Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE SEMESTRU
DISCIPLINA: PETROCHIMIE
CONDUCATOR: STUDENT:
Prof.dr.ing VASILE MATEI Vasile Iolanda
PLOIESTI - 2014
1
PROIECT DE AN-PETROCHIMIE
DATE DE PROIECTARE
2
I. INTRODUCERE
3
caracterizeaza prin:stabilitate buna in prezenta vaporilor de apa,activitate si selectivitate
ridicata,durata de functionare indelungata(cca.2ani).Principalul component activ, oxidul de
Fe,are rolul de suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus alcalin, constanta
vitezei de reactie creste cu un ordin de marime.
O posibila schema privind mecanismul de dehidrogenare a etilbenzenului:
Catalizator Catalizator
EB compus intermediar stiren
descompunere catalizator
necatalitica
produse secundare
4
i
ndelungata (5-6 ani).
Fig. nr.1 Procedeul BASF.
In cazul folosirii unei singure trepte de reactie, la acest procedeu se obtine o conversie per
pas de cca. 40% la presuni cuprinse intre 0,15-0,2 106 Pa. Daca sunt aplicate doua trepte de
reactie in serie se obtin conversii de 45-50%, la presiuni comparabile cu acelea la o singura
treapta de reactie. In practica este necesar sa se coreleze conditiile de lucru, in special
temperatura de reactie, presiunea si raportul abur/hidrocarbura cu conversia si selectivitatea.
De-a lungul patului catalitic, endotermicitatea reactiei conduce la o scadere a temperaturii cu
1C pentru o conversie a etilbenzenului de 1% si de aceea trebuie ca la intrarea in reactor sa
fie un nivel termic corespunzator, in scopul obtinerii unei conversii ridicate, intrucat la
temperaturi de cca. 610C viteza reactiilor secundare este relativ mare. Se utilizeaza mai
multe reactoare in serie prevazute cu incalzire intermediara a efluentului sau se opereaza
sistemul de reactie la presiuni scazute. Caderea de presiune pe stratul catalitic limiteaza insa
solutiile tehnologice si de aceea s-au adoptat reactoarele cu curgere radiala in locul
reactoarelor cu curgere axiala. Catalizatorii utilizati in reactoarele adiabatice lucreaza in
conditii de dilutie cu abur a etilbenzenului de 1,6- 2,5 si au o durata de exploatare de 1,5- 2
ani. Se mentioneaza trei grupe de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obtinere a
stirenului.
-catalizatori activi (conversie de 55-60% mol), dar mai putin selectivi (selectivitate 89-
90% mol), capabili sa lucreze la rapoarte masice de dilutie apa/etilbenzen >2;
-catalizatori selectivi (selectivitate cca. 95% mol), dar mai putin activi (conversie 40%) ce
opereaza la temperaturi mai ridicate si la rapoarte masice de apa: etilbenzen de 2-2,2;
-catalizatori activi (conversie 50-55%), si selectivi (selectivitate 90% mol), ce
functioneaza la rapoarte masice de dilutie cu abur >2.
Procedeele adiabatice au fost dezvoltate de o serie de firme (Dow, Monsanto
Lummus,Cosden-Baadger UOP,etc.).
In figura nr.2 este prezentata schema tehnologica unei instalatii de producere a stirenului
prin dehidrogenarea adiabatica a etilbenzenului.
Cele mai raspandite procedee de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren sunt:
6
-procedeul Cosden-Badger. Procedeul este realizat in reactoare adiabatice, la presiune
atmosferica, avand o mare flexibilitate in ceea ce priveste folosirea catalizatorilor, prezinta
consumuri energetice scazute si foloseste la rectificare inhibitori fara sulf.
-procedeul Monsanto-Lummus Crest a fost aplicat in instalatii cu capacitati intre 60-680 t
stiren/an, dehidrogenarea avand loc in sistem adiabatic, sub vid. Specific procesului este
obtinerea directa a stirenului din benzen si etilena.
-procedeul Cd F-Chemie Technip se aplica in instalatiile de capacitati cuprinse intre 20-300
t stiren/an. Procesul este adiabatic si utilizeaza catalizatori cu performante superioare.
