Sunteți pe pagina 1din 22

PROIECT DE AN-PETROCHIMIE

CALCULUL TEHNOLOGIC AL UNUI REACTOR IZOTERM PENTRU


FABRICAREA STIRENULUI PRIN DEHIDROGENAREA ETILBENZENULUI

DATE DE PROIECTARE
1.Capacitatea instalatiei: 90 000 t stiren/an
2.Puritatea stirenului: 99,8 % masa
3.Conversia etilbenzenului utila: 42%
4.Conversia etilbenzenului totala: 48%
5.Pierderi stiren: 0 %masa
6.Pierderi etilbenzen in alimentare: 2% masa
7.Numarul de ore de functionarepe an: 8000 h/an
8.Raportul masic abur/materie prima la intrarea in reactor: 3 : 1 Kg/Kg
9.Reactii secundare: C6H5C2H5C6H6+C2H4
Cs1=30%
C6H5C2H58C+5H2
8C+16H2OC6H5CH3+CH4
Cs2= 45%
C6H5C2H58CO2+16H2
Cs3= 25%
0
C
10.Temperatura la intare in reactor: 655
11.Diametrul interior al reactorului avand curgere axiala:m
12.Compozitia etilbenzenului proaspat:etilbenzen=99,8 %masa
benzen=0,2 %masa
13. Compozitia etilbenzenului recirculat : etilbenzen=99,5 %masa
benzen=0,1 %masa
toluen=0,2 %masa
stiren=0,2 %masa
14.Presiunea de intrare in zona de reactie: 2 bar (0,2 MPa)
15.Caracteristicile catalizatorului:
m3 / m3
Dp=2,5 mm, Lp=10 mm, fractia de volum liber=0,4
Densitatea=3000 Kg/

m3

CUPRINS
Cap.I-Introducere..................................................................................................4
Cap.II- Bilant material pe reactor........................................................................10

Cap. III- Calculul caldurii de reactie la temperatura din reactor........................14


Cap. IV- Calculul de dimensionare tehnologica a reactorului de

dehidrogenare a etilbenzenului la stiren..............................................18


Cap.V - Caderea de presiune in stratulul de catalizator.....................21
Bibliografie..........................................................................................22

I. INTRODUCERE

Procesul de dehidrogenare este aplicat in industria petochimica pentru fabricarea unor


monomeri pentru obtinerea diferitelor tipuri de cauciuc sintetic,mase plastice sifibre
sintetice.
Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic
endoterma,desfasuratadupa mecanismulglobal urmator:
0
H 298
C6H5 CH2 CH3C6H5 - CH=CH2+H2
=125 KJ/mol
Favorizata de temperaturi ridicate si presiuni joase se aseamana in principiu cu
fabricarea butadienei pornind de la butene,sau cu dehidrogenarea primara observata la
cracarea in faza vapori a hidrocarburilor in prezenta/absenta catalizatorilor, reactia are loc
0
C ,cu conversii de20-30%,randamentele globale nedepasind 50-60%.
intre700-800
Ca si cracarea vaporilor dehidrogenarea este favorizata de operarea in
prezentaaburului,de practicarea diluarii efluentului de reactie cu abur, ca si de prezenta
catalizatorilor.
Aburul are ca scop:aportul caldurii necesare desfasurari reactiei,de diminuareprin
dilutie a cantitatii de caldura necesara afi furnizata unitatii de volum de reactie,de a reduce
considerabil presiunea de vapori a hidrocarburilor ceea ce produce deplasarea echilibrului
in favoarea obtinerii stirenului,de a reduce depunerile de cocs reactionand cu C
format,mentinand astfel activitatea sistemelor catalitice utilizate.
Catalizatorii permit ameliorarea conversiei pe pas si a selectivitatii la niveletermice
0
C
mult mai coborate fata de reactia necatalitica,de exemplu intre 550-560

