Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIETI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE


SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIE CHIMICA SI PETROCHIMICA

PROIECT DE SEMESTRU
DISCIPLINA: PETROCHIMIE

CONDUCATOR: STUDENT:
Prof.dr.ing VASILE MATEI Vasile Iolanda

PLOIESTI - 2014

1
PROIECT DE AN-PETROCHIMIE

CALCULUL TEHNOLOGIC AL UNUI REACTOR IZOTERM PENTRU


FABRICAREA STIRENULUI PRIN DEHIDROGENAREA ETILBENZENULUI

DATE DE PROIECTARE

1.Capacitatea instalatiei: 86000t stiren/an


2.Puritatea stirenului: 99.4%masa
3.Conversia etilbenzenului utila: 42%
4.Conversia etilbenzenului totala: 47%
5.Pierderi stiren: 0 %masa
6.Pierderi etilbenzen in alimentare: 2% masa
7.Numarul de ore de functionarepe an:8000h/an
8.Raportul masic abur/materie prima la intrarea in reactor:3:1 Kg/Kg
9.Reactii secundare: C6H5C2H5C6H6+C2H4 Cs1=30%
C6H5C2H58C+5H2
8C+16H2OC6H5CH3+CH4Cs2= 45%
C6H5C2H58CO2+16H2 Cs3= 25%
0
10.Temperatura la intare in reactor: 640 C
11.Diametrul interior al reactorului avand curgere axiala:m
12.Compozitia etilbenzenului proaspat:etilbenzen=99,8%masa
benzen=0,2%masa
13. Compozitia etilbenzenului recirculat : etilbenzen=99,5%masa
benzen=0,1%masa
toluen=0,2%masa
stiren=0,2%masa
14.Presiunea de intrare in zona de reactie: 1.7 bar (0.17 MPa)
15.Caracteristicile catalizatorului:
Dp=2,5mm, Lp=10mm,fractia de volum liber=0,35 m3 / m3
Densitatea=3000 Kg/ m3

2
I. INTRODUCERE

Procesul de dehidrogenare este aplicat in industria petochimica pentru fabricarea unor


monomeri pentru obtinerea diferitelor tipuri de cauciuc sintetic,mase plastice sifibre
sintetice.
Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic
endoterma,desfasuratadupa mecanismulglobal urmator:
H 298
0
C6H5 CH2 CH3C6H5 - CH=CH2+H2 =125 KJ/mol
Favorizata de temperaturi ridicate si presiuni joase se aseamana in principiu cu
fabricarea butadienei pornind de la butene,sau cu dehidrogenarea primara observata la
cracarea in faza vapori a hidrocarburilor in prezenta/absenta catalizatorilor, reactia are loc
0
intre700-800 C ,cu conversii de20-30%,randamentele globale nedepasind 50-60%.
Ca si cracarea vaporilor dehidrogenarea este favorizata de operarea in
prezentaaburului,de practicarea diluarii efluentului de reactie cu abur, ca si de prezenta
catalizatorilor.
Aburul are ca scop:aportul caldurii necesare desfasurari reactiei,de diminuareprin
dilutie a cantitatii de caldura necesara afi furnizata unitatii de volum de reactie,de a reduce
considerabil presiunea de vapori a hidrocarburilor ceea ce produce deplasarea echilibrului
in favoarea obtinerii stirenului,de a reduce depunerile de cocs reactionand cu C
format,mentinand astfel activitatea sistemelor catalitice utilizate.
Catalizatorii permit ameliorarea conversiei pe pas si a selectivitatii la niveletermice
0
mult mai coborate fata de reactia necatalitica,de exemplu intre 550-560 C
lapresiuni de 0,1-0,3 10 6 Pa in instalatiile mai vechi si mai mici de 0,1 10 6
Pa in cele moderne.Realizarea procesului se face izoterm sau adiabatic, diferenta constand
in faptul ca temperatura de preincalzire in cazul materiei prime dinprocesul izoterm este
mai putin ridicata, deciimbatranirea catalizatorului are loc intr-un timp mai lung.
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren,in acelasi timp maipot
avea loc numeroase reactii secundare,dintre care influenteaza in mod sensibil selectivitatea
dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
dezalchilarea etilbenzenului:
H 298
0
C6H5-C2H5C6H6+C2H4 =103,19 KJ/mol
hidrodezalchilarea etilbenzenului:
H 298
0
C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4 =66,045 KJ/mol
hidrodezalchilarea toluenului:
H 298
0
C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4 =-42,5KJ/mol
formarea cocsului:
C6H5-C2H58C+5H2

