Capitolul 8
Derivatii industriali ai etilenei
8.1. ETILENA
• Principalii derivati ai etilenei sunt:
Polietilena de joasa densitate
Etilbenzenul
Oxid de etilena-glicoli
Clorura de vinil
Acetaldehida
Acetatul de vinil
Alcoolul etilic
Solventi clorurati etc.
• este produsul cu cel mai mare volum de productie
• punctul de plecare pentru cele mai multe produse
derivate de ordinul intai
8.1.1. CARACTERIZAREA PROCESULUI DE PIROLIZA
• Toata cantitatea de ETENA necesara intrustriei
petrochimice se obtine prin PIROLIZA
• Mai mult de ¾ din consumul de PROPENA al ind.
Petrochimice, provine din proc. de PIROLIZA.
• Procesul de PIROLIZA este unul dintre cele mai complexe
din industria de prelucrare a hidrocarburilor
• Cuprinde un nr. si o varietate considerabila de operatii
termice, catalitice, de compresie si fractionare
• T de 170-850C
• Debite de gaze pana la 150 000 m3/h
• Presiuni pana la 35 bari
• Se realizeaza fractionari fine si cu puritati pana la 99,9%
etc
• Cu capacitati de alimentare cu MP pana la cca.
2 Mt/an
• O productie de ETENA pana la 1,2 Mt/an
• Din punct de vedere termodinamic, cinetic si al
mecanismului de reactie, reactiile de piroliza sunt
similare celor de cracare termica
• Totusi difera intre ele prin:
Obiectivul urmarit
MP utilizata
Produsele obtinute
Conditiile de lucru
Instalatiile in care se realizeaza procesul
8.1.2. MATERIILE PRIME:
Etan
Propan
N-butan
Amestecuri ale acestora
Nafta (benzine primare)
Rafinatul liber de aromatice al benzinelor de RC
Benzine hidrogenate provenite din procesul de
cracare termica
Motorine DA
Motorine DV (ca atare sau dezaromatizate si
desulfurizate partial prin hidrogenare)
• ETANUL- se obtine din gazele asociate cu
productia de titei
• PROPANUL- provine din gazele de rafinarie de
la instalatiile de RC, CC,
• Se obtine:
-Etena
-H2+C1
-Alcani C2-C4
-Olefine C2-C4
-O fractie de benzina bogata in aromatice C5
-Si un produs rezitual
• In cazul in care ETANUL si eventual PROPANUL separate
din produsele de piroliza se recircula la cuptor
conducand la randamentului de etena
• In cuptoarele de piroliza noi,
-operand la T mai ,
-cu timpi mai scazuti de reactie (0,05…0,40 s)
-la presiuni mai reduse se pot obtine
randamente de ETENA cu 1-3% mai mari.
• Etanul este cea mai avantajoasa MP
-Randament de 80% in etena
-Productie redusa de derivati secundari
• MP cracata pana la 800-850 C (functie de tipul ei) se
raceste urmand ca in sectia rece, prin comprimare si
racire, gazele cracate sa fie separate pe componente
• Fig8.1
• AVANTAJUL procedeului consta in faptul ca permite
obtinerea simultana a unui amestec de hidrocarburi,
cum sunt:
a. Monoolefine : etena, propena, butena
b. Diolefine: butadiena si izopren
c. Aromatice: benzen, toluen, o,m,p xilen, stiren
d. Saturate: etan, propan, butan, izobutan
e. Benzina de piroliza- component pentru benzina auto
[Link] CALDA
Cuptorul de piroliza, parametrii tehnologici, date
constructive si de exploatare
• Reactorul tubular cu deplasare totala- conduce la cele
mai bune rezultate
• Descompunerea termica a hidrocarburilor are loc in
-Conditii neizoterme si neizobare
-In prezenta aburului
-In tuburi de ractie cu aport exterior de caldura
-Prin arderea combustibililor in focar
• Arzatoarele cuptorului:
-dispuse la 3-4 nivele pe peretii laterali,
-proiecteaza flacara asupra zidariei pe care o
incalzeste la 1000-1300 C
-pe podea se prevad arzatoare de lichid
• Materialul din care sunt confectionate tuburile
serpentinelor:
-25% Cr si 20% Ni, pana la 1065 C
-25% Cr si 35% Ni, de la1037 C pana la 1120 C
-28% Cr si 48% Ni modificat cu 5% W de la1120 C
pana la 1200 C
• Principiile de baza ale serpentinelor radiante
sunt legate de:
-T
-Timpi redusi de retinere
-P a hidrocarburilor