10 6 Pa in instalatiile mai vechi si mai mici de 0,1


10 6
lapresiuni de 0,1-0,3
Pa in cele moderne.Realizarea procesului se face izoterm sau adiabatic, diferenta constand
in faptul ca temperatura de preincalzire in cazul materiei prime dinprocesul izoterm este
mai putin ridicata, deciimbatranirea catalizatorului are loc intr-un timp mai lung.
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren,in acelasi timp maipot
avea loc numeroase reactii secundare,dintre care influenteaza in mod sensibil selectivitatea
dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
dezalchilarea etilbenzenului:
0
H 298
C6H5-C2H5C6H6+C2H4
=103,19 KJ/mol

hidrodezalchilarea etilbenzenului:
0
H 298
C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4
=66,045 KJ/mol
hidrodezalchilarea toluenului:
0
H 298
C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4
=-42,5KJ/mol
formarea cocsului:
C6H5-C2H58C+5H2

Primul catalizator folosit la obtinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec de


0
C conduce la
trei componenti:ZnO,Al2O3,CaO care la temperatura de 600-675
obtinerea unei conversii de 38% si a unei selectivitati de 82%.
3

In prezent se folosesc catalizatori alcatuiti exclusiv pe baza de oxizi de fier


promotati cu compusi ai K,Cr,V,Zn,Cu si cu alte metale rare.Acesti catalizatori se
caracterizeaza prin:stabilitate buna in prezenta vaporilor de apa,activitate si selectivitate
ridicata,durata de functionare indelungata(cca.2ani).Principalul component activ, oxidul de
Fe,are rolul de suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus alcalin, constanta
vitezei de reactie creste cu un ordin de marime.
O posibila schema privind mecanismul de dehidrogenare a etilbenzenului:
Catalizator
Catalizator
EB

compus intermediar

stiren

descompunere
catalizator
necatalitica

produse secundare

Procede industriale de obtinere a stirenului prin dehidrogenare directa.


Procedeele uzuale de fabricare a stirenului constau in dehidrogenarea catalitica a
etilbenzenului, urmata de separarea stirenului din produsul de reactie lichid si purificarea
acestuia. In functie de reactoarele utilizate, procedele de dehidrogenare se impart in doua
grupe: izoterme si adiabatice.
Cel izoterm este mai dificil de aplicat pentru ca necesita reactoare multitubulare cu
circulatie de purtator caloric in exteriorul tuburilor si are un cost mai ridicat si o
productivitate mica. Aceste tipuri de reactoare au insa avantajul unui consum energetic
mai mic, performante mai bune la temperaturi de reactie mai scazute si, ca urmare, un
rapot de dilutie de vapori de apa inferior fata de functionarea in conditii adiabatice. Datele
tehnologice referitoare la acest procedeu sunt urmatoarele:
- temperatura de intrare in reactor: 580C;
- temperatura purtatorului de caldura:la intrare: 750C, la iesire: 630C;
-raportul masic de dilutie cu abur: 1,1-1,2;-conversia pe trecere: 60% mol;
-selectivitatea: 92-94% mol.
In figura nr.1 este prezentata schema tehnologica a procedeului de dehidrogenare a
etilbenzenului cu functionare izoterma a reactorului. Catalizatorii recomandati pentru
folosirea in reactorul izoterm trebuie sa aiba o rezistenta mecanica buna, capacitate de a
lucra la dilutie redusa de abur: hidrocarbura (1,1-1,2 m) si o durata de exploatare

