calculeaz debitul molar de gaz bogat:

Cunoscnd concentraia H2S n gazul bogat, respectiv a gazului purttor

(propanul) se calculeaz debitul molar de H2S, respectiv de metan:

Se calculeaz raportul molar :

sau
Din relaia de definiie a gradului de absorbie se calculeaz raportul molar :
Concentratia H2S n absorbantul srac se cunoate din datele de proiectare
=0,023 kmoli H2S /kmol DEA, iar concentraia se alege astfel nct la determinarea
numrului de talere teoretice prin metoda grafic s rezulte un numr rezonabil de
talere (vezi graficul din anexa 1):
=0.6 kmoli H2S /kmol DEA
Debitul molar de absorbant se calculeaz prin bilan material n jurul coloanei de
absorbie conturul 1 din figura 1:

Se calculeaz debitele pariale ale componenilor n fiecare flux la intrarea i

ieirea din coloan i concentraiile componenilor n fracii molare:
1.1.1. Debite si concentratii in fluxul de gaz bogat la intrarea in coloana

1.1.2. Debite si concentratii in fluxul de gaz sarac la iesirea din coloana

1.1.3. Debite si concentratii in absorbatul sarac la intrarea in coloana

Cunoscand concentratia solutiei de amina (20% masa) se poate calcula
debitul de solutie apoasa de DEA:
Solutia apoasa de DEA este alcatuita din: 1298.67kg/h DEA si 6493.351298.67=5194.68kg/h apa = 288.59kmol/h apa.

1.1.4. Debite si concentratii in absorbatul bogat la iesirea din coloana

1.2.

Bilantul termic pe coloana de absorbtie

Se estimeaza temperatura , respectiv temperatura :

Bilanul termic se efectueaz pe conturul I din figura 1 i are ca scop determinarea

temperaturii Tn din baza coloanei de absorbie i a temperaturii medii:
unde:
7

reprezint debitul de gaz purttor (etan) la intrarea/ieirea din coloan, kg/h;

- entalpia n faz vapori a gazului purttor la temperatura Tn+1, respectiv T1, kJ/h;
- debitul de H2S la intrarea/ieirea din coloan, kg/h;
- entalpia n faz vapori a H2S temperatura T n+1, respectiv T1, kJ/h;
- debitul soluiei de absorbant srac, kg/h;
- entalpia n faz lichid a absorbantului la temperatura T0, respectiv T n, kJ/h;
- debitul de H2S absorbit, kg/h;
-entalpia n faz lichid a H2S absorbit la temperatura T n, kJ/h;

Temperatura se verifica cu relatia de bilant termic, in care debitele fluxurilor

implicate au fost calculate anterior, si anume:

Caldura specifica medie izobara a gazului purtator (metanul), se calculeaza la

temperatura medie aritmetica intre si :
unde A, B, C, D sunt constante specifice gazului purtator (metanul) care sunt
tabelate in literatura [5].
Aplicand relatia, se obtine: .
Caldura specifica media a solutiei de absorbant se citeste din grafice din literatura
[7] la temperatura medie aritmetica intre si .
Se obtine: .
Caldura de reactie a cu DEA se citeste din tabele din literatura [7] si se obtine .
Se calculeaza cu relatia:

Valoarea temperaturii in baza coloanei de abosrbtie obtinuta cu relatia lui este in

buna concordanta cu valoarea presupusa si deci calculul temperaturii se
considera incheiat.
Se calculeaza temperatura medie pe coloana ca medie aritmetica intre:

1.3.

