Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DATE DE PROIECTARE
1.Capacitatea instalatiei: 90 000 t stiren/an
2.Puritatea stirenului: 99,8 % masa
3.Conversia etilbenzenului utila: 42%
4.Conversia etilbenzenului totala: 48%
5.Pierderi stiren: 0 %masa
6.Pierderi etilbenzen in alimentare: 2% masa
7.Numarul de ore de functionarepe an: 8000 h/an
8.Raportul masic abur/materie prima la intrarea in reactor: 3 : 1 Kg/Kg
9.Reactii secundare: C6H5C2H5C6H6+C2H4
Cs1=30%
C6H5C2H58C+5H2
8C+16H2OC6H5CH3+CH4
Cs2= 45%
C6H5C2H58CO2+16H2
Cs3= 25%
0
C
10.Temperatura la intare in reactor: 655
11.Diametrul interior al reactorului avand curgere axiala:m
12.Compozitia etilbenzenului proaspat:etilbenzen=99,8 %masa
benzen=0,2 %masa
13. Compozitia etilbenzenului recirculat : etilbenzen=99,5 %masa
benzen=0,1 %masa
toluen=0,2 %masa
stiren=0,2 %masa
14.Presiunea de intrare in zona de reactie: 2 bar (0,2 MPa)
15.Caracteristicile catalizatorului:
m3 / m3
Dp=2,5 mm, Lp=10 mm, fractia de volum liber=0,4
Densitatea=3000 Kg/
m3
CUPRINS
Cap.I-Introducere..................................................................................................4
Cap.II- Bilant material pe reactor........................................................................10
I. INTRODUCERE
hidrodezalchilarea etilbenzenului:
0
H 298
C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4
=66,045 KJ/mol
hidrodezalchilarea toluenului:
0
H 298
C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4
=-42,5KJ/mol
formarea cocsului:
C6H5-C2H58C+5H2
compus intermediar
stiren
descompunere
catalizator
necatalitica
produse secundare
i
ndelungata (5-6 ani).
Fig. nr.1 Procedeul BASF.
Procedeul instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenare izoterma a
etilbenzenului.
1-cuptor; 2-reactor; 3, 4, 5-schimbatoare de caldura; 6-racitor; 7-sistem de separare a
gazelor reziduale de stirenul brut; 8-suflanta; 9-purificare.
Dehidrogenarea etilbenzenului la stiren este realizata industrial in reactoare cu catalizator in
strat fix,care functioneaza in regim adiabatic sau izoterm.
Cele doua reactoare difera prin maniera de aducere a caldurii in zona de reactie,tinand
seama de faptul ca atat etilbenzenul cat si stirenul sufera procese de descompunere termica la
0
C ,dar ca operarea reactoruluila temperaturi apropiate de
temperaturi mai mari de 610
aceasta valoare conduce la conversii optime ale etilbenzenului.
In reactorul adiabatic sursa de caldura o constitue aburul supraincalzit cu care se
amesteca etilbenzenul,inainte de a veni in contact cu catalizatorul,temperaturade intrare a
0
C ,realizandu-se randamente in stiren de
amestecului in reactor este de cca. 630
cca.88-91%.
In reactorul izoterm,caldura este asigurata indirect prin intermediul unui fascicul
tubular,realizandu-se o temperatura mai uniforma a stratului de catalizator,in limitele 580-610
0
C si randamente de 92-94%(la 40%conversie),adica cu cca.3% randament in stiren
mai bune decat in cazul reactorului adiabatic.
Reactoarele izoterme sunt mai costisitoare decat cele adiabatice.
Etilbenzenul supus dehidrogenari trebuie sa aiba o puritate mare,neadmitandu-se un
continut de peste 0,2% xileni in cazul in care se obtine prin separare din
fractiunilexilenice,sau de peste 0,04% dietilbenzen in cazul in care se obtine prin alchilare.
Acesta din urma se dehidrogeneaza la divinilbenzen,care polimerizeaza foarte repede formand
polimeri insolubili si ingreunand mult exploatarea.
Benzenul continut in etilbenzen nu influenteaza reactia de dehidrogenare,uneori fiind
citata folosirea sa ca diluant in locul vaporilor de apa.
Procedeul adiabatic a cunoscut o importanta dezvoltare industriala.
5
Fig.nr.2
Schema instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatica a
etilbenzenului .