i
ndelungata (5-6 ani).
Fig. nr.1 Procedeul BASF.
Procedeul instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenare izoterma a
etilbenzenului.
1-cuptor; 2-reactor; 3, 4, 5-schimbatoare de caldura; 6-racitor; 7-sistem de separare a
gazelor reziduale de stirenul brut; 8-suflanta; 9-purificare.
Dehidrogenarea etilbenzenului la stiren este realizata industrial in reactoare cu catalizator in
strat fix,care functioneaza in regim adiabatic sau izoterm.
Cele doua reactoare difera prin maniera de aducere a caldurii in zona de reactie,tinand
seama de faptul ca atat etilbenzenul cat si stirenul sufera procese de descompunere termica la
0
C ,dar ca operarea reactoruluila temperaturi apropiate de
temperaturi mai mari de 610
aceasta valoare conduce la conversii optime ale etilbenzenului.
In reactorul adiabatic sursa de caldura o constitue aburul supraincalzit cu care se
amesteca etilbenzenul,inainte de a veni in contact cu catalizatorul,temperaturade intrare a
0
C ,realizandu-se randamente in stiren de
amestecului in reactor este de cca. 630
cca.88-91%.
In reactorul izoterm,caldura este asigurata indirect prin intermediul unui fascicul
tubular,realizandu-se o temperatura mai uniforma a stratului de catalizator,in limitele 580-610
0
C si randamente de 92-94%(la 40%conversie),adica cu cca.3% randament in stiren
mai bune decat in cazul reactorului adiabatic.
Reactoarele izoterme sunt mai costisitoare decat cele adiabatice.
Etilbenzenul supus dehidrogenari trebuie sa aiba o puritate mare,neadmitandu-se un
continut de peste 0,2% xileni in cazul in care se obtine prin separare din
fractiunilexilenice,sau de peste 0,04% dietilbenzen in cazul in care se obtine prin alchilare.
Acesta din urma se dehidrogeneaza la divinilbenzen,care polimerizeaza foarte repede formand
polimeri insolubili si ingreunand mult exploatarea.
Benzenul continut in etilbenzen nu influenteaza reactia de dehidrogenare,uneori fiind
citata folosirea sa ca diluant in locul vaporilor de apa.
Procedeul adiabatic a cunoscut o importanta dezvoltare industriala.
5

In procesul adiabatic,amestecul de etilbenzen proaspat si etilbenzen recirculat in


0
C prin preluarea caldurii apei
instalatia de separare a stirenului este preincalzit la 85
provenite din condensarea aburului tehnologic,si evaporat in prezenta de abur(cca.10% din
0
C (cantitatea de caldura necesara
aburul total circulat)la o temperaturamai joasade 106
evaporarii este cedata de gazele de reactie).
0
C ,dupa care
In continuare,vaporii de etilbenzen se supraincalzesc de la 150-560
0

impreuna cu cu aburul supraincalzit la 723

intra in reactorul de dehidrogenare.


0
C , caldura
La iesirea din reactor,produsele de reactie au o temperatura 465-580
acestora fiind preluata in supraincalzitor si evaporatorul de etilbenzen.Dupa supraincalzire
0
0
C ,iar dupa evaporator 332
C .
temperatura gazelor de reactie este de 396
Racirea in continuare si separarea prafului de catalizator antrenat se realizeaza prin
0
C .
contact direct cu apa,pana la atingerea temperaturii de 105
Gazele de reactie rezultate de la contactarea cu H 2O se condenseaza prin racire
indirecta,iar cele care nu au condensat sunt comprimate la 2 atm cu ajutorul suflantei si
trecute in condensatoare cu sola.
Din gazele reziduale se absorb hidrocarburile. Condensatul este decantat. Faza de
hidrocarburi contine:37%stiren,61%etil benzen,1,1%toluen,0,6%benzen si 0,2%polimeri.
Randamentul dehidrogenarii este peste 90% la conversii de 35-40%.Viata catalizatorului
poate sa depaseasca 1 an.
In cazul folosirii unei singure trepte de reactie, la acest procedeu se obtine o conversie per
pas de cca. 40% la presuni cuprinse intre 0,15-0,2 106 Pa. Daca sunt aplicate doua trepte de
reactie in serie se obtin conversii de 45-50%, la presiuni comparabile cu acelea la o singura
treapta de reactie. In practica este necesar sa se coreleze conditiile de lucru, in special
temperatura de reactie, presiunea si raportul abur/hidrocarbura cu conversia si selectivitatea.
De-a lungul patului catalitic, endotermicitatea reactiei conduce la o scadere a temperaturii cu
1C pentru o conversie a etilbenzenului de 1% si de aceea trebuie ca la intrarea in reactor sa
fie un nivel termic corespunzator, in scopul obtinerii unei conversii ridicate, intrucat la
temperaturi de cca. 610C viteza reactiilor secundare este relativ mare. Se utilizeaza mai
multe reactoare in serie prevazute cu incalzire intermediara a efluentului sau se opereaza
sistemul de reactie la presiuni scazute. Caderea de presiune pe stratul catalitic limiteaza insa
solutiile tehnologice si de aceea s-au adoptat reactoarele cu curgere radiala in locul
reactoarelor cu curgere axiala. Catalizatorii utilizati in reactoarele adiabatice lucreaza in
conditii de dilutie cu abur a etilbenzenului de 1,6- 2,5 si au o durata de exploatare de 1,5- 2
ani. Se mentioneaza trei grupe de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obtinere a
stirenului.
-catalizatori activi (conversie de 55-60% mol), dar mai putin selectivi (selectivitate 8990% mol), capabili sa lucreze la rapoarte masice de dilutie apa/etilbenzen >2;
-catalizatori selectivi (selectivitate cca. 95% mol), dar mai putin activi (conversie 40%) ce
opereaza la temperaturi mai ridicate si la rapoarte masice de apa: etilbenzen de 2-2,2;
-catalizatori activi (conversie 50-55%), si selectivi (selectivitate 90% mol), ce
functioneaza la rapoarte masice de dilutie cu abur >2.
Procedeele adiabatice au fost dezvoltate de o serie de firme (Dow, Monsanto
Lummus,Cosden-Baadger UOP,etc.).
In figura nr.2 este prezentata schema tehnologica unei instalatii de producere a stirenului
prin dehidrogenarea adiabatica a etilbenzenului.
Cele mai raspandite procedee de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren sunt:
6