Determinarea numarului de talere teoretice din coloana de absorbtie

Numrul de talere teoretice se determin prin metoda grafic simplificat [4; 7; 9;

10] i se parcurg urmtoarele etape:

la temperatura medie pe coloana si pentru valori de X cuprinse intre se citesc

din grafice din literatura [7] valorile presiunii partiale ;

din legea lui Dalton se calculeaza fractiile molare ale care apoi se transforma
in rapoarte molare Y;

curba de echilibru Y X se reprezinta in grafic semilogaritmic;

din calculele anterioare se fixeaza coordonatele punctelor prin care trece

dreapta de operare: A(0.023;0.002871) si B(). Abscisa punctului B() se alege
prin incercari succesive astfel incat sa se obtina 2-3 talere teoretice. Se alege
kmol /kmol DEA;

Calculul curbei de echilibru pentru coloana de absorbtie

X,

0.023

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

, mbar
, kmol g.p.

pentru reprezentarea dreptei de operare in grafic semilogaritmic sunt necesare

si alte puncte intermediare in fara punctelor extreme A si B. In ecuatia dreptei
de operare se dau valori lui X intre si se calculeaza valorile lui Y;

Calculul curbei de operare pentru coloana de absorbtie

X, kmol /kmol DEA
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5

Y, kmol /kmol g.p.

1.1.

se reprezinta in acelasi grafic, in coordonate Y X, atat curba de echilibru cat

si curba de operare si se duc orizontale si verticale pornind de la punctul B la
punctul A. Numarul de orizontale reprezinta necesarul de echilibre pentru
abosrbtia respectiva. S-au obtinut 1.023 talere teoretice (vezi anexa 1).
Dimensionarea coloanei de abosrbite

1.1.1. Diametrul coloanei

Coloana de absorbie este prevzut cu talere cu supape.
Pentru determinarea debitului volumic de gaz bogat este necesar calculul masei
molare medii:

Densitatea fazei vapori la intrarea in coloana se calculeaza cu relatia:

Densitatea solutiei de DEA la iesirea din coloana se citeste din grafice din
literatura [7] (se neglijeaza contributia
absorbit la densitatea solutiei de
absorbant): .
Viscozitatea cinematica a solutiei de DEA se citeste din grafice din literatura [7],
la temperatura din baza si se obtine: .
Viscozitatea dinamica a solutiei de absorbant bogat se calculeaza cu relatia:

10

1.1.2. Inaltimea coloanei

Se calculeaza inaltimea coloanei de absorbtie cu relatia de mai jos:
= (20 1) 0.61 = 17.38 m

= 0.17 0.616 lg ( ) = 0.0507

= = Nr = = = = 20 talere reale
1.2.

Calculul pierderilor de absorbant

La varful coloanei de absorbtie au loc pierderi de absorbant datorita antrenarilor cu gaz

inert. Aceste pierderi se calculeaza cu relatia:

Debitul molar de gaz purificat de la varful coloanei de absorbtie, precum si fractiile

molara ale apei si DEA in amestecul absorbant sunt calculate anterior.
Constantele de echilibru ale apei si DEA in amestecul absorbant la temperatura si
presiunea de la varful coloanei s-au citit din grafice.

Fractiile molare in faza vapori se calculeaza cu relatia:

Pierderile din fiecare component al absorbantului sarac se calculeaza cu relatiie:

11

2.

PROIECTAREA TEHNOLOGICA A COLOANEI DE DESORBTIE

Desorbtia absorbantului bogat de la baza coloanei de abosrbtie se face prin
fractionare. Coloana de fractionare are rolul de a regenera absorbantul care se
recircula la coloana de absorbtie.
2.1.

Bilantul termic, regimul de temperaturi si consumul de abur

Fluxurile din coloana de stripare si concentratiile lor sunt prezentate in figura 2:

12

- debitul solutiei de absorbant, kmol/h;

- refluxul, concentrat in apa, kmol/h;
- concentratia solutului () in absorbantul sarac, kmol solut/kmol DEA;
- concentratia solutului () in absorbantul bogat, kmol solut/kmol DEA;
- concentratia solutului () in abur la iesirea din refierbator, kmol solut/kmol abur;
- concentratia solutului () in abur la iesirea din coloana, kmol solut/kmol abur.
Pentru determinarea temperaturii la varful coloanei de desorbtie se pleaca de la faptul
ca in conditii de echilibru, presiunea partiala a aburului este egala cu presiunea de
vapori a apei. Presiunea partiala a solutului () se obtine din legea lui Dalton:
Fractia molara de abur:
Debitul de reflux:
R - ratia de reflux = 4

