EPS curs curs nr.

7+8

Echipamente pentru sudarea cu flacr

4.1 Generaliti sudarea cu flacr Sudarea cu flacr se ncadreaz n procedeele de sudare prin topire cu energie chimic, deoarece folosete cldura rezultat prin arderea unui gaz combustibil (de tipul hidrocarburilor) ntr-un gaz comburant (oxigen sau aer). Datorit productivitii mici, flacra de gaz este n prezent folosit la sudare pe scar redus, recurgndu-se la ea numai n situaia n care nu se dispune de o alt surs de energie sau n cazul unor lucrri cu caracter limitat cum ar fi sudarea pieselor subiri din oel, sau a metalelor i aliajelor cu temperaturi joase de topire. Dintre toate gazele utilizate la sudare cu flacr (tabel 4.1) sudarea oxiacetilenic este cea mai folosit deoarece prin utilizarea oxigenului se evit introducerea n flacr a azotului din aer, iar acetilena cu gaz combustibil dezvolt numai cldura de oxidare a fiecrui constituent (carbon i hidrogen) ci i o cantitate de cldur apreciabil datorit descompunerii sale. Pentru ardere, flacra are nevoie de dou gaze: Gaz combustibil care s ard (acetilen, propan, metan, butan, ) Gaz comburant care s ntrein arderea (oxigen, aer, ) Alegerea combinaiei gaz combustibil gaz comburant se face inndu-se cont de caracteristicile tehnice ale acestora Tabel 4.1 Gaze utilizate la sudarea cu flacr Acetilen Gaz Simbol C2H2 Temperatura maxim n locul cel mai fierbinte 0 C 3170 al flcrii pentru amestecul O2/gaz Cldura dezvoltat n prima zon de sudare kcal/m3 5050 Fraciunea componentelor C 0,9226 H 0,0774 Raportul amestecurilor de oxigen i gaz, n O2/gaz 1:1,4 volume, pentru flacra cu temperatur maxim Masa specific kg/m3 1,17 Limitele de explozie n amestec cu aer % 2,35 82 Putere caloric kcal/m3 13000 kcal/kg 11610 Putere specific a flcrii pentru amestecurile kcal/m2sec 10,2 menionate Metan CH4 2770 4100 0,7487 0,2513 1:1,8 0,84 4 17 8500 10550 2,03 Propan C3H8 2850 2000 0,8171 0,1829 1:4,3 2,004 2 11 22140 11040 2,45

Pentru a fi posibil sudarea cu flacr sunt necesare o serie ntreag de accesorii, utilaje, echipamente i instalaii, ntre care: buteliile cu gaze pentru obinerea flacrii, instalaii generatoare de acetilen reductoarele i regulatoarele de presiune i debit arztoarele pentru sudare
1

EPS curs curs nr. 7+8

4.2 Buteliile de oxigen La obinerea flcrii se folosesc ca materii prime dou gaze :oxigenul, livrat sub form gazoas, comprimat sau lichefiat i acetilena, livrat de la generatoarele de acetilen sau n butelii n stare dizolvat. Butelii de oxigen servesc pentru nmagazinarea i transportul oxigenului n stare gazoas la o presiune de 147105 Pa (MPa) i la o temperatur de 293,15 0K, fiind alctuite (figura 4.1 a) dintr-un corp cilindric 16, sprijinit pe un fund semirotund, aezat pe un soclu ptrat ce permite aezarea buteliei n poziie vertical. La partea superioar butelia are un robinet ventil de nchidere cu filetul conic, protejat cu capacul de protecie 17. Robinetul de inchidere (figura 4.1 b) permite deservirea buteliei dup racordarea prealabil a reductorului de presiune. Acesta se execut n conformitate cu STAS 2499-71.

Fig. 4.1 Butelie de oxigen i robinetul ventil a. butelie de oxigen, b. robinetul ventil Corpul robinetului 8 se fixeaz prin filetul conic 13 n capul buteliei. La rotirea rozetei 2 montat pe capul ptrat al tijei de acionare 3, dopul filetat 6 n care este presat garnitura 7 a ventilului (supapei) se ridic prin intermediul bucei 5, permind oxigenului din butelie s treac prin canalul axial 14 i canalul lateral 15la reductorul de presiune. Garnitura ventilului este confecionat din material anorganic (vulcan filtru). Filetul racordului lateral 9 pentru fixarea reductorului de presiune este G dreapta. n componena robinetului ventil mai intr garnitura 11, piuliele 12 i 1 i capacul racordului 10. Buteliile de oxigen se fabrica la 3 diverse capacitati (de la 0,4 la 50 dm ), cele mai rspndite fiind cele de 40 dm3 i sunt vopsite