-un procedeu nou, cu mari perspective de dezvoltare, este procedeul Styrol Plus, elaborat
de firmele UOP si Allied Signal Engineering Material-Research Center din S.U.A. si aplicat
de firma Mitsubishi Petro-Chemical Corp pe o instalatie de 5000 t/an stiren. Specific acestui
procedeu este constructia reactorului si utilizarea a doi catalizatori diferiti, dintre care un
catalizator pentru dehidrogenare, iar celalalt pentru arderea selectiva a hidrogenului rezultat
din reactia de dehidrogenare. Caldura rezultata in urma arderii este consumata in proces.
Instalatia a functionat cu o conversie de 83% si selectivitatea de 93%. Pe baza rezultatelor
obtinute s-a trecut la proiectarea unei instalatii cu o capacitate de 200 t stiren/an.
Prin acest procedeu se realizeaza o reducere de 25% a consumului de abur supraincalzit si cu
25% a combustibilului tehnologic.
Procesul de dehidrogenare oxidativa a etilbenzenului are loc in prezenta unor acceptori ai
hidrogenului, acest caz sunt urmatoarele:
C6H5-C2H5 + 1/2O2 ---> C6H5-CH=CH2 + H2O H= 119,8 kJ/mol
C6H5-C2H5 + I2 ---> C6H5-CH=CH2 + 2HI
Fig.nr.2
Schema instalatiei de obtinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatica a
etilbenzenului .
1,2-vaporizator; 3-supraincalzitor; 4-reactor; 5,6,9-schimbator de caldura; 6-generator de
abur; 8- decantor; 10-coloana de stripare; 11- coloana pentru separarea stirenului brut; 12-
7
coloana pentru purificarea stirenului brut; 13-coloana de separare a etilbenzenului; 14-
coloana de separare a aromatelor usoare.
Stirenul
Stirenul este cunoscut prin utilizarile sale in domeniul productiei polimerilor. Homopolimerul
impreuna cu copolimerii, acrilonitril-metacrilat de metil si clorura de vinil constituie cca. o
treime din productia materialelor termoplastice. Copolimerii cu divinilbenzen servesc la
obtinerea schimbatorilor de ioni, iar cei cu poliesteri nesaturati au capatat o mare extindere ca
materiale de constructie.
Domeniile de utilizare ale stirenului se repartizeaza astfel:
-polistiren de uz general 45%
-polistiren expandat 5%
-copolimer acrilonitril butadien-stirenic (ABS) 12%
-cauciuc butadien-stirenic 20%
-alte utilizari 18%
100%
Stirenul se produce prin mai multe cai, dintre care mentionam pe cele mai importante:
-dehidrogenarea etilbenzenului;
-clorurarea in catena a etilbenzenului, urmata de hidroliza la alcoolul corespunzator si
deshidratarea la stiren;
-recuperarea din benzina de piroliza;
-oxidarea etilbenzenului la hidroperoxid de etilbenbenzen care reactioneaza cu propena pentru
a da -fenil-etanol si propenoxid. Alcoolul (-fenil-etanolul) este apoi deshidratat la stiren.
INTREBUINTARILE STIRENULUI
Polimerizarea stirenului se face in solutie,supensie sau emulsie.In primul procedeu stirenul
si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare.Polimerul format contine
monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare. Procedeul in suspensie
este similar celui in solutie,numai ca in locul solventului se foloseste apa in care stirenul este
suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o emulsie de
stiren in apa.Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie.
Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru indepartar impuritatilor,apoi
uscat prin metode conventionale(centrifugare si uscare cu aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un domeniu larg.
Prin introducerea de cauciuc dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul polistiren
antisoc. O cantitate mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere,desiin ultima vreme
copolimerul ABS tinde sa-l inlocuiasca.In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3 mm
grosime,care se izoleaza la exterior cu un material expandat(poliuteran sau chiar polistiren
expandat).Polistirenul se mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru
ambalaje alimentare(ciocolata,branza), pentru confectionare containere(pahare de
bauturi,iaurt).Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire
polistiren expandat.
Acesta,avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca material izolant in
constructii.Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor.Acest
8
dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante(compusi ai borului
si fosforului).
Polistirenul se mai foloseste sub forma de gratare sau difuzoare pentru lampile de
iluminat.
