INSTALAŢII DE ACETILENA - Cursul 5

1. PROPRIETATILE SI UTILIZARILE ACETILENEI

Acetilena (C2H2 ):
 este un gaz incolor, cu miros specific, volatil si extrem de inflamabil
 este foarte periculoasă, deoarece este reactivă și se aprinde ușor, datorită legăturilor triple
dintre atomii de carbon
 constituie baza pentru obținerea unui număr foarte mare de compuși în industria chimică
 are densitatea mai mica decat aerul (se acumuleaza in partea superioara a incaperilor)
 datorita proprietatilor sale fizico-chimice are cea mai ridicata temperatura a flacarii,
viteza de aprindere si putere dintre toate gazele combustibile industriale
Gazul cu cea mai mare temperatură şi mai eficient dintre toate gazele combustibile, acetilena
oferă nivele înalte de productivitate datorită unei încălziri bine localizate cu un minim de risipă
de energie termică. De asemenea, are nevoie de cantitatea cea mai mică de oxigen pentru a
asigura arderea completă. Acest gaz inflamabil şi incolor este mai uşor decât aerul, aşa că nu se
acumulează la nivelele inferioare, unde ar putea cauza un potenţial pericol, de aceea este singurul
gaz combustibil recomandat pentru condiţii de lucru subterane.
Aplicaţiile tipice includ încălzirea cu flacără, decaparea cu flacără, sudura, întărirea cu
flacără, curăţarea la flacără, îndreptarea la flacără, pulverizarea termică, încălzirea locală,
brazare, texturare, profilare, marcarea paleţilor din lemn, maturarea lemnului, învelirea cu carbon
etc. De asemenea, este singurul gaz combustibil, care poate fi utilizat pentru sudura oţelului. La
tăiere, oxiacetilena oferă cea mai rapidă încălzire şi străpungere din toate combinaţiile de gaze.
Acetiena in stare gazoasa in amestec cu aerul, oxigenul dar si cu alte gaze cu care
interactioneaza usor formeaza amestecuri explozive. Limitele de explozie, exprimate in
concentratii volumice sunt prezentate in figura 1.

Fig. 1 Limite de explozie

Proprietati:
 la temperaturi de 305 oC se descompune in carbon si hidrogen rezultand cresteri
semnificative ale temperaturii si presiunii in butelii
 punctul de topire: -80.8 oC
 punctul de fierbere: -84 oC
 temperatura de autoaprindere: in aer 335 oC, in oxigen 300 oC
 formeaza o legatura cu cuprul si aliajele sale foarte periculoasa si exploziva
 este solubila in apa – cu raportul de 1:1 insa solubilitatea scade odata cu cresterea
temperaturii
 este solubila si in solventi organici

Stocarea acetilenei:
 se face in butelii speciale confecționate din otel cu grosimea pereților de 5...8 mm
 buteliile sunt umplute cu masa poroasa (kiselgur) cu scopul de a evita o posibila
descompunere a acetilenei
 pentru a mari capacitatea utila a buteliilor, acetilena se dizolva in acetona ( un volum de
acetona dizolva 23 volume de acetilena la temperatura de 15 oC)
 prezenta acetonei reduce pericolul de explozie al acetilenei
  in general, o butelie contine 25% masa poroasa, 38% acetona, 29% acetilena dizolvata iar
restul de 8% formeaza la partea superioara a buteliei un spatiu de siguranta pentru a evita
antrenarea acetonei impreuna cu acetilenain timpul lucrului

Fig. 2 Butelii de acetilena

Recipienti butelii de acetilena:
 continutul de acetilena din butelie se determina prin cântărire deoarece presiunea este
dependenta de temparatura
 presiunea de umplere este intre 7 si 20 bar
 culoarea buteliei : rosu-maroniu

Robinetul buteliei de acetilena este confecționat din otel si nu are roata de manevra,
deschiderea si inchiderea facundu-se cu ajutorul unei chei tubulare. In timpul transportului si
utilizarii bteliilor de acetlena se iau masuri de evitare a pericolelor de incendii si explozii.
 1- tija filetata;
2- ventil;
3- dop de închidere;
4- garnitura;
5- bucșă.