EPS curs curs nr. 7+8

n albastru, avnd inscripionat OXIGEN cu o culoare alb. Volumul util de oxigen dintr-o butelie poate fi calculat cu relatia: V p Ta Vu = (4.1) p0 T unde: Vu volumul util de oxigen la temperatura 293,15 0K i presiunea 0,1 MPa V volumul buteliei p presiunea gazului din butelie p0 presiunea atmosferic Ta temperatura ambiant T temperatura gazului din buteliela o or dup umplere Pentru aprovizionarea economic cu oxigen, acolo unde sunt necesare mai multe posturi de lucru, se folosesc baterii de butelii prin legarea lor n paralel, simpl sau dubl i coninnd 2 pn la 15 butelii i chiar mai mult, n cazul unui consum mare. Presiunea de lucru poate fi reglat atat la locul de prelucrare ct i central. 4.3 Buteliile de acetilen Acetilena poate fi utilizat imbuteliat deoarece este exploziv la temperaturi i presiuni ridicate, buteliile, confecionate din oel se umplu cu o masa poroas format din mangal, plut granulat, azbest sau pamnt infuzoriu, mas la care porii ocup 75 % din volumul total. Se prezint n figura 4.2 butelia de acetilen i robinetul ventil.

a. b. Fig. 4.2 Butelia de acetilen i robinetul ventil al acesteia a. butelia de acetilen, b. robinetul ventil
3

EPS curs curs nr. 7+8

n aceste condiii, acetilena dizolvat n aceton, poate fi comprimat la aproximativ (15- 16)105 Pa. Butelia de acetilen este asemntoare cu cea de oxigen, cu deosebirea c interiorul ei este ocupat de masa poroas. Robinetul ventil al buteliei (fig. 4.2 b) are n componena sa presetupa 1, aiba 2, garnitura 3 din piele, inelele de etanare 4, ventilul 5 cu pastila de ebonit 6, sita de oel 7, sigurana 8, garniturile din psl 9 si piele 11, 10 fiind corpul robinetului. ncrcarea unei butelii de acetilen presupune urmtoarele: introducerea masei poroase introducerea unei cantiti determinate de aceton: 12 kg dizolvarea acetilenei sub presiune la presiunea maxim de 1,7 MPa. De remarcat este faptul c solubilitatea acetilenei n aceton crete liniar cu presiunea conform figurii 4.3

Fig. 4.3 Evoluia solubilitii acetilenei n aceton nclzirea buteliei la peste 3100 K este periculoas deoarece solubilitatea acetilenei scade cu temperatura i n consecin aa cum se prezint n figura 4.4 presiunea crete n butelie.

Fig. 4.4 Variaia presiunii acetilenei dizolvate cu temperatura

EPS curs curs nr. 7+8

Buteliile de acetilen sunt vopsite n alb sau galben i au inscripia ACETILEN de culoare rosie. i n cazul acetilenei se pot folosii baterii de butelii, dar numai n varianta cu presiune nereglabil la locul de prelucrare. 4.4 Instalaii generatoare i mbuteliere a acetilenei Prin instalaii generatoare de acetilen se ineleg acele instalaii n care se produce acetilena n urma reactiei ntre carbid i ap. O asftel de instalaie este compus (figura 4.5) din: generator acetilen, purificator i usctor, compresor, usctor fin, butelie.

Fig. 4.5 Schema unei instalaii de generare i mbuteliere a acetilenei 4.4.1 Generatorul de acetilen Generatorul de producere a acetilenei este acea parte a instalaiei generatoare n care se produce acetilena n urma reaciei ntre carbid i ap i este compus, indiferent de tipul constructiv, dintr-o camera de reacie (de generare figura 4.6) i anexele, care pot fi: gazometrul i rezervorul de gaz, spltorul de gaz, filtrul chimic i supapa de siguran.

