CUPRINS

CAPITOLUL 1. TEMA DE PROIECTARE

1.1 Memoriu tehnic
CAPITOLUL 2. SURSA DE POLUARE
2.1 Procesul tehnologic de zincare slab acida
2.2 Proprietati ale componentului efluentului gazos
2.3 Efectele acidului clorhidric
2.4 Determinarea HCl din aer
CAPITOLUL 3. TEHNOLOGIA ADOPTATA
3.1 Conditii de calitate a aerului
3.2 Variante tehnologice
3.3 Alegerea variantei optime
3.4 Descrierea tehnologiei adoptate. Elaborarea schemei bloc. Elaborarea schemei tehnologice
3.5 Materii prime si auxiliare. Caracteristici.
3.5.1. Materii prime
3.5.2. Utilitati
3.5.2.1. Apa
3.5.2.2. Aburul
3.5.2.3. Energia electrica
3.5.2.4. Aerul comprimat
3.5.2.5. Gazele inerte
3.5.2.6. Solele de racier
3.5.2.7. Caracteristicile solutiei de NaOH
CAPITOLUL 4. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A
UTILAJELOR
4.1. Tipuri de utilaje. Alegere, descriere
4.1.1 Alegerea tipului de coloana
4.1.2. Alegerea umputurii pentru coloana
4.1.3 Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura
4.1.3.1. Gratare de sustinere
4.1.3.2. Distribuitoare pentru faza lichida
4.1.3.3. Redistribuitoare pentru faza lichida
4.1.4. Materiale de constructie pentru coloane
4.1.5.Probleme de coroziune
4.1.5.1 Factori care influenteaza viteza proceselor de coroziune
4.1.5.2 Scopul si mijloacele de combatere a coroziunii
4.2. Bilan de materiale pentru absorbie
4.3. Dimensionarea coloanei de absorbie
4.3.1. Calculul diametrului coloanei de absorbie
4.3.2. Calculul nlimii coloanei cu umplutur
4.3.2.1. Calculul coeficientului global de transfer de mas
1
4.3.2.2. Calculul fortei motrice medii (diferenta medie de potential global)
4.3.3. Calculul inaltimii coloanei
4.4. Dimensionarea racordurilor coloanei de absorbie
4.5. Calculul pierderilor de presiune la curgerea gazului prin coloan
4.6. Dimensionarea pompei centrifuge
4.7 Dimensionarea ventilatorului
4.8 Dimensionarea vasului de neutralizare
4.9. Calculul puterii agitatorului
4.10 Dimensionarea utilajelor de depozitare
4.11. Fie tehnice
CAPITOLUL 5. EXPLOATAREA INSTALATIEI
5.1 Bilantul de masa pentru instalatie
5.2.Consumul de materii prime , auxiliare i utiliti . Consumuri specifice.
CAPITOLUL. 6. CONTROLUL, AUTOMATIZAREA SI REGLAREA
PROCESELOR TEHNOLOGICE
6.1. Stabilirea parametrilor ce trebuiesc reglati si masurati.
6.2. Reglarea automata a instalatiilor de
CAPITOLUL 7.TEHNICA SECURITATII SI IGIENA MUNCII.
MASURI P.S.I.
EPURAREA APELOR REZIDUALE SI PROTECTIA MEDIULUI
AMBIANT.
7.1. Tehnica securitatii si protectia muncii
7.2. Masuri P.S.I
CAPITOLUL 8. NOTIUNI DE AMPLASARE A UTILAJELOR SI DE
STABILIRE A TRASEELOR RETELELOR DE CONDUCTE
8.1.Cota de amplasament pe mai multe niveluri
8.2.Recomandari privind amplasarea unor utilaje tip
8.3.Traseele retelelor de conducte interne
CAPITOLUL 9. SCHITE
CAPITOLUL 10. BIBLIOGRAFIE
2
Cap itolul 1. Tema de proiectare
Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica pentru o instalatie de separare continua
a HCl din efluentul gazos al unei sectii de zincare acida prin absorbtie in apa.
Se dau urmatoarele date de proiectare :
- presiunea de lucru a coloanei de absorbtie : p=1atm
- debitul volumetric al efluentului gazos : M
V
=5000m
3
/h
- concentratia HCl in amestec gazos initial : yi=300mg/m
3
- gradul de separare al amestecului: =93,3%
- coeficientul de exces al absorbantului : =1,3
- concentratia initiala HCl in absorbant 0%
- temperatura absorbantului la intrare: t=20
0
C.
3
1.1. Memoriu tehnic
Proiectul de tehnologii de protecie a atmosferei are ca tem de proiectare o instalaie de
separare continu a acidului clorhidric din efluentul gazos al unei secii de zincare acid prin metoda
absorbiei n ap.
Proiectul este prevzut cu 10 capitole, fiecare avnd mai multe subcapitole.
n primul capitol, intitulat "Tema de proiectare" se prezint scopul lucrrii, proiectarea unei
instalaii de absorbie a acidului clorhidric i se dau datele de proiectare.
n urmtorul capitol se prezint sursa de poluare: procesul de zincare slab acid (subcapitolul
2.1), proprietile efluentului gazos (acid clorhidric, aer) subcap.2.2, efectele acidului clorhidric
(subcap.2.3), metode de determinare ale acidului clorhidric din aer (subcap.2.4).
n capitolul 3 este detaliat tehnologia adoptat: subcapitolul 3.1 trateaz condiiile de
calitate ale aerului, subcapitolul 3.2 trateaz variantele tehnologice disponibile de depoluare a
fluxurilor gazoase de acid clorhidric, subcapitolul 3.3 prezint justificarea alegerii variantei optime-
absorbia, subcapitolul 3.4 prezint descrierea tehnologiei adoptate, elaboreaz schema bloc i
schema de tehnologie aleas, subcapitolul 3.5 trateaz materiile prime i auxiliare necesare.
Capitolul 4 se numete "Dimensionarea tehnologic a utilajelor" i cuprinde urmtoarele
subcapitole: 4.1 tipuri de utilaje, alegerea lor i descriere acestora ( 4.1.1 alegerea tipului de
coloan, 4.1.2 alegerea umpluturii pentru coloan, 4.1.3 alegerea dispozitivelor interioare ale
coloanei, 4.1.4 alegerea materialului de construcie pentru coloane, 4.1.5 problemele de
coroziune), 4.2 bilanul de materiale n coloana de absorbie, 4.3 dimensionarea coloanei de
absorbie ( 4.3.1 calculul diametrului coloanei de absorbie, 4.3.2 calculul nlimii coloanei de
umplutur prin 2 metode de calcul, cu 4.3.2.1 calculul coeficienilor de transfer de mas, 4.3.2.2
calculul forei motrice medii, 4.3.3 calculul nlimii coloanei), 4.4 dimensionarea racordurilor
coloanei de absorbie, 4.5 calculul pierderilor de presiune la curgerea gazului prin coloan, 4.6
dimensionarea pompei centrifuge, 4.7 dimensionarea ventilatorului, 4.8 dimensionarea vasului de
neutralizare, 4.9 calculul puterii agitatorului, 4.10 dimensionarea rezervorului, 4.11 fiele
tehnice; acest capitol a avut drept scop calculul tuturor dimensiunilor necesare proiectrii instalaiei.
Urmtorul capitol trateaz probleme de exploatare a instalaiei de absorbie, referitoare la
bilanul de mas pentru instalaie (5.1), consumul de materiale prime, auxiliare, i utiliti (5.2).
Capitolul 6 se refer la controlul, automatizarea i reglarea sistemelor tehnologice, cu
automatizarea parial a coloanei de absorbie.
Capitolul 7 prezint problemele legate de protecia muncii n instalaii de absorbie i msuri
P.S.I.
Capitolul urmtor, capitolul 8, face referiri la noiuni de amplasare a utilajelor i de stabilire a
traseelor reelelor de conducte.
Capitolul 9 cuprinde 3 schie ale pieselor desenate: schia instalaiei de absorbie, schia
coloanei de absorbie i schia pompei centrifuge.
n capitolul 10 este enumerat bibliografia.
Cap itolul 2. Sursa de poluare
2.1. Procesul tehnologic de zincare slab acida
4
Fluxul tehnologic al procesului de acoperiri metalice prin zincare consta in trecerea succesiva
a pieselor metalice prin bai in care se desfasoara urmatoarele operatii :

Degresarea chimica se realizeaza cu solutii alcaline puternic tensioactive la o temperatura de
50-60
0
C. Ea este urmata de spalare, apa de spalare fiind evacuata periodic in bazinul de captare.
Decaparea se face cu solutie de HCl 20-30%, durata operatiei fiind in functie de calitatea
pieselor supuse zincarii. Piesele decapate trec in continuare la spalare.
Zincarea se realizeaza prin electroliza in solutie slab acida. Anozii formati din zinc pur sunt
amplasati pe partile laterale ale baii de zincare iar piesele supuse zincarii se suspend ape bara
catodica situata central in baie. Omogenizarea solutiei din baie este asigurata prin barbotarea de aer
comprimat.
Pasivarea se realizeaza prin cromare cu reactiv specific in mediu de HNO
3
. Operatia ofera o
nuanta nevoalata de albastru stralucitor si o buna rezistenta la coroziune.
Toate baile sunt prevazute cu sisteme de captare a gazului , gaze care sunt aspirate de un
aspirator si trimise la sistemul de epurare al efluentului.
Apele din toate baile de spalare se colecteaza intr-un bazin de colectare.
Atelierul de zincare este o sursa de poluare atat pentru apa cat si pentru aer.
Poluantii continuti in efluentii gazosi ai atelierului pot fi componenti ai bailor de degresare,
decapare, zincare si pasivare care au o tensiune de vapori ridicata.
HCl este principalul poluant continut in efluentul gazos.
5
2.2. Proprietati ale componentilor efluentului gazos
2.2.1 Proprietile aerului
Aerul este un amestec de gaze a cror compoziie se menine aproximativ constant (tab.1):
GAZE COMUNE, % vol GAZE RARE, % vol
N2 78,09 H2 5 x 10-5
O2 20,95 He 5,2 x 10-4
Ar - 0,93 Ne 1,8 x 10-3
CO2 0,03 Kr 1 x 10-4
Xe 9 x 10-6
Tabelul 1. Compoziia chimic a aerului
Caracteristicile fizico-chimice ale aerului se raporteaz la condiii normale reprezentate de o
temperatur de 00 C i presiune de 760 mm Hg. n aceast stare , volumul ocupat de 1 mol de aer
(volumul molar) este de 22,414 cm3.
Masa molecular a aerului curat , Maer ,calculat pe baza fraciilor volumice i a maselor
moleculare ale gazelor componente este 28,966 g/mol.
Densitatea aerului (greutatea specific), n condiii normale este: aer= 1,293 g/cm3
(kg/m3).
Umiditatea aerului atmosferic este reprezentat de apa existent n el, sub form de vapori,
picturi, cristale, provenit din evaporarea apelor de suprafa (n cea mai mare parte), din stratul
superficial al solului , din procesul de transpiraie a plantelor sau din activiti industriale.
Aprecierea umiditii se face prin:
a) umiditatea absolut (Us) cantitatea de ap existent ntr-un volum de aer la un moment
dat (g/m3);
b) umiditatea maxim (Um) cantitatea de ap pe care o poate primi un volum de aer la o
anumit temperatur (g/m3). Se mai numete i presiune de saturaie cu vapori de ap a aerului la
temperatura considerat.
c) umiditatea relativ (Ur) cantitatea de ap existent ntr-un volum de aer atmosferic i
raportat la cantitatea maxim pe care ar putea-o cuprinde acelai volum de aer la o anumit
temperatur. Altfel spus, umiditatea relativ reprezint raportul dintre umiditatea absolut i
umiditatea maxim, respectiv raportul dintre presiunea vaporilor de ap (constatat experimental) i
presiunea vaporilor de ap la saturaie.
Umiditatea aerului (respectiv presiunea vaporilor de ap) este strns legat de temperatur.
Dac temperatura crete, crete implicit presiunea vaporilor de ap. Aerul saturat cu vapori de ap va
avea o presiune mai ridicat dect aerul uscat, din cauza presiunii suplimentare a vaporilor la
saturaie.
La 200C presiunea vaporilor de ap saturai este de 18 mm Hg. Dac temperatura se
micoreaz, umiditatea relativ crete, acesta fiind mecanismul de formare a norilor
Pentru determinarea umiditii relative este necesar rcirea aerului i observarea
temperaturii la care ncepe condensarea vaporilor de ap, aa numitul punct de rou. La temperatura
corespunztoare punctului de rou, aerul este saturat cu vapori de ap i va avea o presiune de vapori
corespunztoare valorii de saturaie la acea temperatur. Aceast presiune de vapori ,
6
corespunztoare punctului de rou, va reprezenta n acelai timp presiunea de vapori a arului la
temperatura pentru care se determin umiditatea, adic umiditatea absolut.
Umiditatea relativ se va determina fcnd raportul dintre umiditatea absolut (exprimat
prin presiunea de vapori la temperatura punctului de rou) i umiditatea maxim (exprimat prin
presiunea vaporilor saturai la temperatura considerat, luat din tabele).
Temperatura aerului dintr-un loc sau dintr-o regiune ca i regimul ei zilnic, sezonier i anual
este determinat n primul rnd de radiaia solar. Temperatura aerului nregistreaz variaii
importante att pe orizontal ct i pe vertical. Trebuie remarcat n acest sens contribuia a 2
factori:
factorul astronomic , determinat de faptul c axa polilor este nclinat spre Soare
(vara este mai expus polul nord, iarna acelai pol este mai puin expus iar la echinociu axa polilor
este perpendicular pe axa Pmnt Soare). Pentru simplificare, factorul astronomic se refer la
variaiile de temperatur ce decurg din derularea ciclic a zilelor i nopilor. Ciclurile diurne i
nocturne determin cantitatea de energie primit de la Soare i implicit, variaiile de temperatur
ntre noapte i zi.
suma factorilor fizici i geografici.
n esen, temperatura aerului este influenat de altitudine (scade cu nlimea), de
caracteristicile solului (culoare, compoziie), de existena suprafeelor de ap (timp de nclzire
diferit fa de sol), a vegetaiei (care reine o parte din radiaia solar), de nebulozitatea atmosferei
(care diminueaz cantitatea energiei solare ce atinge suprafaa Pmntului) i de prezena centrelor
populate (care intervin cu surse suplimentare de cldur).
Presiunea aerului
Datorit greutii sale specifice, aerul atmosferic exercit o presiune asupra tuturor corpurilor
de pe Pmnt. Prin urmare, presiune atmosferic reprezint fora cu care aerul apas asupra
Pmntului datorit greutii sale. Presiunea exercitat depinde de temperatura i circulaia maselor
de aer.
Presiunea aerului se exprim n mm Hg/cm2 sau n milibari (750 mm Hg =1000 mb).
n S.I. unitatea de msur pentru presiune este pascalul.
n funcie de mai muli factori, presiunea atmosferic prezint diferite variaii. Cele mai
importante sunt variaiile datorate altitudinii. n acest sens trebuie reinut faptul c la nivelul mrii i
la 0oC presiunea atmosferic este de 760 mm Hg (numit presiune atmosferic normal) i ea scade
treptat cu altitudinea micorndu-se cu 1mm Hg pentru fiecare 10,33 m.
Solubilitatea aerului n ap [ G. Niac, V.Voiculescu, I. Bldea, M. Preda Formule,
tabele,probleme de chimie-fizic,Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p.204]
Solubilitatea aerului n ap, lipsit de CO2 i NH3, la t= 180C i p=760 mm Hg este de 19,38
ml/1000ml ap.
[M.Surpeanu-Chimia mediului,Ed. Univ. Tehnice Iai, 1999, p.16-23]:
2.2.2 Proprietile HCl
Acidul clorhidric, (HCl), este un gaz foarte corosiv, toxic i incolor, care formeaz vapori n
contact cu umiditatea. Vaporii constau n acid hidrocloric ce se formeaz atunci cnd HCl se dizolv
n ap. Acidul clorhidric gazos, ca i cel hidrocloric sunt substane importante n chimie, tiin i
industrie (aprox. 3 milioane tone de acid hidrocloric sunt produse anual pentru utilizarea n curirea
7
oelului naintea galvanizrii). Acidul hidrocloric este folosit n producia de cloruri, pentru rafinarea
minereului n producia de staniu i tantal, pentru pilirea i curirea produselor metalice, n
electroplatinarea pentru ndeprtarea pietrei de pe boilere, pentru neutralizarea sistemelor bazice, ca
reactiv de laborator, drept catalizator i solvent n sinteze organice, n realizarea fertilizatorilor i
coloranilor, pentru hidroliza amidonului i a proteinelor n prepararea diferitelor produse alimentare,
n industria textil, a cauciucului, fotografic. Numele de acid clorhidric se refer deseori la acidul
hidrocloric, n mod greit, i nu la acidul clorhidric gazos.
n tabelul urmtor sunt date unele proprieti fizice ale acestui gaz:
Proprieti generale
Denumire Acid clorhidric
Formula molecular HCl
Masa molar 36.4606 g/mol
Form Gaz incolor, higroscopic
Proprieti fizice
Densitate gaz 1.477 g/l, (25C)
Solubilitate n ap
73,3 g/100 ml (18OC, 1 atm)
72 g/100 ml (20C, 1 atm)
Temp topire -114.2C (158.8 K)
8
Temp fierbere -85.1C (187.9 K)
Const aciditate (pKa) -4
Energie de formare Gibbs -95,2 kJ/mol (250C)
Entalpia standard formare -92,3 kJ/mol (25OC)
Entalpia standard de disociere
n atomi
431,6 kJ/mol (25OC)
Structur
Forma moleculei
Liniar, distana internuclear
0,127 nm
Moment dipolar 1.05 D
Tabelul 2. Proprieti ale HCl
[ www.en.wikipedia.org- Hydrogen chloride]:
Proprieti chimice ale HCl:
Molecula de HCl este o molecul simpl, diatomic, alctuit dintr-un atom de H i un atom
de Cl, conectate printr-o legtur covalent, simpl. Deoarece atomul de Cl este mai electronegativ
dect cel de H, legtura covalent ntre atomi este polar. Deoarece molecula are per total un
moment de dipol mare cu o sarcin parial negativ - pe atomul de Cl i una pozitiv +, pe atomul
de H, molecula este polar. Din acest motiv, HCl este foarte solubil n ap i n ali solveni polari.
n contact cu apa, HCl ionizeaz imediat, formnd cationul H
3
O
+
i anionul Cl-, printr-o
reacie chimic reversibil n ap:
HCl + H
2
O H
3
O
+
+ Cl

Rezultatul soluiei se numete acid hidrocloric i este un acid tare. Constanta de disociere sau
ionizare Ka este foarte mare, ceea ce nseamn c HCl disociaz sau ionizeaz practic total n ap.
Chiar n absena apei, HCl se comport ca un acid. De exemplu, poate dizolva anumii ali
solveni, ca metanolul i alte molecule protonate sau ioni i s se comporte ca un acid catalizator
pentru reacii chimice, unde sunt dorite condiii anhidre:
HCl + CH
3
OH CH
3
O+H
2
+ Cl

HCl cedeaz un proton moleculei de metanol.