1,2-vaporizator; 3-supraincalzitor; 4-reactor; 5,6,9-schimbator de caldura; 6-generator de
abur; 8- decantor; 10-coloana de stripare; 11- coloana pentru separarea stirenului brut; 127
coloana pentru purificarea stirenului brut; 13-coloana de separare a etilbenzenului; 14coloana de separare a aromatelor usoare.
Dehidrogenarea etilbenzenului in prezenta oxigenului are perspective de aplicare industriale,
datorita consumului de energie mai redus, recuperarii caldurii in proces si aplicarii unor
regimuri termice mai scazute (cca. 400C).
Stirenul
Stirenul este cunoscut prin utilizarile sale in domeniul productiei polimerilor. Homopolimerul
impreuna cu copolimerii, acrilonitril-metacrilat de metil si clorura de vinil constituie cca. o
treime din productia materialelor termoplastice. Copolimerii cu divinilbenzen servesc la
obtinerea schimbatorilor de ioni, iar cei cu poliesteri nesaturati au capatat o mare extindere ca
materiale de constructie.
Domeniile de utilizare ale stirenului se repartizeaza astfel:
-polistiren de uz general
45%
-polistiren expandat
5%
-copolimer acrilonitril butadien-stirenic (ABS)
12%
-cauciuc butadien-stirenic
20%
-alte utilizari
18%
100%
Stirenul se produce prin mai multe cai, dintre care mentionam pe cele mai importante:
-dehidrogenarea etilbenzenului;
-clorurarea in catena a etilbenzenului, urmata de hidroliza la alcoolul corespunzator si
deshidratarea la stiren;
-recuperarea din benzina de piroliza;
-oxidarea etilbenzenului la hidroperoxid de etilbenbenzen care reactioneaza cu propena pentru
a da -fenil-etanol si propenoxid. Alcoolul (-fenil-etanolul) este apoi deshidratat la stiren.
INTREBUINTARILE STIRENULUI
Polimerizarea stirenului se face in solutie,supensie sau emulsie.In primul procedeu stirenul
si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare.Polimerul format contine
monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare. Procedeul in suspensie
este similar celui in solutie,numai ca in locul solventului se foloseste apa in care stirenul este
suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o emulsie de
stiren in apa.Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie.
Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru indepartar impuritatilor,apoi
uscat prin metode conventionale(centrifugare si uscare cu aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un domeniu larg.
Prin introducerea de cauciuc dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul polistiren
antisoc. O cantitate mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere,desiin ultima vreme
copolimerul ABS tinde sa-l inlocuiasca.In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3 mm
grosime,care se izoleaza la exterior cu un material expandat(poliuteran sau chiar polistiren
expandat).Polistirenul se mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru
ambalaje alimentare(ciocolata,branza), pentru confectionare containere(pahare de
bauturi,iaurt).Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire
polistiren expandat.
Acesta,avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca material izolant in
constructii.Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor.Acest
8
Puritate
99,8
=11250
=11 239 kg/h
100
100
104
CU
42
100= 100=87,5
Ct
48
DEB =
=
=13092 kg /h
M st
104 0.875
DEB 13 0 92
=
=31171 kg /h
Cu
0,42
0,2
D
100 EB
DEB
=13 118,23 kg / h
0,2
1
100
Dmp rec=
D EB rec
D
=18169,85 kg /h
10,005 mp rec
DB rec =
0,1
kg
11682,227=18,17
100
h
DT rec =
0,2
kg
11682,227=36,34
100
h
D St rec =
0,1
0,2
0,2
D mp rec +
Dmp rec +
D
100
100
100 mp rec
0,2
11682,227=36,34 kg / h
100
Tabelul nr.1
COMPONEN
T
ETILBENZEN
BENZEN
TOLUEN
STIREN
TOTAL
%gr.
99,8
0,2
100
MP proaspata
Kg/h
Kmol/h
13 118,23
123,76
26,23
0,336
124,096
10
%gr.
99,5
0,1
0,2
0,2
100
MP recirculata
Kg/h
18 079
18,17
36,34
36,34
18169,85
Kmol/h
170,56
0,233
0,395
0,349
171,537
Dabur =
abur
3
Dmp alim = 31171=93513 kg /h
mp
1
2.
3.