Fig. 4.6 Principiul de generare a acetilenei de tip ap peste carbid

EPS curs curs nr. 7+8

Clasificarea generatoarelor de acetilen poate fi fcut n funcie de mai multe criterii, cum ar fi: dup felul instalaiei, generatoarele pot fi: o staionare, cuprinznd instalaiile ce echipeaz staiile centrale de producere a acetilenei o transportabile, cuprinznd instalaiile ce echipeaz posturi individuale de lucru dup presiunea limit a acetilenei produse, generatoarele sunt: o de joasa presiune la care presiunea acetienei debitate variaz ntre (0,02 0,2)105 Pa o de medie presiune, la care presiunea acetilenei variaz ntre (0,2 0,8) 105 Pa i generatoare de nalt presiune, cu presiunea acetilenei cuprins ntre (0,8 1,5) 105 Pa dup sistemul de contact ntre carbid i ap, generatoarele pot fi: o cu un contact permanent: figura 4.7 sistem carbid n ap la care anumite doze de carbid cad ntr-un surplus care servete att pentru reacie ct i pentru rcire sistem ap peste carbid, la care apa necesar reaciei de descompunere a carbidului se trece peste carbidul introdus n retorte sau pe un grtar

a. b. Fig. 4.7 Generatoare de acetilen cu un contact permanent a. sistem carbid n ap, b. sistem ap peste carbid o cu un contact intermitent, la care apa este componenta mobil n reacie dup construcia sistemului de colectare a acetilenei pot fi: o generatoare cu volum constant o generatoare cu volum variabil sau de clopot plutitor ; dup sistemul de alimentare cu carbid se disting: o generatoare cu alimentare manual i carbid n vrac, n cos sau n tav o generatoare cu alimentare mecanizat i functionare intermitent sau continu dup sistemul de descrcare a vrfului generatoarele pot fi: o cu descrcare manual intermitent, realizata prin golire de fund sau prin extragere o cu descrcare mecanizat continu dup modul de debitare a acetilenei generatoarele pot fi: o cu funcionare continu, la care alimentarea cu carbid i descrcarea varului rezidual se face n mod continuu sau intermitent, fr a fi necesar ntreruperea debitului de acetilen

EPS curs curs nr. 7+8

o cu fucionare intermitent la care alimentarea cu carbid i descrcarea varului rezidual necesit ntreruperea debitrii de acetilen dup debitul de acetilen se disting: o generaratoare de debit foarte mic (0,2 .. 0,8 m3/h) utilizate n ateliere mici o generatoare de debit mic (0,8 .. 5 m3/h), folosite n ateliere de sudare i tiere cu oxigen o generatoare de debit mijlociu (5 40 m3\h) pentru alimentarea central a posturilor de lucru n ntreprinderile constructoare de maini o generatoare de debit mare (10 .. 80 m3/h), pentru ntreprinderi cu lucrri complexe de sudare i tiere cu oxigen o generatoare cu debit foarte mare (80 100 m3/h), pentru producerea acetilenei n fabrici de acetilen, combinate siderurgice, oelrii, combinate chimice etc. Generatoarele de acetilen sunt caracterizate de o serie ntreag de parametrii cum ar

fi: debitul nominal, definit ca volumul orar maxim de acetilen, saturat de vapori de ap pe care l poate produce un generator ce funcioneaz un timp nelimitat, n regim continuu, sau pn la epuizarea ncrcturii de carbid cu regim discontinuu, la temperatura de 230 C i presiunea de 101325 Pa; presiunea de generare, definit ca presiunea n reactor cnd are loc reacia de generare a acetilenei; presiunea nominal, definit ca presiunea maxim a acetilenei, n interiorul generatorului; capacitatea de gaz, definit ca volumul total de acetilen produs, care poate fi nmagazinat de un generator la temperatura de 230 C i presiunea 101325 Pa. n afar de aceti parametrii mai pot fi definite: ncrcarea de carbid i apa, reprezentnd masa maxim de carbid ce poate fi introdus n reactor sau n buncarul alimentatorului de carbid masa total a apei coninut n generator.

Notarea generatoarelor de acetilen se face indicnd literele GA (generator de acetilen), litera T sau S (transfortabil sau staionar), debitul nominal, n m3/h, desprit de o linie oblic de presiunea maxim admisibila de lucru n Pa i numrul standardului (STAS 6306/3 - 82). 4.4.1.1 Spltorul de gaz. Spltorul de gaz, numit i aparat de splare, are rolul de a rci i spla acetilena de impuriti, precum i de a opri ntoarcerea gazului n gazeificator. Impuritile reinute n special de spltorul de gaz sunt cele mecanice i parial cele solubile n ap. Constructiv se compune dintr-un recipient cilindric de care sunt fixate robinetele pentru controlul nivelului apei, respectiv curirea i golirea spltorului. Gazul intr n spltor printr-o conduct i iese spre rezervorul tampon. 4.4.1.2 Rezervorul tampon de gaz Rezervorul tampon servete la nmagazinarea gazului produs n instalaia de generare a acetilenei i poate fi de trei tipuri constructive:

EPS curs curs nr. 7+8

tip clopot: este alctuit dintr-un corpul cilindric umplut cu ap n care intr un clopot pentru imagazinarea gazului, etanarea celor dou corpuri fiind asigurat de ctre ap. De corpul cilindric sunt fixate conductele de intrare, respectiv iesire a gazului. Presiunea acetilenei este determinata de greutatea clopotului. tip vase comunicante: este alctuit dintr-un corp cilindric, un spatiu de colectare i conducte de acces, respectiv de golire a gazului. Presiunea gazului este determinat de diferena de nivel a apei n cele dou vase comunicante, spaiul colector i corpul cilindric. Avantajele acestui tip de rezervor rezult din construcia foarte simpl i posiblitatea obinerii unei presiuni ridicate a gazului. Dezavantajele constau n gabaritele mari, necesare pentru obinerea unei presiuni ridicate i sigurana redus n exploatare. tip inchis: este realizat sub forma unui recipient nchis de care sunt sudate conductele de intrare i ieire a acetilenei. Rezervorul este de volum constant, presiunea gazului din interiorul rezervorului depinznd de volumul sau i de volumul gazului nmagazinat. Avantajele acestui rezervor constau n posibilitile obinerii unei presiuni ridicate a gazului i sigurana mare n exploatare, iar dezavantajele se refer la o construcie mai pretenioas i presiunea variabil a acetilenei, ceea ce a impus includerea unui regulator de gaz care s asigure o presiune constant.

4.4.1.3 Aparatul de filtrare a gazului Aparatul de filtrare a gazului, numit si filtru chimic, are rolul de a filtra acetilena de hidrogenul sulfurat si fosforat ramas dupa spalare. Constructiv (fig. 10) este compus dintr-un corp cilindric 1, la care sunt montate sitele 2 in numar de 2 6, pe care este asezata masa filtrata 3 in straturi de 20 50 mm, astfel incat pierderile de presiune sa fie minime. Aceasta masa filtrata de obicei este poroasa, iar substanta activa este o sare pe baza de crom (anhidrida cromica) ce actioneaza asupra substantelor volatile de sulf si fosfor, transformandu-le in substante nevolatile. Aparatul de filtrare mai are o conducta de admisie 4 si o conducta de evacuare 5. Fig. 10. Aparatul de filtrare a acetilenei. Se face observatia ca materialele filtrate utilizate nu trebuie sa aiba actiune chimica asupra gazului si nici sa formeze compusi chimici explozivi sau instabili. Dupa o anumita perioada de timp masa filtrata trebuie inlocuita deoarece isi pierde proprietatile. Actiunea chimica a masei filtrate se verifica printr-o solutie de 10% nitrat de argint, care se inegreste daca acetilena este epurata suficient. 4.3 Supape de siguranta. Supapele de siguranta sunt aparate ce au rolul de a opri intoarcerea flacarii la generator si de a evacua undele de soc ce insotesc intoarcerea flacarii. Clasificarea lor se face in functie de : - presiunea gazului vehiculat : supape de siguranta de mica presiune (0,002 0,2)105 Pa, supape de siguranta de medie presiune (0,2 .. 0,8)105 Pa ; - mediul care impiedica intoarcerea flacarii, pot fi : supape hidraulice sau umede, mediul care impiedica intoarcerea flacarii fiind apa si supape uscate, mediul care impiedica intoarcerea flacarii fiind o masa poroasa ;

EPS curs curs nr. 7+8

posibilitatea evacuarii undei de soc in atmosfera : deschisa, cu tevi paralele sau concentrice, cand tubul de presiune comunica cu atmossfera si inchisa, cand tubul de presiune nu comunica cu atmosfera (fig. 11). Fig. 11. Supape hidraulice de siguranta pentru acetilena.