Datorit naturii acide, HCl este un gaz corosiv, n mod deosebit n prezena umiditii.
Proprieti fiziologice [C.Neniescu Chimie General,Ed.Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1972, p. 673]
HCl este singurul acid anorganic care apare liber, cu o funcie important n
organismul animalelor i anume n sucul gastric al mai tuturor vertebratelor. Concentraia de HCl din
9
sucul stomacal al omului este de circa 0,3%. HCl este secretat de mucoasa stomacului i are rolul de
activa una dintre enzimele digestiei (pepsina).
HCl este un gaz fara culoare, cu miros iritant, mai dens decat aerul(densitatea 1,268). Se
lichefiaza prin racire dand un lichid fara culoare care nu conduce curentul electric si fierbe la -85
0
C,
solidificandu-se la -114,8
0
C.
Cel gazos fumega in aer deoarece, fiind foarte solubil in apa, se dizolva in apa din atmosfera
formand un fel de ceata.
Prin dizolvarea sa in apa se dezvolta caldura. Un litru de apa dizolva, la 0
0
C, 503l acid
clorhidric gazos.
Soluatia apoasa de HCl se mai numeste si spirt de sare.
Solutia de 42,9% HCl gazos are densitatea 1,21, iar cea de 37-39% are densitatea de 1,19.
Solutia apoasa de HCl este buna conducatoare de electricitate, deoarece prin dizolvarea in
apa acidul clorhidric se disociaza in ioni de hidrogen si ioni de clor.
In stare gazoasa sau in stare anhidra , acidul clorhidric nu conduce curentul electric deoarece
atomii de clor si de hidorgen sunt legati intre ei prin legaturi covalente.
In presenta apei, structura polara a moleculelor de HCl trece in structura ionica si disociatia
electrolitica a acidului clorhidric este posibila.
In solutie apoasa HCl esre un acid tare deorece este puternic disociat.[1]
La temperatura obisnuita, acidul clorhidric gazos, perfect uscat, nu ataca majoritatea
metalelor si nici oxizii lor.
La temperatura inalta, insa, acidul clorhidric ataca metalele, cu exceptia aurului si a platinei,
dand nastere la cloruri cu dezvoltare de hidrogen :
Me + 2HCl = Me Cl
2
+ H
2
HCl poate fi prezent in atmosfera ca urmare a eliminarii din diferite procese tehnologice.
HCl este un compus foarte reactive, care are actiune negative asupra metalelor, cu degajare
de H
2
. Poate fi o sursa de incendiu si explozie.
In general necesita masuri speciale de pastrare si conservare. Astfel conservarea probelor se
face in recipienti de sticla sau unele aliaje si materiale plastice rezistente la acest produs.
HCl poate produce asupra organismului uman intoxicatii si poate genera reactii secundare
cum ar fi aparitia unor substante deosebit de toxice, in special hidrogenul arseniat ca urmare a
reactiei cu metalele si aliaje.
Cantitatea de clor a scoartei este de 0,045%. Clorul, ca si ceilalti halogeni nu se gaseste liber
in natura din cauza puternicei tendinte de combinare. Se gaseste sub forma de depozite de clorura de
sodiu (sare gema, halita) depuse prin evaporarea unor mari inchise sau lacuri. In tara noastra se
gasesc saline in formatiunile tertiarului la : Ocnele Mari, Slanic, Targu Ocna, Praid, Cacica, Ocna
Dej, Ocna Muresului, Ocna Sibiului etc.
Sursa cea mai importanta este apa marii in care se gasesc 3% saruri din care circa 80% este clorura
de sodiu si alte cloruri in proportie mai mica (clorura de potasiu, magneziu, calciu). Lacurile sarate
(marile lacuri sarate din Utah), Marea Caspica, Marea Moarta contin concentratii mult mai mari de
cloruri si alte saruri.
La temperatura ordinara, clorul este un gaz de culoare galben-verzuie (hloros=verde ) si
miros sufocant. In stare lichida este tot galben-verzui
La 0
o
C si 760 mm Hg un litru de clor cantareste 3,214g, deci este de circa 2,7 ori mai greu decat
aerul. Densitatea sa este un indiciu ca molecula este diatomica.
Gazul se lichefieaza sub presiunea de o atmosfera, la temperatura de -34,6
o
C (la 0
o
C sub presiune de
10
3,66 atmosfere, la 15
o
C sub presiune de 5,8 atmosfere si la 20
o
C sub presiune de 6,57 atmosfere).
Temperatura critica este 144
o
C, presiunea critica 76,1 atm si densitatea critica 0,57.
Clorul prezinta sapte izotopi 33Cl, 34Cl, 35Cl(75,4%), 36Cl, 37Cl(24,6%), 38Cl. El este un
gaz putin solubil in apa. Un volum de apa dizolva circa 2,15 volume de clor la 20
o
C. Solubilitatea sa
mica este atribuita lipsei de polaritate a moleculei respective. [2]
Clorul se intalneste in aerul atmosferic in apropierea fabricilor de clor, de hartie, colorantilor,
fabricilor de clorura de var.
Clorul este un gaz cu mare putere de reactie, alcatuieste cu vaporii din atmosfera HCl care
provoaca coroziunea metalelor, are actiune iritanta asupra cailor respiratorii.
In ceea ce priveste solubilitatea aerului in apa la 18
0
C, valoarea acesteia este urmatoarea
pentru fiecare din componentii aerului :
Cm
3
O
2
N
2
+Ar Suma cm
3
%O
2
in aerul dizolvat
18
0
C 6,61 12,77 19,38 34,12
Solubilitatea HCl in apa la 18
0
C este de :
t = 18
0
C l = 448
l = coeficientul de absorbtie, la care presiunea totala este egala cu 760 mm Hg.
q = masa de grame de gaz ce sunt adsorbite de 100g HCl cand presiunea totala la 18
0
C este
760mm Hg.
q = 73,1g
la 18
0
C A=451,2 cm
3
densitatea acid = 1,2064 (% greutatea HCl in solutie)
A = nr. de cm
3
HCl absorbiti de 1 cm
3
H
2
O la 760mm Hg.
[Manescu S., Cucu M., Diaconescu M., Chimia sanitara a mediului, Editura medicala, Bucuresti
1994]
[Nenitescu, Manualul inginerului chimist, Vol II, Editura Tehnica, Bucuresti 1952]
[Mioara Surpateanu, Carmen Zaharia ABC metode de analiza a calitatii factorilor de mediu,
Editura Tehnica, Iasi 2002]
2.3. Efectele HCl
HCl actioneaza daunator asupra mucoaselor pe care le irita si asupra smaltului dentar pe care
il distruge.
Acidul clorhidric din sucul gastric transforma pepsina, o enzima ce contribuie la digestie in
forma activa. Acidul clorhidric mai distruge bacteriile de putrefactie si cele patogene care patrund in
stomac. Acidul clorhidric gazos are actiune coroziva asupre cailor respiratorii mai slaba decat clorul.
Clorul este primul gaz sufocant folosit ca atare in primul razboi mondial(1915).
Clorul ataca membrana plamanului care devine permeabila pentru apa permitand plasmei sanguine
sa treaca in alveolele plamanului astfel incat acesta nu-si mai poate indeplini functiunea (edem
pulmonar). Si alti derivati ai clorului au fost folositi in primul razboi mondial : fosgenul, difosgenul,
iperita.
Iritarea organelor respiratorii este urmata de tuse dureroase. Moartea vine rapid cand clorul depaseste
11
0.6% . Clorul ataca in general organismul animal si vegetal. El se combina cu hidrogenul producand
o oxidare profunda. Este deci un dezinfectant energic . [2]
Efecte acute
Acidul clorhidric este corosiv i toxic pentru ochi, piele i mucoase. Inhalarea sau expunerea
acut poate cauza tuse, rgueal, inflamaii i ulceraii ale traiectului respirator, dureri de piept i
edem pulmonar
Expunerea acut oral poate cauza corodarea membranelor mucoaselor, esofagului i
stomacului, nsoit de ameeli, vom i diaree. Contactul cu pielea poate produce arsuri severe i
ulceraii
Au fost raportate iritaii pulmonare, leziuni ale cilor respiratorii superioare, edeme ale
laringelui la cei expui la inhalri acute
Teste pe animale (oareci, obolani, iepuri) au artat c acidul clorhidric are o toxicitate
moderat spre mare n urma inhalrii i o toxicitate acut moderat la expunere oral.
Efecte cronice
Expunerea cronic la acid clorhidric duce la gastrit, bronit cronic, dermatit i
fotosensibilitate la cei care lucreaz cu HCl. Expunerea prelungit la concentraii mici poate cauza
decolorarea dinilor i erodarea lor
Inhalaia cronic cauzeaz hiperplazia mucozitii nazale, leziuni ale laringelui, traheii,
precum i ale cavitii nazale n cazul obolanilor
Concentraia de referin (RfC) pentru HCl este de 0,02 mg/m3, valoarea bazndu-se pe
hiperplazia mucoasei nazale, laringelui i traheii obolanilor. RfC este o estimare a inhalrii continue
de ctre populaia uman (inclusiv a grupului sensibil) care nu are un risc apreciabil de apariie
efectelor cronice n timpul vieii. RfC nu este un estimator direct al riscului, dar reprezint un punct
de referin pentru a scoate n eviden potenialele efecte. La expuneri mai mari dect RfC,
potenialul efectelor secundare crete. Expunerea pe durata ntregii viei la doze mai mari ca RfC nu
implic neaprat i apariia unor efecte negative asupra ssntii
EPA (Agenia American de Protecia Mediului) nu are ncredere n studiile bazate pe RfC,
deoarece folosesc numai o doz de administrare i msurtorile toxicologice sunt limitate. Aceast
slab ncredere n baza de date se datoreaz lipsei studiilor cronice sau reproductibile
EPA nu a stabilit nc o doz de referin (RfD) pentru acidul clorhidric
Efecte asupra reproducerii
Nu exist nici o informaie despre efectele HCl asupra reproducerii sau de dezvoltrii
oamenilor
La obolanii expui inhalrii HCl, au fost observate: dispnee sever, cianozri, creterea mortalitii
fetale precum i scderea n greutate a puilor
Riscul de cancer
Nu exist nici o informaie asupra efectelor carcinogene la oameni datorat HCl
ntr-un studiu efectuat asupra obolanilor nu a fost observat nici un rspuns carcinogenic
EPA nu consider HCl ca un potenial agent carcinogen
12
n ceea ce privete efectele asupra mediului trebuie de remarcat faptul c ploile acide pot
conine HCl gazos dizolvat n ap avnd efecte negative asupra solului i plantelor. n plus HCl
umed poate contribui la distrugerea cldirilor precum i a staturilor din marmur.
[www.epa.gov- Hydrogen chloride]
2.4. Determinarea HCl din aer
[M Surpeanu, C. Zaharia- ABC Metode de analiz a calitii factorilor de mediu- Editura T,
Iai, 2002, p50-52]
Principiul metodei
Acidul clorhidric reacioneaz cu sulfocianura de mercur (II) formnd un complex
slab disociat (HgCl
4
)
2-
. Sulfocianul eliberat reacioneaz cu fierul trivalent formnd sulfocianura
feric, de culoare brun-rocat, proporional cu cantitatea de ioni clorur.
4HCl + Hg(SCN)
2
2HSCN + H
2
[HgCl
4
] (1)
3HSCN + Fe
3+
Fe(SCN)
3
+ 3H
+
(2)
Interferene
La determinarea HCl din aer prin metoda spectrofotometric interfer aerosolii de
cloruri, bromuri, ioduri. Interferena acestora se elimin prin filtrarea aerului care se recolteaz
folosind un filtru de hrtie, plasat naintea vasului de absorbie.
Reactivi
Hidroxid de sodiu, soluie 0,01 N
Sulfocianur mercuric, soluie alcoolic 0,3 % (n alcool metilic)
Alaun feriamoniacal, NH
4
Fe(SO
4
)
2
12H
2
O, soluie 6% n HNO
3
5N
Soluie etalon stoc . Se dizolv 0,2046 g KCl ntr-un flacon cotat de 50 ml i se aduce
la semn cu ap distilat. 1 ml soluie corespunde la 2 mg HCl.
Soluie etalon de lucru: se dilueaz 2,5 ml soluie etalon stoc cu ap distilat la 100
ml. 1 ml soluie corespunde la 50 g HCl.
Recoltarea probelor
Se aspir aerul de analizat ntr-un absorbitor care conine 10 ml soluie de NaOH
0,01N. Debitul de aspiraie este de 2,5-3 l/min.
Modul de lucru
Coninutul absorbitorului se aduce cantitativ ntr-un flacon cotat de 25 ml i se
completeaz volumul la 20 ml. Se adaug 2,5 ml sulfocianur mercuric i 2,5 ml alaun
feriamoniacal, agitnd flaconul dup adugarea fiecrui reactiv. Dup 10 min se msoar absorbana
la =470 nm fa de un martor preparat cu ap distilat i aceeai reactivi.
n paralel, se traseaz curba de etalonare pentru cantiti de HCl cuprinse ntre 0-50
g i se determin coninutul de HCl din proba de analizat.
Datele de etalonare se trec ntr-un tabel de forma:
Cantitate
HCl, g
0 10 20 30 40 50
Soluie etalon
de lucru, ml
0 0,2 0,4 0,6 0.8 1
13
Ap distilat,
ml
completare la 20 ml
Sulfocianur
mercuric, ml
2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
Alaun
feriamoniacal, ml
2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
Absorbana,
=470 nm
Se traseaz curba de etalonare A=f(C)
Calculul rezultatelor
Concentraia de HCl din proba de aer analizat se calculeaz cu relaia:
HCl (mg/m
3
)=Cx/V
n care:
Cx cantitatea de HCl n proba fotometrat, g
V volumul de aer recoltat, l
[Zaharia, Surpateanu ABC metode de analiza]
[STAS 339/80 Determinarea HCl]