-procedeul Cosden-Badger. Procedeul este realizat in reactoare adiabatice, la presiune


atmosferica, avand o mare flexibilitate in ceea ce priveste folosirea catalizatorilor, prezinta
consumuri energetice scazute si foloseste la rectificare inhibitori fara sulf.
-procedeul Monsanto-Lummus Crest a fost aplicat in instalatii cu capacitati intre 60-680 t
stiren/an, dehidrogenarea avand loc in sistem adiabatic, sub vid. Specific procesului este
obtinerea directa a stirenului din benzen si etilena.
-procedeul Cd F-Chemie Technip se aplica in instalatiile de capacitati cuprinse intre 20-300
t stiren/an. Procesul este adiabatic si utilizeaza catalizatori cu performante superioare.
-un procedeu nou, cu mari perspective de dezvoltare, este procedeul Styrol Plus, elaborat
de firmele UOP si Allied Signal Engineering Material-Research Center din S.U.A. si aplicat
de firma Mitsubishi Petro-Chemical Corp pe o instalatie de 5000 t/an stiren. Specific acestui
procedeu este constructia reactorului si utilizarea a doi catalizatori diferiti, dintre care un
catalizator pentru dehidrogenare, iar celalalt pentru arderea selectiva a hidrogenului rezultat
din reactia de dehidrogenare. Caldura rezultata in urma arderii este consumata in proces.
Instalatia a functionat cu o conversie de 83% si selectivitatea de 93%. Pe baza rezultatelor
obtinute s-a trecut la proiectarea unei instalatii cu o capacitate de 200 t stiren/an.
Prin acest procedeu se realizeaza o reducere de 25% a consumului de abur supraincalzit si cu
25% a combustibilului tehnologic.
Procesul de dehidrogenare oxidativa a etilbenzenului are loc in prezenta unor acceptori ai
hidrogenului, acest caz sunt urmatoarele:
C6H5-C2H5 + 1/2O2 ---> C6H5-CH=CH2 + H2O H= 119,8 kJ/mol
C6H5-C2H5 + I2 ---> C6H5-CH=CH2 + 2HI

Fig.nr.2
Schema instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatica a
etilbenzenului .
1,2-vaporizator; 3-supraincalzitor; 4-reactor; 5,6,9-schimbator de caldura; 6-generator de
abur; 8- decantor; 10-coloana de stripare; 11- coloana pentru separarea stirenului brut; 127

coloana pentru purificarea stirenului brut; 13-coloana de separare a etilbenzenului; 14coloana de separare a aromatelor usoare.
Dehidrogenarea etilbenzenului in prezenta oxigenului are perspective de aplicare industriale,
datorita consumului de energie mai redus, recuperarii caldurii in proces si aplicarii unor
regimuri termice mai scazute (cca. 400C).