13

Temperatura la varf se calculeaza cu relatia lui Antoine:

A, B, C reprezinta constantele lui Antoine pentru apa [3]
A = 18.3036
B = 3816.44
C = -46.13
Temperatura de intrare a absorbantului bogat in coloana este egala cu temperatura
iesire dupa schimbul de caldura cu absorbantul sarac de la baza coloanei de desorbtie,
se alege .
Temperatura medie pe coloana se calculeaza ca medie aritmetica intre temperatura din
varf si temperatura din baza: .
Presiunea medie se calculeaza ca medie aritmetica intre presiunea din varf si presiunea
din baza: .
Pentru stabilirea sarcinii termice a refierbatorului, respectiv consumul de abur se
efectueaza bilant termic pe coloana de desorbtie conform conturului I din figura 2:

Cunoscand sarcina refierbatorului se poate calcula debitul de vapori :

unde reprezinta caldura lantenta de vaporizare a lichidului din refierbator si se
calculeaza cu relatia:
Fractia molara a apei in vaporii la echilibru cu solutia apoasa de amina se determina
astfel: pentru o solutie care contine 14% masa amina si 86% masa apa se citeste din
grafice din literatura [7] compozitia apei in faza vapori, si se obtine 99% masa. Se
transfroma compozita fazei vapori din % masa in fractii molare si se gaseste y=0.997
fractii molare apa.

2.2.

Determinarea numarului de talere teoretice din coloana de desorbtie

Numarul de talere teoretice se determina prin metoda grafica simplificata. Curba de

echilibru Y X se calculeaza pornind de la valorile presiunii partiale citite din grafice din
literatura [7] pentru diferite valori de X si la temperatura medie pe coloana de desorbtie .
Dreapta de operare trece prin punctele definite de concentratiile fluxurilor in
contracurent la extremitatile coloanei si anume si punctul .

14

Concentratia lui se calculeaza astfel:

Concentratia se citeste din curba de echilibru Y X, la valoarea lui si se obtine:

Concentratia lui se calculeaza cu relatia:

Calculul curbei de echilibru pentru coloana de desorbtie

X,

0.023

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

, mbar
.67
, kmol g.p.

Pentru reprezentarea dreptei de operare in grafic semilogaritmic sunt necesare si

alte puncte intermediare in fara punctelor extreme A si B. In ecuatia dreptei de
operare se dau valori lui X intre si se calculeaza valorile lui Y. In relatia curbei de
operare se va tine seama ca in zona de stripare debitul de vapori scade liniar intre .
Se reprezinta grafic variatia liniara a debitului de vapori cu concentratia X intre
punctele de coordonate A (0.6;0.25) si B (0.0402;0.003) (vezi anexa 2). Din acest
grafic se citesc valorile lui V pentru diferite valori ale lui X cuprinse intre si se
introduc in ecuatia dreptei de operare:
=
) + 0.003 = 0.0341

Calculul curbei de operare pentru coloana de absorbtie

15

X, kmol /kmol MEA

Y, kmol /kmol g.p.

0.1
0.2
0.3
0.4
0.5

Se reprezinta in acelasi grafic, in coordonate Y X, atat curba de echilibru cat si

curba de operare si se duc orizontale si verticale pornind de la punctul B la punctul
A. Numarul de orizontale reprezinta necesarul de echilibre pentru abosrbtia
respectiva. S-au obtinut 6.5 talere teoretice (vezi anexa 3).
2.3.