Cap itolul 3. Tehnologia adoptata
3.1 . Conditii de calitate a aerului
STAS-ul 12574/1987 prevede concentraiile maxim admise (CMA) ale substanelor chimice
din aerul zonelor protejate prezentate n tabelul 3:
Substana poluant
Concentraia maxim admisibil, mg/m
3
Metod de analiz
Medie de scurt Medie zilnic
14
durat
1 2 3 4
30 minute 24 ore
Acid azotic 0,4 - *
Acid clorhidric 0,3 0,01 STAS 10943-89
Acrolein 0,03 0,01 STAS 11331-79
Aldehide (HCHO) 0,035 0,012 STAS 11332-79
Amoniac 0,3 0,1 STAS 10812-76
Anhidrid fosforic 0,3 0,1 STAS 12863-90
Arsen - 0,203 STAS 10931-77
Benzen 1,5 0,8 *
Cadmiu - 0,00002 STAS 12731-89
Clor 0,1 0,03 STAS 10931-77
Crom (Cr
2
O
3
) - 0,0015 STAS 11103-78
Dioxid de azot 0,3 0,1 STAS 10329-75
Dioxid de sulf 0,75 0,25 STAS 10194-89
Fenol 0,1 0,03 STAS 11027-77
Fluor (compui
anorganici gazoi
sub form de
aerosoli uor
solubili)
Fluor (compui
anorganici sub
form de aerosoli
greu solubili)
0,015
-
0,005
0,03
STAS 10330-88
Funingine 0,15 0,05 STAS 13000-91
Furfurol 0,15 0,05 *
Hidrogen sulfurat 0,015 0,008 STAS 10814-76
Mangan (compui ai
manganului)
- 0,01 STAS 10815-85
Metanol 1,0 0,5 STAS 11105-78
Metil mercaptan - 0,00001 STAS 12730-89
Oxid de carbon 6,0 2,0 *
Oxidani (O
3
) 0,1 0,03 STAS 11010
Plumb - 0,0007 STAS 10810
Sulfai n suspensie
inclusiv de acid
sulfuric (SO
4
)
2-
0,03 0,012 STAS 11194-79
Sulfur de carbon 0,03 0,005 STAS 11104-78
Tricloretilen 4,0 1,0 *
Pulberi n suspensie 0,5 0,15 STAS 10195-75
* Metodele de analiz sunt conform Ministerului Sntii.
Tabelul 3. Concentraiile maxim admise ale diferiilor poluani ai aerului.
15
Ordinul 462/1993 al Ministrului Apelor Pdurilor i Proteciei Mediului (MAPM) prevede
normele de limitare preventiv a emisiilor de poluani n atmosfer aa cum sunt prezentate la
punctele 1-5:
Dac debitul masic este 0,5 kg/h, emisiile sub form de pulberi la toate categoriile de
substane poluante nu trebuie s depeasc 50 mg/m3, la o dimensiune a diametrului mediu al
particulelor dp 5 mm.
Limitare poluani atmosferici.
Nr. crt.
Substana Debit masic
g/h
Concentraii
emisii, mg/m
3
Denumirea Simbol
Clasa 1
1
0,2
1 Cadmiu i compuii si Cd
2 Mercur i compuii si Hg
Clasa 2
5
1
1 Arsen i compuii si,
excepie hidrogenul arseniat
As
2 Cobalt i compuii si Co
3 Nichel i compuii si Ni
Clasa 3
25
5
1 Crom i compuii si Cr
2 Cianur CN
3 Cupru i compuii si Cu
4 Fluoruri sub form de
pulberi
F
5 Plumb i compuii si Pb
6 Mangan i compuii si Mn
Etc ..
1. Limitare substane anorganice sub form de gaze sau vapori
Nr. crt. Substana Debit masic
g/h
Concentraii
emisii, mg/m
3
Clasa 1
10
1
1 Clorur de cianogen
2 Hidrogen arseniat
3 Hidrogen fosforat
Clasa 2
50
5
1 Acid clorhidric
2 Brom i clor
3 Fluor i compuii si
4 Hidrogen sulfurat
Clasa 3
500
30
1 Compui clorurai
2 Amoniac
Clasa 4
500
500
16
1 Oxizi de sulf
2 Oxizi de Azot
Etc ..
2. Limitare substane organice sub form de gaze, vapori sau pulberi
Nr. crt.
Substana Debit masic
g/h
Concentraii
emisii, mg/m
3
Denumirea Simbol
Clasa 1
0,1
20
1 Clormetan CH
3
Cl
2 Anilin C
6
H
7
N
Clasa 2
2
100
1 Clorbenzen C
6
H
5
Cl
2 Ciclohexanon C
6
H
10
O
3 Toluen C
7
H
8
Clasa 3
3
150
1 Acetat de etil C
4
H
8
O
2
2 Alcani, fr metan C
n
H
2n+2
3 Alchene fr 1,3 butadien C
n
H
2n
4 Cloretan C
2
H
5
Cl
5 Eter dibutilic C
8
H
18
O
6 Triclorofluorometan CCl
3
F
Etc ..
5. Limitare substane cancerigene
Nr. crt.
Substana Debit masic
g/h
Concentraii
emisii, mg/m
3
Denumirea Simbol
Clasa 1
0,5
0,1
1 Azbest
2 Benzo-piren C
20
H
12
3 Beriliul i compuii si Be
4 Dibenzo-antracen C
22
H
14
Clasa 2
5
1
1 Compui de crom (VI) Cr
2 Cobalt Co
3 Sulfat de dimetil C
2
H
6
O
4
S
Clasa 3
25
5
1 Acrilonitril C
3
H
4
N
2 Benzen C
6
H
6
3 1,3 Butadien C
4
H
6
4 1 Cloro 2,3 epoxipropan C
3
H
5
ClO
5 Clorur de vinil C
2
H
3
Cl
6 Hidrazin H
4
N
2
17
Etc ..
Legislaia n domeniul proteciei atmosferei este reprezentat n principal de Legea Proteciei
mediului nr.137/195, republicat prin Legea nr.159/1999 i completat prin U.G. nr.91/2002 i
reglementrile juridice i tehnice privind factorul de mediu-aer i anume a calittii acestuia n
diferite zone cum ar fi: zone protejate, zone cu emisii importante de fluxuri gazoase ca urmare a
desfurarii unor activiti social-economice.
Reglementrile privind protecia atmosferei sunt cuprinse n capitolul III, sectiunea a 2-a n
care sunt specificate urmtoarele aspecte importante.
Art.41. Prin protecia atmosferei se urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii i ameliorrii
calitii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sntii umane i
a bunurilor materiale.
Art.42. Autoritatea central pentru protecia mediului promoveaz politicile regionale i
globale, fundamentnd principiile i actiunile specifice att la nivel naional, ct i local, privind
protecia atmosferei.
Art.43.Autoritatea publica central pentru protecia mediului, cu consultarea ministerelor
competente, elaboreaz norme tehnice, standardele i regulamentele de aplicare privind:
calitatea aerului n funcie de factorii poluani din atmosfer;
emisiile de poluani atmosferici pentru surse fixe i mobile, precum i condiiile de
restricie sau de interdicie pentru utilizare;
calitatea combustibililor i carburanilor, precum i reglementrile privind
introducerea pe pia i transportul acestora;
pragul fonic i reglementri pentru limitarea zgomotelor;
supravegherea calitii aerului, proceduri de prelevare i analiz, amplasarea
punctelor i instrumentelor pentru probare i analiz, frecvena msuratorilor i altele;
identificarea, supravegherea i controlul agenilor economici a cror activitate este
generatoare de risc potenial i poluare atmosferic;
sistemul de notificare rapid , n caz de poluare acuta a atmosferei cu efecte
transfrontiere, a autoritatilor desemnate cu aplicarea Conventiei privind efectele transfrontiere ale
accidentelor industriale.
Art.44. Autoritatea public central pentru protecia mediului supravegheaz i controleaz
aplicarea prevederilor legale privind protecia atmosferei, n care scop:
constat apariia episoadelor de poluare a atmosferei, d alerte i emite prognoze
legate de acestea;
dispune ncetarea temporar sau definitiv a activitilor generatoare de poluare n
vederea aplicrii unor msuri de urgen sau pentru nerespectarea programului pentru conformare;
solicit msuri tehnologice, aplic restricii i interdicii n vederea prevenirii,
limitrii sau eliminrii emisiilor de poluani;
aplic sanciunile prevzute de lege n caz de nerespectare a msurilor dispuse.
Unul dintre cele mai importante standarde de mediu este standardul de calitate a aerului care
prevede concentraiile maxime admisibile ntr-o anumit perioad de timp ale unor poluani
importani n zonele protejate-STAS 12574-87.
STAS 12574-87. Aer in zonele protejate. Condiii de calitate.
18
Standardul de calitate a aerului cuprinde dou pri i anume:
1. Indicaii generale ;
2. Condiii de cal itate .
n prima parte sunt enunate o serie de noiuni care vizeaz concentraiile poluanilor i
modul lor de calcul.
Astfel, prin concentratie medie lunar sau anual se inelege media aritmetic a
concentraiilor medii zilnice obinute n perioada respectiv . Pentru calculul concentraiei medii
lunare sunt necesare minimum 15 valori medii zilnice.
Se constat c n Romania sunt specificate mai mult normele privind concentraiile
medii admisibile de scurt durat sau zilnice i mai puin cele de lung durat, lunare sau anuale.
De asemenea, trebuie facute unele precizri i anume:
- concentraia unui poluant n aer este o mrime aleatoare caracterizat prin fluctuaii
imprevizibile, datorate preponderent turbulenei atmosferice dar i fluctuaiilor emisiei;
- se definete norma de calitate a aerului pentru un poluant dat ce trebuie sa cuprind
concentraia maxim admis medie pentru un interval de timp, frecven f asociata C.M.A. i
intervalul de referin I;
- norma pentru un poluant, ntr-un punct dat din zona de interes, este respectat dac C.M.A.
medie pe intervalul este atinsa sau depit cu o frecven cel mult egal cu f in intervalul de timp
I;
- pentru un poluant dat se stabilesc C.M.A. corespunznd mai multor perioade de mediere.
Normativul romnesc prevede cea mai mare parte a cazurilor concentraii maxime admise
medii pe 30 minute i pe 24 ore. Justificarea este ca o C.M.A. medie pe 24 ore nu este suficient de
restrictiv ea singura, n sensul c, datorit variabilitii mari a concentraiei poluantului, respectarea
normei nu ar asigura automat mpotriva unor concentraii de scurt durat inacceptabil de mari.
n cea de-a doua parte a standardului privind condiiile de calitate a aerului sunt prezentate
principalele substane chimice poluante i concentraiile lor maxim admisibile, principalele aspecte
privind pulberile sedimentabile i , respectiv, radioactivitatea.
Concentraia maxim admis este pentru urmtoarele substane cu aciune sinergic, dac
sunt prezente simultan in aer:
SO
2
, NO
2
si NH
3
SO
2
si F(compusi anorganici)
SO
2
si aerosoli de H
2
SO
4
SO
2
si pulberi in suspensie
NO
2
si pulberi in suspensie
HCl, HNO
3
si aerosoli de H
2
SO
4
[M Surpeanu, C. Zaharia- ABC Metode de analiz a calitii factorilor de mediu- Editura T,
Iai, 2002, p173-177]
3.2. Variante tehnologice de reducere a poluanilor gazoi din aer
Principalele procese care sunt utilizate n reinerea poluanilor atmosferici din atmosfer
sunt : absorbia , adsorbia , condensarea , reinerea pe membrane.
Absorbia este operaia de separare a unuia sau mai multor componeni dintr-un amestec
gazos , prin dizolvare ntr-un lichid cu proprieti selective (absorbie fizic).
19
Ea difer de purificarea pe cale umed prin aceea c absorbia se refer la gaze , iar
purificarea umed se refer la particule. Absorbia poate fi nsoit de o reacie chimic ntre reactivii
adugai n lichidele absorbante i gaze , operaia n acest caz se numete absorbie cu reacie
chimic sau chemosorbie. Multe gaze pot fi uor absorbite de ap cu sau fr aditivi chimici.
Absorbtia fizica
Absorbtia implica prezenta a doua faze:lichida si gazoasa.
Concentratia gazului dizolvat in solutia aflata in echilibru cu faza gazoasa se mai numeste
solubilitatea gazului.
Dioxidul de sulf e mult mai putin solubil in apa decat amoniacul.Solubilitatea gazelor scade
cu cresterea temperaturii.
Absorbtia chimica
Cele mai multe dintre procesele de depoluare a aerului prin absorbtie sunt bazate pe reactia
dintre gazul poluant si lichidul absorbant sau un alt component present in solutia absorbanta.Efectul
absorbtiei e cel mai puternic atunci cand reactia e ireversibila.
Nu exista o linie de demarcatie exacta intre absorbtia fizica si chemoabsorbtie.
Prin absorbtie se retin CO, CO
2
, H
2
S, oxizii de azot, SO
2
, SO
3
, HF, HCl si compusi organici.
Procesul de transfer de masa care are loc pentru indepartarea poluantilor gazosi prin absorbtie
urmeaza ecuatia globala de transfer de masa:
N
A
=K
G
AF
N
A
debit molar de gaz absorbit [mol/s]
K
G
coefficient global de transfer de masa [mol/s]
A aria interfetei gaz-lichid [m
2
]
F forta motoare
Operaia invers de trecere n faza gazoas a unui component dizolvat n lichid se numete
desorbie . Desorbia urmeaz absorbia , mai ales n cazul recuperrii i se face prin nclzirea
indirect cu abur , la temperatur ridicat solubilitatea componentului dizolvat fiind mult mai mic ,
el trece n faz gazoas i este evacuate cu o pomp de vid sau antrenat de abur la un condensator.
Absorberele pentru poluani gazoi pot funciona :
-numai cu ap;
-cu ap , cu sau fr reglarea pH-ului;
-cu ap, cu sau fr reglarea pH-ului , i cu aditivi chimici.
Exist dou categorii de msuri de reducere a emisiilor poluante n atmosfer :
Metode care ofer posibilitatea recuperrii poluanilor gazoi i refolosirea acestora
Metode distructive n cadrul crora au loc transformri ireversibile ale poluanilor n
substane nepoluante
O subclasificare a acestor metode este prezentat n figura 2:
20
Figura 2. Clasificarea msurilor de reinere a poluanilor gazoi.
[www.mmediu.ro- Msuri postproces pentru reducerea compuilor organici volatili DFIU-
Karlsruhe, Implementarea Directivei IPPC]
3.2.1 Absorbia
3.2.1.1 Descrierea metodei
La metoda prin absorbie, compuii gazoi prezeni n curentul de aer uzat sunt reinui de un
lichid de splat (absorbant). Se face deosebirea ntre 2 variante de metode:
Metoda fizica: Compuii ce trebuie ndeprtai i lichidul de splat nu interreacioneaz, o
recuperare a absorbantului fiind, n principiu, posibil.
Metoda chimic: Compuii ce trebuie ndeprtai i lichidul de splat interreacioneaz, astfel
nct o recuperare a absorbantului nu este posibil dect n cazul unei reacii reversibile.
Procesul de absorbie fizic are loc continuu, prin combinarea unei etape de absorbie cu o
etap ulterioar, n care mediul absorbant este regenerat. Solubilitatea unui gaz depinde foarte
puternic de temperatur i de presiune. Aceasta scade odat cu creterea temperaturii i cu reducerea
presiunii. Astfel, absorbantul se poate regenera n cazul unei temperaturi ridicate sau prin degajarea
presiunii.
3.2.1.2 Etapa de absorbie
21
Masuri pentru reducerea poluanilor gazoi din aer
Recuperare Distrugere
Ardere
Procedee biologice
Ardere suplimentara
termica Filtrare biologica
Spalatoare biologice
recuperativ
Condensare
Adsorbie
Absorbie
Ardere suplimantara
catalitica
regenerativ
recuperativ
Separare prin
membrane
regenerativ
Compuii gazoi sunt introdui ntr-o coloan de absorbie, de cele mai multe ori n
contracurent cu un lichid de absorbie, lichid care prezint capacitatea de a reine un gaz. Pentru
aceasta sunt utilizate frecvent turnuri de splare cu corpuri de umplutura (1) (vezi figura 3). Aceste
instalaii cupleaz o suprafa mare de absorbie cu pierderi reduse de presiune i, implicit, cu un
consum redus de energie. Lichidul de splat se pulverizeaz pe la partea superioar a turnului de
splare i formeaz o pelicul pe suprafaa corpurilor de umplutur , curgnd n sens invers fa de
gazul rezidual. Lichidul de splat care conine gazul absorbit, se strnge la baza absorberului, iar de
acolo este pompat, nclzit i condus spre regenerator. Un schimbtor de cldur (2) servete la
recuperarea cldurii soluiei calde provenit de la procesul de desorbie, cu ajutorul creia se
nclzete soluia de la baza absorberului.
3.2.1.3 Etapa de desorbie
Mediul absorbtiv alimenteaz unui aparat de desorbie care de regul este o coloan de
distilare (3). Gazul absorbit se culege la partea superioar a coloanei, iar lichidul de absorbie la parte
inferioar unde este rcit n schimbtorul de cldur i pompat n absorber. Figura 3 prezint
instalaia de absorbie-desorbie n cazul n care absorbia este fizic. n cazul n care gazul absorbit
interacioneaz chimic(chemosorbie) cu absorbantul (aa cum este i cazul HCl, SO2, sau oxizi de
azot care reacioneaz cu apa) din instalaia prezentat n figura 3 rmne valabil numai absorberul
(1) restul utilajelor principale fiind dictate de necesitatea de recuperare sau nu a absorbantului.
22
Figura 3 Instalaie de adsorbie fizic desorbie a unui component gazos dintr-un amestec de gaze.
3.2.1.4 Substane tratabile.
Absorbia n ap, soluie acid sau alcalin se recomand n special pentru emisiile care
conin HF, HCl, Cl2, COV, SO2, H2S, NH3.
3.2.2 Adsorbia
Poluanii gazoi pot fi reinui din aer prin adsorbie pe suprafaa unui adsorbent .
Suprafeele adsorbante pot fi , fie solide , fie lichide . Adsorbia pe suprafa lichid este considerat
ca fcnd parte din absorbie , rmnnd adsorbia numai pe suprafaa solid.
Fenomenul de eliminare a adsorbitului din sistemul adsorbant-adsorbit se numeste desorbtie
si se utilizeaza pentru regenerarea adsorbentului si recuperarea adsorbitului.
In functie de natura interactiunilor moleculare se disting urmatoarele tipuri de adsorbtie:
Adsobtie fizica, ce se petrece intr-un strat superficial mono- sau polimolecula ca efect
al fortelor Van der Waals. Acest tip de adsorbtie se caracterizeaza prin stabilirea destul de rapida a
echilibrului in system si scaderea fluxului de adsorbtie cu cresterea temperaturii.
Adsorbtia chimica e fenomenul de adsorbtie insotit de reactie chimica.
Adsorbenti
In general un adsorbent ideal ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:
Capacitate mare de adsorbtie;
Sa fie un adsorbent specific;
Rezistenta mecanica buna;
Sa fie usor de regenerat;
Sa fie cat mai ieftin posibil;
Sa fie de natura granulara pentru a preveni caderile mari de presiune prin strat.
Adsorbentii pot fi impartiti in urmatoarele clase:
1. carbune active pentru hidrocarburi si gaze nepolare;
2. oxizi(silicagel, oxid de aluminiu, silicat de magneziu) pentru gaze polare si vapori;
3. materiale fin divizate utilizate in general drept catalizatori;
4. materiale naturale(cleiuri, bauxite, pamanturi) cu capacitate mica de adsorbtie;
5. site moleculare(zeoliti) care sunt silicati de aluminiu cristalini ai
metalelor alcaline.
3.3. Alegerea variantei optime
Pentru separarea unui amestec gazos binar, in cazul nostru aer si HCl, se poate utiliza oricare
dintre metodele utilizate anterior.
In cazul dat, gradul de separare al solutului trebuie sa fie ridicat. Capacitatea de productie
este relativ mica, costul investitiei, exploatarii si al intretinerii instalatiei trebuie sa fie cat mai mic.
23
Utilizarea metodei de separare prin condensare si difuziune prin membrane este neeconomica
deoarece instalatiile corespunzatoare sunt costisitoare, consumul de energie si costul de fabricatie
sunt foarte ridicate.
Utilizarea adsorbtiei pentru separare necesita totodata regenerarea adsorbantului ceea ce
implica un consum sporit de energie.
Avand in vedere natura componentului din amestecul gazos, gradul de separare cerut, costul
materiei prime, costul investitiei si al exploatarii, se alege ca metoda de separare absorbtia.
Proprietatile de separare ale HCl in apa sunt :
T=18
0
C : aer :19,38 cm
3
aer1 cm
3
apa
HCl :451 cm
3
HCl 1 cm
3
apa
[Nenitescu, Manualul inginerului chimist, vol II, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1952]
In acest context adoptam ca modalitate de separare a HCl din aer, se alege operatia de
absorbtie a HCl in apa, ceea ce implica o instalatie simpla si o eficienta mare.
3.4. Descrierea tehnologiei adoptate. Elaborarea schimei bloc. Elaborarea
schemei tehnologice.
Separarea HCl din amestecul gazos initial constituit din aer + HCl se realizeaza prin
absorbtie in apa intr-o coloana.
Schema bloc a procedeului este redata in fig.3.1:
24
Fig. 3.1. Schema bloc a procesului de absorbtie in apa a HCl
Schema tehnologica
Fig 3.2 Schema tehnologica
Faza gazoasa (Fig.3.2), este introdusa in coloana de absorbtie (1) cu ajutorul unui ventilator
(2) si o strabate in sens ascendent.
Absorbantul (apa) este introdus pe la partea superioara a coloanei (1) cu ajutorul unei pompe
centrifuge (4) dintr-un rezervor de apa (3) si circula in contracurent cu faza gazoasa.
In interioarul coloanei are loc contactarea celor doua faze si ca urmare se realizeaza
transferul solutului din faza gazoasa in cea lichida. Faza gazoasa, continand HCl sub limita impusa
(30 mg/m
3
) este evacuate in atmosfera, iar faza lichida (solutia de HCl) rezultata iese pe la partea
inferioara a coloanei sic urge prin cadere libera intr-un rezervor de asteptare (5).
Solutia apoasa de HCl din acest rezervor este transportata cu o pompa centrifuga (4) intr-un
vas de neutralizare (6) prevazut cu agitator cu palete. Neutralizarea se realizeaza cu solutie de NaOH
10%, preparata in vasul de amestecare (7). Vasul (8) este utilizat pentru depozitarea solutiei de
NaOH.
Dupa neutralizare, faza lichida rezultata din vasul (6) este evacuata pe la partea inferioara a
acestuia la canal.
3.5.Materii prime si auxiliare. Caracteristici.
3.5. 1. Materii prime
Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intr-o instalatie
industriala, in vederea obtinerii unui produs.
25
Industria chimica utilizeaza materii prime de diferite proveniente, acestea putand fi :
- materii prime naturale ;
- materii prime fabricate industrial ;
- produse secundare ale industriei chimice sau ale altor ramuri industriale.
Materiile prime mai pot fi :
- amestecuri omogene de doua lichide organice ce urmeaza a fi separate prin
rectificare ;
- solutiile diluate ale unor saruri supuse concentrarii prin operatia de evaporare ;
- amestecuri gazoase ce urmeaza a fi separate aprin absorbtie ;
- diverse materiale sub forma granulara supuse uscarii.
3.5. 2. Utilitati
Aburul, apa, aerul comprimat, gazele inerte, solele de racire si energia electrica folosite in
industria chimica sunt uzual inglobate in denumirea de utilitati.
Toate utilitatile sunt considerate ca facand parte din sfera problemelor energetice ale unei
intreprinderi.
3.5. 2.1. Apa
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii : apa tehnologica, apa
de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.
Apa de racire poate proveni din fantani de adancime, temperatura ei se mentine intre 10-15
0
C
in tot timpul anului, sau apa de la turnurile de racire, cand se recircula avand temperatura in timpul
verii 25-30
0
C. Pentru evitarea formarii crustei, temperatura apei la iesire din aparate nu trebuie sa
depaseasca 50
0
C. Racirile u apa industriala se pot realiza pana la 35-40
0
C.
Apa ca agent de incalzire poate fi :
- apa calda cu temperatura pana la 90
0
C ;
- apa firbinte, sub presiune, pana la temperatura de 130-150
0
C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire, se
prefera apa dedurizata in scopul evitarii depunerilor de piatra.
3.5. 2.2. Aburul
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi : abur umed, abur saturat, abur
supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbinele cu contra presiune sau din
operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de condensare
mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura aburului saturat poate fi
reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se poate realiza direct, prin barbotare sau
indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la atingerea
temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este mic si apoi caldura
latenta prin condensare.
26
Aburul ca agent de incalzire este in general scump.
3.5. 2.3. Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele de energie cele mai folosite in industria chimica datorita
usurintei de transport la distante mari si la punctele de consum si randamentelor mari cu care poate fi
transformata in energie mecanica , termica sau luminoasa.
Energia electrica transformata in energie mecanica este utilizata la actionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje in industria chimica(pompe, ventilatoare,
reactoare cu agitare termica).
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind mai multe
tehnici:
- trecerea curentului prin rezistente electrice ;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii ;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica ;
- folosirea pierderilor dielectrice ;
- incalzirea prin arc electric.
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a temperaturii, posibilitatea generarii
caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum mic, realizarea unei
incalziri directe, fara impurificarea mediului.
3.5.2.4. Aerul comprimat
In industria chimica, aerul comprimat poate fi utilizat in urmatoarele scopuri :
- ca purtator de energie (pentru actionarea aparatelor de masura si de reglare, in atelierul
mechanic, etc) ;
- pentru amestecare pneumatica ;
- ca materie prima tehnologica ;
- ca fluid inert pentru manipulari de produse, suflari necesitand o presiune de 4-5 at ;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare).
3.5.2.5. Gazele inerte
Se utilizeaza acolo unde, la manipularea unor materiale trebuie evitat contactul direct cu
aerul, sau ca fluid pentru suflarea instalatiei la opriri, porniri sau in caz de avarii. De asemenea,
gazelle inerte sunt utilizate in operatia de uscare a unor materiale, amestecare.
3.5.2.6. Solele de racier
Sunt solutii apoase de NaCl, CaCl
2
sau MgCl
2
la care se adauga inhibitori de coroziune
(Na
2
CO
3
, Mg(OH)
2
, CaCO
3
). Concentratia solelor se alege astfel incat punctul de inghet sa fie cu 5-
10
0
C inferior temperaturii minime din circuit. Circuitele cu sola permit raciri pana la -40
0
C.
27
In tabelul 3 se dau cantitatile de substante, in grame, ce trebuiesc adaugate la 100g apa pentru
a ontine o solutie ce nu ingheata pana la temperatura indicata.
Tabelul 3. Sole racitoare
Substanta/
Temperatura
g. substanta la 100g apa
-5 -10 -15 -20 -25 -30 -40 -50
NaCl 8.44 16.1 22.9 29.4 23.8 - - -
MgCl
2
7.66 13.4 17.7 21.1 - 25.9 - -
CaCl
2
9.67 16.6 21.9 26.3 29.9 33.3 38.8 43.8
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
3.5. 2.7. Caracteristicile solutiei de NaOH
Solutiile de NaOH sunt baze puternice, reactioneaza usor cu anhidridele acide, cu acizii
organici si minerali, formand saruri de Na.
NaOH reactioneaza cu Al, Zn, Sn, degajand H2, gaz care poate provoca si explozii.
NaOH reactioneaza violent cu tesuturile vii, distrugand peptidele, proteinele si saponificand
grasimile.
Solutia de NaOH se obtine prin dizolvare, amestecare sau prin diluare.
Lesiile din soda caustica fac parte din categoria lichide corozive. Agresivitatea lor depinde de
temparatura lor, concentratia in hidroxid, impuritati insotitoare, in speta HCl.
[Szep Alexandru, Bandrabur F. Elecroliza solutiilor de NaCl prin procedeul cu membrana
schimbatoare de ioni Ed. Cerni, Iasi,1998]
Capitolul 4. Dimensionarea tehnologica a utilajelor
4.1. Tipuri de utilaje. Alegere, descriere
4.1.1 Alegerea tipului de coloana
Utilajele de absorbtie pot fi clasificate dupa principiul de functionare, in patru categorii:
- absorbere de suprafata;
- absorbere cu pulverizare;
28
- absorbere cu barbotare;
- absorbere cu pelicula sau fila.
In scopul realizarii unei eficacitati ridicate, absorberele trebuie sa satisfaca o serie de conditii:
- sa ofere o suprafata de contact mare prin dispersarea unei faze in cealalta;
- sa asigure contactarea fazelor in contracurent pentru o separare cat mai avansata;
- viteza celor doua faze sa fie mare;
- caderea de presiune la curgerea fazelor prin utilaj sa fie mica;
- sa asigure evacuarea caldurii atunci cand absorbtia este insotita de efecte termice ridicate;
- sa realizeze un grad deseparare mare pentru solutii;
- sa evite obturarea sectiunii de curgere atunci cand fazele contin impuritati mecanice sau
apare tendinta cristalizarii unui component din faza lichida;
- sa prezinte o siguranta in functionare, un cost redus al investitiei, intretinerii si exploatarii
utilajului;
- materialul din care e confectionat utilajul sa aiba o buna rezistenta la coroziune.
a) Absorbere de suprafata se concretizeaza sub forma turilelor, vaselor Callarius si a
serpentinelor. Sunt confectionate din materiale rezistente la coroziune, respectiv din gresie,
ceramica, grafit, cuart. Aceste absorbere au o suprafata de contact mica fapt pentru care eficacitatea
lor este scazuta. Din acest motiv sunt utilizate numai pentru gaze usor solubile.
b) Absorbere cu pulverizare
Din aceasta categorie de utilaje fac parte coloanele cu stropire, absorberele cu diacuri,
absorberele mecanice cu trunchiuri de con si absorberele ci strat flidizat trifazic. Suprafata de contact
intre faze este generata prin dispersia fazei lichide sub forma de picaturi in masa fazei gazoase si este
data de suprafata tuturor picaturilor existente la un moment dat. Cu cat finetea picaturilor si finetea
gazului sunt mai mari cu atat eficacitatea acestor gaze este mai mare.
c) Absorbere cu barbotare
Aceste coloane sunt de regula sub forma de coloana preavazute in interior cu mai multe
talere cu clopotei, valve sau talere perforate. Functionarea coloanelor de absorbtie se bazeaza pe
dispersia fazei gazoase sub forma de bule in stratturile de absorbant existente pe talere. In figura
4.1.1 este reprezentata schematic o coloana de absorbtie cu talere perforate.
Desen fig 4.1.1. Coloana de absorbtie cu talere perforate
29
Faza lichida (absorbantul) intra in coloana pe la partea superioara pe primul taler si curge
prin cadere libera din taler in taler prin tuburile deversoare existente pe fiecare taler pana la baza
coloanei. Faza gazoasa intra pe la partea inferioara si trece prin orificiile talerelor, barboteaza in
stratul de lichid de pe fiecare taler, si, iese prin racordul aflat la varful coloanei. Transferul de masa
are loc numai in straturile de lichid de pe taler.
d) Absorbere cu pelicula
in cazul acestor utilaje, absorbantul curge sub forma de film subtire prin fascicule de tevi sau
straturi cu umplutura, in contracurent cu faza gazoasa. Din aceasta categorie de utilaje fac parte
coloanele cu umplutura si utilajele tip schimbator decaldura cu fascicul de tevi. Coloanele cu
umpultura se utilizeazacelmai frecvent la absorbtie.
Coloana cu umplutura fig, 4.1.2 este constituita dintr-un corp cilindric vertical, gratare care
au rolul de a sustine straturile de umplutura, dispozitive pentru distributia absorbantului si
dispozitive pentru redistribuirea absorbantului.
Desen fig 4.1.2 Coloana cu umplutura
30
Faza lichida este distribuita la varful coloanei printr-un dispozitiv dedistribuite si curge sub
forma de film subtire pe suprafata umpluturii in sens descendent, iar la iesirea din fiecare strat de
umputura este redistribuita. In contracurent cu absorbantul, prin golurile straturilor de umplutura
circula faza gazoasa. Contactul dintre faze fiind continuu, concentratia solutului variaza continuu pe
inaltimea coloanei.
Dintre aparatele pentru absorbtie cea mai larga utilizare in practica o au coloanele cu
umplutura si cele cu talere. Aceste coloane difera prin modul de contactare diferential sau in trepte a
fazelor lichida si gazoasa.
Alegerea coloanelor cu talere sau cu umplutura depinde de mai multi factori care au for
grupati in: caracteristici contructive, factori hidrodinamici si caracteristicile fazelor participante.
In tabelul 4.1.1 sunt prezentate I functie de acesti factori conditiile in care se pot utiliza
coloanele cu umplutura sau cu talere. Prin urmare tabelul 4.1.1 permite alegerea tipului de coloana
care este indicata pentru un anumit scop.
Tabelul 4.1.1. Alegerea tipului contructiv de coloana in functie de caracteristicile
constructive, hidrodinamice si de natura sistemului.
Caracteristic
ile
sistemului Conditii in care se recomanda
utilizarea coloanelor cu
umplutura
Conditii in care se
recomanda
utilizarea
coloanelor cu talere
Caracteristici
contructive
a.Dimensiuni
principale
Spatiul este limitat pe inaltime
(o coloana cu umplutura
necesita o inaltime mai mica
comparativ cu o coloana cu
talere echivalenta)
Spatiul este limitat
pe orizontala
(coloanele cu talere
necesita un diametru
mai mic decat
coloanele cu
umplutura
echivalente)
b.Conexiuni
laterale
Nu necesita scoaterea sau
introducerea intremediara a unui
lichid sau gaz (la coloanele cu
umplutura aceasta operatie este
dificila necesitand dispozitive
suplimentare pentru colectarea
si redistribuirea fazelor)
Este necesara
scoaterea sau
intoducerea
intermediara a unui
lichid sau gaz (la
coloanele cu taler pe
fiecare taler exista o
anumita cantitate de
lichid iar gazele
ocupa spatiul dintre
talere)
c. curatirea
coloanei
Curatirea coloanei trebuie
efectuata foarte rar (curatirea
coloanelor cu umplutura se face
numai in perioada reviziilor
anuale si consta in scoaterea
umpluturii, sortarea si apoi
Curatirea coloanei
trebuie efectuata
periodic (coloanele
cu talere sunt
prevazute cu guri de
viziitare care permit
31
spalarea acesteia) curatarea fara
demontarea
elementelor
interioare)
d. costul
coloanei
Pentru diametru pana la 0,75
(deoarece la diametre mai mari
coloanele cu umplutura necesita
elemente interioare complexe)
Pentru diametre mai
mari de 1,25
Factori
hidrodinamici
a. debitele celor
doua fluide
Debite de lichid si gaz nu
preamari (faza lichidase
deplaseaza sub forma unor filme
subtiri si firisoare inguste pe
suprafata corpurilor de umplere,
la debite de lichid foarte mici
distributia lichidului este
defectoasa si in acest caz se
prefera coloanele cu talere,
ladebite foarte mari are loc
inecarea coloanei). La marirea
debitului de gaz creste cantitatea
de lichid retinuta fapt care duce
la micsorarea sectiunii libere de
trecere a lichidului.
Debite variabile de
lichid sau de gaz
(lichidul se
disperseaza in masa
compacta; permit
variatii mari ale
debitelor de lichid
sau de gaz )
b. caderea de
presiune
Caderi de presiune mici (in
operatiile efctuate sub vid unde
se impune o cadere de presiune
mica se utilizeaza coloane cu
umplutura)
Caderi de presiune
mari
c. viteza de
curgere a
fluidelor
Viteze mici la curgerea fazei
gazoase si lichide(in coloanele
cu umplutura faza gazoasa
segase4ste in miscare tubulenta
rezultand un bun transferde
masa cand determinant e viteza
este transferul defaza gazoasa)
Viteze mici la
curgerea celor doua
faze (la coloanele cu
talere faza lichida se
gaseste in miscare
tubulenta favorizand
sistemele in care
viteza transferului de
masa este
determinata de
rezistenta fazei
lichide)
d. eficacitatea Valori ale eficacitatii in limite
largi (pentru coloane cu
umplutura cu diametre peste 1,5
m eficacitatea tinde sa scada ca
urmare a unei distributii
neuniforme a lichidului sau a