Stirenul
Stirenul este cunoscut prin utilizarile sale in domeniul productiei polimerilor. Homopolimerul
impreuna cu copolimerii, acrilonitril-metacrilat de metil si clorura de vinil constituie cca. o
treime din productia materialelor termoplastice. Copolimerii cu divinilbenzen servesc la
obtinerea schimbatorilor de ioni, iar cei cu poliesteri nesaturati au capatat o mare extindere ca
materiale de constructie.
Domeniile de utilizare ale stirenului se repartizeaza astfel:
-polistiren de uz general
45%
-polistiren expandat
5%
-copolimer acrilonitril butadien-stirenic (ABS)
12%
-cauciuc butadien-stirenic
20%
-alte utilizari
18%
100%
Stirenul se produce prin mai multe cai, dintre care mentionam pe cele mai importante:
-dehidrogenarea etilbenzenului;
-clorurarea in catena a etilbenzenului, urmata de hidroliza la alcoolul corespunzator si
deshidratarea la stiren;
-recuperarea din benzina de piroliza;
-oxidarea etilbenzenului la hidroperoxid de etilbenbenzen care reactioneaza cu propena pentru
a da -fenil-etanol si propenoxid. Alcoolul (-fenil-etanolul) este apoi deshidratat la stiren.
INTREBUINTARILE STIRENULUI
Polimerizarea stirenului se face in solutie,supensie sau emulsie.In primul procedeu stirenul
si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare.Polimerul format contine
monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare. Procedeul in suspensie
este similar celui in solutie,numai ca in locul solventului se foloseste apa in care stirenul este
suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o emulsie de
stiren in apa.Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie.
Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru indepartar impuritatilor,apoi
uscat prin metode conventionale(centrifugare si uscare cu aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un domeniu larg.
Prin introducerea de cauciuc dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul polistiren
antisoc. O cantitate mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere,desiin ultima vreme
copolimerul ABS tinde sa-l inlocuiasca.In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3 mm
grosime,care se izoleaza la exterior cu un material expandat(poliuteran sau chiar polistiren
expandat).Polistirenul se mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru
ambalaje alimentare(ciocolata,branza), pentru confectionare containere(pahare de
bauturi,iaurt).Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire
polistiren expandat.
Acesta,avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca material izolant in
constructii.Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor.Acest
8

dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante(compusi ai borului


si fosforului).
Polistirenul se mai foloseste sub forma de gratare sau difuzoare pentru lampile de
iluminat.

II. BILANT MATERIAL PE REACTOR


- REACTOR CU CURGERE DESCENDENTA AXIALA
- PROCES IZOTERM
1.Debitul de stiren produs de instalatie:
D st anual 90000 103
Dst =
=
=11 250 kg /h
functionare
8000

2.Debitul de stiren produs de instalatie:


Dst pur =D st

Puritate
99,8
=11250
=11 239 kg/h
100
100

3.Debitul de stiren total(si pierderi):

Dst total =D st pur + Dst pierderi =11 239+0=11 239 kg /h

4.Debitul de etilbenzen care reactioneaza:


x
11 239
C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2
106

104

CU
42
100= 100=87,5
Ct
48

DEB =

D st total M EB 11 239 106

=
=13092 kg /h
M st

104 0.875

5.Debitul de etilbenzen care tine cont de conversie:


DEB alim=

DEB 13 0 92
=
=31171 kg /h
Cu
0,42

6.Debitul de etilbenzen recirculat:


D EB rec =D EB alimD EB=18 079 kg /h

7.Debitul de materie prima proaspata:


Dmp propaspata =DEB + D B +
Dmp propaspata =

0,2
D
100 EB

DEB
=13 118,23 kg / h
0,2
1
100

8.Debitul de materie prima recirculata:


Dmp rec= D EB rec + D B rec + DT rec + DSt rec =D EB rec +

Dmp rec=

D EB rec
D
=18169,85 kg /h
10,005 mp rec

DB rec =

0,1
kg
11682,227=18,17
100
h

DT rec =

0,2
kg
11682,227=36,34
100
h

D St rec =

0,1
0,2
0,2
D mp rec +
Dmp rec +
D
100
100
100 mp rec

0,2
11682,227=36,34 kg / h
100

Tabelul nr.1
COMPONEN
T
ETILBENZEN
BENZEN
TOLUEN
STIREN
TOTAL

%gr.
99,8
0,2
100

MP proaspata
Kg/h
Kmol/h
13 118,23
123,76
26,23
0,336
124,096
10

%gr.
99,5
0,1
0,2
0,2
100

MP recirculata
Kg/h
18 079
18,17
36,34
36,34
18169,85

Kmol/h
170,56
0,233
0,395
0,349
171,537

Dabur =

abur
3
Dmp alim = 31171=93513 kg /h
mp
1

9.Calculul cantitatii de etilbenzen in reactii secundare:


C RS=C t Cu=0,480,42=0,06
1.