1.REACTIA PRINCIPALA
11239
C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2
104
H2
x = 216,13 kg/h
2.REACTIA SECUNDARA 1
561,08
y
C6H5-C2H5C6H6
106
78
z
C2H4
28
841,62
C6H5-C2H5+H2C6H5-CH3+CH4
106
2
92
16
11
x= 15,87 kg/h H2
y= 730,46 kg/hC5H6-CH3
z= 127,04 kg/h CH4
4.REACTIA SECUNDARA 3
467,57
C6H5-C2H5+16H2O8CO2+21H2
106
18
44
kg
h
DST =DST total + D ST rec=11239 +36,34=11272,34 kg / h
kg
DB =DB alim + D B rs 1=26,23+412,87=439,1
h
kg
DT =DT alim + DT rs2 =36,34+730,46=766,8
h
kg
DEtena =148,21
h
kg
DCO2 =1552,69
h
kg
DH 2=D H 2 rs1 + D H 2 rs 2 + DH 2 rs 3=417,26
h
DEB =DEB rec =18079
COMP.
kg
h
Kmol/h
%mol
Kg/h
Kmol/h
%mol
EB
106
31171
294,06
0,0537
18079
170,55
0,0300
78
26,23
0,336
0,00006
439,1
5,63
0,00099
12
92
36,34
0,395
7,2
St
104
C2H4
28
148,21
5,29
0,00093
CH4
16
127,04
7,94
0,0013
CO2
44
1552,69
35,28
0,0062
H2
417,26
208,63
0,0367
ABUR
18
93513
5175,16
0,946
92242,652
5124,58
TOTAL
124782,9
5470,3
1,00
125046
5674,62
10
36,34
0,349
766,8
8,33
11273,34
108,39
0,0014
6,3
105
0,0191
0,9030
1,000
CH 4
a=4,75
b=0,012
105
c=0,303
d 4, 22 109
10
c=-1,993
d 4,22 10 9
Cp 0,944 0,03735 T 1,993 10 5 T 2 4,22 10 9 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =21,81 kcal/kmol K
c)
CO2
a=6,85
b=0,008533
105
c= -2,475
d 0
Cp 6,85 0,0853 T 2,475 10 6 T 2
T(K)=655+273=928 K
C p =12,63 kcal/kmol K
d)
H2
a=6,88
b=0,000066
107
c=2,79
d 0
Cp 6,88 0,000066 T 2,79 10 7 T 2
T(K)=655+273=928 K
C p =7,18 kcal/kmol K
e)
H 2O
a=6,89
b=0,003283
107
c=-3,43
d 0
Cp 6,89 0,003283 T 3,43 10 7 T 2
T(K)=655+273=928 K
C p =9,6 4 kcal/kmol K
f)
C6 H 6
a=-8,65
b=0,1158
c=-7,54
105
14
d 1,854 10 8
Cp 8,65 0,1158 T 7,54 10 5 T 2 1,854 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =48, 69 kcal/kmol K
C6 H 5 CH 3
g)
a=-8,213
b=0,1336
105
c = -8,23
d 1,92 10 8
Cp 8,213 0,1336 T 8,23 10 5 T 2 1,92 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =60, 23 kcal/kmol K
C6 H 5 C2 H 5
h)
a=-8,4
b=0,1593
104
c=
d 2,395 10 8
Cp 8,4 0,1593 T 10 4 T 2 2,395 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =72, 45 kcal/kmol K
C6 H 5 CH CH 2
i)
a=-5,968
b=0,1435
105
c=-9,15
d 2,2 10 8
Cp 5,968 0,1435 T 9,15 10 5 T 2 2,2 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =65, 98 kcal/kmol K
Component
EB ST
B
H
7,1 35,2 19,8
2
2
2
kcal/mol
( Manualul inginerului chimist-vol 2)
T
CH4
11,95 -17,889
1.C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2 + H2
a -8,4
b 0,1593
-5,968
0,1435
C2H4
CO2
12,496 -94,052
a=9,312
b=-0,0158
6,88
0,000066
15
H2O
-57,798
H2
0
9,15 10 5
10 4
2,7910 7
c=
0,878 10
2,395 10 8
0,195 10
10 8
2,2
d=