Valori ale eficacitatii
in limite largi
(asigurarea unei
eficacitati impune, in
cazul coloanelor cu
talere, o curgere a
32
gazului pe suprafata transversala
a coloanei)
fazei lichide pe
talere incat sa evite
formarea zolnelor
moarte sau a
canalelor
preferentiale)
e. functionarea
discontinua
La capacitati mici si temperaturi
apropiate de cea a mediului
ambiant (la temperaturi maimari
sau mai mici decat cea a
mediului ambiant, dilatarea si
contractia repetata a coloanei
poate duce la sfaramarea
corpurilor de umplere)
La capacitati si
temperaturi in limite
largi (talerele sunt
confectionate din
acelasi material cu
peretii coloanei sau
sunt proiectate in asa
fel incat dilatarea sa
nu produca
distrugerea acestora)
f. capacitatea de
productie
Pentru capacitati mici si medii
de productie (coloanele cu
umplutura cu diametrea mari au
masa foarte mare si prezinta
probleme deosebite la realizarea
unei distributii uniforme a celor
doua faze)
Pentru capacitati
mari de productie (la
diametre mai mici de
400 mm coloanele
cu talere sunt greu
de contruit; la
diametre mari
coloanele cu talere
sunt mai ieftine
decat cele
echivalente cu
umplutura)
Caracteristicil
e fazelor
participante
a. sisteme
corozive
Sisteme cu grad inalt de
coroziune (este mai usor si mai
ieftin sase contruiasca o coloana
cu umplutura din materiale
rezistente la coroziune decat o
coloana cu talere)
Sisteme fara actiune
coroziva (contruirea
unei coloane cu
talere rezistente la
coroziune presupune
cun cost foarte
ridicat)
b. sisteme care
spumeaza
Sisteme ce prezinta spumare
puternica (la coloanele cu
umplutura, pentru sisteme cu
spumare posibilitatea formarii
spumei este redusa deoarece
cantitatea de gaz care
barboteaza prin lichidul din
golurile stratului este foarte
mica)
Sisteme fara
spumare (in cazul
coloanelor cu talere,
un sistem care
spumeaza, datorita
barbotarii gazului in
lichid se formeaza pe
talere o emulsie fina
gaz-lichid formata
din picaturi de lichid
si spuma care va
33
determina o
uniformizare a
concentratiei in
coloana si prin
urmare o scadere a
eficacitatii)
c. sisteme care
contin solide sau
slamuri
Sisteme care nu contin solide
sau slamuri (la coloanele cu
umplutura solidul din suspensie
sau slamul se poate acumula in
golurile umpluturii reducand
sectiunea de curgere a celor
doua faze, conducand in final la
inecarea coloanei)
Sisteme care contin
solide sau slamuri in
concentratie mare
(sectiunea de curgere
a absorbantului la
coloanele cu talere
este mare permitand
trecerea suspensiilor
sau a slamurilor )
d.sisteme
termolabile
Sisteme stabile din punc de
vedere termic
Sisteme care nu
prezinta stabilitate
din punct de vedere
termic
e. Sisteme
vascoase
Sisteme cu vascozitate mare (in
cazul coloanelor cu umplutura
se recomanda utilizarea unor
corpuri de umplere cu
dimensiuni mari )
Sisteme cu
vascozitate mica
(bulele de gaz care
rezulta de pe talerul
inferior formeaza
canalele
preferentiale in
stratul de lichid
ducand la un contact
limitat intre faze care
va determina o
eficacitate scazuta a
coloanei cu talere)
f. sisteme cu
degajari de
caldura
Sisteme cu degajari neinsemnate
de caldura la absorbtie
(dacaefectul termic al procesului
este mare la coloanele cu
umputura se monteaza
dispozitive pentru colectarea si
redistribuire)
Sisteme cu degajari
mari de caldura la
absorbtie (in cazul
coloanelor cu talere
semonteaza
serpentine de racire
pe ta;ere care
favorizeaza
absorbtia)
In final se alege coloana cu umplutura.
4.1.2. Alegerea umputurii pentru coloana
34
Umpluturile utilizate pentru coloane se pot imparti in trei categorii:
- corpuri de umplere de forma neregulata;
- corpuri de umplere de forma definita;
- gratare.
Pentru a fi eficiente, umpluturile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa prezinte o
suprafata mare raportata la unitatea de volum, sa realizeze o distributie uniforma a fazei gazoase
printre golurile umpluturii, sa prezinte o rezistenta mica la curgerea fazelor, sa realizeze o
amestecare buna a celor doua faze, sa prezinte o rezistenta mecanica si chimica corespunzatoare, sa
fie ieftine si usor de procurat.
Corpurile de umplere de forma neregulata sunt in general foarte rar intrebuintate deoarece
corpurile au dimensiuni diferite si pentru a obtine o marime cat mai uniforma este necesara o sortare
cu atentie.
Corpurile de umplere de forma definita sunt cele mai raspandite umpluturi in cadrul
industriei chimice si se concretizeaza in inele Raschig, sei Berl, inele Pall, sei Intalor, etc. Sunt
confectionate din materiale ceramice, plastice, tabla de diferite calitati, carborund, etc. In tabelul
4.1.2 sunt date principalele caracteristici ale catorva corpuri de umplere.
Tabelul 4.1.2. caracteristicile principale ale catorva corpuri de umplere.
Tipul
umpluturii
Materialul Dimensiuni
(mm)
Suprafata
specifica
(m
2
/m
3
)
Volumul
liber (m
3
/m
3
)
Densitatea
(kg/m
3
)
Inele
Rasching
(aranjate
ordonat)
ceramica 50x50x50
80x80x8
100x100x10
110
80
60
0,74
0,72
0,72
650
670
670
Inele
Rasching (in
gramada)
ceramica 10x10x1,5
15x15x2
25x25x3
35x35x4
50x50x5
440
330
200
140
90
0,7
0,71
0,74
0,77
0,79
700
690
530
530
520
otel 8x8x0,3
10x10x0,3
15x15x0,3
25x25x0,4
630
500
350
220
0,9
0,88
0,9
0,9
750
900
660
640
Sei Berl (in
gramada)
ceramica 12,5
25
35
460
260
165
0,68
0,69
0,70
720
670
670
Inele Pall (in
gramada)
ceramica 25x25x3
35x35x4
50x50x5
60x60x6
220
165
120
96
0,74
0,76
0,78
0,79
610
540
520
520
35
otel 15x15x0,4
25x25x0,6
35x35x0,8
50x50x1
380
235
170
108
0,9
0,9
0,9
0,9
525
490
455
425
Sei Intalox
(in gramada)
ceramica 18
25
38
50
335
255
166
120
0,72
0,74
0,76
0,79
640
610
580
530
Corpurile de umplere pot fi asezate in mod regulatin coloana sau turnate. La umpluturile
asezate in vrac distributia lichidului depinde de forma si marimea corpurilor de umplere, diametrul
coloanei, inaltimea stratului si distributia initiala. Umpluturile dmici duc laformarea unor pungi de
lichid datorita capilare ce apar lapunctele de contact dintre corpuri ceea ce determina micsorarea
suprafetei udata a umpluturii si prin urmare scaderea eficacitatii coloanei.
In scopul realizarii unei bune distributii a lichidului in sectiunea transversalaa stratului de
umplutura se recomanda ca diametrul nominal al corpurilor de umplere sa fie de cel putin 8 ori
maimic decat diametrul coloanei.
Evitarea formarii canalelor se realizeaza prin turnarea uniforma a umpluturii in strat,
distributia uniforma a fazei lichide, impartirea umpluturii in mai multe straturi intre care se interpun
dispozitive interioare pentru redistribuirea lichidului .
Gratarele se contruiesc din lemn, materiale ceramice, metalice, plastice in forma simpla ca
bare paralele sau forme complexe care permit dirijarea celor doua fluide. In timp ce gratrele simple
se demonteaza usor, realizeaza o caderede presiune mica, nu se infunda cand lichidul contine
particule solide in suspensie, gratarele complexe asigura o umezire aproape completa a umpluturii
preintampina aparitia unor curgeri preferentiale si a pungilor de lichid.
Gratarele se monteaza in coloane de suprapunere. O larga utilizare si-au gasit in ultimul timp
gratarele Koch-Sulzer, Glitsch, Spraypack, Stedman.
Se alege ca material de umplutura inele ceramice raschig cu diametrul 25x25x3.
4.1.3 Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura
Dispozitivele interioare care se utilizeaza in cazul coloanelor cu umplutura sunt gratarele de
sustinere a umpluturii, distribuitoarele si redistribuitoarele pentru faza lichida.
4.1.3.1. Gratarele de sustinere
Dintre cele mai vechi si mai simple gratare de sustinere a umpluturii sunt placile perforate
care isi mai gasesc si astazi o larga utilizare in special cand se lucreaza cu debite mici de lichid si
gaze. Sectiunea libera pentru trecerea celor doua faze este maimica decat in stratul cu umplutura fapt
care determina in cazul unor debite mari de lichid si de gaz o cadere mare de presiune si o reducere a
eficacitatii coloanei. Un astfel de gratar utilizat este cel prezentat in figura 4.1.3.
36
Fig 4.3 Gratar de sustine a umpluturii
Acest gratar este confectionat din mai multe platbande fixate prin sudura de o placa de baza,
distanta dintre platbade fiind astfel aleasa incat sectiunea libera a gratarului sa fie egala sau maimare
decat cea a umpluturii. Pentru a nu permite caderea umpluturii printre platbande acestea se acopera
cu cateva straturi de corpuri de umplere cu dimensiuni mai mari sau se acopera cu o sita metalica. In
locul platbandelor se pot utiliza bare sin metal sau placi din gresie daca mediul este coroziv.
Literatura indica si alte tipuri de gratare suport cum suntcele formate din maimulte grinzi din tabla
perforata cu orificii de forma alungita sunt fixate pe o placa de baza de asemenea perforata.
Sectiunea libera de trecere a fazelor este maimare de 85%.
4.1.3.2. Distribuitoare pentru faza lichida
Distribuitoarele pentru lichid au rolul de a asigura o repartizare uniforma a absorbantului pe
intreaga suprafata transversala a coloanei. Realizarea unei distributii uniforme a lichidului determina
o eficacitate ridicata a coloanei de absorbtie cu umplutura.
Distribuitoarele tip dus se confectioneaza dintr-o teava centrala cu alimentare prevazuta cu
ramificatii din mai multe inele cooncentrice din teava sau dintr-o teava cu duza la un capat si
deflector.
Aceste distribuitoare sunt recomandate cand presiunea lichidului este mai mare si cand
absorbantul este lipsit de impuritati mecanice. Debitul specific de absorbant este de 25 m
3
/m
2
.h si
presiune necesara este de 0,35-1,40 N/cm
2
.
Distribuitoarele tip taler sunt formate dintr-o placa cu diametrul de 250-1800 mm prevazuta
cu orificii circulare in care se fixeaza tevi de distribuitie avand diametre cuprinse intre 25 si 50 mm.
Pentru coloanele cu diametru de peste 2 m se pot utiliza dispozitive sub forma unor placi
plane perforate cu gauri de diametre 5-6 mm si care sunt inconjurate de un contur crenelat avand
rolulo unui deversor.
In figura 4.1.4 este prezentat un dispozitiv de distributie cu jgeaburi care este format dintr-un
anumit numar de jgeaburi prrevazute cu creneluri in forma de v pe peretii laterali. Sunt recomandate
pentru coloane cu diametre marii si pot realiza distributia uniforma a unor debite specifice de 5-120
m
3
/m
2
.h.
Distribuitoarele cu preaplinuri, se utilizeaza la coloane cu diametre mici. Ele sunt formate
sintr-o placa suport prevazuta cu orificii in care se fixeaza tevi cu un decupaj in forma de V.
4.1.3.3. Redistribuitoare pentru faza lichida
37
Necesitatea utilizarii mai multor straturi de umplutura intr-o coloana determina folosirea unor
dispozitive pentru redistribuirea lichidului. Pentru redistribuirea absorbantului pot fi utilizate
dispozitivele de distributie speciale cunoscute sub denumirea de redistribuitoare.
Astfel de dispozitive de redistribuire a lichidului consta din doua placi suprapuse care
indeplinesc rolul de suport, redistribuitor, alimentare si evacuare a fazelor. Plaa superioara este
identica cu gratarul de sustinere , iar placa inferioara este prevazuta cu orificii cu diametrul de 3-5
mm si orificii cu diametrul de 3-10 cm in care se fixeaza tevi. Dispozitivul areinaltimea totala egala
cu 350 mm.
Conurile de distributie suntcele mai simple dispozitive pentru redistribuirea fazei lichide
care dirijeaza lichidul ce se scurge pe corpul interior al utilajului catre axul acestuia. Aceste
dispozitive se aseaza unul fata de altul la distanta de (1,6-2) din diametrul coloanei si prezinta ca
dezavantaj principal micsorarea sectiunii coloanei.
Conurile cu gauri stantate sunt mai complicate din punct devedere contructiv, dar asigura o
ingustare mai redusa a sectiunii aparatului.
Un alt dispozitiv pentru redistribuire foarte simplu consta dintr-un buzunar ingust fixat de
mantaua utilajului de la care pleaca radial inclinat trei sau mai multe tevi. Prin tevi lichidul adunat in
buzunarul dispozitivului se scurge spre axul utilajului.
4.1.4. Materiale de constructie pentru coloane
Corpul cilindric al coloanelor cu talere sau umplutura se construiesc din otel-carbon, fonta,
oteluri speciale aliate cu Cr, Ni si Mo, oteluri emailat, oteluri metalizate sau captusite cu materiale
rezistente la actiunea coroziva a celor faze care participa la absorbtie.
Elementele interioare ale coloanelor cu umplutura si cu talera sunt confectionate din materiale
specificate anterior. In cazul coloanelor cu umplutura, daca substantele cu care se lucreaza sunt
puternic corozive, corpul acestorutilaje se captuseste in interior cu o caramida antiacida sau se
torcreteaza cu chit antiacid. Alegeraea materialelor necesare pentru corpul si elementele interioare
ale absorberului se face in functie de natura substantelor vehiculate prin coloana si actiunea lor
coroziva.
In continuare se prezinta detaliat modul de alegere al materialelor de constructie pentru diferite
utilaje precum si tipuri de materiale indicate.
Materialul cel mai des folosit in industria chimica este tabla din otel. In functie de compozitia sa
chimica, tabla din otel poate fi: otel carbon, otel slab aliat si otel aliat.
- Tabla din otel carbon si otel aliat se utilizeaza frecvent in constructie utilajelor cu conditia ca
acestea sa nu contina fluide toxice, inflamabile, explozive fisuranta sub sarcina.
- Table din otel aliat se utilizeaza in cazul mediilor corozive si la temperaturi ridicate. Cea mai mare
parte a otelurilor sunt aliate cu Cr si Ni. In vederea prevenirii coroziunii intercristaline se stabilizeaza
cu titan si niobiu.
- Tablele placate constituie solutiea tehnica si economica convenabila pentru rezolvarea problemelor
legate de coroziune chimica. Se utilizeaza o combinatie de otel carbon sau slabaliat si un placaj de
otel anticoroziv inalt aliat. Grosimea placajului trebuie sa fie aproximativ 10 % din grosimea
stratului de baza.
- Fonta se utilizeaza pentru constructia recipientilor care lucreaza la presiuni interioare de calcul de
0,3 0,6 Mpa si presiuni exterioare de calcul 0,6 1,2 Mpa si diametre respectiv mai mici de 3000-
1000 mm. Fonta cu adaosuri de Cr, Ni, Si, sau Mo poate fi utilizatein medii corozive (acizi,
38
detergenti si alte medii corozive). Fonta cu Ni sau fonta austenitica este rezistenta la solutii alcaline
concentrate, acid sulfuric si alti acizi anorganici la temperaturi de pana la 850
o
C.
- Materiale metalice neferoase utilizate in constructia recipientilor, atatca materialul de baza cat si ca
material de protectie sunt: cuprul, aluminiul, nichelul, titanul, zirconiul, niobiul, molibdenul, etc.).
cuprul si aliajele lui este folosit ca material de constructie pentru utilaje in cazul mediilor corozive si
temperaturi mai mici de 250
o
C. Aluminiul se utilizeaza la temperaturi mai mici de 200
o
C pentru
medii puternic corozive (acid azotic concentrat). Nichelul, in stare pura sau aliat, poate fi utilizat la
topituri de alcalii.
- Materialele nemetalice pot fi anorganice si organice. Dintre cele anorganice fac parte: sticla, gresia,
portelanul, etc. Acestea se recomanda la temperaturi foarte inalte.
Materialele nemetalice organice folosite in constructia recipientilor fac parte din categoria
compusilor macromoleculari (policlorura de vinil, polietilena si polipropiplena). Acestea se pot
folosi in constructia recipientilor si ca protectii anticorozive. In tebelul 4.3. se indica compozitia
chimica a unor marci de oteluri inoxidabile conform normelor ISO (Organizatia internationala de
standardizare) si Euronorm (folosita in Germania), iar in tabelul 4.4. se indica corespondenta intre
marcile de oteluri inoxidabile din diverse tari.
Pentru alegerea corecta a unui otel inoxidabil sau orice alt material metalic se va tine seama de
urmatoarele elemente:
- proprietatile fizice, chimice si mecanice ale otelului;
- conditiile de lucru (temperatura, presiune);
- economicitatea realizarii produsului pentru a avea fiabilitatea ridicata.
In tabelul 4.5. se prezinta unele medii de lucru (concentratiile si temperatura) si calitatile de otel
recomandat. Aceste recomandari constituie doar repere de plecare pentru folosirea rationala a
otelurilor inoxidabile.
Tabelul 4.3.Oteluri inoxidabile conform normelor ISO si Euronorm
Clasa Marca
ISO
683/XIII
Euronorma
88-71
Compozitia chimica %
C Si Mn Mo Cr Ni
Martensitice
Feritice
1 X6Cr 13 0,08 1 1 - 11,5-
14
0,5
3 X12Cr 13 0,09-
0,15
1 1 - 11,5-
14
1
5 X30Cr 13 0,26-
0,35
1 1 - 12-14 1
7 X12Cr S13 0,08-
0,15
1 1,5 0,6 12-14 1
Feritice 8 X8Cr 12 0,1 1 1,5 - 16-18 0,5
8a X10 CrS17 0,120 1 1,5 0,6 16-18 0,5
9 - 0,1-0,2 1 1 - 16-18 0,5
9c X8CrMo 17 1 1 1 - 16-18 0,9-1,3
A-1b X105CrMo
17
0,95-
1,2
1 1 0,75 16-18 0,5
Austenitice 10 X3CrNi 18.0 0,03 1 2 - 17-19 9-12
11 X6rNi 18.0 0,07 1 2 - 17-19 8-11
39
12 X10Ni 18. 0,12 1 2 - 17-19 8-10
19 X3CrNiMo
17.12.2
0,03 1 2 2-2,5 16-
18,5
11-14
20 X6CrNiMo
17.12.2
0,07 1 2 2-2,5 16-
18,5
-
20 X6CrNiMo
17.13.3
0,07 1 2 2,5-3 16-
18,5
11,5-
14,5
25 - 0,07 1 2 3-4 17,5-
19,5
13-16
Tabelul 4.4. Oteluri recomandate pentru diverse medii
Mediu de lucru Marci de oteluri recomandate
Nr.
crt.
Denumire Concentratii
%
Temperatura
K
Pierderi din greutate 0,1 g/m
2
h sau
diminuarea grosimii 0,1 mm/an
1 Acetona 25 293 Toate marcile
2 Acid acetic 5 293 Toate impuritatile marcile cu exceptia -
martensitice cu 13% Cr
20 fierbere Z2CN17-12; Z8CNDT17-12;
X2CrNi18.10; X10CrNiMoTi18.10
80 fierbere Z2CND17.13; X2CrNiMo18.12
3 Acid carbonic
gaz umed
saturatie 293 Toate marcile
saturatie 293 Z2CN18-10; Z2CNT18-11; X2CrNi18-
10;X10CrNiMoTi18-10
4 Acid
clorhidric
solutie
1 293 Z2CND17-12; X2CrNiMO18-12;
Z8CNDT17-12; X10CrNiMoTi18.10;
Z10CrNiMoTi18.10
0,5 323 Z2CN17-12; Z8CNDT17-12;
Z2CrNi18.10; X10CrNiMoTi18.10
5 Acid azotic 1-65 293 Toate marcile
1-65 333 Z2CN18-10; X2CrNi18.9; Z6CNT18-
11; X10CrNiTi18.9
1-50 fiebere X2CrNi18.9; Z2CN18.10
6 Acid sulfuric 10-20 293 Z2CN18-10; X2CrNi18.9;
X10CrNiTi18.10
7 Acid sulfuric 25-100 323 Z2CNDU 17-16
0-4 323 Z2CND 17.12; X2CrNiMo18.10;
Z8CND17-12
98-100 293 Z2CND17.12; X2CrNiMo18.10
8 Alcool - 293 Toate marcile
- Fierbere Z2CN18.10; X2CrNi18.9;
Z10CNT18.11; X10CrNiTi18.10
9 Amoniac (gaz)
solutie
- 373 Toate marcile
T.C. 293-373 Toate marcile
10 Apa curata - - Toate marcile
40
11 Apa cu
impuritati
clorica
- - Z2CND17-13; Z2CrNiMo18.12
12 Azotat de
amoniu topit
T.C. T.T. Z2CN18-10; X2CrNi18.9; Z6CNT18-
11; X10CrNiTi18.9
13 Azotat de calciu T.C. T.T. Idem
14 Azotat de
potasiu
T.C. T.T. Idem
15 Azotat de sodiu T.C. T.T. Idem
16 Azotat de
amoniu
T.C. T.T. Idem
17 Benzina Toate marcile
18 Benzen Z2Cn18-10; X2CrNi18.9
19 Carbonat de
amoniu
T.C. T.T. Toate marcile
20 Carbonat de Mg T.C. T.T. Idem
21 Carbonat de K T.C. T.T. Idem
22 Cloroform - - Idem
23 Eter - - Idem
24 Metanol T.C. 293/fierbere Z6CN18-09; X5CrNi18.9; Z6CNT18.11;
X10CrNiTi18.9
25 Sulfat de Al T.C. 293 Z2CND17-12; X10CrNiTi18.9;
Z8CNDT17.12; X10CrNiMoTi18.10
T.C. fierbere Z2CNDU17-16
26 Sulfat de
amoniu
T.C. fierbere X2CrNiMo18.12
27 Sulfat de calciu T.C. T.T. Toate marcile
28 Sulfat de Mg T.C. T.T. Idem
29 Sulfat de K T.C. T.T. Idem
30 Sulfatde Na T.C. T.T. Idem
31 Tetraclorura de
C (uscata)
- 293-fierbere Idem
32 Vapori de apa - 373 Z2CBD17.13; X2crNiMo18.12
4.1.5 Probleme de coroziune
Materialele metalice, precum si cele nemetalice sufera in timpul exploatarii un proces
de degradare chimica sau electrochimica a mediului de lucru.
Coroziunea este un proces complex de distrugere a materialului datorita actiunii mediului
inconjurator prin procesele chimice si electrochimice ce se desfasoara la interfata metal-gaz, metal-
lichid, ce dau reactii eterogene.
Reactiile de coroziune pot fi clasificate in trei tipuri de procese si anume:
- coroziune cu degajare de hidrogen:
2Na + 2H
2
O 2NaOH + H
2
41
Zn + 2NaOH Na
2
ZnO
2
+ H
2
- coroziune cu reducere de oxigen:
2Fe + 2H
2
O + O
2
Fe(OH)
2
-coroziune cu reducere de ioni ferici:
Fe + Fe
2
(SO)
4
3FeSO
4
In general, reactiile catalitice sunt cu:
-reducerea ionilor de hidrogen:
2H
+
+ 2e- H
2
-reducerea ionilor de oxigen:
O
2+
+ 2H
2
O + 4e- 4OH
-
-reducerea ionilor ferici:
Fe
3+
+ e- Fe
2+
Coroziunea metalelor cu reducerea ionilor de hidrogen are loc in acizi neoxidanti si in
alcali.Metalele alcaline si magneziul se corodeaza cu reducerea ionilor de hidrogen si in medii
neutre. Se remarca faptul ca, in general, are loc corodarea metalelor cu reducerea ionilor de oxigen in
medii neutre.Acest tip de coroziune este important , deoarece in conditiile atmosferice , in contact cu
apa si cu solutiile sarurilor neutre, metalele se corodeaza cu degajarea ionilor de oxigen.In medii
acide si bazice este posibila este posibila reducerea catodica a oxigenului , dar principala reactie este
reducerea ionilor de hidrogen.
In industria chimica se intalnesc frecvent coroziuni prin reducerea ionilor ferici, datorita
contactului metalului cu solutia diverselor substante chimice.
Fenomenul de coroziune consta dintr-un schimb de ioni intre metal si mediu de lucru si orice
modificare a acestui schimb este foarte importanta.In timpul coroziunii, pe metal se stabilesteun
anumit potential a carui valoare se afla intre valorile standard ale potentialelor partiale de electrod.
Dplasarea celor doua potentiale de echilibru la potentialul de coroziune este o consecinta a
fenomenului polarizatiei proceselor de electrod , fenomene ce au loc instantaneu , odata cu aparitia
contactuluimetal- mediu de lucru.
Polarizatia este deplasarea potentialului de echilibru, la o noua valoare, sub actiunea trecerii
curentului electric propriu de coroziune , produs de reactiile electrochimice conjugate de electrod.
Polarizatia este o frana in dezvoltarea coroziunii si datorita ei dupa o perioada de atac, se formeaza ,
inconditii bine precizate, straturi subtiri de metal pur, de compusi chimici care protejeaza impotriva
atacului de lucru , adica are loc pasivizarea metalului.In cazul otelurilor inoxidabile intereseaza
pasivitatea elementelor componente fier, nichel, crom.
4.1.5.1 Factori care influenteaza viteza proceselor de coroziune
O cauza frecventa de intensificare a distrugerii prin coroziune a utilajelor care vin in contact
cu solutii de electroliti o constitue efectul galvanic ce apare la imbinarea a doua piese confectionate
din doua materiale de metale diferite. De exemplu la contactul dintre cupru si fier , cuprul este
protejat in dauna fierului care este mai intens corodat. Fierul trece in solutie sub forma de ioni
(Fe+), iar procesul coroziv respectiv este cunoscut sub denumirea de coroziune de contact.
Oxigenul constitue cel mai comun factor care intensifica coroziunea , mai ales in medii cu
pH cuprins intre 6 si 8.
Viteza fluidelor vehiculate ca si gradul in care ele transporta suspensii abrazive.In acest scop,
poate fi amintit efectul cavitatiei, fenomen care apare la viteze mari ale fluidelor.
42
Coroziunea de tip punctiform care este mai grava la otelurile inoxidabile. In acest tip de
coroziune apar gauri de diametre mai mari sau foarte mici, in vreme ce restul suprafetei este
cvaracterizat prin viteze mici, prin greutati mari la depistarea in timp si prin pagube foarte mari. Se
poate diminua sau elimina acest tip de coroziune printr-un mod corespunzator de finisare a
suprafetei.
Un alt factor care agraveaza procesele de coroziune este legat de fenomenele de coroziune
sub tensiune(o solicitare mecanica actioneaza simultan cu una chimica sau electrochimica).
Solicitarile mecanice sunt, in general, tensiuni reziduale provenite de la prelucrarea la rece,
tratamente termice si sudura, sau apar in cursul exploatarii din cauze externe.
Coroziunea la oboseala este un caz particular a acestui tip(nu este prezent nici un agent
coroziv) si se datoreste unor tensiuni aparute periodic(ciclic).
Aparitia coroziunii sub tensiune este de obicei legata si de sectiunea combinata a unui reactiv
asupra unui anumit material metalic (de exemplu solutii de NH4OH sau NaOH, in cazul otelului
carbon sau solutii de cloruri, solutii de acid azotic sau sulfuric, in cazul otelurilor inoxidabile
austenitice).
Cresterea temperaturii constituie un element de agravare a coroziunii sub tensiune.
Punctele de fisurare ale coroziunii sub tensiune le constituie defectele de structura
metalografica precum si dislocarile datorita unor solicitari mecanice. Influenta atomilor din defectele
respective, precum si agresivitatea mediului sunt factori determinanti pentru modul de desfasurare a
procesului coroziv.
La aluminiu, cupru, oteluri-carbon si oteluri inoxidabile feritice apar procese corozive
intergranulare, in care zonele anodice sunt amplasate la marginea cristalelor structurii metalice. La
aliajele slab aliate, o alta forma de coroziune structurala o constituie fragilizarea la hidrogen.
La unele oteluri inoxidabile apar procese corozive intergranulare in solutii apoase care contin
ioni hidroxil sau de clor in unele cazuri aparand in lipsa tensiunilor mecanice.
La otelurile inoxidabile austenitice acest tip de coroziune apare in medii alcaline (solutii sau
vapori contaminati) sub forma de rupturi inter sau transcristaline, la temperaturi si timp de exploatare
diferite.
Sub tensiuni, apar frecvent procese de coroziune transgranulara la otelurile austenitice mai
ales cand mediile din exploatare contin cloruri. Unele adaosuri (Mo sau Ti) maresc sensibilitatea la
acest tip de coroziune. In aceste medii cu ioni clor s-au observat debutul unui proces coroziv
punctiform si dezvoltarea lui, in continuare, pe calea clasica a coroziunii sub tensiune.
- Defecte de proiectare, de executie sau de exploatare (fante, interstitii, depuneri, etc) datorita
unor posibile schimbari ale conditiilor (de exemplu concentratia diferentiala in oxigen sau de ioni a
mediului, prezenta unor piese realizate din alt material etc) accentueaza actiunea si dezvoltarea
proceselor corozive.
- Parametrii unor procese chimice care influenteaza aparitia si desfasurarea proceselor
corozive care se intalnesc intr-o anumita instalatie chimica sunt: concentratia unor substante care
intra in compozitia mediului, impuritatile, temperatura, ph-ul, gradul de aerare, viteza cu care circula
fluidul, inhibitorii, modul si ritmicitatea cu care se efectueaza pornirea si oprirea instalatiei
respective.
Temperatura mediului agresiv mareste viteza de coroziune in mod exponentiel. La unele
schimbatoare de caldura la care se ating temperaturi de 100oC, evaporarea apei din porii stratului de
rugina agraveaza si mai mult efectul coroziv. La fel de grava este aparitia unor condensate agresive
la utilajele in care are loc un transfer de caldura.
43
Prezenta oxigenului (introdus de pompe si neetanseitati) este un pericol care poate fi
diminuat fie printr-o proiectare, un montaj si o intretinere mai ingrilita, fie prin introducerea unui
inhibitor.
Umiditatea, mai des in cazul in care produsele in stare anhidra nu sunt agresive este
daunatoare.
Proiectarea trebuie facuta corespunzator pentru a evita aparitia umiditatii.
Impuritatile pot avea actiune buna intr-un mediu coroziv (de exemplu: inhibitorii) dar pot
avea si actiune daunatoare (de exemplu prezenta ionilor de Cl- care dauneaza starii pasive a unor
suprafete metalice sau a ionilor CN- care dau complecsi cu metalele ca aurul si argintul).
Produsele de coroziune, cu exceptia cazului cand apar sub forma de filme continui si
compacte, impiedicand accesul agentilor corozivi, accelereaza produsele de coroziune. Curatirea
necorespunzatoare a utilajelor poate conduce la coroziuni de tiplocalozat. Trebuie evitata, de
asemenea, aparitia unor produsi de coroziune in suspensii in lichide (favorizanti ai proceselor
corozive localizate).
Microorganismele generatoare de procese biocorozive sunt alti factori de intensificare sau
aparitie a fenomenelor corozive.
Factorii geometrici sunt o alta categorie care influenteaza procesele corozive. Evitarea
aparitiei unor locuri in care sa se inregistreze colectarea unor cantitati de lichide stagnante si aparitia
unor fante sunt rezolvari impuse proiectantului.
Atmosferele industriale sunt poluate cu gaze, vapori si aerosoli purtati de curenti de aer. Din
punct de vedere chimic, acesti poluanti pot fi acizi, baze, saruri sau solventi organici.
Cunoasterea gradului gradului de poluare a unei atmosfere industriale inseamna cunoasterea :
compozitiei chimice, a proportiei si a agresivitatii poluantilor. Atunci cand poluantii sunt solizi ,
trebuie cunoscuta dimensiunea particulelor, forma si densitatea lor. Temperatura inregistrata in
timpul exploatarii ca si umiditatea relativa trebuie bine cunoscute.
Trebuie subliniat faptul ca, in afara pagubelor materiale, coroziunea are si consecinte sociale
care conduc si la pagube. Se pot aminti astfel consecintele referitoare la dezastre (incendii, explozii,
degajari nocive, distrugeri de cladiri ), la sanatate, degradarea esteticii instalatiilor, cladirilor si a
peisajului inconjurator.
4.1.5.2 Scopul si mijloacele de combatere a coroziunii
In combaterea coroziunii, in industria chimica, se urmareste sa se creeze o uniformitate a
suprafetei care se apara, sa se realizeze o polarizare a cuplurilor de coroziune posibile sa apara, sa se
ascunda metalul, printr-un strat deoxizi sau un material oarecare avand anumite caracteristici fizico-
chimice, sa se diminueze agresivitatea unui anumit mediu, prin introducerea unor inhibitori sau prin
modificarea procesului tehnologic si sa se diminueze efectele agresive ale unui anumit mediu prin
modificarea unor profile sau imbinari. Se urmareste, de asemenea, sa se mareasca durata in
exploatarea utilajelor si sa se diminueze riscurile de a fi impurificate semifabricatele si produsele.
Posibilitatile de combatere a coroziunii pot fi active sau pasive. In tabelul 4.5 sunt prezentate
exemple si se dau precizarile necesare.
Tabel 4.5. Metode de combatere si reducere a proceselor corozive
Tipul Procedeul Exemple Avantaje Dezavantaje
Activ (se
actioneaza
nemijlocit
Alegerea unui
material de
constructie
Durata foarte mare,
in exploatare,
impurificari
Investitie mare,
uneori, materialul
este deficitar.
44
asupra
proscesului
coroziv)
foarte rezistent. excluse, opriri rare
ale procesului
tehnologic,
cheltuieli de
intretinere.
Excluderea
printr-o
proiectare
competenta, a
profilelor,
pieselor sau
imbinarilor
favorizante
pentru aparitia
proceselor
corozive.
Eliminarea
aparitiei unor
fante la unele
imbinari.
Idem
Interventia in
procesul
tehnologic
pentru
eliminarea unor
medii corozive.
Degazarea apei de
alimentarea
racitoarelor.
Ieftinirea investitiei,
duratamarita in
exploatare,
micsorarea
pericolului
impurificarii
produselor si a
necesitatii
introducerii unor
purificari
suplimentare.
Uneori cheltuieli
mai mari necesare
pentru cercetare.
Introducerea in
medii corozive a
unor inhibitori.
Ieftinirea investitiei,
durata in exploatare
marita.
Uneori sunt
necesare faze de
purificare
suplimentare.
Reglarea
procesului
electrochimic
prin modificarea
potentialului.
Protectia catodica
sau anodica.
Cheltuieli aferente
intretinerii,
inlocuirilor,
controlului si opririi
instalatiei scad.
Investitia se
mareste.
Pasiv (se
introduc
unele unele
acoperiri
metalice sau
nemetalice)
Captusiri,
peliculizari sau
acoperiri
metalice.
Captusiri
mecanice prin
laminare la cald
sau rece, presare,
topire, etc.
Idem Idem
Depuneri
electrolitice din
soltuii apoase sau
topituri ale unor
saruri ale
Idem Idem
45
metalelor.
Depuneri chimice
din solutii sau
topituri ale unor
metale.
Idem Idem
Depuneri prin
imersie in metale
topite (cositorirea
si zincarea la cald)
Idem Idem
Incarcare cu
sudura.
Idem Idem
Acoperire locala
cu metal topit
(plumbuire
omogena).
Idem Idem
Captusiri,
peliculizari sau
acoperiri
nemetalice
Captuseli cu
caramizi sau placi
ceramice
antiacide.
Idem Idem
Scliviseli cu
cimenturi
rezistente la medii
agresive.
Idem Idem
Emailari Idem Aplicabilitate
limitata.
Acoperiri cu
materiale
ceramice
rezistente la
temperaturi mari.
Oxidare chimica
(brunari, eloxari.
pasivari, etc.)
Eficacitate si
aplicabilitate
limitata.
Cromalari
Captusiri,
peliculizari sau
acoperiri
organice cu
materiale
termoplastice
sau termorigide
Captusiri cu rasini
fenolice.
Nerezistente la
medii alcaline si
socuri mecanice.
Captusiri cu folii
de materiale
termoplastice.
Limita a
temperaturii
maxime de regim la
care pot fi folosite,
utilajele devin mai
grele.
Cauciucari de
diferite tipuri.
Idem
Acoperiri
46
sinterizate cu
pulberi organice
de sinteza
(termorigide sau
termoplastice) si
naturale prin
pulverizare.
Idem
Acoperiri cu
materiale
dizolvate in
solventi care,
dupa aplicare se
intaresc, prin
eliminarea
solventilor.
Refacere periodica
4.2. Bilan de materiale pentru absorbie
Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze, gazoasa respectiv lichida care sunt
constituite din unul sau mai multi componenti. Pentru simplificarea bilantului de materiale in cele ce
urmeaza se considera faza gazoasa formata din componentii A si B, A fiind solutul si B inertul, iar
faza lichida din componentul A provenit din faza gazoasa si C fiind absorbantul.
Date de echilibru :
x-concentraia HCl n lichid ;
y-concentraia HCl n gaz ;