Puritate 99, 43
DSTpur DST 10000 10685,5 Kg / h
100 100
x 10685,5
C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2
9
106 104
Cu 42
100
100 89,36
Ct 47
DEB 12237, 07
DEBa lim 26036,31kg / h
Ct 0, 47
0, 2
Dmp proaspata DEB DB DEB DEB
100
DEB
Dmp proaspata 12261,59 kg / h
0, 2
1
100
10
0,1 0, 2 0, 2
Dmprec DEBrec DBrec DTrec DStrec DEBrec Dmprec Dmprec mprec
D
100 100 100
0,5
Dmprec DEBrec Dmprec
100
DEBrec
Dmprec 13868,59kg / h
1 0, 005
0,1
DBrec 13868,59 13,87 kg / h
100
0, 2
DTrec 13868,59 27, 74kg / h
100
0, 2
DSTrec 13868,59 27, 74 Kg / h
100
Tabelul nr.1
COMPONEN MP proaspata MP recirculata
T %gr. Kg/h Kmol/h %gr. Kg/h Kmol/h
ETILBENZEN 99,8 12237,07 115,44 99,5 13799,25 130,18
BENZEN 0,2 24,52 0,314 0,1 13,87 0,178
TOLUEN - - - 0,2 27,74 0,301
STIREN - - - 0,2 27,74 0,267
TOTAL 100 12261,59 115,75 100 13868,59 130,93
abur 3
Dabur Dmpa lim entare 26036,31 78108,94kg / h
mp 1
CRS Ct Cu 0, 47 0, 42 0,5
10685,5 x
C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2+H2
104 2
H2
x = 205,49kg/h
2.REACTIA SECUNDARA 1
11
390,45 yz
C6H5-C2H5C6H6 + C2H4
106 7828
3.REACTIA SECUNDARA 2
585,82 x y z
C6H5-C2H5+H2C6H5-CH3+CH4
106 2 92 16
x= 11,05 kg/h H2
y= 508,45 kg/hC5H6-CH3
z= 88,43 kg/h CH4
4.REACTIA SECUNDARA 3
325,45 xy z
C6H5-C2H5+16H2O8CO2+21H2
106 18 44 2
12
EB 106 26036,31 245,63 0,0536 13799,25 130,18
0,028232
B 78 38,39 0,492 0,00011 325,77 4,18
0,000907
T 92 27,74 0,301 6,56 536,18 5,83
105 0,001264
St 104 27,74 0,267 5,82 10713,24 103,01
105 0,02234
C2H4 28 - - - 103,16 3,68
0,000798
CH4 16 - - - 88,43 5,53
0,001199
CO2 44 - - - 1080,75 24,56
0,005326
H2 2 - - - 87,59 43,80
0,009499
ABUR 18 78108,94 4339,39 0,946 77224,69 4290,26
0,930434
TOTAL - 104239,10 4586,07 1,00 103959,10 4611,03
1,00
Cp a b T c T 2 d T 3
CH 4
a)
a=4,75
b=0,012
c=0,303 105
d 4, 22 10 9
Cp 4,75 0,012 T 0,303 10 5 T 2 2,63 10 9 T 3
T(K) = 640+273 = 913
Cp = 16,23 kcal/kmol K
13
C2 H 6
b)
a=0,944
b=0,03735
5
c=-1,993 10
d 4,22 10 9
Cp 0,944 0,03735 T 1,993 10 5 T 2 4,22 10 9 T 3
T ( K ) 640 273 913
C p 21, 64kcal / kmol K
CO2
c)
a=6,85
b=0,008533
c= -2,475 105
d 0
Cp 6,85 0,00853 T 2,475 10 5 T 2
T ( K ) 913
C p 12,58kcal / kmol K
H2
d)
a=6,88
b=0,000066
c=2,79 107
d 0
Cp 6,88 0,000066 T 2,79 10 7 T 2
T ( K ) 913
C p 7,17 kcal / kmol K
H 2O
e)
a=6,89
b=0,003283
c=-3,43 107
d 0
Cp 6,89 0,003283 T 3,43 10 7 T 2
T ( K ) 913
C p 9, 60kcal / kmol K
C6 H 6
f)
a=-8,65
b=0,1158
c=-7,54 105
d 1,854 10 8
14
Cp 8,65 0,1158 T 7,54 10 5 T 2 1,854 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 48,32kcal / kmol K
C6 H 5 CH 3
g)
a=-8,213
b=0,1336
c = -8,23 105
d 1,92 10 8