Fig. 3 Robinet de închidere pentru butelia de acetilena

Producerea acetilenei.
Exista 2 metode de obtinere industriala a acetilenei:
 prin cracare termica sau in arc electric la 1500 oC a metanului rezultand acetilena si
hidrogen
2CH4 → C2H2 + 3H2
 prin reactie chimica dintre carbura de calciu (carbid) si apa – rezultand acetilena si
hidroxid de calciu (var stins) - reactia este exoterma, cantitatea de caldura degajata de 1 kg
CaC2 chimic pura este de 1983,4 kJ
CaC2 + 2H2O→ C2H2 + Ca(OH)2
Carbura de calciu (CaC2):
 se livreaza sub forma de granule cu dimensiuni cuprinse intre 2 si 80 mm; granulele cu
dimensiuni mai mici nu se utilizeaza deoarece genereaza instantaneu acetilena, fenomen
ce poate produce explozii
 la cantitatea de 1 kg CaC2 este necesara o cantitate de 0.58 kg apa rezultand 373 dm3
acetilena si 1,15 Kg namol
 impuritatile din carbura de calciu au urmatoarele influente asupra procesului de obtinere
a acetilenei:
 micsoreaza viteza de formare a acetilenei
  conduc la aparitia unor combinatii chimice nocive proceselor tehnologice
(hidrogen sulfurat, ammoniac, hidrogen fosforat)

2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALATIEI INDUSTRIALE PENTRU

PRODUCEREA SI DISTRIBUTIA ACETILENEI

1 – sursa de acetilena ; 2 – reteaua de

distributie a acetilenei; 3 – echipamente de
protectie si pt curatirea si reducerea presiunii
acetilenei; 4 – consumatorul de acetilena

Fig. 4 Schema generala a instalatiei de acetilena

2.1. Sursa de acetilena asigura debitul de acetilena in instalatie la presiunea de regim pr= 1.05pn
[bar]. Aceasta poate fi:
 generator stabil de acetilena
 generator mobil de acetilena
 recipienti butelii de acetilena
 baterii de butelii de acetilena

a. b. c.
a-generator mobil; b- generator fix; c- baterie de butelii
Fig. 5 Surse de acetilena
Generatoarele de acetilena sunt aparate in care are loc reactia chimica intre carbura de calciu si
apa pentru formarea acetilenei. Acestea se clasifica dupa urmatoarele criterii:
  dupa presiunea maxima a acetilenei generate
 generatoare de joasa presiune (<0.2 bar)
 generatoare de medie presiune (0.2- 1.5 bar)
 dupa mobilitatea generatorului
 generatoare portabile
 generatoare semiportabile
 generatoare stabile
 dupa modul de contact dintre carbura de calciu si apa
 prin caderea carburii de calciu in apa
 prin curgerea apei peste carbura de calciu
 prin contact intermitent (prin inundarea carbidului in apa sau prin
imersiunea in apa a carbidului continut intr-o colivie perforata)

1-recipient;
2 – clopot;
3- tija;
4- plutitor;
5- opritor;
6- ghidaj;
7- cos de carbid;
8- clapete articulate;
9- teava imersata pentru acetilena;
10- robinet de inchidere;
11- conducta de golire.

Fig. 6 Schema generatorului de acetilena cu functionare prin caderea carbidului in apa

Generatorul de acetilena cu functionare prin caderea carbidului in apa (fig. 6) este alcatuit, in
principal, dintr-un recipient partial umplut cu apa necesara reactiei si un clopot mobil. La scaderea
presiunii in spatiul cu gaz, clopotul coboara simultan cu o tija ghidata de un inel. Coborarea este
limitata de un opritor. Aceasta deplasare determina ridicarea conului de inchidere care
permitecaderea carbidului din rezervor in spatiul cu apa al recipientului. Presiunea acetilenei
generate ridica nin nou clopotul si inchide conul de alimentare cu carbid. Acetilena trece prin
conducta imersata in spatiul de apa si printr-un robinet spre instalatia de utilizare. Namolul adunat
pe fundul vasului se elimina periodic prin robinetul de purjare.
Acest tip de generator este utilizat in instalatiile stabile avand o productivitate de peste
20m3N/h. Randamentul acestuia este de 50...80% iar gazul produs este uscat si racit.

1- recipient;
2 – clopot;
3- pârghie;
4- ventil;
5- rezervor de apa;
6- conducta pentru alimentare cu apa
peste carbid;
7- sertar;
8- teava imersata pentru acetilena;
9- supapa hidraulica de siguranta;
10- teava imersata pentru evacuarea
acetilenei.