Fracii molare :
, X Y

A
moliHCl
x
moli HCl moli apa

+
A
moliHCl
y
moli HCl moli aer

+
Rapoarte molare: A
moli HCl
x
moli apa

A
moli HCl
y
moli aer

1
A
A
A
x
X
x

1
A
A
A
y
Y
y

47
Operaia de absorbie presupune existena a dou faze : faza gazoas i faza lichid .
Faza gazoas este format din doi componeni :
HCl care se absoarbe n faza lichid ;
Inertul (aer).
Faza lichida este constituit din ap pur .
n figura 4.1. este reprezenatat o coloan de absorbie cu umplutur n care sunt specificate
fluxurile de materiale care participa la procesul de absorbtie.
Fig. 4.4 Coloana de absorbtie cu umplutura
Unde :
G - debit de gaz [kmol aer/h];
Yi - concentraia iniial a HCl n faz gazoas [kmol HCl/ kmol aer ];
L - debit absorbant (ap ) [kmolHCl/ kmol aer ];
Yf - concentraia HCL n gaz la ieire [ kmol HCl /kmol aer]
Xi - concentraia solutului (HCl ) n faza lichid la intrare [kmol HCl /kmol aer]
Xf - concentraia HCl n absorbant la ieire [kmol HCl/ kmol ap]
Pentru coloan se poate scrie urmtoarea ecuaie de bilan de materiale:
N
A
= G (Yi - Yf) = L (Xf - Xi)
unde :
NA- debitul de solut transferat din faza gazoas n faza lichid [ kmol HCl /h].
Date de proiectare :
P = 1atm;
M
V
= 3000m
3
/h ; - debit amestec gazos;
Yi = 450mg/m
3
; - concentraia HCl n amestecul iniial ;
= 94 % ; - grad de separare al amestecului ;
= 1,3; - coeficient de exces al absorbantului;
Xi = 0 ; - concentraia HCl din absorbant
T = 20C , - temperatura absorbantului la intrare ;

Determinarea debitului de aer:
48
G = G

(1-Y
i
) , iar
' V
m
M
G
V

[kmol gaz (aer+HCl ) / h]

'
3000
133,9285
22, 4
V
m
M
G
V

[kmol gaz (aer+HCl ) / h]
3 3
3 6
450 10 10 22, 4
450 / 276,164 10
36, 5
i
Y mg m

g g g
g [kmol HCl /kmol aer ]
G = 133,9285 (1 276,164 10
-6
) = 133,8915 [kmol aer /h]
In scopul caracterizarii evolutiei procesului de absorbtie se introduce notiunea de grad de
separare:
A = grad de separare
A
A
N ( )
= 1
G Yi
G Yi Yf Yf
G Yi Yi

g g

A
= 94% (adica )
Y
f
= Y
i
(1 -
A
) = 276,164 10
-6
(1 - 0,94) = 16,569810
-6
[kmol HCl/ kmol aer]
G Y
i
= 133,8915 276,164 10
-6
= 36,976 10
-3
[kmol HCl /h]
G Y
i
36,5 = 1,3496 [kg HCl /h]
G 28,9= 133,8915 28,9 = 3869,4643 [kg aer /h]
N
A
= cantitatea de HCl transferata din aer in apa [kmol HCl/h]
N
A
= G (Y
i
- Y
f
) = 133,8915 ( 276,164 10
-6
16,5698 10
-6
) = 34,7574 10
-3
[kmol HCl /h
]
N
A
= 34,7574 10
-3
36,5 = 1,2686 [kg HCl/h]
Calculul de bitului de absorbant (L) i concentraia HCl n ap (X
f
)
L = L
min
[kmol ap/h]
unde : L- consum real de absorbant ;
- coeficient de exces al absorbantului.
= 1,3
L
min
= debit minim de absorbant [kmol C / h]
A
min
*
f
N
L =
x
i
x
49
Xf* = Xmax
x
*
f
= x
max
= valoarea de echilibru a lui x
f
pentru care concentraia la ieire Y
f
n faz gazoas .
Determinarea concentraiei x
*
f
se poate face grafic sau la concentraii mici analitic , utiliznd
ecuaia Henry:
P
A
= H
A
x
A

unde :
P
A
- presiunea parial a solutului n faz gazoas .
H
A
-constanta Henry pentru componentul A (HCl);
x
A
-fracia molar a solutului (HCl ) din faza lichid.
Conform legii lui Dalton putem scrie :

A
A
P
y
P

Unde : P
A
= presiunea parial a HCl n amestecul gazos ;
P=presiunea total ;
y
A
= fracia molar a componentului HCl.
Deci , P
A
= P y
A
, relaie pe care o nlocuim n ecuaia Henry:
P y
A
= H
A
x
A
6
6
6
276,164 10
276, 0877 10
1 1 276,164 10
A
A
A
y
y
y

+ +
g
g
g
[kmol HCl/kmol (HCl + aer )]
H
A
= 0,00209 10
6
mmHg = 2,75 atm.
6
5
1 276, 0877 10
10, 0395 10 [ / ( )]
2, 75
A
A
A
p y
x kmol HCl kmol HCl apa
H

+
g g g
g
5
5 5
* * 5
10, 0395 10 10, 0395 10
10, 0405 10 [ / ]
1 0, 99989961
1 10, 0395 10
A
f A
A
x
x x kmol HCl kmol apa
x

g g
g
g
xi = 0
3
min 5
34,7574 10
346,172[ / ]
10,040510
A
N
L kmol apa h
xf xi

g
g
L = Lmin = 1,3 346,172 = 450,0236 [kmol apa/h]
NA = L (xf - xi) NA = L xf
xi = 0
50
3
5
34,757410
7,723410 [ / ]
450,0236
A
f
N
x kmol HCl kmol apa
L

g
g
Pe baza celor calculate pn acum se ntocmete bilanul de materiale la intrare i la ieire din
coloana de absorbie .
Mrime UM Amestec gazos
intrare M
V
Debit gazos
inert (G)
Debit HCl
absorbit
N
A
Debit
absorbant L
Debit soluie
HCl+apa
(L+N
A
)
Debite Nm
3
/h 3000 2999,169 0,7785 - -
Kmol/
h
133,9285 133,8915 34,75741
0
-3
450,0236 450,0583
Kg/h 2410,713 3869,464 1,2686 8100,4248 -
m
3
/h 3219,78 - 0,7249 8,1153 -
Concentra
ii
x,y 276,08 10
-6
7,77210
-5
X, Y 276,16410
-6
7,72310
-5
x

,
y

348,6810
-6
15,6610
-5
, X Y

348,8010
-6
15,6610
-5
Se construiete curba de echilibru Y
A
funcie de X
A

Pentru construirea curbei de echilibru se procedeaz astfel :
1. Se admit valori pentru X (fracia molar a HCl n ap ) de la 0 pn la o valoare superioar a
lui x care s fie mai mare dect valoarea calculat din X
f
.
M
0
V
= 3000m
3
/h = 0,83 m
3
/s amestec gazos
G = 133,92 Kmol amestec gazos/h = 0,0372 Kmoli amestec gazos/s
Mm = Mv
.

0
amestec
0 3 0
0
293
0,83 0,890 /
273
p T
Mv Mv m s
T p
g g g
( )
0 0 0
1
amestec aer HCl
yi yi + g

0
amestec
= 1,29 (1 - 276,16
.
10
-6
) + 276,16
.
10
-6

.
1,62
=1,2896 + 0,000447 = 1,29 Kg/m
3
Mm = 0,89
.
1,29 = 1,148 Kg/s amestec gazos
51
Determinarea concentratiei X
f

*
2. Se alege un pas
A = HCl
G Y
i
= 36,972 10
-3
kmoliHCl/h = 1,027
.
10
-5
[kmol HCl /s]
G Y
i
36,5 = 1,349 [kg HCl /h] = 3,747
.
10
-4
kg/s
G 28,9 = 3870,28 [kg aer /h] = 1,075 kg aer/s
3. Conform ecuaiei Henry i ecuaiei Dalton , pentru fiecare x admis se calculeaz p
*
HCl
, y
*
HCl.
B = aer .
G = 133,92 kmol aer /h = 0,0372 kmol aer /s.
G 28,9 = 3870,28 kg aer /h = 1,075 kg aer/s.
6
6
6 6
276, 08 10 36, 5
y 348, 68 10
276, 08 10 36, 5 (1 276, 08 10 ) 28, 9

+
g g
g
g g g g
6
6
6
348, 68 10
Y 348, 80 10
1 1 348, 68 10
y
y

g
g
g
5
5
5 5
7, 723 10 36, 5
15, 66 10
7, 723 10 36, 5 (1 7, 723 10 ) 18
x

+
g g
g
g g g g
5
5
5
7, 723 10
X 15, 66 10
1 7, 723 10
1
x
x

g
g
g
20 3 0
0
0
36, 5 293
1, 75 / 1, 75 /
22, 4 273
p T
g l kg m
T p
g g g

pentru HCl

Curba de echilibru :
52
1. x
i
=0
5
5
f 5
f
x
7,72310
x = 7,77210
1+x 1 7, 72310
f

+
g
g
g
2.
5
0, 5 10 x

g
3.
3.1. p
HCl
= 0 y
HCl
= 0
3.2. p
HCl
= 2,750,510
-5
= 1,37510
-5
y
HCl
= 1,37510
-5
3.3. p
HCl
=2,7510
-5
=2,7510
-5
y
HCl
= 2,7510
-5
3.4. p
HCl
= 2,751,510
-5
= 4,12510
-5
y
HCl
= 4,12510
-5
3.5. p
HCl
= 2,75210
-5
= 5,510
-5
y
HCl
= 5,510
-5
3.6. p
HCl
= 6,87510
-5
y
HCl
= 6,87510
-5
3.7. p
HCl
= 8,2510
-5
y
HCl
= 8,2510
-5
3.8. p
HCl
= 9,62510
-5
y
HCl
= 9,62510
-5
3.9. p
HCl
= 1110
-5
y
HCl
= 1110
-5
3.10. p
HCl
= 12,37510
-5
y
HCl
= 12,37510
-5
4. x = 0, y = 0

X, Y = 0
x = 0,510
-5
, y = 1,37510
-5

5
5
5
0, 5 10
0, 5 10
1
1 0, 5 10
x
X
x

g
g
g

5
5
5
1, 375 10
1, 375 10
1
1 1, 375 10
y
Y
y

g
g
g
pentru x = 110
-5
avem : y = 2,7510
-5
5
5
5
1 0
1 0
1 1 0
X

Y = 2,7510
-5
pentru x = 1,510
-5
avem : y = 4,12510
-5
X = 1,510
-5
Y = 4,12510
-5
53
pentru x = 210
-5
avem : y = 5,510
-5
X = 210
-5
-5
5
-5
5,510
5, 5 10
1-5,510
Y

g
pentru x = 2,510
-5
avem : y = 6,87510
-5
X = 2,510
-5
Y = 6,87510
-5
pentru x = 310
-5
avem : y = 8,2510
-5
X = 310
-5
Y = 8,25110
-5
pentru x = 3,510
-5
avem y = 9,62510
-5
X = 3,510
-5
Y = 9,62510
-5
pentru x = 410
-5
avem y = 1110
-5
X = 410
-5
Y = 11,00110
-5
pentru x = 4,510
-5
avem y = 12,37510
-5
X = 4,510
-5
Y =12,37510
-5
Nr.crt x
.
10
-5
p
HCl
y
HCl
X Y
1. 0 0 0 0 0
2. 0.5 1.375
.
10
-5
2.75
.
10
-5
0.5
.
10
-5
1.375
.
10
-5
3. 1 2.75
.
10
-5
2.75
.
10
-5
1
.
10
-5
2.75
.
10
-5
4. 1.5 4.125
.
10
-5
4.125
.
10
-5
1.5
.
10
-5
4.125
.
10
-5
5. 2 5.5
.
10
-5
5.5
.
10
-5
2
.
10
-5
5.5
.
10
-5
6. 2.5 6.875
.
10
-5
6.875
.
10
-5
2.5
.
10
-5
6.875
.
10
-5
7. 3 8.25
.
10
-5
8.25
.
10
-5
3
.
10
-5
8.251
.
10
-5
8. 3.5 9.625
.
10
-5
9.625
.
10
-5
3.5
.
10
-5
9.125
.
10
-5
9. 4 11
.
10
-5
11
.
10
-5
4
.
10
-5
11.001
.
10
-5
10. 4.5 12.375
.
10
-5
12.375
.
10
-5
4.5
.
10
-5
12.375
.
10
-5
4.3. Dimensionarea col oanei de absorbie
4.3.1. Calculul diametrului coloanei de absorbie
54
Diametrul colanelor de absorbie cu umplutur se determin cu ecuaia debitului volumic de
gaz care circul prin coloan :
2
4
V f
D
M v

g
g unde :
M
V
- debit volumic mediu de gaz=3000 [m
3
/h] = 0,833m
3
/s
D - diametru interior al coloanei [m];
V
f
- viteza fictiv a gazului [m/s]
V
f
= (0,75-0,9) v
i

unde v
i
-viteza de nec ;
Pentru calculul vitezei de nec se utilizeaz relaia Kafarov :

2 0.16
0,25 0,125
3
lg( ) 1, 75( ) ( )
i g g
l l
v a
L
A
g G



gg g
g
g g
unde :
a - suprafaa specific a umpluturii [m
2
/m
3
]
a = 200 m
2
/m
3
pentru inele Raschig 25x25x3
g = acceleraia gravitaional [m/s
2
] = 9,81 m/s
2
- porozitatea stratului de umplutur [m
3
/m
3
] = 0,7 m
3
/m
3

l
,
g =
densitatea lichidului si a gazului [kg/m
3
]

g =
yi
.

HCl
+ (1-yi)
.

aer
= 1,29 kg/m
3
g

= 1,2892 kg/m
3

l

=1000 kg/m
3
ap.
l = vascozitatea dinamica a lichidului [CP]
apa = 1 CP
L,G = debitele masice de lichid si gaz [kg/s]
L = 450,0236 kmol apa/ h = 8100,4248 kg/h
G =7739,882 kg aer/h
A=0,022 pentru umpluturi din inele sau spirale.
2 0.16
0,25 0,125
3
200 1, 29 1 8100, 4248 1, 29
lg( ) 0, 022 1,75( ) ( )
9,81 0, 74 1000 3869, 464 1000
i
v

g g g
g
g g
2
lg 0, 0648 0, 022 1, 75 1, 2028 0, 4353
i
v g g g
55
2
lg 0, 2996
i
v
2lg 0, 2996
i
v
0, 2996
lg
2
i
v
1, 41
i
v
m/s
v
f
= 0,8 v
i
= 0,8
.
1,41 = 1,129m/s

2
4 0, 833
4 1,129
V f
D
M v D

g g
g
g
= 0,969m
D =1 m
D = diametrul interior
Grosimea peretelui este = 5 10 mm = 10mm
Conform STAS:
D
STAS
= D + 2 = 1 + 2
.
10
.
10
-3
= 1,02m = 1020mm
4.3.2. Calculul nlimii coloanei cu umplutur
nlimea coloanelor cu umplutur se poate determina prin 3 metode:
- cu ajutorul nlimii echivalente a unei trepte teoretice de contact ;
- n funcie de suprafaa de transfer de mas;
- ca produsul dintre IUT i NUT.
Metoda 1.Calculul inaltimii coloanei cu umplutura cu ajutorul nlimii
echivalente a unei trepte teoretice de contact
Conform acestei metode , nlimea umpluturii poate fi calculat cu relaia :
Hu = nT IETT
n care : nT - numrul treptelor teoretice de contact ;
IETT - nlimea echivalent unei trepte teoretice de contact.
Numrul treptelor teoretice de contact se determin de regul grafic. n acest scop se
reprezint grafic linia de echilibru i linia de operare. Din punctul N se duc paralele la abcis i
ordonat ntre cele dou linii rezultnd o linie frnt n trepte. Numrul de intersecii ale liniei n
trepte cu linia de echilibru d numrul de trepte teoretice de contact.
56
nlimea echivalent unei trepte teoretice de contact depinde de mrimea i forma
umpluturii , geometria aparatului , natura sistemului care se separ , hidrodinamica fazelor i modul
de contactare . IETT se detremin pe cale experimental sau se poate calcula utiliznd ecuaii
empirice.
Conform graficului nT = 7 ,
1,2
0,4
1
200 ( ) [ ]
f
IETT m
a v

g g
unde: = 0,74 m
3
/m
3
, volumul liber al umpluturii ;
a = 200 m
2
/m
3
, suprafaa specific a umpluturii
vf = 1,055 m/s, viteza fictiv a fazei gazoase.
1, 2
0, 4
0, 74 1
200 ( ) 200 0, 001207 0, 9788 0, 952 0, 2236
200 1,129
IETT m g g g g g
Hu = 6 0,2236 = 1,3416 m cca 1,3m
Metoda 2. Calculul inaltimii coloanei cu umplutura n funcie de
suprafaa de transfer de mas
Aceast metod utilizeaz ecuaiile transferului de mas :
A g med
A l med
N K A Y
N K A X


g g
g g
'
'
A g med
A l med
N k A Y
N k A X


g g
g g
A Y med X med
N K A Y K A X g g g g
[kmol/s]
unde: NA-fluxul de HCl transferat din faza gazoas n faza lichid [kmol/s];
Kg, Kl coeficieni globali de transfer de mas raportai la faza gazoas i lichid
[kmol/m2sPa] ;
kg, kl coeficienti individuali de transfer de masa prin filmul gazos respectiv lichid
[kmol/m2sPa] ;
A=suprafaa de transfer de mas [m2] ;
Ymed, Xmed - fore motrice medii globale
,
kmolA kmolA
kmolB kmolC
1 1
1 1
] ]
;
Ymed, Xmed diferenta medie de potential individualprin filmul gazos respective
lichid
,
kmolA kmolA
kmolB kmolC
1 1
1 1
] ]
.
3
6Vp
d

3
5
34, 7574 10
0, 965 10 /
3600
A
N kmol s

g
g
57

A A
y med x med
N N
A
K Y K X

g g
pentru coloanele cu umplutur : A=Vua unde :
- factor de udare , alegem 0,95;
Vu- volumul umpluturii;
2 2
1, 02
1, 3 1, 0622
4 4
u
u
D H
V


g g g
g
2
4
u
D H
A a

g g
g g
= 0,85-0,95 se alege 0,95
a = 200 m
2
/m
3
D = 1,02 m
Hu = 1,3m
2 2
2
1, 02 1, 3 200 0, 95
201, 8306
4 4
u
D H
A a m


g g g g g g
g g
4.3.2.1. Calculul coeficientului global de transfer de mas
Coeficientul global de transfer de mas raportat la faza gazoas sau lichid se calculeaz cu
relaiile:
2
] 1
[ ]
1
Y
y x
kmol HCl
K
m
s m kmol HCl
k k
kmol aer

+
g g
2
] 1
[ ]
1 1
X
x y
kmol HCl
K
s m kmol HCl
k m k
kmol apa

+
g g
g

unde: m - panta medie a curbei de echilibru se determin astfel:
k
x
,k
y
- coeficieni individuali de transfer de mas se detrmin cu ajutorul ecuaiilor
criteriale .