Primul catalizator folosit la obtinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec de


0
trei componenti:ZnO,Al2O3,CaO care la temperatura de 600-675 C conduce la
obtinerea unei conversii de 38% si a unei selectivitati de 82%.
In prezent se folosesc catalizatori alcatuiti exclusiv pe baza de oxizi de fier
promotati cu compusi ai K,Cr,V,Zn,Cu si cu alte metale rare.Acesti catalizatori se

3
caracterizeaza prin:stabilitate buna in prezenta vaporilor de apa,activitate si selectivitate
ridicata,durata de functionare indelungata(cca.2ani).Principalul component activ, oxidul de
Fe,are rolul de suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus alcalin, constanta
vitezei de reactie creste cu un ordin de marime.
O posibila schema privind mecanismul de dehidrogenare a etilbenzenului:
Catalizator Catalizator
EB compus intermediar stiren

descompunere catalizator
necatalitica

produse secundare

Procede industriale de obtinere a stirenului prin dehidrogenare directa.


Procedeele uzuale de fabricare a stirenului constau in dehidrogenarea catalitica a
etilbenzenului, urmata de separarea stirenului din produsul de reactie lichid si purificarea
acestuia. In functie de reactoarele utilizate, procedele de dehidrogenare se impart in doua
grupe: izoterme si adiabatice.
Cel izoterm este mai dificil de aplicat pentru ca necesita reactoare multitubulare cu
circulatie de purtator caloric in exteriorul tuburilor si are un cost mai ridicat si o
productivitate mica. Aceste tipuri de reactoare au insa avantajul unui consum energetic
mai mic, performante mai bune la temperaturi de reactie mai scazute si, ca urmare, un
rapot de dilutie de vapori de apa inferior fata de functionarea in conditii adiabatice. Datele
tehnologice referitoare la acest procedeu sunt urmatoarele:
- temperatura de intrare in reactor: 580C;
- temperatura purtatorului de caldura:la intrare: 750C, la iesire: 630C;
-raportul masic de dilutie cu abur: 1,1-1,2;-conversia pe trecere: 60% mol;
-selectivitatea: 92-94% mol.
In figura nr.1 este prezentata schema tehnologica a procedeului de dehidrogenare a
etilbenzenului cu functionare izoterma a reactorului. Catalizatorii recomandati pentru
folosirea in reactorul izoterm trebuie sa aiba o rezistenta mecanica buna, capacitate de a
lucra la dilutie redusa de abur: hidrocarbura (1,1-1,2 m) si o durata de exploatare

4
i
ndelungata (5-6 ani).
Fig. nr.1 Procedeul BASF.

Procedeul instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenare izoterma a


etilbenzenului.
1-cuptor; 2-reactor; 3, 4, 5-schimbatoare de caldura; 6-racitor; 7-sistem de separare a
gazelor reziduale de stirenul brut; 8-suflanta; 9-purificare.

Dehidrogenarea etilbenzenului la stiren este realizata industrial in reactoare cu catalizator in