DEB rs 1=D EB alim C RS C S 1 =561,08 kg/h

2.

DEB rs 2=D EB alim C RS C S 2=841,62 kg/h

3.

DEB rs 3=D EB alim C RS C S 3=467,57 kg/h

10.Calculul produsilor de reactie:

1.REACTIA PRINCIPALA

11239

C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2
104

H2

x = 216,13 kg/h

2.REACTIA SECUNDARA 1

561,08
y
C6H5-C2H5C6H6
106

78

z
C2H4
28

y= 412,87 kg/h benzen


z=148,21 kg/h etena
3.REACTIA SECUNDARA 2

841,62

C6H5-C2H5+H2C6H5-CH3+CH4
106
2
92
16
11

x= 15,87 kg/h H2
y= 730,46 kg/hC5H6-CH3
z= 127,04 kg/h CH4

4.REACTIA SECUNDARA 3

467,57

C6H5-C2H5+16H2O8CO2+21H2
106

18

44

x= 1270,38 kg/h H2O


y= 1552,69 kg/h CO2
z= 185,26 kg /h H2

kg
h
DST =DST total + D ST rec=11239 +36,34=11272,34 kg / h
kg
DB =DB alim + D B rs 1=26,23+412,87=439,1
h
kg
DT =DT alim + DT rs2 =36,34+730,46=766,8
h
kg
DEtena =148,21
h
kg
DCO2 =1552,69
h
kg
DH 2=D H 2 rs1 + D H 2 rs 2 + DH 2 rs 3=417,26
h
DEB =DEB rec =18079

Dabur =D AB alim DH 2 O=935131270,38=92242,652

COMP.

kg
h

Tabelul nr.2BILANT DE MATERIALE PE REACTOR


Mi,
INTRARI
IESIRI
Kg/Kmol
Kg/h

Kmol/h

%mol

Kg/h

Kmol/h

%mol

EB

106

31171

294,06

0,0537

18079

170,55

0,0300

78

26,23

0,336

0,00006

439,1

5,63

0,00099

12

92

36,34

0,395

7,2

St

104

C2H4

28

148,21

5,29

0,00093

CH4

16

127,04

7,94

0,0013

CO2

44

1552,69

35,28

0,0062

H2

417,26

208,63

0,0367

ABUR

18

93513

5175,16

0,946

92242,652

5124,58

TOTAL

124782,9

5470,3

1,00

125046

5674,62

10
36,34

0,349

766,8

8,33

11273,34

108,39

0,0014

6,3

105

0,0191

0,9030
1,000

III. CALCULUL CALDURII DE REACTIE LA TEMPERATURA DIN


REACTOR
t=655
1.Calculul caldurilor specifice:
Cp a b T c T 2 d T 3
a)

CH 4
a=4,75
b=0,012
105
c=0,303
d 4, 22 109

Cp 4,75 0,012 T 0,303 10 5 T 2 2,63 10 9 T 3


T(K) = 655+273 = 928
K
Cp = 16,39 kcal/kmol
C2 H 6
b)
a=0,944
b=0,03735
13

10
c=-1,993
d 4,22 10 9
Cp 0,944 0,03735 T 1,993 10 5 T 2 4,22 10 9 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =21,81 kcal/kmol K

c)

CO2
a=6,85
b=0,008533

105
c= -2,475
d 0
Cp 6,85 0,0853 T 2,475 10 6 T 2
T(K)=655+273=928 K
C p =12,63 kcal/kmol K

d)

H2
a=6,88
b=0,000066

107
c=2,79
d 0
Cp 6,88 0,000066 T 2,79 10 7 T 2
T(K)=655+273=928 K
C p =7,18 kcal/kmol K

e)

H 2O
a=6,89
b=0,003283

107
c=-3,43
d 0
Cp 6,89 0,003283 T 3,43 10 7 T 2
T(K)=655+273=928 K
C p =9,6 4 kcal/kmol K

f)