Forma general a ecuaiilor criteriale :
Re
m n
Sh c Sc g g

Sh criteriu Sherwood :
g
A
k d
Sh
D

g
58
Sc- criteriu Schmidt :
,
g
A g g
Sc
D

g
Re- criteriu Reynolds :
Re
v l

gg

g densitatea fazei gazoase, [kg/m
3
];
g - vscozitatea dinamic a fazei gazoase, [Pas];
D
A
= coeficientul de difuzie a HCl in apa;
l lungimea caracteristica, [m].
3
6Vp
d

unde d = diametru echivalent al corpurilor de umplere [m].
Vp = volumul corpurilor de umplere ;
Se folosesc inele Raschig: 25x25x3.
Pentru faza gazoasa
Pentru calculul coeficientilor individuali de transfer de masa de partea fazei gazoase, la
coloanele cu umplutura formate din inele Rashig, se recomanda relatia :
0,8 0,33
Re Sh c Sc g g
unde:
,
g
Ag
k d
Sh
D

g
,
g
A g g
Sc
D

g
4
Re
g
g
q
a

g
g
3869, 464
1,0751 /
3600
G kg aer s
.
Iar: g, g densitatea, vscozitatea dinamic a fazei gazoase[kg/m
3
] , [Pas];
3
6Vp
d

d = diametrul echivalent al corpurilor de umplere [m];

Vp = volumul unui corp de umplere[m
3
]
2 2
De Di
Vp =
4 4
H H

g g
g g
59
2 2
Vp = H (De Di )
4

-3 2 6 2 6
Vp = 25 10 (25 10 19 10 )
4

g g g g
9 6
Vp = 25 10 (625 361) 5,18 10
4

g g g
m
3
6
2
3
6 5,18 10
2,14 10 d m

g g
g
a = suprafata specifica umpluturii [m
2
/m
3
];
a = 200 m
2
/m
3
qg = debitul masic specific de gaz [kg/m
2
s];
2
4
g
G
q
D

g
g
, [kg/m2 s].
3869, 464
1, 0751 /
3600
G kg aer s
D = 1,02 m
2
2 2
4 4 1, 0751 4, 3004
1, 3157 /
1, 02 3, 2685
g
G
q kg m s
D

g g
g g
g = 0,018 CP = 1,8 . 10-5 (Pa . s)
g = 1,183 kg/m3
c = 0,1 0,2 0,15
5
4 1,3157
Re 1461,8888
200 1,810


g
g g
5
6
1,810
1,17
1,1831310
Sc

g
g g
DA,g = coeficient de difuziune a HCl in aer
DA,g = 13 . 10-6 [m2/s]
2
6
,
2,14 10
1646,154
13 10
g g
g
A g
k d k
Sh k
D

g g g
g
g
kg coeficient individual
0,8 0,33
Re Sh c Sc g g
0 ,8 0 ,33
0, 15 1461, 8888 1,17 0,12 340, 3544 1, 0531 43, 01 44 Sh g g g g
g
k 0, 02613 /
1646,154
Sh
m s
Dar:
60
3
2
0, 02613
1,1665 10
22, 4
g g
y g
g
y
k
k k
M Vm
Kmoli HCl
k
s m Kmol HCl
Kmoli aer

1
1

1
1
1
]
g
g
g g
Faza lichida
Pentru faza lichida se recomanda urmatoarea ecuatie criteriala:
Re
m n
Sh c Sc g g
c, m, n coeficientii experimentali (se iau din tabele din indrumar)
c = 0,006
m = 0,78
n = 0,5
0,78 0,5
0, 006 Re Sh Sc g g
4
Re
l
e l
q
d n

g
g
ql = debit masic specific de lichid [kg/m
2 .
h]
2
2
4
/
l
L
q Kg m s
D

8100, 4248
2, 250118 /
3600
L kg s
D = 1,02 m
2
2 2
4 4 2, 250118 9
2, 7537 /
1, 02 3, 2685
l
L
q Kg m s
D

g
g
de = diametrul echivalent
3
1 1
510
200
e
d m
a

g
l = vascozitatea apei la temperatura medie din coloana [Pa s]
3
10 [ ]
l
Pa s

g
4
Re
l
e l
q
d n

g
g

4
Re
l
l
a

g
g
61
3
4998
Re 55,074
20010


g
g
,
l
l A l
Sc
D

g
D
A,l
= coeficientul de difuziune a HCl in apa [m
2
/s]]
D
A,l
= 1,76 . 10-9 m
2
/s
l = densitatea apei [Kg/m
3
]
l = 998 kg/m
3
3
9
10
569, 32
998 1, 76 10
Sc

g g
,
l
A l
k l
Sh
D

g
k
l
= coefficient individual
D
A,l
= 1,76 . 10
-9
m
2
/s
l = lungimea caracteristica, care se calculeaza cu relatia:
2
3
2
l
l
l
g

g
[m]

l
= vascozitatea apei = 10
-3
[Pa s]

l
= densitatea apei = 998 [kg/m
3
]
g = acceleratia gravitationala = 9,81 m
2
/s .
3 2 6
5
3 3
2 6
(10 ) 10
4, 67 10
(998) 9,81 9, 77 10
l

g
g g
m
5
9
,
4, 67 10
26534, 09
1, 76 10
l l
l
A l
k l k
Sh k
D

g g g
g
g
0, 78 0,5
0, 006 Re Sh Sc g g
26534, 09 0, 006 22, 8 23, 86 3, 264
l
k g g g
4
26534, 09 3, 264
1, 23 10
l
l
k
k

g
g
4 3
998
1, 23 10 6, 8204 10
18
l
x l
l
k k
M

g g g g
[
2
kmolHCl
s m kmoliHCl
kmoli apa
g g
]
62
1
1
Y
Y X
K
m
k k

+
m = panta medie a curbei de echilibru
m = HA = 2,75
kX = 1,1665 . 10
-3
kY = 6,8204 . 10
-3
3
3 3
1 1 1
7, 9335 10
1 2, 75
857, 2653 403, 2021 1260, 4674
1,1665 10 6, 8204 10
Y
K



+
+
g
g g
1
1 1
X
X Y
K
k m k

+
g
3
3 3
1 1 1
2,1817 10
1 1
146, 6189 218, 4002 365, 0191
6, 8204 10 2, 75 1, 665 10
X
K



+
+
g
g g g
4.3.2.2. Calculul fortei motrice medii (diferenta medie de potential global)
Pentru a pune in evidenta diferentele de potential ale transferului de masa care intervin in
cazul procesului de absorbtie, se considera o coloana cu umplutura care intr-o sectiune tranzversala
oarecare solutul A are concentratia in faza lichida X si in faza gazoasa Y.
Conform figurii de mai sus, punctul M caracterizeaza compozitia reala a celor doua faze intr-
o sectiune oarecare a coloanei de absorbtie, iar punctul N indica compozitia la interfata. Punctele P si
R arata care este concentratia la echilibru din faza gazoasa a componentului A corespunzatoare
concentratiei acestuia din faza lichida si concentratia de echilibru din faza lichida corespunzatoare
concentratiei componentului A din faza gazoasa.
Din figura de mai sus rezulta ca diferentele de potential pentru procesele de transfer
individuale sunt X
i
-X si Y-Y
i
, iar diferentele de potential pentru transferul global raportate la faza
63
lichida si gazoasa sunt X*-X si respectiv Y-Y*. Daca pentru faza gazoasa se utilizeaza presiuni
partiale, diferenta de potential raportata la faza gazoasa este p-p*. prin urmare se pot scrie ecuatiile
urmatoare :
N
A
= k
g

.
A(Y-Y
i
)
N
A
= k
l

.
A(X
i
-X)
Deoarece diferenta de potential la transferul de masa in cazul absorbtiei este variabila pe
inaltimea coloanei cu umplutura, in calculul suprafetei de transfer de masa se utilizeaza o diferenta
medie de potential raportata la faza lichida sau gazoasa. Aceasta diferenta de potential se cacluleaza
cu una din ecuatiile :
*
Yi
Yf
Yi Yf kmol HCl
Ymed
kmol aer dY
Y Y
1

1
]

*
Yi
Yf
dY
Y Y

se rezolva grafic din reprezentarea

*
1
Y Y
in functie de Y, prin metoda trapezelor.
Y* - se cauta prin corespondentul de pe linia de echilibru.
1 2 1 3 2 3
*
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
Yi
f i
Yf
dY a b b c c d d e
Y Y Y Y Y Y Y Y
Y Y
+ + + +
+ + +

In mod similar se determina si pentru

Xmed
:
*
Xi
Xf
Xi Xf kmol HCl
Xmed
kmol aer dX
X X
1

1
]

Daca liniile de operare si echilibru sunt drepte, forta motoare a operatiei de absorbtie este
data de media logaritmica a diferentelor extreme de potential.
ln
Yi Yf
Ymed
Yi
Yf

64
ln
Xi Xf
Xmed
Xi
Xf

Daca
Xi
Xf

sau
Yi
Yf

2 rezulta Xmed si Ymed se calculeaza astfel :

2
Yi Yf
Ymed


2
Xi Xf
Xmed


Din grafic, au rezultat urmatoarele solutii :
5 5
5
(27, 61 21, 3) 10 6, 31 10
1, 65 10
Yi
Yf

g g
g
2 2
2
(1, 02)
1,3 200 0,95 201,8306
4 4
D
A Hu a m

g gg g g g
5 5
5
(6, 31 1, 65) 10 4, 66 10
3, 474 10
6, 31
1, 3413
ln ln
1, 65
Yi Yf kmoli HCl
Ymed
Yi
kmoli aer
Yf

1

1

g g
g
Din grafic am obtinut :
5 5
5
(10, 04 7, 7) 10 2, 34 10
0, 7 10
Xi
Xf

g g
g
5 5
5
2
(2, 34 0, 7) 10 1, 64 10
1, 358 10
2,34
1, 2068
ln ln
0, 7
Xi Xf kmoli HCl
Xmed
Xi
kmoli H O
Xf

1

1

g g
g
6
2
3 5
9,654 10
350, 29
0,793310 3, 474 10
A
Y med
N
A m
K y

g
g g g g
6
2
3 5
9, 654 10
325,84
2,1817 10 1,358 10
A
X med
N
A m
K X

g
g g g g
65
2 2
2
(1, 02)
1, 3 200 0, 95 201, 8306
4 4
D
A Hu a m

g g g g g g
4.3.3. Calculul inaltimii coloanei
Daca inaltimea umpluturii rezultata din calcule este mai mare de 5-6m, pentru a inlatura
sfaramarea corpurilor de umplere sub greutatea proprie a stratului precum si o distributie neuniforma
a lichidului pe intreaga sectiune a aparatului, se imparte umplutura in mai multe straturi, intre
straturi, lichidul fiind redistribuit. Inaltimea straturilor (h
u
) depinde de diametrul aparatului asa cum
reiese din uramtorul tabel :
Table. Stabilirea inaltimii straturilor de umplutura in functie de diametrul coloanei
D[m] 0,4 0,5-1,2 1,4-2,2 2,4-3
h
u
[m] 10
.
D 6
.
D 3
.
D 2
.
D
Inaltimea coloanei de absorbtie este data de relatia:
Hg = H
u
+ h
1
+ h
2
+ (n-1)h
3
+2hc
h
u
= inaltimea unui strat de umplutura [m] ;
n = numarul de straturi de umplutura
h
1
=

distanta de

la partea superioara a ultimului strat pana la varful coloanei;
h
1
= 1 1,5m alegem 1m
h
2
= distanta de la partea inferioara a ultimului strat pana la baza coloanei ;
h
2
= 1,5 2m alegem 1,5m
h
3
= distanta intre straturi;
h
3
= 0,5 1m alegem 0,5m
hc = inaltimea copacului;
hc = 100mm + D/4 = 0,1 + 0,803/4 = 0,3m
Hg = 1,3 + 1 + 1,5 + (7-1)
.
0,5 + 2
.
0,3 = 1,3 + 1 + 1,5 + 3 + 0,6 = 7,4 m
4.4. Dimensionarea racordurilor coloanei de absorb ie
In orice tehnologie din industria chimica se folosesc materiale solide, lichide si gazoase care
sunt in continua miscare. Transportul gazelor si lichidelor este comod, deoarece acstea au
proprietatea de a curge. Pentru transportul solidelor se folosesc alte tehnici si anume:dizolvarea
solidului intr-un lichid, maruntire, antrenare cu un gaz(transport pneumatic), sau cu un lichid.
Transportul fluidelor se face prin conducte si canale(fluidul nu umple sectiunea canalului).
Conducta este un ansamblu de elemente montate intre ele pe un traseu bine determinat. In
general, orice traseu de conducta este constituit din tubulatura, elemente de legatura(flanse, piese
66
fasonate, fitinguri), dispozitive de preluare a dilatatiilor termice, armaturi de inchidere, reglare si
distribuire, precum si din elemente de rezemare sau sustinere. Conductele tehnologice sunt montate
pe trasee comune, la acelasi nivel sau nivele diferite, ceea ce usureaza intr-o anumita masura
solutionarea tehnica a sprijinirii.
Majoritatea elementelor componente ale conductelor sunt definite prin diametrul nominal,
Dn si presiunea nominala pn.
Diametrul nominal, Dn (mm), este o presiune conventionala care serveste pentru indicarea
univoca a dimensiunii diferitelor elemente de conducta, reprezentand in cazul conductelor
aproximativ diametrul interior al acestora Di. Diametrul exterior De este o dimensiune de legatura,
fiind marime standardizata, in cazul elementelor de conducta.
Presiunea nominala pn este o presiune conventionala, utilizata la clasificarea in calculul
elementelor de conducta, reprezentand valoarea presiunii maxime ce poate solicita conducta la
temperatura standard 20
0
C.
Dimensiunile conductelor, diametrul si lungimea, depind de: debitul si proprietatile fluidului
transportat si distanta de transport. Lungimea conductelor nu se calculeaza ci se stabileste in functie
de conditiile de amplasare a utilajelor intre care se realizeaza transportul.
Pentru conductele de lungime mica, inclusiv racordurile utilajelor, diametrul se calculeaza
din relatia debitului masic, in functie de viteza fluidului.
2
4
D
V
M v

3
[ / ] m s
n care : M
V
- debit volumic
3
[ / ] m s ;
v - viteza fluidului [m/s];
D - diametrul racordului [m].
Valoarea diametrului obinut prin calcul se rotunjete la o valoare nominal conform STAS
10321-88 i STAS 10358-80 . Vitezele de transfer de mas sunt urmtoarele:
Pentru lichide-curgere liber (0,1-1 m/s)
-curgere forat (0,5-2 m/s)
Pentru gaze: 5 -25 m/s;
Pentru abur : 10 40 m/s;
Pentru condens : 10 40 m/s;
poziionarea racordurilor n coloana de absorbie sunt prezentate n figura 4.4.:
1.Racordul de intrare a amestecului HCl i aer (R
1
)

67
'
3 1
1
/
4
d
G v m s

1
]
g

n care :
G
1
- debitul amestecului gazos la intrare [m
3
/s]
v
1
- viteza amestecului gazos [m/s];
v
1
= 5-25 [m/s] . Se alege v
1
= 15m/s.
G = 133,92 [
( ) Kmol gaz A B
h
+
] = 3000m
3
/h = 0,83 m
3
/s
'
1
1
4 4 0, 83
0, 265 265
15
G
d m mm
v

g
g
d
1
STAS
= 273 x 8 mm;
2.Raco rdul de ieire a aerului (R
2
)
'
3 2
2
/
4
d
G v m s

1
]
g
n care :
G
1
- debitul amestecului gazos la intrare [m
3
/s]
v
2
- viteza amestecului gazos [m/s];
v
2
= 5-25 [m/s] . Se alege v
2
= 15m/s.
'
2
2
4 4 0, 83
0, 265 265
15
G
d m mm
v

g
g
Analog R
2
: d
2
STAS
= 265 8 mm
68
3 .Racordul de intrare a absorbantului (R
3
)
uscat
uscat
P K p g
3
V, apa 3
d
M = v
4

g [m
3
/s ]
n care :
v
3
=0,5 - 2 [m/s] , deci alegem valoarea v
3
= 0,7m/s.
M
V, ap
= 450,0236 [kmoli ap/h] = 8100,4248 [kg ap/h]=16,178 m
3
/h = 8,115310
-3
[m
3
/h] =
2,25
.
10
-3
(m
3
/s)
3
3
3
4
4 2, 25 10
0, 0639 63, 9
0, 7
Vapa
M
d m mm
v

g
g g
g g
d
3
STAS
= 70 3,5 mm
4. Racordul de ieire a amestecului gazos (HCl i ap ) R
4
Racordul de ieire a amestecului gazos este egal cu cel de intrare a absorbantului : d
4
STAS
= 70
3,5mm.
3
V, apa 3
d
M = v
4

g [m
3
/s ]
n care :
v
3
=0,5 - 2 [m/s] , deci alegem valoarea v
3
= 0,7 [m/s].
M
V, ap
= 450,0236 [kmoli ap/h] = 8100,4248 [kg ap/h]=16,178 m
3
/h = 8,115310
-3
[m
3
/h] =
2,25
.
10
-3
(m
3
/s)
3
3
3
4
4 2, 25 10
0, 0639 63, 9
0, 7
Vapa
M
d m m m
v

g
g g
g g
d
3
STAS
= 70 3,5 mm
Lungimea racordurilor se stabilete lund n considerare faptul c utilajul este prevzut cu
izolaie termic sau nu. La utilajele fr izolaie termic, lungimea racordurilor este de 80-100mm,
iar la cele cu izolatie termica, intre 125-200mm.
69
4.5. Calculul pierderilor de presiune la curgerea gazului prin coloan
Pierderile de presiune :

uscat
P K p g
1,1796 334, 515 394, 586[ ]
uscat
P K p Pa g g
2
2
u f
uscat g
e
H v
P
d

g
g g
g
unde : - coeficient de frecare;

0,2
16
Re
pentru Re>40;
4
Re
g
e
g f
g
g g
V d
v
a

g g
g g
g
5
4 1,183 1,129
Re 1484, 00
200 1,8 10
g

g g
g g
unde:
g
= 1,810
-5
[Pas]

g
= 1,183 [kg/m
3
]
v
f
= 1,129 m/s
a = 200 [m
2
/m
3
]
= 0,74 [m
3
/m
3
]
0, 2 0, 2
16 16 16
3, 7139
Re 1484, 00 4, 3081

Re
g e
g
g
V d

g g
2
4 4 0, 74
1, 4810
200
e
d m
a

g g
g
1,129
1, 525 /
0, 74
f
v
V m s

70
Rezult :

2
5
1,183 1, 525 1, 48 10
Re 1484, 00
1, 8 10
g

g g g
g
2
2
u f
uscat g
e
H v
P
d

g
g g
g
n care: = 3,4269
H
u
=1,3 m
d
e
= 1,4810
-2
m
v
f
= 1,129 m/s

g
=1,183kg/m
3
2
2
1, 3 (1,129)
3, 4269 1,183 226, 94
1, 48 10 2
uscat
P Pa

g
g g
g g
[ ] 226,94
uscat
P Pa
Determinarea lui K:
3
10 3
(1 1, 6510 )
a
K A

g g
1
3
2
3
( )
2
l
l
q a b
A
g
1

1
]
g g
0,3 0,3
1, 748 1, 748 1, 748
0, 5251
Re (55, 074) 3, 3287
l
b
Re
l
= 55,074
q
l
= 2,7537 kg/m
2
s

l
= 1000 kg/m
3
a = 200 m
2
/m
3

= 0,74 m
3
/m
3
g = 9,81 m/s
2
( )
1
2
2
3
3
2, 7537 200 0, 5251
[( ) ] 0, 002753 493, 55 0, 02676 9, 9703
1000 (0, 74) 2 9, 81
A g g g g
g
3
10 3 10 3
200
(1 1, 65 10 0, 05178) (1 1, 7837 10 0, 05178)
0, 74
K

g g g
71
3 3
(1 0, 0017837 0, 05178) (0, 9464) 1,1796 K


9,9703 226,94 2262, 65[ ]
uscat
P K p Pa g g
4.6. Dimensionarea pompei centrifuge
Pompa este o main care transform energia mecanic , primit de la o surs de antrenare ,
n energie hidraulic . Pompa trebuie s posede anumite caliti valabile pentru orice tip de instalaie
, dintre care menionm :
Siguran n funcionare , adic n condiiile unei exploatri corecte , pompa trebuie s
funcioneze nentrerupt o perioad de timp acceptabil , pn la opririle necesare reviziilor ;
Asigurarea parametrilor hidraulici solicitai . Prin aceasta se nelege c pompa trebuie s
realizeze caracteristicile nominale contractate , care sunt cele la acre pompa va funciona cea mai
mare parte a timpului ei de exploatare .
ntreinerea simpl , acces uor . Prin aceasta se nelege c operaiile de ntreinere s se
limiteze la un numr ct mai redus de intervenii care s se efectueze n timpul exploatrii .
n ceea ce privete alegerea unei pompe proiectantul trebuie s aib n vedere cteva criterii
care pot fi grupate n dou categorii principale :
Criterii generale
Criterii specifice .
nainte de alegerea pompei trebuie determinate ct mai precis curba caracteristic a reelei i
condiiile de lucru ale instalaiei . Dup stabilirea acestora se iau n considerare criteriile cu caracter
specific i anume : curbele caracteristice raportate la densitatea lichidului ce urmeaz a fi vehiculat ,
vscozitate, temperatura delucru , natura lichidului , alura curbei caracteristice a pompei.
Debitul i nlimea manometric a pomepi trebuie s satisfac valorile maxime cerute de
consumator . Aceti parametri determin alegerea tipului de pomp adecvat.
Pompele cu micri alternative se recomand a fi utilizate pentru debite mici i mijlocii pn
la 150m
3
/h i presiuni de refulare ridicate, 100-150 bar.
Pompele centrifuge utilizate pentru debite i presiuni mijlocii , 500-600m
3
/h i nlimi de
refulare 20-50 m coloan de lichid .
Pompele rotative sunt utilizate atunci cnd se cer debite continui la presiuni relativ nalte , iar
lichidele transportate se caracterizeaz prin vscoziti mari.
Pompele axiale sunt utilizate pentru debite foarte mari 80000-100000 m3/h i nlimi de
refulare reduse 6-15 m coloan de lichid .
Pompele fr elemente mobile sunt folosite mai puin pentru transportul lichidelor i mai
mult pentru transvazarea lor.
Dei pompele centrifuge au un randament mai mic dect pompele cu piston , ele au cteva
caliti importante :
dimensiuni reduse i posibilitatea de a fi cuplate direct cu motorul de acionare;
pot transporta lichide care conin faz solid n suspensie , deoarece nu au supape ce
se pot nfunda i deteriora.
debitul pompelor centrifuge este uniform , fr pulsaii i poate fi reglat printr-un
robinet montat pe conducta de refulare;
subansamblele pompelor centrifuge pot fi confecionate din materiale rezistente la
agenii corosivi.
72
Avantajele mentionate fac ca pompele centrifuge sa fie cele mai utilizate pompe.
Dupa stabilirea tipului pompei si a caracteristicilor acesteia, trebuie considerate criteriile cu
caracter general si anume: siguranta in functionare, calculul economic, situatia pompei din punctul
de vedere al tipizarii, respectiv posibilitatile de procurare a pieselor de schimb.
In concluzie, intre caracteristicile si conditiile de lucru ale instalatiei si parametrii functionali
constructivi ai pompei exista o dependenta directa , care trebuie analizata in faza de alegere a
pompei.
Dimensionarea pompei presupune calculul puterii consumate i a nlimii manometrice.
Puterea instalat a pompei se calculeaz cu urmtoarea relaie:
t static d g f rl
P P P P P P + + + +
instalat c
P P g
[Kw]
unde: P
c
- puterea calculat [Kw]
- factor de instalare ,
= 1,5-2 . Se alege = 1,6.
3
10
V t
c
T
M P
P

g
g
M
V, ap
= 450,0236 [kmoli ap/h] = 8100,4248 [kg ap/h]=16,178 m
3
/h = 8,115310
-3
[m
3
/h] =
2,2546
.
10
-3
(m
3
/s)
n care : M
v
= debit total de lichis transportat (m
3
/s);
M
v
= 2,2546 10
-3
(m
3
/s);

T
= randamentul total al pompei =0,4-0,6; se alege 0,6
t static d g f rl
P P P P P P + + + +
static
P
= pierderi de presiune statice [Pa] ;
P d
= pierderi de presiune dinamice [Pa] ;
g
P
= pierderi de presiune geometrice [Pa] ;
f
P
= pierderi de presiune datorate frecarilor [Pa] ;
rl
P
= pierderi de presiune datorate rezistentelor locale [Pa].
P
static
= P
2
- P
1
= P
atm
- P
atm
= 0
P
static
= pierderile de presiune statice [Pa]
P
2
= presiunea din coloan = presiunea atmosferic ;
P
1
= presiunea din rezervor = presiunea atmosferic .
73
P
d
=pierderi de presiune dinamic [Pa]

2
2
d l
v
P g
unde:
l
=1000 kg/m
3
=densitatea apei .
v = 0,7 m/s
v-viteza lichidului n conducta de transport [m/s]
2
0.7
1000 245[ ]
2
d
P Pa g
g l g
P g H gg
unde :
l
= 1000 kg/m
3
g = 9,81 m/s
2
H
g
= 7,4 m , reprezint nlimea geometric
1000 9, 81 7, 4 72594
g
P Pa g g

d
L
Pf P
d
g g

Pf
pierderi de presiune datorate frecarilor [Pa] .
= coeficient de frecare in conducte.
, Re
d
f
e

,
L = lungimea portiunilor drepte de pe traseul de transport.
L = 22,8m
d = diametrul interior al conductei de transport egal cu diametrul interior al racordului de
intrare in coloana.
d = d
3
= 70 2 x 3,5 = 70 7 = 63mm
e = rugozitatea peretelui conductei
e = 0,2 mm pentru tevi de otel de coroziune neinsemnata.
63
315
0, 2
d
e

74
0, 2
0, 003
63
e
d
(
e
d
= rugozitatea relativa a conductei )
Re se calculeaza dupa relatia :
3
3
0, 7 63 10 1000
Re 44100
10
v d

g g g g g
v = viteza din conducta ; v = 0,7m/s
di = diametrul interior al conductei; di = 63mm
= 1000 kg/m
3
= 10
-3
Pa
.
s
Re,
d
f
e
_

,
se determina din table din indrumar.
Re = 44100 = 0,042
d
e
= 470
2
0
0, 34 13,1
13,1
0, 5 1 2,1 18 13,1 34, 7
Pr. . 34, 7 245 8501, 5[ ]
diafragma
d
m
d
l Pa

_


,

+ + + +

g
d
o
= diametru orificiu diafragma[mm]
d = diametru conducta [mm]
Deci,
Pr
T
P Pst Pd Pg Pf l + + + +
T
P
= 0 + 245 + 72594 + 3724 + 8501,5
T
P
= 85064,5Pa
75
3
245
22,8
0, 042 245 3724
6310
Pr. .
Pd Pa
Pf Pa
l i Pd

g g
g
g
3
3
3
10
2, 25 10 85064, 5
0, 383
10 0, 5
T
T
Mv P
Pc
Pc kW

g
g
g g
g
0.5 40
0.54[ / ]
36.5
HCl
M kg h

= 1,6
Pentru alegerea pompei trebuie sa se cunoasca debitul volumetric (M
v
) in m
3
/h si inaltimea
manometrica (Hu) in [m].
3
[ ]
85064, 5
8, 67
1000 9,81
8, 67
8,1153 /
T
l
P
Hm m
g
Hm m
Hm m
Mv m h

g
g
In functie de Hm si M
v
se alege din diagrama Campul caracteristic - PCN pompa tip PCN
40-125, cu caracteristicile :
- diametrul nominal al racordului de refulare = 40mm
- diametrul nominal al rotorului = 125 mm