Supapele de siguranta deschisa mica presiune (fig. 11, a si b) sunt compuse din corpul supapei 1, prevazut cu conducta 2 de acces a acetilenei in supapa, care este umpluta cu apa pana la nivelul robinetului de control 4. Acetiena trece prin stratul de apa spre robinetul 5 de acces spre arzator. Diferenta de nivel h in tubul de presiune 3 determina presiunea de regim a acetilenei. In cazul intoarcerii flacarii amestecul de gaze arse este impins spre supapa, apa urca in conducta de gaz impiedicand in acest fel flacara sa ajunga la gazeificator sau rezervorul de gaz. Totodata capatul inferior al conductei de presiune, datorita scaderii nivelului apei se dezgoleste, permitand undei de soc sa se evacueze in atmosfera. Placuta 6 are rolul de a face cu apa impinsa din supapa sa se intoarca astfel incat pierderile de apa sa fie reduse. La supapele de siguranta deschise cu tevi concentrice de medie presiune (fig. 11, c) acetilena intra in supapa prin conducta 2, trecand prin stratul de apa aflat in corpul 1, sub forma de bule, inelul metalic 7 avand rolul de a distribuii gazul in intreaga masa a apei si impiedicand in acest fel formarea unor curenti continui de gaz care ar putea lasa libera trecerea undei de soc. Sub actiunea presiunii de regim a acetilenei apa se ridica in tubul de presiune 3 la cota h. La iesirea din supapa, prin robinetul 5, acetilena trece prin separatorul 8 cu rolul de retinere a picaturilor si vaporilor de apa. Robinetul 4 serveste la verificarea nivelului nivelului apei din supapa. In cazul intoarcerii flacarii presiunea mare a gazelor arse impinge apa in tubul 2 formand un strat ce impiedica patrunderea acestuia in gazeificator. Totodata capatul inferior al tubului de presiune 3, nemaifiind cufunadat in apa, unda de soc este evacuata in atmosfera, iar apa colectata in palnia 9 des scurge in corpul supapei. TABELUL 2 Simbolizarea supapelor hidraulice de siguranta (STAS 6307 - 80) Tipul suprafetei Deschisa cu tevi palalele Deschisa cu tevi concentrice Inchisa Simbol A B1 B2 C1 C2 Presiunea maxima a acetilenei [106 Pa] 0,02 0,02 0,1 0,7 1,5 Debitul nominal, pana la [m3/h] 2 1,75 3,2 3,2 3,2

La supapele de siguranta de tip inchis de mare presiune (fig. 11 d) in cazul intoarcerii, undele de soc pot fi evacuate in atmosfera numai dupa ce au spart o membrana metalica de siguranta 11. Conducta de gaz 2 este inchisa cu un disc de retinere 12, iar teava de presiune 3 cu membrana de siguranta 11. Acetilena intra prin conducta 2, impinge discul 12 si se distribuie in intreaga masa a apei ajungand in camera de gaz a supapei si prin teava de presiune 3 si robinetul 5, la arzator. Nivelul apei din corpul 1 al supapei este controlat cu robinetul de nivel 4, iar vana 10 servestepentru golire si curatire. La inoarcerea flacarii presiunea mare a gazelor impinge apa si implicit discul 12, care obtureaza conducta de gaz 2, impiedicand accesul flacarii in generator. Totodata presiunea ridicata sparge membrana de siguranta 11, unda de soc evacuandu-se in atmosfera.

EPS curs curs nr. 7+8

Notarea supapelor se face indicand denumirea prescurtata (tab. 2), simbolul si numatul standardului (STAS 6307-80). 5 Reductoare de presiune

Reductoarele de presiune sunt aparate ce se racordeaza la butelii de gaze sau conducte de oxigen in scopul reducerii presiunii de imbuteliere la presiunea de lucru si mentinerii constante a acestei presiuni. Clasificarea se poate face dupa mai multe criteri : - dupa modul de actiune a gazului la intrarea in reductor, acestea pot fi cu actiune directa si inversa ; - dupa numarul treptelor de reducere a presiunii se disting : reductoare cu o treapta de reducere (sau cu simpla expansiune) si reductoare cu doua trepte de reducere (sau cu dubla expansiune) ; - dupa presiunea gazului la iesire din reductor, acestea sunt : de mica presiune (0 .. 6)105 Pa, folosite la sudare, de medie presiune (6 .. 15)105 Pa, folosite la sudarea si taiere cu oxigen si de mare presiune (15 ..30)105 Pa, folosite la taierea cu oxigen a sectiunilor mari si in fabricile de oxigen; - dupa natura gazului, se disting (fig. 12) : reductoare pentru oxigen, pentru gaze combustibile si pentru gaze inerte ; fig. 12 Reductoare de presiune : a pentru oxigen si gaze inerte ; b pentru acetilena ; 1 corpul reductorului ; 2 racordul de inalta presiune ; 3 piulita ; 4 manometrul de inalta presiune ; 5 manometru de joasa presiune ; 6 racordul de joasa presiune ; 7 rozeta de inchidere ; 8 surub de reglare manuala ; 9 brida de fixare ; 10 surub pentru fixare la butelie. dupa debitul de gaz asigurat, se disting : reductoare de debit mic 6 50 m3/ h, la presiunea de (10 15)105 Pa si reductoare de debit mare 50 .. 100 m3/h, la presiune de (6 20)105 Pa.