C6 H 6
a=-8,65
b=0,1158
c=-7,54

105

14

d 1,854 10 8
Cp 8,65 0,1158 T 7,54 10 5 T 2 1,854 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =48, 69 kcal/kmol K
C6 H 5 CH 3
g)
a=-8,213
b=0,1336
105
c = -8,23
d 1,92 10 8
Cp 8,213 0,1336 T 8,23 10 5 T 2 1,92 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =60, 23 kcal/kmol K
C6 H 5 C2 H 5
h)
a=-8,4
b=0,1593
104
c=
d 2,395 10 8
Cp 8,4 0,1593 T 10 4 T 2 2,395 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =72, 45 kcal/kmol K
C6 H 5 CH CH 2
i)
a=-5,968
b=0,1435
105
c=-9,15
d 2,2 10 8
Cp 5,968 0,1435 T 9,15 10 5 T 2 2,2 10 8 T 3
T(K)=655+273=928 K
C p =65, 98 kcal/kmol K

2.Calculul entalpiilor de formare:

Component
EB ST
B
H
7,1 35,2 19,8
2
2
2
kcal/mol
( Manualul inginerului chimist-vol 2)

T
CH4
11,95 -17,889

1.C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2 + H2
a -8,4
b 0,1593

-5,968
0,1435

C2H4
CO2
12,496 -94,052

a=9,312
b=-0,0158

6,88
0,000066
15

H2O
-57,798

H2
0

9,15 10 5

10 4

2,7910 7

c=

0,878 10
2,395 10 8
0,195 10

10 8

2,2

d=

a=

pr

a pr r a r

T2
T3
H T H 0 a T b
c
2
3
298
H r H f pr H f r

T4
d
4

298
298
H r298
H 298
fST DH fH 2 DH fEB 35, 22 0 7,12 28,10 kcal / mol 28100 kcal / kmol
1
3
2982
5 298
28100 H 9,312 298 0, 0158
0,878 10

2
3
0
H1 25952,96 Kcal / Kmol
kcal
H 92 8=29772,36
kmol
0
1

2.C6H5-C2H5
a
b
c

-8,4
0,1593
10 4

C6H6

2984
0,195

10

4
8

C2H4

-8,65
0,1158

0,944
0,03735
7,54 10 5

a=0,694
b=-0,00615
1,993 10 7

c=

0,0467 10
2,395 10 8
1,19 10

1,854

4,22 10 9

10 8

d=

Type equation here .

8 iuyiyuiyui
H T =928 =23160,13 kcal/kmol

3. C6H5-C2H5 + 16H2O
a
b
c

-8,4
0,1593

6,89
0,003283
10 4

2,475 10 7

c=

8CO2 +

6,85
0,08533
3,43 10 7
9,15 10 5

16

21H2
6,88
a=97,44
0,000066
b=-0,142
2,475 10 7

2,395 10 8

d
d=

2,395 10

H rs2983 8 H 298
H 298

H 298

16 H298
fCO2 21
fH 2
fEB
fH 2O

8 94, 0518 21 0 7,12


16 57,
7979 165,
265kcal / mol 165265

kcal / kmol
2982
2983
165265 H 30 97, 44 298 0,142
9,15 10
5
2
3
0
H1 141781, 22 Kcal / Kmol
kcal
H 923 rs2=214446,65
kmol

4. C6H5-C2H5 +
a
b

H2

-8,4
0,1593
10 4

0,303 10 5

6,88
0,000066
c=

2,395 10 8

d
d=

2,395

109

2984

C6H5-CH3 +CH4
-8,213
0,1336
2,475 10 7

4,75
a =-1,943
0,012
b=-0,0138
8,23 10 5

2,051 10 5
1,92 10 8

2,63 10 9

7,38 10 9

H 923 rs2=17734,27

kcal
kmol

IV. CALCULUL DE DIMENSIONARE TEHNOLOGICA A


REACTORULUI DE DEHIDROGENARE A
ETILBENZENULUI LA STIREN

F(1-x)-F(1-x-dx)-rdG=0
x=conversia EB
r=viteza de reactie
17

F x r cat v r cat
z

D 2i

F x 4
r cat
D
i2

xn

Compn

Cu
( n 1) x
100
EB

Initial
Transformat
Format
Ramas

1
x
1-x

Abur

ST

3
3

0
x
x

Cu= 42%

1 x 1 0.42

0.131
4 x
4.42
fr.mol
x
0.42
yST

0.0950 fr.mol
4 x 4.42
3
y Ab
0.679 fr.mol
4.42
0.42
yH 2
0.0950 fr.mol
4.42
x
dx
V FA0
2