4.7. Dimensionarea ventilatorului
Ventilatoarele sunt masini care transpoarta gazele prin ridicarea presiunii lor cu ajutorul unui
rotor cu palete. Dupa forma rotorului si modul in care actioneaza asupra gazului se deosebesc:
Ventilatoare axiale sau cu elice, in care un rotor in forma de elice impinge gazul paralel cu
axa rotorului ;
Ventilatoare centrifugale cu o cu o constructie asemanatoare pompelor centrifuge;
Suflantele fac parte din categoria compresoarelor volumice rotative, prin rotirea unor
elemente se transporta de la aspiratie catre refulare volume de gaz. Exista o gama variata de suflante
dintre care mai utilizate sunt : suflante cu inel lichid, suflante cu tambur si lamele, suflante cu
pistoane rotative, etc.
Ca si in cazul pompelor, atat ventilatoarele cat si suflantele trebuie sa posede o serie de
calitati, cum ar fi :
siguranta in functionare ;
asigurarea parametrilor solicitati de instalatie ;
76
intretinere simpla.
Alegerea tipului de utilaj
Pentru alegerea ventilatorului sau suflantei corespunzatoare unei situatii date, proiectantul are
la dispozitie tabelele si curbele caracteristice ale utilajelor fabricate de diverse intreprinderi. Aceste
cataloage contin de obicei in mod complet elementele necesare alegerii, si anume : debitul de gaz,
presiunea totala dezvoltata, turatia rotorului, felul cuplajului, puterea motorului de actionare,
dimensiunile utilajului, domeniul de utilizare.
Alegerea utilajului trebuie facuta prin confruntarea acestor elemente cu instalatia proiectata.
Factorii care caracterizeaza instalatia sunt in general numerosi si diferiti, cu proprietati simultane si
reclamand conditii deseori opuse, astfel incat alegerea utilajului optim devine in mod inevitabil un
compromis intre diferite cerinte si impuse de spatiul disponibil, cost, consum de energie, nivel de
zgomot, obligativitatea respectarii cu strictete a parametrilor, etc.
Una din problemele ce se pun la alegerea unui ventilator este fixarea tipului
constructiv :axial sau centrifugal.
Cand instalatia are rezistenta mica sau neglijabila si in special nu contine conducte de
transport, ventilatorul indicat este cel axial, cu palete plane, neprofilate. Randamentul acestor
ventilatoare este scazut, dar consumul de putere este redus datorita presiunii mici necesare, astfel
incat criteriul privitor la randament poate fi subordonat avantajelor aduse de spatiu si cost.
Cand instalatia contine conducte de transport si necesita presiuni mai marisunt recomandate
ventilatoarele centrifugale, care pot fi cu palete inclinate in sensul rotatiei sau invers, sau cupalete
drepte.
Din examinarea comparativa a calitatilor celor doua tipuri de ventilatoare, rezulta ca
ventilatoarele cu palete inclinate in sensul opus rotatiei sunt cele mai potrivite instalatiilor
industriale.
Cand instalatiile au rezistente variabile, este recomandabil ca ventilatoarele sa aiba
caracteristici de presiune cu panta cat mai inclinata, incat la variatii mari de presiune sa nu rezulte
modificari mari ale debitelor.
Randamentul ventilatorului constituie un alt criteriu de alegere, deoarece determina marirea
consumului de energie. Importanta acestiu criteriu nu trebuie insa exagerata, deoarece randamentele
mari se obtin in detrimentul ltor calitati in special a costului ventilatorului.
O alta problema este alegerea pozitiei de montaj a ventilatorului care trebuie astfel facuta
incat la racordarea acestuia in instalatie sa rezulte un traseu al conductelor pe aspiratie si refulare, cat
mai scurt si mai simplu.
Materiale de constructie
Alegerea materialelor de constructie a ventilatorului se va face in functie de natura gazelor
transportate, temperatura, agresivitate termica precum si de continutul de particule solide.
Puterea necesara motorului de antrenare a ventilatorului se calculeaza cu relatia:

[ ]
*
,
1000*
V T
T
M P
P kw

77
in care: M
v
- debitul volumic de gaz transportat, m
3
/s ;
P
T
- presiunea totala de ventilator, Pa ;

T
randamentul total al instalatiei de ventilatie ;
T
= 0,5 0,7.
Presiunea totala a ventilatorului dedusa din ecuatia Bernoulli, care se calculeaza cu relatia :

T d st pierderi
P P P P + +
Presiunea dinamica :

[ ]
2
1
;
2
d g
P v Pa
v - viteza medie a gazului pe conducta de refulare ; v = 15 m/s
g = 1,183 kg/m3

[ ]
2
15
1,183 133, 0875
2
d
P Pa
Presiune statica :

2 1
0
st
P P P
Pierderile de presiune se datoresc frecarilor, rezistentelor locale si diferitelor utilaje de pe
traseul instalatiei (absorbere, uscatoare, baterii de incalzire etc).
pierderi f rl u
P P P P + +
Pierderile de presiune datorate frecarilor si rezistentelor locale :

[ ]
2
1
;
2
m
f rl i i
i
L v
P P n Pa
d

_
+ +

,

unde: L = lungimea conductei de transport ; L= 1,5 m

d = diametrul interior al racordului de intrare a gazului ;

373 2 8 257 d
= coefficient de frecare ; = 0,03
= coeficientul rezistentei locale ;
ventil = 4,1
intrare = 0,2
iesire = 0,2
4,1 0, 2 0, 2 4.5 + +

Deci

[ ]
3
1,5
0,03 4,5 133,0857 622,197
257 10
f rl
P P Pa

_
+ +

,
pierderi fr rl u
P P P P + +
[ ] 226,94
u
P Pa
[ ] 622,197 226,94 894,137
p
P Pa +
T d st p
P P P P + +
[ ] 133,0875 0 894,137 982, 224
T
P Pa + +

78
[ ]
3 3
0, 833 982, 224
1, 3636
10 10 0, 6
v T
T
M P
P kw

3
3000
0,833 /
3600
v
M m s 1
]
instalata
P P
unde: = factor de instalare; = 1,5 2. Alegem = 1,6
[ ]
1, 6 1, 3636 2,1818
instalata
P kw
Pentru a alege tipul de ventilator, PT trebuie exprimat in mm col de apa :
[ ] [ ]
'
982, 224
0,100 100
1000 9,81 1000 9,81
T
T
P
P mcol apa mmcol apa

Functie de PT si M V, din diagrama pentru alegerea ventilatoarelor, seria VS (fig 7.8.7, pag
267 - indrumar) se alege tipul de ventilator.
4.8 Dimensionarea vasului de neutralizare
Pentru neutralizarea solutiei acide rezultate in urma operatiei de absorbtie se foloseste NaOH
10%.
Volumul vasului de neutralizare este :
( )
1
3
;
vas V sol
V M M t m 1 +
]
t - timpul de stationare a solutiei in rezervorul de neutralizare ; t = 1,5 ore
1
V
M
- debitul de solutie (H2O + HCl) care iese din instalatie ; m
3
/h
1
V
M
= 450,0583 [kmol / h] = 8101,0494 [kg / h] = 8,1172 [m
3
/ h]
Msol = debit de solutie de neutralizare ; m
3
/ h .
HCl + NaOH NaCl + H
2
O
M
HCl
= 36,5 [g/mol]
M
NaOH
= [40 g/mol]
Debitul de HCl care iese din coloana de absorbtie :
[ ] [ ]
3
34, 7574 10 / 1, 2684 /
HCl
m
M kmol h kg h

Conform reactiei de neutralizare , se calculeaza debitul masic necesar de NaOH [kg/h]
[ ]
1, 2684 40
1, 39 /
36, 5
NaOH
m
M kg h

Calculam debitul volumic de solutie 10% NaOH necesar pentru neutralizare:
79
6
3 3 3
3
100 1,139 10
0, 0139 / 13, 9 10 /
10 10
sol
M m h m h

1 1
] ]

( )
1
3
[ ]
vas V sol
V M M t m +
3 3
(8,115 13, 9 10 ) 1, 5 12,1966 [ ]
vas
V m

+
vas
r
V
V

grad de umplere a rezervorului cu lichid

= 0,75 0,8 . Alegem = 0,8
3
12,1966
15, 2458 [ ]
0, 8
r
V m
Pentru a calcula D rezervorului , se alege o valoare a raportului
H
D
= 1,1 2 .
Alegem

H
D
= 1,5
2
4
r
D
V H

1,5 1,5
H
H D
D

2 3
1,5 1,5
4 4
r
D D
V D


3 3
4 4 15, 2416
2, 3477 [ ]
1, 5 1, 5
r
V
D m




1, 5 1, 5 2, 3477 3, 5216 [ ] H D m
4.9. Calculul puterii agitatorului
Agitatorul are rolul de a omogeniza cele doua solutii (acida si bazica) in vederea neutralizarii
lor.
Vom alege un agitator cu palete.
Puterea agiatatorului este :
3 5
[ ]
Re
m
ag
c
P n d W
unde: c, m =constante care depend de tipul agitatorului; c = 6,8 ; m = 0,2
n = numar turatii ; n =60 [rotatii/min] = 1 rotatie/sec ;
d = diametrul agitatorului [m] ;
= densitatea lichidului [kg/m
3
] ; = 1000 [kg/m
3
]
80
2
3
Re
ag
n d

= vascozitatea apei; = 10
-3
[Pas];
[ ]
3
D
d m ; unde D = diametrul vasului de neutralizare ; D = 2,3477 [m] ;
2, 3477
0, 7825 [ ]
3
d m
2
3
1000 3 (0, 7825)
Re 1837231, 763
10
ag


3 5
0,2
6, 8
1 0, 7825 1000 111, 454 [ ]
(1837231, 7639)
P W
P = 0,111,454 [kW]
0,111454
0,1486 [ ]
0, 75
instalata
P kW
4.10 Dimensionarea utilajelor de depozitare
Utilajele de depozitare a produselor se aleg functie de starea de agregare, parametrii la care
trebuie mentinute si cantitatea depozitata. Gazele de presiune joasa se depoziteaza in rezervoare
cilindrice sau poligonale, iar cele cu presiune inalta in rezervoare cilindrice si sferice. Depozitarea
lichidelor se face obisnuit , inrezervoare cilindrice, iar a solidelor in buncare si silozuri.
Rezervoare
Pentru depozitarea majoritatii produselor lichide se utilizeaza rezervoare metalice.
Dupa nivelul de amplasare rezervoarele se impart in : supraterane sau de suprafata, semi-
ingropate si ingropate.
Dupa pozitia de amplasare se impart in : verticale si orizontale.
Depozitarea in rezervoare este cea mai folosita, desi la produsele usor inflamabile este mai
buna depozitarea semi-ingropata si ingropata.
Dupa presiunea de lucru exista : rezervoare de joasa presiune, denumite si rezervoare
atmosferice, rezervoare de presiune medie si rezervoare de presiune ridicata.
Pozitia rezervoarelor cilindrice poate fi verticala sau orizontala. Cele mai verticale sunt mai
economice si ocupa o suprafata mai mica, iar cele orizontale se intretin si se repara mai usor. De
aceea pozitia verticala este mai utilizata decat pozitia orizontala.
Amplasarea supraterana a rezervoarelor este de preferat, deoarece montarea si intretinerea lor
este mai usoara.
81
Problemele de fluiditate, explozie, inflamabilitate, toxicitate si inghet a lichidului
depozitat trebuie avute in vedere la amplasarea rezervoarelor in spatii inchise sau deschise.
Substantele inflamabile se depoziteaza in rezervoare inchise, evitandu-se scaparile de
vapori si scurgerile de lichid. La astfel de de substante depozitele se amplaseaza la distanata fata de
instalatiile productive si in locuri lipsite de foc. Cand este cazul se face si protejarea rezervoarelor
contra actiunii soarelui.
Dimensionarea rezervorului
In aceasta instalatie vom avea doua rezervoare:
Pentru solutie acida;
Pentru apa
Alegem rezervor cilindric de suprafata dispus orizontal pe suporti de beton.
Dsiunile rezervorului depind de volumul de fluid depozitat care poate fi considerat ca
produsul dintre debitul volumic de fluid produs sau consumat in instalatie si durata de colectare sau
consum.
Volumul de lichid (V
1
) :
3
1
[ ]
m
M t
V m

unde: M
m
- debit masic de apa [kg/h] ;
t - timp de stationare in vas [ore] ;
densitatea fluidului depozitat [kg/m
3
].
2
3
18 450, 0236 18 8100, 4248 [ / ]
H O
m
M L kg m
t = 8 ore ;
= 1000 [kg/m
3
];
3
1
8100, 4248 8
64, 8033 [ ]
1000
V m