strat fix,care functioneaza in regim adiabatic sau izoterm.
Cele doua reactoare difera prin maniera de aducere a caldurii in zona de reactie,tinand
seama de faptul ca atat etilbenzenul cat si stirenul sufera procese de descompunere termica la
0
temperaturi mai mari de 610 C ,dar ca operarea reactoruluila temperaturi apropiate de
aceasta valoare conduce la conversii optime ale etilbenzenului.
In reactorul adiabatic sursa de caldura o constitue aburul supraincalzit cu care se
amesteca etilbenzenul,inainte de a veni in contact cu catalizatorul,temperaturade intrare a
0
amestecului in reactor este de cca. 630 C ,realizandu-se randamente in stiren de
cca.88-91%.
In reactorul izoterm,caldura este asigurata indirect prin intermediul unui fascicul
tubular,realizandu-se o temperatura mai uniforma a stratului de catalizator,in limitele 580-610
0
C si randamente de 92-94%(la 40%conversie),adica cu cca.3% randament in stiren
mai bune decat in cazul reactorului adiabatic.
Reactoarele izoterme sunt mai costisitoare decat cele adiabatice.
Etilbenzenul supus dehidrogenari trebuie sa aiba o puritate mare,neadmitandu-se un
continut de peste 0,2% xileni in cazul in care se obtine prin separare din
fractiunilexilenice,sau de peste 0,04% dietilbenzen in cazul in care se obtine prin alchilare.
Acesta din urma se dehidrogeneaza la divinilbenzen,care polimerizeaza foarte repede formand
polimeri insolubili si ingreunand mult exploatarea.
Benzenul continut in etilbenzen nu influenteaza reactia de dehidrogenare,uneori fiind
citata folosirea sa ca diluant in locul vaporilor de apa.

Procedeul adiabatic a cunoscut o importanta dezvoltare industriala.


5
In procesul adiabatic,amestecul de etilbenzen proaspat si etilbenzen recirculat in
0
instalatia de separare a stirenului este preincalzit la 85 C prin preluarea caldurii apei
provenite din condensarea aburului tehnologic,si evaporat in prezenta de abur(cca.10% din
0
aburul total circulat)la o temperaturamai joasade 106 C (cantitatea de caldura necesara
evaporarii este cedata de gazele de reactie).
0
In continuare,vaporii de etilbenzen se supraincalzesc de la 150-560 C ,dupa care
0
impreuna cu cu aburul supraincalzit la 723 C intra in reactorul de dehidrogenare.
0
La iesirea din reactor,produsele de reactie au o temperatura 465-580 C , caldura
acestora fiind preluata in supraincalzitor si evaporatorul de etilbenzen.Dupa supraincalzire
0 0
temperatura gazelor de reactie este de 396 C ,iar dupa evaporator 332 C .
Racirea in continuare si separarea prafului de catalizator antrenat se realizeaza prin
0
contact direct cu apa,pana la atingerea temperaturii de 105 C .
Gazele de reactie rezultate de la contactarea cu H 2O se condenseaza prin racire
indirecta,iar cele care nu au condensat sunt comprimate la 2 atm cu ajutorul suflantei si
trecute in condensatoare cu sola.
Din gazele reziduale se absorb hidrocarburile. Condensatul este decantat. Faza de
hidrocarburi contine:37%stiren,61%etil benzen,1,1%toluen,0,6%benzen si 0,2%polimeri.
Randamentul dehidrogenarii este peste 90% la conversii de 35-40%.Viata catalizatorului
poate sa depaseasca 1 an.

In cazul folosirii unei singure trepte de reactie, la acest procedeu se obtine o conversie per
pas de cca. 40% la presuni cuprinse intre 0,15-0,2 106 Pa. Daca sunt aplicate doua trepte de
reactie in serie se obtin conversii de 45-50%, la presiuni comparabile cu acelea la o singura
treapta de reactie. In practica este necesar sa se coreleze conditiile de lucru, in special
temperatura de reactie, presiunea si raportul abur/hidrocarbura cu conversia si selectivitatea.
De-a lungul patului catalitic, endotermicitatea reactiei conduce la o scadere a temperaturii cu
1C pentru o conversie a etilbenzenului de 1% si de aceea trebuie ca la intrarea in reactor sa
fie un nivel termic corespunzator, in scopul obtinerii unei conversii ridicate, intrucat la
temperaturi de cca. 610C viteza reactiilor secundare este relativ mare. Se utilizeaza mai
multe reactoare in serie prevazute cu incalzire intermediara a efluentului sau se opereaza
sistemul de reactie la presiuni scazute. Caderea de presiune pe stratul catalitic limiteaza insa
solutiile tehnologice si de aceea s-au adoptat reactoarele cu curgere radiala in locul
reactoarelor cu curgere axiala. Catalizatorii utilizati in reactoarele adiabatice lucreaza in
conditii de dilutie cu abur a etilbenzenului de 1,6- 2,5 si au o durata de exploatare de 1,5- 2
ani. Se mentioneaza trei grupe de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obtinere a
stirenului.
-catalizatori activi (conversie de 55-60% mol), dar mai putin selectivi (selectivitate 89-
90% mol), capabili sa lucreze la rapoarte masice de dilutie apa/etilbenzen >2;
-catalizatori selectivi (selectivitate cca. 95% mol), dar mai putin activi (conversie 40%) ce
opereaza la temperaturi mai ridicate si la rapoarte masice de apa: etilbenzen de 2-2,2;
-catalizatori activi (conversie 50-55%), si selectivi (selectivitate 90% mol), ce
functioneaza la rapoarte masice de dilutie cu abur >2.
Procedeele adiabatice au fost dezvoltate de o serie de firme (Dow, Monsanto
Lummus,Cosden-Baadger UOP,etc.).
In figura nr.2 este prezentata schema tehnologica unei instalatii de producere a stirenului
prin dehidrogenarea adiabatica a etilbenzenului.
Cele mai raspandite procedee de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren sunt:

6
-procedeul Cosden-Badger. Procedeul este realizat in reactoare adiabatice, la presiune
atmosferica, avand o mare flexibilitate in ceea ce priveste folosirea catalizatorilor, prezinta
consumuri energetice scazute si foloseste la rectificare inhibitori fara sulf.
-procedeul Monsanto-Lummus Crest a fost aplicat in instalatii cu capacitati intre 60-680 t
stiren/an, dehidrogenarea avand loc in sistem adiabatic, sub vid. Specific procesului este
obtinerea directa a stirenului din benzen si etilena.
-procedeul Cd F-Chemie Technip se aplica in instalatiile de capacitati cuprinse intre 20-300
t stiren/an. Procesul este adiabatic si utilizeaza catalizatori cu performante superioare.
-un procedeu nou, cu mari perspective de dezvoltare, este procedeul Styrol Plus, elaborat
de firmele UOP si Allied Signal Engineering Material-Research Center din S.U.A. si aplicat
de firma Mitsubishi Petro-Chemical Corp pe o instalatie de 5000 t/an stiren. Specific acestui
procedeu este constructia reactorului si utilizarea a doi catalizatori diferiti, dintre care un
catalizator pentru dehidrogenare, iar celalalt pentru arderea selectiva a hidrogenului rezultat
din reactia de dehidrogenare. Caldura rezultata in urma arderii este consumata in proces.
Instalatia a functionat cu o conversie de 83% si selectivitatea de 93%. Pe baza rezultatelor
obtinute s-a trecut la proiectarea unei instalatii cu o capacitate de 200 t stiren/an.
Prin acest procedeu se realizeaza o reducere de 25% a consumului de abur supraincalzit si cu
25% a combustibilului tehnologic.
Procesul de dehidrogenare oxidativa a etilbenzenului are loc in prezenta unor acceptori ai
hidrogenului, acest caz sunt urmatoarele:
C6H5-C2H5 + 1/2O2 ---> C6H5-CH=CH2 + H2O H= 119,8 kJ/mol
C6H5-C2H5 + I2 ---> C6H5-CH=CH2 + 2HI

Fig.nr.2
Schema instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatica a
etilbenzenului .
1,2-vaporizator; 3-supraincalzitor; 4-reactor; 5,6,9-schimbator de caldura; 6-generator de
abur; 8- decantor; 10-coloana de stripare; 11- coloana pentru separarea stirenului brut; 12-

7
coloana pentru purificarea stirenului brut; 13-coloana de separare a etilbenzenului; 14-
coloana de separare a aromatelor usoare.

Dehidrogenarea etilbenzenului in prezenta oxigenului are perspective de aplicare industriale,


datorita consumului de energie mai redus, recuperarii caldurii in proces si aplicarii unor
regimuri termice mai scazute (cca. 400C).