a=
pr
a pr r a r
T2
T3
H T H 0 a T b
c
2
3
298
H r H f pr H f r
T4
d
4
298
298
H r298
H 298
fST DH fH 2 DH fEB 35, 22 0 7,12 28,10 kcal / mol 28100 kcal / kmol
1
3
2982
5 298
28100 H 9,312 298 0, 0158
0,878 10
2
3
0
H1 25952,96 Kcal / Kmol
kcal
H 92 8=29772,36
kmol
0
1
2.C6H5-C2H5
a
b
c
-8,4
0,1593
10 4
C6H6
2984
0,195
10
4
8
C2H4
-8,65
0,1158
0,944
0,03735
7,54 10 5
a=0,694
b=-0,00615
1,993 10 7
c=
0,0467 10
2,395 10 8
1,19 10
1,854
4,22 10 9
10 8
d=
8 iuyiyuiyui
H T =928 =23160,13 kcal/kmol
3. C6H5-C2H5 + 16H2O
a
b
c
-8,4
0,1593
6,89
0,003283
10 4
2,475 10 7
c=
8CO2 +
6,85
0,08533
3,43 10 7
9,15 10 5
16
21H2
6,88
a=97,44
0,000066
b=-0,142
2,475 10 7
2,395 10 8
d
d=
2,395 10
H rs2983 8 H 298
H 298
H 298
16 H298
fCO2 21
fH 2
fEB
fH 2O
kcal / kmol
2982
2983
165265 H 30 97, 44 298 0,142
9,15 10
5
2
3
0
H1 141781, 22 Kcal / Kmol
kcal
H 923 rs2=214446,65
kmol
4. C6H5-C2H5 +
a
b
H2
-8,4
0,1593
10 4
0,303 10 5
6,88
0,000066
c=
2,395 10 8
d
d=
2,395
109
2984
C6H5-CH3 +CH4
-8,213
0,1336
2,475 10 7
4,75
a =-1,943
0,012
b=-0,0138
8,23 10 5
2,051 10 5
1,92 10 8
2,63 10 9
7,38 10 9
H 923 rs2=17734,27
kcal
kmol
F(1-x)-F(1-x-dx)-rdG=0
x=conversia EB
r=viteza de reactie
17
F x r cat v r cat
z
D 2i
F x 4
r cat
D
i2
xn
Compn
Cu
( n 1) x
100
EB
Initial
Transformat
Format
Ramas
1
x
1-x
Abur
ST
3
3
0
x
x
Cu= 42%
1 x 1 0.42
0.131
4 x
4.42
fr.mol
x
0.42
yST
0.0950 fr.mol
4 x 4.42
3
y Ab
0.679 fr.mol
4.42
0.42
yH 2
0.0950 fr.mol
4.42
x
dx
V FA0
2
x
0
p
1 x 1 x
k1 p
4 x
kp
yEB
T= 655+273= 928K
fr
4770
log k 1=
+4,1=1,06= k 1 =0,0911 2
92 8
6447
log k p =
+6,8=0,184= k p=0,713
92 8
x=
0,42
=0,07
6
x 0=0
x 1=0,07
x 2=0,14
x 3=0,21
x 4=0,28
x 5=0,35
18
H2
0
x
x
x 6=0,42
V
FA0
k1 p
f x0 4 f ( x1 ) 2 f ( x2 ) 4 f( x3 )
1
f ( x 1 )=
0,07 2
(
) 2
10,07
10,07
6+ 0,07
0, 713
f ( x 2 )=16,97
f ( x 3 )=11,20
f ( x 4 ) =2,86
f ( x 5 )=1,27
f ( x 6 ) =0,65
=7,36
f ( x ) / 4 0.447
n
i 1
f ( x n) / 6=1,39
i=1
V=
103,5
3
1,39=826,8m
0,0872
F x r cat
z
D 2i
v r cat
4
F x 4
r cat
D
i2
Cu
( n 1) x
100
700 0,07 6
z=
=0,11 m
0,017 3000 4 2
H C =1,099 m
D2
V ZR =
HC
4
xn
19
f ( x4 )
4
1,099=13,80 m
4
D EB 20041,05
m3
V CAT =
=
=23,11
EB
867
h
V CAT 23,11
=
=
=1,67 h1
V ZR 13,80
V ZR =
H
=4
D
D2
H=V =826,8
4
4 826,8
= 6,4 m
4
3
D=
H=4 D=25,63 m
180(1 mc ) 2 Vm H c
P=
mc d
2
eg
, N / m2
m3 /
m3 =0,4
m3 /
d eg =
Vi Ve
+
V mi +V me S S
V m=
=
2
2
2
2
D 4
S=
=
=18,4 7 m2
4
4
3
n RT 4586,072 0,082 928
m
PV i =ni RT = V i= i
=
=48,20
P
2 3600
s
ne RT 4611,031 0,082 923
m3
PV e =ne RT = V e =
=
=48,47
P
2 3600
s
48,2 48,47
+
18,4 7 18,47
V m=
=2,61m/s
2
P=
BIBLIOGRAFIE
21
22