• In racitoarele de gaze cracate T gazelor de la iesire
trebuie sa fie mai mare decat punctul de roua al
acestora, pentru a preveni depunerea de cocs
• Reactia se produce in zona de radiatie, cu
preponderenta in ultimele 30-50% din lungimea
serpentinei
Modele de serpentine radiante
• 3 tipuri de serpentine
pe un rand
pe doua randuri
intercalate
• Suprafata de transfer de caldura a serpentinelor
radiante trebuie sa aiba spatii libere suficiente si
tensiunea termica nu trebuie sa fie excesiva
• Fluxul de caldura ridicat afecteaza in mod nefavorabil
durata de functionare a cuptoarelor
• Selectarea distantei dintre randuri este relativ simpla si
poate fi usor determinata
• Alte avantaje includ:
a. simplitatea structurii- noile cuptoare asigura simplitate,
siguranta in functionare si flexibilitate pentru aranjarea
serpentinelor radiante
b. distributia uniforma a fluxului de caldura in tuburile de
iesire
c. Dimensionarea cuptoarelor sioperarea de lunga durata
• Decocsare
–suflarea cu abur a serpentinei, abur cu ccc 1% aer la
600-800 C, marindu-se progresiv
Ex: o decocsare cu abur la 900-950 C dureaza 30 ore
cu abur si 10% aer dureaza 10 ore
cu abur si 20% aer dureaza 5 ore
TEMPERATURA
• Nu se poate vorbi despre o T de reactie, deoarece nu
se poate incalzi instantaneu
• Incalzirea are loc progresiv
• La inceput T creste rapid apoi datorita reactiilor
endoterme, ea creste lent pana la iesire
• In ultima portiune a serpentinei cresterea de T este
ceva mai ripidaca urmare a unor reactii secundare
exoterme
• In practica, ceea ce se urmareste este T de iesire din
cuptor
• T variaza cu MP de la 750 pana la 860 C
• Cu cat M cu atat T trebuie sa fie mai coborata
• Piroliza ETANULUI are loc la 840-860 C
• Piroliza MOTORINEI are loc la 760-800 C
• Intr-un cuptor de piroliza, folosind un raport constant
abur/ MP, cresterea T la iesire din cuptor conduce la
cresterea randamentului de etilena
• In timp ce randamentul de propilena, butadiena si
benzina de piroliza
TIMP DE STATIONARE
• timpul de stationare al MP in serpentina de reactie nu
se poate determina decat prin integrarea unei relatii de
forma:
In care F-este sectiunea tevilor de reactie
l-lungimea serpentinei de reactie
v-volumul specific instananeu (ocupat de 1 kg alimentare
G-debitul de alimentare, kg/s
• Volumul specific instantaneu este variabil in lungul
serpentinei fiind determinata de nr. de moli care
variaza in functie de conversia alimentarii si de T si P
care variaza si ele dupa un anumit profil
• Ca atare o asemenea integrare este imposibil de
realizat in practica
• Timpul de stationare capata o mare importanta in cazul
alimentarii lichidelor
• La piroliza ETANULUI sau a PROPANULUI, variatia
timpului de stationare de la 0,4 s la 1,2 s NU conduce la
variatii mari ale randamentului de produse
• La piroliza BENZINEI sau a MOTORINEI, variatii mici ale
timpului de stationare (0,2 s la 0,3 s) conduc la scaderi
importante a randamentului in olefine, ca urmare a
reactiilor secundare ale acestora.
PRESIUNEA
• favorizate de P
• cuprinsa intre 2 si 3 atm
RAPORT ABUR/MP
• Aburul de dilutie indeplineste urmatoarele functii:
P partiala a hidrocarburilor in amestecul de
alimentare
Furnizeaza caldura in amestecul de alimentare
Reduce T metalului tevii datorita conductibilitatii sale
ridicate
Impiedica formarea cocsului prin efectul oxidant asupra
metalului tevilor
• Aburul contribuie si la eliminarea partiala a cocsului din
tevi prin formarea gazului de apa conform relatiei:
C+H2O CO+H2
• Odata cu raportului abur/MP, ƞ in ETILENA
• Un raport mare de abur micsoreaza capacitatea
cuptorului, iar pe de alta parte conduce la costuri de
operare mai ridiate, intrucat el trebuie produs, apoi
condensat si racit.
INFLUENTA MP