Stirenul
Stirenul este cunoscut prin utilizarile sale in domeniul productiei polimerilor. Homopolimerul
impreuna cu copolimerii, acrilonitril-metacrilat de metil si clorura de vinil constituie cca. o
treime din productia materialelor termoplastice. Copolimerii cu divinilbenzen servesc la
obtinerea schimbatorilor de ioni, iar cei cu poliesteri nesaturati au capatat o mare extindere ca
materiale de constructie.
Domeniile de utilizare ale stirenului se repartizeaza astfel:
-polistiren de uz general 45%
-polistiren expandat 5%
-copolimer acrilonitril butadien-stirenic (ABS) 12%
-cauciuc butadien-stirenic 20%
-alte utilizari 18%
100%

Stirenul se produce prin mai multe cai, dintre care mentionam pe cele mai importante:
-dehidrogenarea etilbenzenului;
-clorurarea in catena a etilbenzenului, urmata de hidroliza la alcoolul corespunzator si
deshidratarea la stiren;
-recuperarea din benzina de piroliza;
-oxidarea etilbenzenului la hidroperoxid de etilbenbenzen care reactioneaza cu propena pentru
a da -fenil-etanol si propenoxid. Alcoolul (-fenil-etanolul) este apoi deshidratat la stiren.
INTREBUINTARILE STIRENULUI
Polimerizarea stirenului se face in solutie,supensie sau emulsie.In primul procedeu stirenul
si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare.Polimerul format contine
monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare. Procedeul in suspensie
este similar celui in solutie,numai ca in locul solventului se foloseste apa in care stirenul este
suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o emulsie de
stiren in apa.Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie.
Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru indepartar impuritatilor,apoi
uscat prin metode conventionale(centrifugare si uscare cu aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un domeniu larg.
Prin introducerea de cauciuc dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul polistiren
antisoc. O cantitate mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere,desiin ultima vreme
copolimerul ABS tinde sa-l inlocuiasca.In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3 mm
grosime,care se izoleaza la exterior cu un material expandat(poliuteran sau chiar polistiren
expandat).Polistirenul se mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru
ambalaje alimentare(ciocolata,branza), pentru confectionare containere(pahare de
bauturi,iaurt).Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire
polistiren expandat.
Acesta,avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca material izolant in
constructii.Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor.Acest

8
dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante(compusi ai borului
si fosforului).
Polistirenul se mai foloseste sub forma de gratare sau difuzoare pentru lampile de
iluminat.

II. BILANT DE MATERIALE

1.Debitul de stiren produs de instalatie:

DSTanual 86000 103


Dst 10750kg / h
functionare 8000

2.Debitul de stiren produs de instalatie:

Puritate 99, 43
DSTpur DST 10000 10685,5 Kg / h
100 100

3.Debitul de stiren total(si pierderi):

DSTtotal DSTpierderi DSTpur 0 10685, 5 10685,5kg / h

4.Debitul de etilbenzen care reactioneaza:

x 10685,5
C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2

9
106 104
Cu 42
100
100 89,36
Ct 47

DSTtotal M EB 10685,5 106


DEB 12237, 07 kg / h
M ST 104 0,8936

5.Debitul de etilbenzen care tine cont de conversie:

DEB 12237, 07
DEBa lim 26036,31kg / h
Ct 0, 47

6.Debitul de etilbenzen recirculat:

DEBrec DEBa lim DEB 13799, 25kg / h

7.Debitul de materie prima proaspata:

0, 2
Dmp proaspata DEB DB DEB DEB
100
DEB
Dmp proaspata 12261,59 kg / h
0, 2
1
100

8.Debitul de materie prima recirculata:

10
0,1 0, 2 0, 2
Dmprec DEBrec DBrec DTrec DStrec DEBrec Dmprec Dmprec mprec
D
100 100 100
0,5
Dmprec DEBrec Dmprec
100
DEBrec
Dmprec 13868,59kg / h
1 0, 005
0,1
DBrec 13868,59 13,87 kg / h
100
0, 2
DTrec 13868,59 27, 74kg / h
100
0, 2
DSTrec 13868,59 27, 74 Kg / h
100

Tabelul nr.1
COMPONEN MP proaspata MP recirculata
T %gr. Kg/h Kmol/h %gr. Kg/h Kmol/h
ETILBENZEN 99,8 12237,07 115,44 99,5 13799,25 130,18
BENZEN 0,2 24,52 0,314 0,1 13,87 0,178
TOLUEN - - - 0,2 27,74 0,301
STIREN - - - 0,2 27,74 0,267
TOTAL 100 12261,59 115,75 100 13868,59 130,93

abur 3
Dabur Dmpa lim entare 26036,31 78108,94kg / h
mp 1

9.Calculul cantitatii de etilbenzen in reactii secundare:

CRS Ct Cu 0, 47 0, 42 0,5

DEBrs1 DEBa lim CRS


CS1 390,54kg / h
1.
DEBrs 2 DEBa lim CRS
CS 2 585,82kg / h
2.
DEBrs 3 DEBa lim CRS
CS 3 325, 45kg / h
3.
10.Calculul produsilor de reactie:
1.REACTIA PRINCIPALA

10685,5 x
C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2
104 2

H2
x = 205,49kg/h

2.REACTIA SECUNDARA 1

11
390,45 yz
C6H5-C2H5C6H6 + C2H4
106 7828

y= 287,38 kg/h benzen


z=103,16 kg/h etena

3.REACTIA SECUNDARA 2

585,82 x y z
C6H5-C2H5+H2C6H5-CH3+CH4
106 2 92 16

x= 11,05 kg/h H2
y= 508,45 kg/hC5H6-CH3
z= 88,43 kg/h CH4

4.REACTIA SECUNDARA 3

325,45 xy z
C6H5-C2H5+16H2O8CO2+21H2
106 18 44 2

x= 884,25 kg/h H2O


y= 1080,75 kg/h CO2
z= 128,95 kg /h H2

DEB DEBrec 13799, 25kg / h


DST DSTtotal DSTrec 10685,5 27, 74 10713, 24 kg / h
DB DBa lim DBrs1 325, 77kg / h
DT DTa lim DTrs 2 536,18kg / h
DC2 H 6 103,16kg / h
DCH 4 1080, 75kg / h
DCO2 88, 43kg / h
DH 2 DH 2 rs1 DH 2 rs 2 DH 2 rs 3 205, 49 11, 05 128,95 87,59 kg / h
Dabur DABa lim DH 2 O 77224, 69kg / h

Tabelul nr.2BILANT DE MATERIALE PE REACTOR


COMP. Mi, INTRARI IESIRI
Kg/Kmol
Kg/h Kmol/h %mol Kg/h Kmol/h %mol

12
EB 106 26036,31 245,63 0,0536 13799,25 130,18
0,028232
B 78 38,39 0,492 0,00011 325,77 4,18
0,000907
T 92 27,74 0,301 6,56 536,18 5,83
105 0,001264
St 104 27,74 0,267 5,82 10713,24 103,01
105 0,02234
C2H4 28 - - - 103,16 3,68
0,000798
CH4 16 - - - 88,43 5,53
0,001199
CO2 44 - - - 1080,75 24,56
0,005326
H2 2 - - - 87,59 43,80
0,009499
ABUR 18 78108,94 4339,39 0,946 77224,69 4290,26
0,930434
TOTAL - 104239,10 4586,07 1,00 103959,10 4611,03
1,00

III. PROPRIETATI TERMICE

1.Calculul caldurilor specifice:

Cp a b T c T 2 d T 3

CH 4
a)
a=4,75
b=0,012
c=0,303 105
d 4, 22 10 9
Cp 4,75 0,012 T 0,303 10 5 T 2 2,63 10 9 T 3
T(K) = 640+273 = 913
Cp = 16,23 kcal/kmol K

13
C2 H 6
b)
a=0,944
b=0,03735
5
c=-1,993 10
d 4,22 10 9
Cp 0,944 0,03735 T 1,993 10 5 T 2 4,22 10 9 T 3
T ( K ) 640 273 913
C p 21, 64kcal / kmol K

CO2
c)
a=6,85
b=0,008533
c= -2,475 105
d 0
Cp 6,85 0,00853 T 2,475 10 5 T 2
T ( K ) 913
C p 12,58kcal / kmol K

H2
d)
a=6,88
b=0,000066
c=2,79 107
d 0
Cp 6,88 0,000066 T 2,79 10 7 T 2
T ( K ) 913
C p 7,17 kcal / kmol K

H 2O
e)
a=6,89
b=0,003283
c=-3,43 107
d 0
Cp 6,89 0,003283 T 3,43 10 7 T 2
T ( K ) 913
C p 9, 60kcal / kmol K