Diametrul coloanei de desorbtie

Coloana de desorbtie este prevazuta tot cu talere cu supape, nestructurata, de

acelasi tip ca la coloana de absorbtie.
Calculul diametrului se face atat in zona superioara cat si in cea inferioara a coloanei
de desorbtie.
2.3.1. Calculul diametrului in zona superioara
Sarcina maxima de vapori in zona superioara este:

Masa molara medie a vaporilor se calculeaza cu relatia:

unde:
Debitul masic de vapori este:

16

Densitatea vaporilor se calculeaza cu relatia:

Aplicand legea generala a gazelor se calculeaza debitul volumic de vapori:

Debitul maxim de lichid la varful coloanei este:

Densitatea solutiei de absorbant, la temperatura este citita din grafice din literatura
[7]: .
Viscozitatea solutiei de absorbant, citita din tabele din lietratura [7], este:
.
Calculul vitezei se face cu ajutorul relatiei lui Kafarov:

Se obtine .
Se calculeaza viteza reala a fazei vapori in sectiunea libera a coloanei, considerand
un factor de inecare FI=0.5:

Se calculeaza diametrul coloanei de stripare in zona superioara din relatia:

17

2.3.2. Calculul diametrului in zona inferioara

Sarcina maxima de vapori in zona inferioara:

Densitatea vaporilor se determina din literatura [5] la temperatura din baza

, considerand ca vaporii sunt alcatuiti numai din abur: .
Aplicand legea generala a gazelor se calculeaza debitul volumic de vapori:

Debitul maxim de lichid este:

Densitatea solutiei apoase de DEA 20% la este: .

Viscozitatea dinamica a solutiei de DEA 20% la este: .
Calculul vitezei de inecare se face cu ajutorul relatiei lui Kafarov:

Se obtine .
Se calculeaza viteza reala a fazei vapori in sectiunea libera a coloanei, considerand
un factor de inecare FI=0.5:

18

Se calculeaza diametrul coloanei din relatia:

Deoarece diferenta intre diametrul zonei inferioare si cel al zonei superioare nu este
mai mare de 0.2 m, intreaga coloana se construieste cu diametrul zonei inferioare.
2.4.

Calculul schimbului termic absorbant sarac absorbant bogat

Deoarece absorbantul sarac iese din refierbatorul coloanei de stripare cu

temperatura si trebuie sa intre la varful coloanei de absorbtie cu temperatura , se
impune ca cest flux termic sa fie valorificat pentru a realiza schimbul de caldura cu
absorbatul bogat care iese de la baza coloanei de absorbtie cu temperatura si care
trebuie sa intre ca flux de alimentare la coloana de stripare cu temperatura .
Temperatura cu care iese absorbantul sarac din schimbul de caldura se presupune si
apoi se verifica prin bilant termic in jurul schimbatorului de caldura 3, din schema din
figura 1:

Caldura specifica medie a solutiei de abosrbant se citeste din grafice din literatura la
temperatura medie aritmetica a temperaturilor respective [7]:
- caldura specifica medie a solutiei de absorbant bogat
- caldura specifica medie a solutiei abssorbant sarac

1083289.08=10567310.22
Temperatura presupusa s-a verificat deoarece relatia de bilant termic s-a verificat in
limita unei erori impuse (<2%).
2.5.

Determinarea necesarului de apa de racire la racitorul suplimentar

Racitorul suplimentar al fluxului de absorbant sarac are rolul de a raci absorbantul

sarac de la temperatura , la temperatura . Pentru calculul debitului de apa de racire la
racitorul suplimentar se scrie relatia de bilant termic in jurul schimbatorului de caldura 2,
din figura 1:

19

Apa intra cu temperatura de 28 si iese cu temperatura de 40.

2.6.

Determinarea necesarului de apa la condensatorul coloanei de stripare

Se determina mai intai sarcina condensatorului 6, prin bilant termic in jurul

condensatorului si vasului de reflux (figura 1):

Cunoscand sarcina condensatorului se poate calcula debitul de apa de racire :

2.7.

Determinarea necesarului de abur saturat la refierbator

Cunoscand sarcina refierbatorului coloanei de stripare se poate calcula debitul de

abur la refierbator

20