Cp 8,213 0,1336 T 8,23 10 5 T 2 1,92 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 59, 77 kcal / kmol K
C6 H 5 C2 H 5
h)
a=-8,4
b=0,1593
c= 104
d 2,395 10 8
Cp 8,4 0,1593 T 10 4 T 2 2,395 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 71,90kcal / kmol K
C6 H 5 CH CH 2
i)
a=-5,968
b=0,1435
c=-9,15 105
d 2,2 10 8
Cp 5,968 0,1435 T 9,15 10 5 T 2 2,2 10 8 T 3
T ( K ) 913
C p 65,52kcal / kmol K
1.C6H5-C2H5C6H5-CH=CH2 + H2
a -8,4 -5,968 6,88 a=9,312
b 0,1593 0,1435 0,000066 b=-0,0158
5
c 10 4 9,15 10 2,7910 7 c= 0,878 10 5
15
d 2,395 10 8 2,2 10 8 - d= 0,195 10 8
a= pr a pr r a r
T2 T3 T4
H T H 0 a T b
c d
2 3 4
H r H f pr H f r
298
H r298
1
H 298
fST DH fH 2 DH fEB 35, 22 0 7,12 28,10 kcal / mol 28100 kcal / kmol
298 298
H rs2982 H 298
fB H fC2 H 4 H fEB 19,82 12, 496 7,12 25,196 kcal / mol 25196 kcal / kmol
298 298
H rs2983 8 H 298
fCO2 21
H 298
fH 2
H 298
fEB
16 H298
fH 2O
8 94, 0518 21 0 7,12 7979 165,
16 57, 265kcal / mol 165265
kcal / kmol
2982 2983 2984
165265 H 30 97, 44 298 0,142 5
9,15 10
2,395 109
2 3 4
H1 141781, 22 Kcal / Kmol
0
16
4. C6H5-C2H5 + H2 C6H5-CH3 +CH4
a -8,4 6,88 -8,213 4,75 a =-1,943
b 0,1593 0,000066 0,1336 0,012 b=-0,0138
c 10 4 2,475 10 7 8,23 10 5
0,303 10 5 c=
2,051 10 5
d 2,395 10 8 0 1,92 10 8 2,63 10 9 d=
7,38 10 9
H rs2982 H 298
fT H fCH 4 H fEB H fH 2
298 298 298
17
Compn EB Abur ST H2
Initial 1 3 0 0
Transformat x - - -
Format - - x x
Ramas 1-x 3 x x
Cu= 42%
1 x 1 0.42
yEB 0.131
4 x 4.42 fr.mol
x 0.42
yST 0.0950 fr.mol
4 x 4.42
3
y Ab 0.679 fr.mol
4.42
0.42
yH 2 0.0950 fr.mol
4.42
x
dx
V FA0
0 x
2
p
1 x 1 x
k1 p
4 x kp
T= 640+273= 913K
4770
lg k1 4.1 1.12 k1 0.0759
913
6447
lg k p 6.8 0.2613 k p 0.5479
913
0.42
x 0.105
4
18
x0 0
x1 0.105
x2 0.210
x3 0.315
x4 0.420
FA0
V f x0 4 f ( x1 ) 2 f ( x2 ) 4 f( x3 )
f ( x4 )
k1 p
1
f ( x1 ) 2
2.815
0.105
1.7
1 0.105 1 0.105
4 0.105 0.5479
f ( x2 ) 5.109
f ( x3 ) 2.011
f ( x4 ) 0.669
f ( x ) / 4 0.447
i 1
n
103.5
V 0.447 358.56 m3
0.0759 1.7
pEB 0.1311.7 0.223bar
pST 0.0950 1.7 0.0162bar
pH 2 0.0950 1.7 0.0162bar
rA 0.079 0.223
0.059
0.0124m / s
0.5479
700 0.105 4
z 0.157 m
42
0.0124 3000
H c 1.099m
D2
Vzr H c 13.81m
4
D 26036.31
Vcat EB 30.03m3 / h
EB 867
V
zr 2.17 h 1
Vcat
19
H
4
D
D2
H V 358.56
4
4 358.56
D3 4.85m
4
H 4 D 19.40m
180(1 mc ) 2 Vm H c
3
, N / m2
mc d 2
P= eg
20
Vi Ve
Vmi Vme S S
Vm
2 2
D 2
4 2
S 18.465m 2
4 4
n RT 4586.072 0, 082
913
PVi ni RT Vi i 56.10m3 / s
P 1, 7 3600
n RT 4611.031 0, 082
913
PVe ne RT Ve e 57.09m3 / s
P 1, 7 3600
Vm 3.065m / s
34 106 Kg / m s
6 3.065
180(1 0,35) 2 34 10 1,099
P 12696.97 N / m 2 0,127bar
0,35 0, 004
3 2
BIBLIOGRAFIE
21
22