x
0
p

1 x 1 x

k1 p

4 x

kp

yEB

T= 655+273= 928K
fr
4770
log k 1=
+4,1=1,06= k 1 =0,0911 2
92 8
6447
log k p =
+6,8=0,184= k p=0,713
92 8

x=

0,42
=0,07
6

x 0=0
x 1=0,07
x 2=0,14
x 3=0,21
x 4=0,28
x 5=0,35
18

H2
0
x
x

x 6=0,42
V

FA0
k1 p

f x0 4 f ( x1 ) 2 f ( x2 ) 4 f( x3 )
1

f ( x 1 )=

0,07 2
(
) 2
10,07
10,07

6+ 0,07
0, 713
f ( x 2 )=16,97
f ( x 3 )=11,20
f ( x 4 ) =2,86
f ( x 5 )=1,27
f ( x 6 ) =0,65

=7,36

f ( x ) / 4 0.447
n

i 1

f ( x n) / 6=1,39
i=1

V=

103,5
3
1,39=826,8m
0,0872

pEB =0,131 2=0,262b ar


pST =0,0950 2=0,19
pH =0,0950 2=0,19
pS pH 2
(r A ) =k 1 ( p EB k )
p
0,19 0,19
m
(r A ) =0,087 0,262 0,653 =0,017 s
2

F x r cat
z

D 2i
v r cat
4

F x 4
r cat
D
i2

Cu
( n 1) x
100
700 0,07 6
z=
=0,11 m
0,017 3000 4 2
H C =1,099 m
D2
V ZR =
HC
4
xn

19

f ( x4 )

4
1,099=13,80 m
4
D EB 20041,05
m3
V CAT =
=
=23,11
EB
867
h
V CAT 23,11
=
=
=1,67 h1
V ZR 13,80
V ZR =

H
=4
D
D2
H=V =826,8
4
4 826,8
= 6,4 m
4
3
D=
H=4 D=25,63 m

V.CADEREA DE PRESIUNE IN STRATULUL DE


CATALIZATOR

180(1 mc ) 2 Vm H c
P=

mc d

2
eg

, N / m2

mc =fractia de volum liber a catalizatorului,


m3
20

m3 /

m3 =0,4

m3 /

H c =inaltimea stratului de catalizator,m= 1,099 m


d eg
=diametrul echivalent al granulei de catilizator
2 d l 2 2, 5 10
=
=4 mm=0,00 4 m
d +l
2,5+10
Vm =viteza medie a gazelor

d eg =

Vi Ve
+
V mi +V me S S
V m=
=
2
2
2
2
D 4
S=
=
=18,4 7 m2
4
4
3
n RT 4586,072 0,082 928
m
PV i =ni RT = V i= i
=
=48,20
P
2 3600
s
ne RT 4611,031 0,082 923
m3
PV e =ne RT = V e =
=
=48,47
P
2 3600
s
48,2 48,47
+
18,4 7 18,47
V m=
=2,61m/s
2

P=

180(10, 4) 34 10 2,61 1,099


N
=10811,65 2 = 0,108 bar
3
2
0,4 0,004
m

BIBLIOGRAFIE

1.Suciu,G.C.,Ghejan,I.,Ionescu,S.F.,Opris,I., INGINERIA PRELUCRARII


HIDROCARBURILOR,VOL.5,Editura Tehnica,Bucuresti,1999.

21

2.Velea,I.,Ivanus,Gh.,MONOMERI DE SINTEZA,VOL.1,Editura Tehnica,


Bucuresti,1989.
3.Somoghi, V., s.a., PROPRIETATI FIZICE UTILIZATE IN CALCULE
TERMICE SI FLUIDODINAMICE,U.P.G., Ploiesti, 1997.
4.Soare,S,PROCESE HIDRODINAMICE,Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti,1979.

22