C6 H 6
f)
a=-8,65
b=0,1158
c=-7,54 105
d 1,854 10 8

14
Cp 8,65 0,1158 T 7,54 10 5 T 2 1,854 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 48,32kcal / kmol K

C6 H 5 CH 3
g)
a=-8,213
b=0,1336
c = -8,23 105
d 1,92 10 8
Cp 8,213 0,1336 T 8,23 10 5 T 2 1,92 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 59, 77 kcal / kmol K

C6 H 5 C2 H 5
h)
a=-8,4
b=0,1593
c= 104
d 2,395 10 8
Cp 8,4 0,1593 T 10 4 T 2 2,395 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 71,90kcal / kmol K

C6 H 5 CH CH 2
i)
a=-5,968
b=0,1435
c=-9,15 105
d 2,2 10 8
Cp 5,968 0,1435 T 9,15 10 5 T 2 2,2 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 65,52kcal / kmol K

2.Calculul entalpiilor de formare:

Component EB ST B T CH4 C2H4 CO2 H2O H2


H 7,1 35,2 19,8 11,95 -17,889 12,496 -94,052 -57,798 0
kcal/kmol 2 2 2

1.C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2 + H2
a -8,4 -5,968 6,88 a=9,312
b 0,1593 0,1435 0,000066 b=-0,0158
5
c 10 4 9,15 10 2,7910 7 c= 0,878 10 5

15
d 2,395 10 8 2,2 10 8 - d= 0,195 10 8

a= pr a pr r a r
T2 T3 T4
H T H 0 a T b
c d
2 3 4
H r H f pr H f r
298

H r298
1
H 298
fST DH fH 2 DH fEB 35, 22 0 7,12 28,10 kcal / mol 28100 kcal / kmol
298 298

2982 2983 2984


28100 H10 9,312 298 0, 0158 5
0,878 10
0,195 108
2 3 4
H1 25952,96 Kcal / Kmol
0

H T913 28532, 75kcal / kmol

2.C6H5-C2H5 C6H6 + C2H4


a -8,4 -8,65 0,944 a=0,694
b 0,1593 0,1158 0,03735 b=-0,00615
5
c 10 4 7,54 10 1,993 10 7 c= 0,0467 10 5

d 2,395 10 8 1,854 10 8 4,22 10 9 d= 1,19 10 9

H rs2982 H 298
fB H fC2 H 4 H fEB 19,82 12, 496 7,12 25,196 kcal / mol 25196 kcal / kmol
298 298

2982 2983 2984


25196 H 20 0, 694 298 0, 00615 4
0, 0467 10 109
1,19
2 3 4
H10 25223, 41kcal / kmol
H T913 23205,56kcal / kmol

3. C6H5-C2H5 + 16H2O 8CO2 + 21H2


a -8,4 6,89 6,85 6,88 a=97,44
b0,1593 0,003283 0,08533 0,000066 b=-0,142
c 10 4 3,43 10 7 2,475 10 7 2,475 10 7 c=
9,15 10 5
d 2,395 10 8 0 0 0 d= 2,395 10 8

H rs2983 8 H 298
fCO2 21
H 298
fH 2
H 298
fEB
16 H298
fH 2O
8 94, 0518 21 0 7,12 7979 165,
16 57, 265kcal / mol 165265
kcal / kmol
2982 2983 2984
165265 H 30 97, 44 298 0,142 5
9,15 10
2,395 109
2 3 4
H1 141781, 22 Kcal / Kmol
0

H T913 190612,18kcal / kmol

16
4. C6H5-C2H5 + H2 C6H5-CH3 +CH4
a -8,4 6,88 -8,213 4,75 a =-1,943
b 0,1593 0,000066 0,1336 0,012 b=-0,0138
c 10 4 2,475 10 7 8,23 10 5
0,303 10 5 c=
2,051 10 5
d 2,395 10 8 0 1,92 10 8 2,63 10 9 d=
7,38 10 9