In functie de natura gazului, presiunea nominala la intrare si iesire si debit, clasificarea reductoarelor este data in tabelul 3. Un reductor de presiune se incadreaza intr-una din clasele mentionate atunci cand debitul sau maxim Qmax este cel putin egal cu febitul Q1 al clasei respective, la presiunile nominale indicate. Notarea reductoarelor se face indicand : denumirea, simbolul gazului, clasa resuctorului si numarul standardului. Daca reductoarele de presiune sunt cu doua trepte de reducere dupa clasa reductorului se noteaza cifra 2 si daca reductorul este prevazut cu debitmetrul pe partea de joasa presiune se noreaza litera D (exemplu : Reductor de presiune O II-2 D STAS 7448/2-80). In practica cele mai utilizate sunt reductoarele cu actiune inversa (fig. 13) adica acele reductoare la care inalta presiune a gazului ce vine din butelie actioneaza asupra supapei de laminare 1 in sensul inchiderii ei. Aceasta supapa se afla intre cele doua camere specifice ale reductorului : camera de inalta presiune 2 si camera de joasa presiune 6. TABELUL 3 Clasificarea reductoarelor de presiune pentru butelii de gaze, ulilizate la sudare, taiere si procedee conexe (STAS 7448/2-80)

10

EPS curs curs nr. 7+8

Tipul gazului Oxigen si alte gaze comprimate

Acetilena dizolvata Gaze lichefiate

Clasa reductorului I II III IV V I II I II

Presiunea nominala de intrare p1 [106 Pa] 150 sau 200

15 sau 20 25

Presiunea nominala de iesire p2 [106 Pa] 3,5 8,0 10,0 12,5 20,0 0,8 1,5 1,5 3,5

Debit tip Q1[m3/h] 5 25 30 40 60 1 5 1 5

Fig. 13 Reductor de presiune cu actiune inversa : 1 supapa de laminare ; 2 camera de inalta presiune ; 3 resort de inchidere ; 4 supapa de siguranta ; 5- robinet de iesire ; 6 camera de joasa presiune ; 7 membrana ; 8 resort de deschidere ; 9 surub de reglare manuala ; 10 manometru de inalta presiune ; 11 manometru de joasa presiune ; 12 tije. Pozitia supapei este determinata de diferenta care exista intre presiunea gazului si a resortului de inchidere 3, pe de-o alta parte si presiunea exercitata de resortul de deschidere 8, prin intermediul tijei 12, pe de alta parte. Ocolind supapa de laminare gazul intampina o rezistenta invers proportionala cu orificiul de trecere si presiunea sa scada. Din camera de joasa presiune gazul ajunge la arzator prin robinetul de inchidere 5. Reglarea presiunii se face cu ajutorul surubului de reglare manuala 9. In unele cazuri sunt utilizate reductoare de presiune cu doua trepte de reducere, sau cu dubla expansiune (fig. 14), compuse principial din doua reductoare cu actiune inversa. In prima treapta de reducere se regleaza presiunea de iesire p2 = (10 30)105 Pa cu ajutorul tijei filetate 4, sigilata in pozitia dorita cu digiliul 11. A doua treapta de expansiune are reglaj manual, prin intermediul tijei filetate 4, reducand presiunea de la valoarea p1 la valoarea p2 de utilizare, vizualizata cu manometrul 10. Avantajele acestor reductoare constau intr-o valoare constanta a presiunii de lucru si posibilitatea nult mai redusa de inghetare a reductorului datorita masei mult mai mari si deci a unui schimb de caldura, cu mediul mai bun. Fig. 14. Reductor de presiune cu doua trepte : 1, 1 disc superior ; 2, 2 supapa de laminare ; 3, 3 resort inferior ; 4, 4 tije de reglaj ; 5, 5 disc inferior ; 6, 6 membrana ; 7, 7 tije ; 8, 8 resort superior ; 9 manometru de intrare ; 10 manometru de iesire. Reductoare de presiune pentru oxigen si acetilena au aceeasi principiu constructiv, diferind numai prin sistemul de fixare la butelie. La noi la tara se fabrica ambele tipuri de reductoare.

11