Volumul rezervorului
3 1
6 4, 80 3 3
8 1, 00 42 [ ]
0, 8
re z
V
V m

= coefficient de umplere (0,7 0,85). Alegem 0,8.
2
4
rez
D L
V

2 2
L
L D
D

2 3
2
4 2
rez
D D
V D


3 3
2 2 81, 0042
3, 7221 [ ]
rez
V
D m



82
L = 2D = 2 3,7221 = 7,4443 m
4.11 Fise tehnice
Fia tehnic nr.1:
Denumirea utilajului: Coloan de absorbie.
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de zincare acid.
Parametri funcionali:
Debit de efluent gazos la intrare: 3000 m
3
/h, debit de efluent gazos la ieire 2999,169 m
3
/h;
Debit de lichid la intrare: 8,1172 m
3
/h;
Temperatura de lucru: 20
0
C;
Presiunea de lucru: 1atm
Parametri constructivi:
Suprafaa de transfer de mas: 201,8306 m
2
nlime umplutur: 1,3 m
Diametru coloan :1,02 m
nlime coloan: 7,4 m
Materiale de construcii: oel
Prescripii tehnice:
Poziia de montaj: vertical
Cota de montaj: prima cot (0-8m), conform schi
Izolaie: nu
Conexiuni: cu pompa centrifug (parte inferioar), cu rezervorul de stocare soluie acid clorhidric
(racord superior), cu suflanta (racord lateral stng).
Fia tehnic nr.2
Denumirea utilajului: Pomp centrifug, PCN 40-125
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de zincare acid.
Parametri funcionali:
Putere pomp : 1,3 kW;
83
Turaia de regim: 2900 rotaii/min.
Parametri constructivi:
Diametrul nominal al racordului de refulare: 40 mm;
Diametrul nominal al rotorului: 125 mm
Presiunea total pe pomp: 85064,5Pa
Prescripii tehnice:
Poziie de montaj: vertical;
Cota de montaj: cota 0;
Izolaie: nu
Conexiuni: cu coloana de absorbie i cu rezervorul de stocare ap.
Fia tehnic nr. 3
Denumirea utilajului:Ventilator VS - 4
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de zincare acid.
Parametri funcionali:
Putere ventilator: 1,3636 kW;
Turaia de regim: 400 rotaii/min.;
Presiunea total pe suflant: 982,224 Pa;
Parametri constructivi:
Diametrul rotorului: 400 mm;
Prescripii tehnice:
Poziia de montaj: 14 (STAS 2376 63);
Cota de montaj: cota a-2-a (8-18);
Conexiuni: cu coloana de absorbie.
Fia tehnic nr. 4
Denumirea utilajului: Vas de neutralizare
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de zincare acid.
Parametri funcionali:
Debit de soluie din vas: 8,1172 m
3
/h.
84
Parametri constructivi:
Volum rezervor: 15,2458 m
3
;
Diametru rezervor: 2,3477 m;
nlime rezervor: 3,5216 m.
Prescripii tehnice:
Poziie de montaj: vertical;
Cota de montaj: 0-8 m;
Conexiuni: cu pompa centrifug, cu rezervor stocare soluie hidroxid de sodiu.
Fia tehnic nr.5
Denumirea utilajului: Rezervor de stocare
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de zincare acid.
Parametri funcionali:
Debit de soluie din vas: 8100,4248 kg/h.
Parametri constructivi:
Volum rezervor: 81,0042 m
3
;
Diametru rezervor: 3,7221 m;
Lungime rezervor: 7,4443 m.
Prescripii tehnice:
Poziie de montaj: orizontal;
Cota de montaj: cota a 3-a (18 m);
Conexiuni:cu rezervorul de stocare a soluiei de hidroxid de sodiu.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 5 . Exploatarea instalatiei
85
5.1 Bilantul de masa pentru instalatie
Bilantul de masa pentru instalatie este dat de urmatoarea relatie :
M
aer
+ M
HCl
+ M
apa abs
+ M
NaOH
+ M
apa sol NaOH
= M
apa sol NaOH
+
M
*
apa abs
+ M
NaCl
+ M
*
aer
+ M
apa
Unde :
M
aer
debit masic de aer intrat in coloana de absorbtie [kg/h] ;
M
aer
= 3869,464 [kg/h].
M
HCl
debit masic de HCl intrat odata cu faza gazoasa [kg/h] ;
M
HCl
= 1,2686 [kg/h].
M
apa abs
debit de apa care intra in coloana de absorbtie [kg/h] ;
M
apa abs
= 8100,4248 [kg/h].
M
NaOH
debit masic de NaOH care intra in vasul de neutralizare [kg/h] ;
M
NaOH
= 1,39 [kg/h].
M
apa sol NaOH
debit masic de apa folosit pentru obtinerea solutiei de NaOH [kg/h] ;
M
apa sol NaOH
= 12,51 [kg/h] .
M
NaCl
debit masic de NaCl rezultat in urma neutralizarii [kg/h] ;
M
NaCl
= 2,0328 [kg/h] .
M
*
aer
debit masic de aer care iese din coloana de absorbtie [kg/h] ;
M
*
aer
= 3870,854 [kg/h] .
M
*
apa abs
debit masic de apa care iese din coloana de absorbtie [kg/h] ;
M
*
apa abs
= 8100,4248 [kg/h] .
M
apa
debit masic de apa de reactie [kg/h] ;
M
apa
= 0,6255 [kg/h] .
3869,464 + 1,2686 + 8100,4248 + 1,39 + 12,51 = 12,51 + 8100,4248 + 2,0328 + 3870,854 +
0,6255
11985,0574 = 11986,4471
86
5.2.Consumul de materii prime , auxiliare i utiliti . Consumuri
specifice.
Operaiile sau proceselechimice pot decurge continuu sau discontinuu. Operaia este continu
atunci cnd instalaia este alimentat continuu i uniform cu materii prime i utiliti , i debiteaz
nentrerupt produsul.
Fondul anual de timp pentru operaiile continue se calcleaz considernd c instalaia
funcioneaz 330 zile /an , n trei schimburi de 8 ore.
Necesarul de materii prime i utiliti se exprim n funcie de natura strii de agregare a
fazelo dup cum urmeaz:
faze solide debit n t/zi i kg/h ;
-compoziia n fracii masice
faze gazoase debitul n Nm
3
/h i kmol/h
-compoziia n fracii molare .
faze lichide debitul n t/zi i kg/h;
-compoziia n fracii masice.
Consumul specific reprezint cantitatea de materie prim , utiliti , raportat la tona de
produs finit .Consumul specific de materii prime se stabilete pe baza bilanului de materiale i se
exprim sub forma ton materii prime /tona de produs finit , iar consumurile specifice de utiliti din
bilnaul termic i puterea necesar n instalaie i se exprim , funcie de natura lor , n tone/ton
produs finit , kJ/ton produs finit sau kW/tona produs finit
Nr.crt. Denumire Consum Observaii
Orar Zilnic Anual
1 Absorbant
ap
8100,4248 kg/h 194,41 t/zi 70959,72
t/an
T=20C
2 Amestec
gazos iniial
3000 m
3
/h 72000
m
3
/zi
2,6210
7
m
3
/an
Yi=276,161
0
-6
3 Hidroxid de
sodiu
1,39 kg/h 33,36 t/zi 12176,4 t/an 10%
4 Energie
electric
3,629 kW/h 87,096
kW/zi
31790,04
kW/an
Curent
trifazat
Pentru consumul de energie se calculeaza astfel :
2 P
inst p
+ 2 P
inst ag
+ P
inst v
= 2 0,575 + 2 0,1486 + 2,1818 = 3,629 [kW/h]
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Cap itolul 6. Controlul automatizarea si reglarea proceselor
tehnologice
87
Procesele continue se recomand a fi supuse reglrii automate deoarece:
consumul de materii prime i auxiliare este raional;
crete productivitatea muncii prin eliminarea timpilor mori;
utilajele lucreaz continuu la sarcini ridicate ceea ce se reflect n creterea capacitii de
producie;
crete calitatea produselor prin meninerea la valori optime a parametrilor de lucru;
scade numrul personalului de deservire(operatori);
se mbuntete atat securitatea muncii ct i condiiile de munc.
Automatizarea aplicat numai la caiva parametri sau cteva utilaje se numete automatizare
parial. Prin opoziie, exist i automatizare complex care asigur funcionarea ntregii instalaii de
fabricaie fr intervenia direct a omului.
In cadrul proiectului de an se va face numai reglarea parial atat a parametrilor cat i a
utilajelor.
6.1. Stabilirea parametrilor de trebuiesc masurati si reglati
Pe baza analizei structurii procesului tehnologic se stabilesc parametrii i mrimile ce se
impun a fi msurai i reglai, pentru ca instalaia s rspund pe deplin imperativelor funcionrii
automate(calitate, cantitate, economicitate, etc.). Dup ce s-au stabilit parametrii reglai se trece la
poziionarea pe schema tehnologic a buclelor de reglare automat, cu precizarea parametrului
reglat(debit, presiune, temperatur, concentraie etc). Pentru indicarea parametrului i a funciei
aparatului se fac combinaii leterale n care prima liter reprezint parametrul msurat sau controlat,
iar urmtoarele redau funcia aparatului. Simbolurile literale pentru unii parametri msurai sau
reglai i funcia aparatului sunt date mai jos:
Denumirea parametrului Simbolul parametrului
Concentraia ........................................A
Debitul .................................................F
Mivelul.................................................L
Presiunea...............................................P
6.2. Reglarea automata a instalatiilor de absorbtie
In absorbie concentraia soluiei la ieire din absorbitor poate s fie impus. Pentru acest caz
debitul de absorbant trebuie s fie corelat cu debitul i compoziia amestecului gazos astfel ncat
continuu s rezulte n obsorbitor soluie cu aceeai concentraie. Corelarea menionat se face n aa
numitul "bloc de raport" care este legat de regulatoarele de debit a amestecului gazos i a
absorbantului. Semnalul de ieire din blocul de raport constituie intrarea pentru cel de al doilea
regulator de debit.
In figura(6.1.3) este dat schema de reglare automat pentru condiiile de mai nainte.
88
Fig. 6.2.1 Schema de reglare automata a unei coloane de absorbtie
Din figura(6.2.1) rezult c semnalul de la traductorul de debit fixat pe alimentarea cu
amestec gasos este trecut la blocul de raport K(BR), iar semnalul de ieire din bloc constituie intrarea
pentru regulatorul de debit pentru absorbant. Astfel, debitul de absorbant, este meninut n raport K
fa de debitul amestecului gazos i soluia rezultat are mereu aceeai concentraie.
La varful absorbitorului s-a prevzut reglarea automat a presiunii gazului, iar la baza lui,
reglarea nivelului soluiei. Dac absorbitorul lucreaz la presiunea atmosferic nu se poate pune
problema reglrii presiunii, iar dac concentraia soluiei la ieirea din absorbitor nu este impus n
mod riguros se renun la blocul de raport.
Figura(6.2.2) conine schema de reglare automat a unei coloane de desorbie prin stripare cu
abur, n ipoteza c debitul de soluie(absorbant mbogit) care provine de la coloana de absorbie,
este variabil, deoarece nivelul acestei soluii, la baza coloanei, se menine constant, iar cantitatea de
absorbant variaz funcie de debitul de gaz(v.fig.9.1.4).
Fig. 6.2.2. Schema de automatizare a unei coloane de desorbtie
Debitul aburului introdus la baza coloanei este corectat de ctre blocul de raport K(BR)
funcie de debitul de absorbant mbogit.
Dac partea superioar a coloanei lucreaz in regim de fracionare i la presiune, se regleaz
temperatura i presiunea din aceast zon. Vasul separator se prevede cu dou sisteme de reglare
automata pentru nivel (SRA-L) deoarece cnd SRA-L pentru ap nu funcioneaz corect, apare
89
posibilitatea de a se pierde produs valoros pe conducta de scurgere a apei. Daca desorberul nu
lucreaz n regim de fracionare se pot comite reglrile de la partea superioara a coloanei. In astfel de
cazuri se poate prevedea o
reglare numai a debitului de ap funcie de temperatura ei la ieire din condensator, astfel ncat
condensarea sa fie total, iar temperatura condensului cat mai sczut.
Studentul va ntocmi schema de reglare automat a acestor utilaje funcie de scopul urmrit
n realizarea cumulat a celor dou operaii(absorbie-desorbie) de exemplu, recuperarea unui
component al amestecului gasos, obinerea unei soluii de concentraie dat, evitarea polurii
mediului nconjurtor etc.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 7. Tehnica securitatii si igiena muncii. Masuri
P.S.I. Epurarea apelor reziduale si protectia mediului ambiant.
7.1. Tehnica securitatii si masuri de protectia muncii.
90
Protectia muncii cuprinde masurilor luate pentru a se asigura tuturor oamenilor muncii
conditiile de munca, pentru a-i feri de accidente si boli profesionale. Protectia muncii face parte
integranta din procesul de munca.
In industria chimica problema protectiei muncii este deosebit de importanta deoarece pe
langa factorii de periculozitate comuni cu alte ramuri induatriale- elemente mobile(periculoase) ale
utilajelor, actiunea curentului electric, degajari importante de caldura, zgomote si trepidatii- intervin
si numerosi factori specifici industriei chimice, cum ar fi:
-degajari de substante toxice;
- prezenta frecventa a unor substante inflamabile;
- posibilitatea explozilor cauzate de amestecuri explozive;
- operatii cu lichide agresive care pot provoca arsuri chimice;
- temperaturi ridicate.
Protectia muncii are urmatoarele trei aspecte:
-protectia juridica a muncii reprezentata de legislatia referitoare la protectia muncii, legislatie
constituita in principal din:
- Codul muncii;
- Legea nr.5/1965 cu privire 1a protectia muncii;
- HCM nr. 2896/1966 cu privire la accidentele de munca;
- Leges nr.l/1970 privind organizarea si disciplina muncii;
- Decretul 400/1981;
- Alte HCM-uri, Decrete elaborate de Consiliul de Stat, instructiuni si ordine elaborate de
ministere.
- protectia sanitara a muncii cuprinde masurile pentru crearea unor conditii fiziologice
normale de munca si de suprimare a riscului imbolnavirilor profesionale.
- protectia tehnica a muncii consta in masuri tehnice si organizatorice pentru usurarea muncii
si prevenirea accidentelor de munca .
In baza legistaltiei, Ministerul Muncii impreuna cu Ministerul Sanatatii au stabilit
Norme republicane de protectie a muncii care cuprind cadrul general de tehnica a securitatii
muncii si normele de igiena a muncii, ambele obligatorii pentru toate ministerele.
Prevederile din normle republicane sunt completate si dezvoltate "Normele
departamentale de protectie a muncii potrivit proceselor de munca din ramura respectiva.
Conducerile intreprinderilor si institutiilor elaboreaza la randul lor "Instructiuni de protectie a
muncii" pentru conditiile de lucru particulare si specifice unor sectii, ateliere si locuri de munca.
Instruirea oamenilor muncii este obligatorie. Nici un angajat nu poate fi primit la un loc de de
munca si pus sa lucreze decat dupa ce a fost instruit si s-a facut verificarea insusirii cunostintelor.
La proiectarea intreprinderilor ohimice este necesar sa se determine in prealabil categoria de
pericol pe care il prezinta procesul tehnologic proiectat, dupa care se trece la amplasarea cladirilor si
a constructiilor pe planul general de ansamblu. La amplasarea cladirilor din industria chimica
trebuie sa se evite terenurile prea apropiate de regiuni sau cartiere unde exista pericole de incendii
sau explozii. Distanta care trebuie prevazuta este functie de categoria de pericol de incendiu a
fabricatiei si gradul de rezistenta la foc al cladirilor. Una din masurile de baza ale tehnicii securitatii
la amplasarea cladirilor industriale este izolarea corecta a cladirilor, a constructiilor si depozitelor.
Normele departamentale de protectie a muncii elaborate de Ministerul Industriei Chimice
cuprind atat normele de tehnica securitltii muncii cat si normele de igiena a muncii. Masurile de
tehnica securitatii muncii se pot clasifica. in masuri generale, care se refera in principal la alegerea
amplasementului intreprinderii, la planul general al acesteia si la protectia muncii in cladirile
91
industriale, masuri speciale, care se refera la particularitatile tehnice ale proceselor si masuri de
protectie individuala a muncitorului care se refera la folosirea echipamentului si materialelor de
protectie individuala prevazute de norme.
In industria chimica sa aplica atat normele specifice acestei industrii cat si norme de tehnica
securitatii muncii pentru activitati nespecifce industriei chimice, dar care exista in diverse unitati
chimice. De exemplu. in normele departamentale ela.borate de Ministerul Industriei Chimice nu
exista un capitol de tehnica a securitatii privind echipamentele electrice, dar normele departamentale
corespunzatoare au o larga aplicare in industria chimica.
Normele de tehnica securitatii muncii elaborate de M.I.Ch. sunt grupate in 6 capitole:
a) Tehnica securitatii muncii la instalatii, aparate si masini.
b) Tehnica securitatii muncii la intretinere, reparatii si interventii.
c) Tehnica securitati muncii pentru procese fizice si chimice.
d) Tehnica securitatii muncii la depozitare.
e) Tehnica securitatii muncii la manipulare, ambalare si transport.
f) Tehnica securitatii muncii in laboratoare.
In continuare se vor prezenta in linii generale probleme tratate in fiecare din capitolele
mentionate.
a) Acest capitol trateaza problemele de securitate a muncii la organele de masini in miscare,
la echipamente de transmitere si dispozitivele de actionare a utilajelor, la conducte si armature,
aparate de masura si control, vase de reactie, utilaje sub presiune, aparate pentru operatii
unitare(centrifuge, extractoare, uscatoare, filtre, malaxoare, etc) precum si la principalele utilaje din
industria celulozei si hartiei.
In preambul la acest grup de norme se precizeaza ca proiectantul e obligat sa-ti acorde tot
atata importanta realizarii conditiilor de securitate cat acorda si parametrilor tehnici si economici a
instalatie proiectate. El este obligat ca dintre 2 instalatii similare sa aleaga pe aceea care prezinta cele
mai bune conditii de securitate si cele mai usoare conditii de munca.
b) In acest capitol se dau norme cu caracter organizatoric si tehnic. Pentru orice interventie
sau reparatie se intocmeste un plan de actiune cu sarcini defalcate pe angajati, plan care cuprinde
toate masurile de protectie a muncii. Pentru locurile de munca unde exista pericole de explozie si
incendiu se intocmeste de catre seful sectiei permisul de lucru cu foc aprobat de inginerul sef. Pentru
lucrarile la instalatii sub presiune, intrarea in vase de reactie, rezervoare, instalatii in care se
prelucreaza substante foarte agresive este necesar in plus permisul de lucru intocmit de seful sectiei.
Este strict interzisa inceperea oricarei lucrari de reparatie sau interventie fara a se face in prealabil
tuturor celor ce executa operatia respectiva instructajul de protectie a muncii.
c) Dupa un capitol introductiv in care se precizeaza ca absorbtia noxelor de orice gen se face
la locul unde se produc ele, fiind contraindicata absorbtia lor prin ventilatie generala si ca
alimentarea utilajelor cu substante toxice, corozive, iritante, inflamabile si cele care degaja praf se
va face mecanizat si etans, se trateaza:
-tehnica securitatii muncii la efectuarea unor procese chimice unitare(halogenari, sulfonari,
esterificari, polimerizari etc) ;
-tehnica securitatii muncii la efectuarea unor operatii fizice unitare(extractie, decantare,
centrifugare, filtrare, absorbtie, distilare si rectificare, uscare, etc.);
- tehnica securitatii muncii la operatii cu substante toxice, inflamabile, explozive, corozive,
caustice.
d) Se dau norme referitoare la amplasarea si depozitatea substantelor toxice, inflamabile si
explozive. Este interzisa depozitarea in aceeasi incapere a substantelor toxice, inflamabile si
92
explozive cu diverse materiale. De asemenea, substantele chimice care ar putea reactiona unele cu
altele degajand substante periculoase trebuie depozitate la distanta unele de altele in incaperi
separate.
e) Deoarece statisticile arata ca 35% din accidentele de munca se inregistreaza la operatlile
de manipulare, aceasta problema prezinta o deosebita importanta. Normele prevad ca aceste operatii
sa se execute numai sub supravegherea unui conducator al procesului de munca instruit special in
acest scop. Lucrul tinerilor sub 16 ani la operatiile manuale de incarcare, descarcare si transport este
interzis.
f) Din ansamblul normelor referitoare la aceaata problema, norme care se refera la ventilatie,
manipularea sticlariei, a dispozitivelor de incalzire si utilajelor sub presiune, a substantelor toxice,
inflamabile, etc., trebuie retinuta obligatia generala, pentru munca de cercetare, de a se aplica si
respecta in taate fazele metodologice de lucru adecvata privind protectia muncii.
In ceea ce priveste masurile de protectie individuala ale muncitorului, pentru a completa
masurile tehnice luate in instalatii este necesar sa se foloaeasca echipamentele si materialele de
protectie individuala prevazute de normative. Toti cei care conduc si controleaza procsele de
productie sunt obligati sa nu permita executarea nici unei operatii inainte de a verifica dotarea fie-
carui muncitor cu toate sortimentele de echipament si materiale necesare.
Norme de igiena a muncii.
Normele de igiena a muncii se refera la principalii factori profesionali nocivi din mediul de
productie. Ele stabilesc valorile limita sau optime ale acestor factori, valori care previn imbolnavirile
profesionale si asigura conditii normale de lucru.
In aceste norme sunt tratate probleme referitoare la efortul fizic(mase maxime admise la
ridicat, distaatele de transport manual, etc). microclimatul incaperilor de lucru(temperatura,
umiditate, viteza curentilor de aer, radiatii termice. etc.), precum si prevenirea imbolnavirilor
profesionale si a accidentelor de munca provocate de gaze, vapori si pulberi.
Se dau concentratiile maxime admise(CMA) in atmosfera zonei de lucru, in mg/m3 aer, la
circa 400 substante, de asemenea norme referitoare la iluminat, nivel de zgomot si vibratii.
7.2. Masuri P.S.I
Incendiile si exploziile se produc numai atunci cand sunt prezente in cantitati suficiente trei
elemente: substanta combustibila, oxigenul si caldura. '
Cauzele principale ale incendiilor si exploziilor se datoresc,pe de o parte aprinderii si
autoaprinderii, iar pe de alta parte nerespectarii parametrilor procesului tehnologic, lipsei de
instructaj, de atenie, de curatenie etc.
Exploziile pot fi provocate de depasirea instantanee a limitei de rezistenta a peretilor
vaselor(cazane, butelii de gaze, reactoare, rezervoare, etc). produsa de presiunea gazelor sau
vaporilor. Exploziile produse de gaze combustibile, vapori sau praf in amestecul cu aerul sau
oxigenul au loc numai la anumite concentratii, care variaza cu presiunea si temperature amestecului.
Incendiul izbucneste ca urmare a depiozitarii in sectii a unor substante uros inflamabile sau
explozive, care depasesc cantitatile admise, precum si a depozitarii lor necorespunzatoare I ambalaje
deteriorate, langa surse de caldura si lipsa de supraveghere a lor. Cea mai frecventa cauza de
aprindere este flacara directa produsa de diferite surse.
Caldura degajata in cursul unor reactii chimice exoterme, poate constitui de asemenea, o
sursa de apindere, provocand incendiul. Deosebit de periculos este contacul acizilor
concentrati(H
2
SO
4
, HNO
3
) cu substantele combustibile.
93
In timpul desfasurarii proceselor tehnologice sunt cazuri cand incendiile sau exploziile se
produc datorita aprinderii substantelor combustibile, fie de la o scanteie electrica, fie prin incalzirea
exagerata a conductorilor electrici si aprinderea materialului izolant.
Incendiile mai pot fi provocate, de asemenea, din cauza electricitatii statice si a descarcarilor
atmosferice.
Pentru a cunoaste masurile necesare care trebuie luate in vederea prevenirii incendiilor si
exploziilor se impune studierea amanuntita a tutuiror locurilor de munca, din punctul de vedere al
posibilitatilor de izbucnire a incendiilor si exploziilor, spre a putea lua masurile necesare pentru
evitarea lor. S-a aratat ca izbucnirea incendiilor sau exploziilor se datoreste prezentei a trei elemente:
substanta combustibila, sursa de caldura si aerul sau oxigenul. Lipsa sau reducerea unuia. dintre cele
trei elemente face ca incendiul sau explozia sa nu mai aiba lac sau sa se termine repede, fara urmari
grave.
Deci, masurile generale prevenirii incendiilor sau exploziilor sunt, in principal, urmatoarele:
- evitarea sau reducerea substantei combustibile;
- evitarea sau reducerea sursei de caldura;
- evitarea sau reducerea oxigenului, aeru1ui a substantelor cu un continut mare de oxigen;
- impiedicarea contactu1ui substantei combustibile cu sursa de caldura;
- controlul permanent al surselor de caldura si cunoasterea caracteristicilor periculoase ale
substantelor combustibile;
- masuri de siguranta pentru ecranarea sursei de caldura si oprirea accesului substantelor
combustibile in eventuala zona de ardere;
- controlul automat al concentratiilor de oxigen in zona de pericol;
Materiale folosite pentru stingerea incendiilor
Materialele stingatoare sunt acele materiale care, folosite intr-un anumit mod in zona de
ardere, actioneaza defavorabil asupra conditiilor necesare arderii, oprind arderea. Materialele
stingatoare se folosesc fie in stare gazoasa, lichida sau solida, fie sub forma unor amestecuri de
lichide cu gaze sau lichide cu substante solide, insa procesul si rapiditatea aplicarii sunt factorii
hotaratori al stingerii incendiilor.
Cele mai raspandite substante stingatoare sunt :apa, aburul, solutiile apoase de saruri,
tetraclorura de carbon, bioxidul de carbon, spuma chimica si mecanica, prafurile stingatoare.
Apa. Folosirea apei la stingerea incendiilor se bazeaza pe proprietatile ei de racier si izolare
termica. Proprietatile de racire a apei se datoresc capacitatii de absorbtie a caldurii si caldurii latente
de vaporizare, care au o valoare importanta. Racirea suprafetelor aprinse va fi cu atat mai mare cu
cat cantitatea de apa transformata in vapori va fi mai mare.
Desi apa poseda astfel de calitati pentru atingerea incendiilor, totusi domeniul ei de utilizare
in acest scop este limitat. Produsele petroliere si dizolvantii organici nemiscibili cu apa, avand o
densitate mai mica , plutesc la suprafata apei si ard in continuare. Apa folosita la stingerea
incendiilor contine saruri. Deci ea este buna conducatoare de electricitate, din acest motiv folosirea
ei la stingerea incendiilor produse in instalatii de inalta tensiune trebuie sa se faca utilizandu-se
dispozitive speciale.
Unele substante reactioneaza violent cu apa, producand o degajare mare de caldura si de
gaze, care pot da nastere incendiilor si exploziilor. Astfel carbura de calciu(carbidul) reactioneaza cu
apa degajand acetilena si caldura .
La stingerea incendiilor se folosesc jeturi de apa compacte sau pulverizate.
94
Aburul. Stingerea incendiilor cu ajutorul aburului se bazeaza pe reducerea concentratiei de
oxigen din zonele de ardere, (la o concentratie a aburului de 35% vol. arderea inceteaza). Folosirea
aburului pentru stingerea substantelor gazoase, lichide si solide se face in locurile unde exista
instalatii de cazane si sisteme fixe de stingere.
In afara de reducerea concentratiei de oxygen din zona de ardere, la stingerea
incendiilor contribuie si efectul mechanic al jetului. Acest procedeu se foloseste la stingerea
incendiului la coloanele de rectificare, la conducte, etc.
Solutii apoase de saruri. In scopul imbunatatirii calitatii apei se folosesc ca
adaosuri :clorura de calciu, sulfatul de sodiu, sulfatul de amoniu, etc. prin evaporarea apei apei
aceste solutii formeaza la suprafata materialului aprins un strat de sare care se topeste, iar in unele
cazuri se dezagrega. In urma dezagregarii se degaja gaze necombustibile care reduc concentratia
oxigenului in zona de ardare, contribuind astfel la stingerea incendiului.
Solutiile de saruri se folosase la stingatoarele manuale.
Tetraclorura de carbon. are proprietatea de a stinge focul, insa folosita in incaperi inchise
poate da nastere fosgenului, gaz foarte toxic. In scopul reducerii formarii fosgenului se adauga in
tetraclorur de carbon, diferite substante ca :anilina,amoniac, benzen, etc.
Tetreclorura de carbon se utilizeaza la stingerea incendiului la instalatii electrice de inalta
tensiune, la motoarele cu ardere interna, la sunstantele lichide si solide pe o suprafata mica, etc.
Bioxidul de carbon - nu arde si este un slab conducator de electricitate, ceea ce permite
folosirea lui la stingerea incendiilor izbucnite in instalatiile electrice. Introdus in zonele de ardere,
bioxidul de carbon dilueaza atmosfera, reducand concentratia substantei combustibile si a oxigenului
din atmosfera de ardere, micsorand sau oprind arderea.
Bioxidul de carbon nu poate opri adrerea pentru o serie de substante ca bumbacul , peliculele
cinematografice, etc., care pot sa arda si in mediu inert.
Spumele stingatoare. Spuma este formata din bule de gaz inconjurate de un strat subtire de
lichid. In present se folosesc doua feluri de spume : chimice si mecanice(aeromecanice). Spuma
chimica este rezultatul unei reactii chimice si se compune din bulIe de gaz(C0
2
) care au un invelis
din solutii apoase de saruri. Spumele mecanice se realizeaza prin amestecarea mecanica a solutiei.
Densitatea spumelor este mica si in consecinta plutesc pe suprafata lichidelor usoare(benzina, petrol,
esteri. etc) separand flacara de substanta combustibila.
Prafuri stingatoare. In compozitia acestor prafuri intra diferite saruri(carbonat de sodiu,
bicarbonat de sodiu, alaun,etc.) substante care preintampina aglomerarea sarurilor(tale, kiselgur, praf
de azbest) si substante care contribuie la topirea lor(clorura de sodium, clorura de calciu).
Prafurile stingatoare impiedica dezvoltarea arderii prin acoperirea suprafetelor solide aprinse
cu un strat izolator care prin topirea sarii contribuie mai activ la stingerea incendiului. Degajarea
unor saruri, produce gaze incombustibile care contribuie la stingerea incendiului.
Stingatoarele de incendiu cu praf sunt actionate prin presiunea unui gaz incombustibil(C0
2
),
jetul de praf actionand mecanic asupra zonei de ardere. Jeturile de praf avand o conductivitate
electrica mica pot fi utilizate pentru stingerea incendiilor instalatiilor electrice.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
95
Capitolul 8 . Notiuni de amplasare a utilajelor si de stabilire a
traseelor retelelor de conducte
O instalatie trebuie sa fie cat mai simpla, cu trasee si legaturi de conducte cat mai
scurte.Simplicitatea unei instalatii indica o buna conceptie si o proiectare economica.In componenta
oricarei instalatii chimice intra in general aceleasi tipuri de utilaje.La stabilirea amplasamentului
utilajelor trebuie sa se cunoasca procesul tehnologic, scema tehnologica de legatura cu toate
conductele, ventilele, instrumentele, cu dimensiunile sicaracteristicile lor.Trebuie sa se aiba in
vedere urmatoarele principii, comune tuturor instalatiilor:
Conductele de aspiratie la pompe si compresoare sa fie scurte;
Conductele prin care circula fluide calde sau reci la care trebuie evitate pierderile de
caldura sa fie scurte;
Amplasarea utilajelor trebuie astfel realizata, incat conductele prin care circula fluide
calde sau reci sa aiba un traseu care sa permita compensarea dilatarii termice;
Sa se utilizeze la maximum echipamentul mobil pentru montaj, revizie si intretinere;
in acest scop utilajele trebuie amplasate cat mai aproape de sol, tinand seama de necesitatile
tehnologice.Trebuie sa se asigure accesul la utilajein vederea demolarii si scoaterii lor din instalatie
si combaterea incendiului;
La repetarea unor utilaje se evita montajul in oglindacare scumpeste lucrarile de
proiectare si ingreuneaza exploatarea, operatorul fiind obisnuit sa aiba aceleasi elemente ale
instalatiei in aceeasi pozitie; se recomanda ca montajul sa se repete identic si cu aceleasi pozitii
relative la toate elementele instalatiei.
Conceptia ansamblului de montaj trebuie astfel realizata, incat sa se asigure centralizarea
comenzilor la punctual unic de comanda.
8.1.Cota de amplasament pe mai multe niveluri
La constructia esafodajelor pentru instalatii in aer liber sau pentru coloane, condensatoare,
vase de reflux, fierbatoare se recomanda urmatoarele inaltimi intre plansee:
Nivelul Instalatii cu
capacitati mici
Instalatii industriale
cu capacitate mari
Nivelul I 4-4,5m 4.5-6m
Nivelul II 3.5-4m 4-6m
Nivelul III 3.5-4m 4-6m
Nivelul IV 3.5-4m 4-6m
96
La amplasarea utilajelor pe mai multe niveluri si la stabilirea traseelor de conducte se au in
vedere inaltimile din tabelul:
Instalatii de
capacitate mici
Instalatii de
capacitate mari
Grosimea planseului
de beton
0.4-0.6m 0.6-1m
Grosimea planseului
metalic
0.3-0.5m 0.4-0.6m
Inaltimea rezervata
fasciculului de conducte
orizontal, suporturi etc.
0.3-0.4m 0.4-0.5m
Inaltimea pentru
conducte si utilaje locale la
cota 0
2.6-3m 3-5m
Inaltimea rezervata
pentru utilaje si conducte la
celelalte niveluri
2.5-3m 3-5m
8.2.Recomandari privind amplasarea unor utilaje tip
Schimbatoarele de caldura si alte utilaje care nu au o pozitie impusa de procesul tehnologic
trebuie asezate cat mai aproape de sol.Trebuie sa se evite amplasarea sub platforme a
schimbatoarelor de caldura sau a utilajelor care necesita demontari frecvente.
In continuare se dau cateva date referitoare la amplasarea utilajelor tip.
Intre schimbatoarele de caldura montate in baterie se lasa o distanta la exterior de (1,5-2)D;
In cazul schimbatoarele de caldura independente, distanta de la exterior e de (2-3)D;intre
schimbatoarele de caldura verticale se lasa la exterior o distanta de (1,5-2)D; iar in cazul diametrelor
diferite distanta minima dintre virole va fi de 1m.Schimbatoarele de caldura orizontale pot fi montate
suprapuse, darn u mai mult de 2 schimbatoare pe aceeasi verticala.
La coloanele de distilare asezate in acelasi rand distanta dintre ele e determinate de
amplasarea utilajelor intregii linii tehnologice; la instalatiile de capacitate mica la care coloanele au
diametrul pana la 1m, distanta dintre axele coloanelor e de 2-3m.
Intre vasele de reflux se lasa o distanta la exterior de minim 1m.
Pompele cu debite mici se amplaseaza in grupuri, cu conducte commune deasupra
solului.Distanta dintre pompele aceluiasi grup e determinate de tipul pompei.La pompele cu aspiratie
axiala, intre fundatii se lasa o distanta de 0.6-1m.La pompelecu racorduri laterale distanta e
determinate de coturile racordurilor si se lasa minim 0,6m intre partile proeminente ale conductelor.
Inaltimea la care se aseaza utilajele se aliniaza pentru fiecare caz in parte, avand in vedere
urmatoarele elemente: inaltimea trebuie astfel aleasa incat pompele sa lucreze inecat: cand acest
lucru nu e posibil se va allege tipul de pompa si se va calcula inaltimea de aspiratie.
Distanta minima de la sol a partii inferioare a utilajului va fi de 0,6m atunci cand nu sunt
ventile cu manevra curenta la partea inferioara.
Pentru ventilele care se monteaza lateral sau pe capac, tija ventilului va fi la 1,6-1,8m fata de
pardoseala.
97
In cazul utilajelor cu capace demontabilese prevad platforme de acces cu inaltimea de la
platforma pana la flansa de 0.6m.
La stabilirea inaltimii de asezare a utilajelor se mai tine seama se posibilitatile se evacuare
prin cadere libera.Se urmareste de asemenea, ca utilajele sa fie astfel amplasate, incat sa permita
citirea in bune conditii a indicatiilor instrumentelor de control si manevrare manuala a ventilelor.
8.3.Traseele retelelor de conducte interne
Planurile de montaj cu traseele de conducte se executa intr-o faza finala si au in vedere
urmatoarele aspecte:
Se recomanda amplasarea in grup sau in retea a conductelor. Pe suportii retelelor de
conducte se lasa un spatiu de rezerva de 25%;
La primul nivel sub primul planseu se incruciseaza maximum 2 niveluri de conducte.
In sens longitudinal trec conductele de utilitati si cele tehnologice, iar dedesubt trec, transversal,
conductele de la pompe;
In cazul instalatiilor dispuse pe mai multe niveluri cu retele de conducte verticale, se
fac schite si calcule speciale; la instalatiile cu utilaje langa zid, langa perete trebuie lasata o zona
pentru burlane de ventilatie, cabluri electrice, conducte orizontale de distributie a nivelului respective
si o alta zona a retelelor verticale de conducte;
La instalatiile cu utilaje dispuse central, langa zid se mentine zona burlanelor de
ventilatie, cabluri electrice, etc., iar central langa stalpii cladirilor se duc conducte verticale si
orizontale.
Distanta dintre 2 conducte invecinate si distanta dintre conducta si perete trebuie astfel aleasa
incat sa asigure montarea usoara si sa nu ingreuneze intretinerea si repararea conductelor.
Instalarea conductelor deasupra sau chiar in imediata vecinatate a aparaturii electrice trebuie
evitata.
La amplasarea in retea a conductelor, cele prin care se transporta fluide corozive se aseaza
separate si mai jos decat celelalte, pentru prevenirea stopirii acestora din urma din cauza curgerilor
accidentale sau neetansaitati.
Conductele prin care se transporta fluide calde trebuie amplasate separate de cele prin care se
transporta fluide reci. Distanta dintre conductele prin care circula fluide cu temperature diferite
trebuie astfel aleasa incat san u influenteze transferal de caldura prin radiatie si convectie; traseele
conductelor prin care circula fluide calde vor fi situate deasupra acelora prin care circula fluide reci.
Trebuie sa se evite pe cat posibil asezarea conductelor in subteran sau in canale si formarea
buclelor in care stagneaza lichide. De aseamenea, nu e permisa ingroparea conductelor in pardoseala.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 10. Bibliografie
1.Mioara Surpateanu, Carmen Zaharia ABC metode de analiza a calitatii factorilor de mediu,
Editura Tehnica, Iasi 2002
98
2. Manescu S., Cucu M., Diaconescu M., Chimia sanitara a mediului, Editura medicala, Bucuresti
1994
3. Nenitescu, Manualul inginerului chimist, Vol II, Editura Tehnica, Bucuresti 1952]
4. www.epa.gov- Hydrogen chloride
5. STAS 339/80 Determinarea HCl
6. Szep Alexandru, Bandrabur F. Elecroliza solutiilor de NaCl prin procedeul cu membrana
schimbatoare de ioni Ed. Cerni, Iasi,1998
7. Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990
8. www.didactic.ro/files/5
9. http://referat.clopotel.ro/citeste-referat-Clorul_si_compusii_lui-8244.html
99