H rs2982 H 298
fT H fCH 4 H fEB H fH 2
298 298 298

11,95 17,887 7,12 0 13, 059kcal / mol 13059kcal / kmol


2982 2983 2984
13059 H 40 1,943 298 0, 0138 5
2, 05 10 109
7,38
2 3 4
H1 12033, 74kcal / kmol
0

H T913 15638, 27 kcal / kmol

IV. CALCULUL REACTORULU


F(1-x)-F(1-x-dx)-rdG=0
x=conversia EB
r=viteza de reactie
D 2i
F x r cat v r cat z
4
F x 4
z
r cat
D i2
Cu
xn ( n 1) x
100

17
Compn EB Abur ST H2
Initial 1 3 0 0
Transformat x - - -
Format - - x x
Ramas 1-x 3 x x

Cu= 42%
1 x 1 0.42
yEB 0.131
4 x 4.42 fr.mol
x 0.42
yST 0.0950 fr.mol
4 x 4.42
3
y Ab 0.679 fr.mol
4.42
0.42
yH 2 0.0950 fr.mol
4.42
x
dx
V FA0
0 x
2

p
1 x 1 x
k1 p
4 x kp

T= 640+273= 913K
4770
lg k1 4.1 1.12 k1 0.0759
913
6447
lg k p 6.8 0.2613 k p 0.5479
913

0.42
x 0.105
4

18
x0 0
x1 0.105
x2 0.210
x3 0.315
x4 0.420
FA0
V f x0 4 f ( x1 ) 2 f ( x2 ) 4 f( x3 )
f ( x4 )
k1 p
1
f ( x1 ) 2
2.815
0.105
1.7
1 0.105 1 0.105

4 0.105 0.5479

f ( x2 ) 5.109
f ( x3 ) 2.011
f ( x4 ) 0.669

f ( x ) / 4 0.447
i 1
n

103.5
V 0.447 358.56 m3
0.0759 1.7
pEB 0.1311.7 0.223bar
pST 0.0950 1.7 0.0162bar
pH 2 0.0950 1.7 0.0162bar

rA 0.079 0.223
0.059
0.0124m / s
0.5479
700 0.105 4
z 0.157 m
42
0.0124 3000
H c 1.099m
D2
Vzr H c 13.81m
4
D 26036.31
Vcat EB 30.03m3 / h
EB 867
V
zr 2.17 h 1
Vcat

19
H
4
D
D2
H V 358.56
4
4 358.56
D3 4.85m
4
H 4 D 19.40m

V.CADEREA DE PRESIUNE IN STRATULUL DE


CATALIZATOR

180(1 mc ) 2 Vm H c
3
, N / m2
mc d 2
P= eg

mc =fractia de volum liber a catalizatorului, m3 / m3 =0,35 m3 /


m3
H c =inaltimea stratului de catalizator,m= 1,099 m
d eg
=diametrul echivalent al granulei de catilizator
2 d eg l p 2 2,5 10
d eg 4mm 0,004m
d ep l p 2,5 10
Vm =viteza medie a gazelor

20
Vi Ve

Vmi Vme S S
Vm
2 2
D 2
4 2
S 18.465m 2
4 4
n RT 4586.072 0, 082
913
PVi ni RT Vi i 56.10m3 / s
P 1, 7 3600
n RT 4611.031 0, 082
913
PVe ne RT Ve e 57.09m3 / s
P 1, 7 3600
Vm 3.065m / s
34 106 Kg / m s
6 3.065
180(1 0,35) 2 34 10 1,099
P 12696.97 N / m 2 0,127bar
0,35 0, 004
3 2

BIBLIOGRAFIE

1.Suciu,G.C.,Ghejan,I.,Ionescu,S.F.,Opris,I., INGINERIA PRELUCRARII


HIDROCARBURILOR,VOL.5,Editura Tehnica,Bucuresti,1999.

2.Velea,I.,Ivanus,Gh.,MONOMERI DE SINTEZA,VOL.1,Editura Tehnica,


Bucuresti,1989.

3.Somoghi, V., s.a., PROPRIETATI FIZICE UTILIZATE IN CALCULE


TERMICE SI FLUIDODINAMICE,U.P.G., Ploiesti, 1997.

4.Soare,S,PROCESE HIDRODINAMICE,Editura Didactica si Pedagogica,


Bucuresti,1979.

21
22