Fig. 7 Schema generatorului de acetilena cu functionare prin curgerea apei peste carbid
Generatorul de acetilena cu functionare prin curgerea apei peste carbid (fig. 7) produce
acetilena ca urmare a contactului periodic dintre o cantitate determinata de apa si carbidul aflat
intr-un vas. In lipsa acetilenei clopotul 2 coboara, iar parghia 3, solidara cu el, printr-o articulatie,
ridica ventilul care permite curgerea unei cantitati de apa din vas prin conducta in primul
compartiment al sertarului. Acetilena produsa la contactul apa – carbid este captata printr-un tub,
spalata si racita prin supapa hidraulică. Acetilena produsa dezvolta pe partea inferioara a clopotului
o presiune care il ridica si determina oprirea alimentarii cu apa. Reacția continua si pe masura ce
se formeaza, acetilena trece prin conducta imersata spre consumator.
Randamentul acestui tip de generator este 83...85% in cazul tipului portabil si de 85...95% in
cazul generatorului stabil.
 1 – rezervor;
2 – plutitor;
3 – tija de fixare;
4 – clopot;
5 – cos de carbid;
6 – tava de reziduuri;
7, 8, 9 – conducte de legatura;
10 – aparat de epurare;
11 – supapa de siguranta cu garda
hidraulica;
12 – robinet acetilena;
13 – conducta;
14 – robinet de purjare;
15 – robinet de nivel

Fig. 8 Schema de principiu a generatorului de acetilena cu functionare prin contact intermitent

intre apa si carbid
Generatorul de acetilena din figura 8 funcționează cu contact intermitent, cu refularea apei
cand se realizeaza o anumita presiune a acetilenei. Acesta se compune din rezervorul 1 in care se
afla plutitorul 2, fixat de rezervor prin tija 3, iar in plutitor este introdus clopotul 4 in care se afla
cosul de carbid 5 si tava de reziduuri 6. Acetilena produsa la contactul carbidului cu apa trece prin
tevile de legatura 7, 8, 9, epuratorul 10, supapa hidraulica de siguranta 11 si robinetul 12, la
arzator./ consummator sau in reteaua de distributie. Daca consumul de acetilena este mic sau daca
robinetul 12 este inchis, acetilena trece prin conducta 13 si se acumuleaza in plutitor; cand
presiunea acetilenei creste, apa este refulata deasupra plutitorului si se intrerupe contactul
carbidului cu apa. Daca se deschide robinetul 12, pe masura ce acetilena este consumata, apa,
datorita presiunii patrunde din nou sub clopot si vine in contact cu carbidul, generand acetilena.

Baterii de butelii:
 se utilizeaza la consumuri lunare intre 300 si 400 m3
 pot fi unilaterale sau bilaterale
 numarul de butelii se determina pe baza consumului de acetilena
 se pot lega in paralel formand un “grup de baterii”
 reglarea presiunii se face de la un regulator de presiune central
  fiecae loc de munca si de preluare a acetilenei este echipat cu supapa hidraulica de
siguranta.

1- butelie; 6- regulator de presiune;

2- dispozitiv de fixare abuteliei; 7- conducta de joasa presiune;
3- colier; 8- robinet de preluare pentru locul de
4- robinet butelie; munca;
5- conducta de inalta presiune; 9- supapa hidraulica de siguranta;
Fig. 9 Schema unei baterii de butelii bilaterale

2.2. Echipamente de protectie si pentru curatirea si reducerea presiunii acetilenei

Acestea asigura funtionarea in conditii de siguranta cu ajutorul supapelor de siguranta si a
robinetelor cu ventil de retinere, asigura presiuni normale de utilizare la consumatori cu ajutorul
regulatoarelor de presiune, respectiv separarea impuritatilor si diferitelor substante chimice din
acetilena prin aparate pentru epurare.
➢ Aparat pentru epurarea acetilenei

1-intrare acetilena;

2- placa perforata;

3- iesire acetilena

Fig. 10 Schema aparatului pentru epurarea acetilenei

Aparat pentru epurarea acetilenei:
• are rolul de a retine impuritatile si umiditatea
• este construit in mai multe variante in functie de debitul de acetilena si tipul de generator
• are forma cilindrica
• in interior se gasesc subtante active (carbune sau granule de caramida) care actioneaza
asupra combinatiilor volatile de sulf si fosfor si le transforma in combinatii chimice
nevolatile

➢ Dispozitive de siguranta pentru instalatiile de acetilena:

• au rolul de a mentine presiunea din generator la o valoare maxima

• impiedica propagarea flacarii de la consumatorul de acetilena la generator
• se construiesc in mai multe tipuri:
 cu garda hidraulica
 cu ventil de reținere
 cu arc

1- intrare acetilena;
2– rezervorul supapei;
3 – iesire acetilena;
4 – robinet de control
al nivelului apei;
5 – teava de evacuare;
6 –orificiu;
7 – rezervor deschis;
8 – robinet de golire.

a- functionare in regim normal; b –functionare la suprapresiune;

Fig. 11 Supapa de siguranță cu garda hidraulică
 Supapa de siguranta cu garda hihraulica (fig. 11) este utilizata la generatoarele
portabile de joasa presiune. In timpul functionatii normale, gazul vine din generator, trece prin apa
din supapa si se aduna la partea superioara a acesteia de unde trece spre consumator. Daca in
conducta apare un curent din sens invers, nivelul apei din supapa coboara pana la extremitatea
tubului de siguranta prin care gazul scapa in atmosfera. Umplerea supapei se verifica printr-un
robinet de control.
Supapa de siguranta cu ventil de retinere (fig. 12) in functionare normala permite
accesul acetilenei de la generator catre consumator, un plutitor sferic (ventil de retinere) se afla
intr-o pozitie care permite curgerea gazului. In cazul intoacerii flacarii oxiacetilenice de la arzator,
teava spirala amortizeaza unda de soc. Datorita suprapresiunii apa este refulata si determina
ridicarea plutitorului, oprind unda de soc catre generatorul de acetilena. Excesul de gaz se elimina
in atmosfera.

1- intrare acetilena;
2– iesire acetilena;
3- plutitor sferic;
4 – serpentina;
5 – rezervor deschis;
6 – robinet de inchidere;
7 – robinet pentru controlul nivelului apei;
8 – robinet de golire.

Fig. 12 Supapa de siguranță cu ventil de

reținere

➢ Reductoare de presiune
 reduc presiunea acetilenei la presiunea nominala a consumatorului
 mentin presiunea de lucru constanta
 se utilizeaza in special la instalatiile cu recipienti butelii de acetilena
 cele mai utilizate sunt regulatoarele de presiune cu membrana
1-robinet butelie; 9- supapa de siguranta cu arc;
2-Surub de presiune; 10- conducta de joasa presiune;
3- colier; 11- manometru de joasa presiune;
4- butelie; 12- membrana;
5- tub de racors; 13- resort de reglaj;
6- manometru de inalta presiune; 14- surub de reglaj;
7- orificiu de intrare a acetilenei; 15- orificiu de egalizare a presiunii;
8- parghie; 16- camera de presiune a regulatorului.
Fig. 13 Reductor de presiune cu membrana

Acetilena din butelie, avand presiunea masurata de manometrul 6, iese prin conducta 5 si
intra in regulator prin orificiul 7. Acetilena acumulata in camera 16 împinge membrana 12, presand
arcul 13. Capatul din dreapta al parghiei 8 este ridicat in sus, provocand obturarea partiala sau
totala a orificiului 7. Cu ajutorul surubului de reglaj 14, care mareste sau micsoreaza tensiunea
arcului 13, se stabileste o valoare a presiunii in camera 16 in care orificiul 7 este mentinut inchis.
Prin deschiderea ventilului de pe conducta 10, acetilena din camera 16 trece spre utilizare. Ca
urmare, resortul13 preseaza membrana 12 si parghia 8, care deschide orificul 7 pana la refacerea
presiunii. Orificiul 15 compenseaza variatiile de presiune atmosferica, permitand reglarea pentru
o suprapresiune constanta in raport cu atmosfera. Supapa de siguranta permite iesirea acetilenei
din camera 16, cand inchderea orificiului 7 nu este perfect etansa. Membrana 12 este confectionata
din cauciuc. Fixarea reductorului pe butelia de acetilena se face cu ajutorul colierului 3 ai al
surubului de presiune 2.

2.3. Reteaua de distributie a acetilenei

 realizeaza transportul de la sursa de acetilena la consumator
 poate fi inelara sau directa
Conductele prin care se deplaseaza acetilena la punctele de consum sunt:
 conducte din otel fara sudura longitudinala
 furtune din cauciu din clasa P10
 se evita utilizarea conductelor de cupru deoarece in contact cu acetilena formeaza
acetilura de cupru , combinatie care explodeaza la incalzire
In cazul in care acetilena este destinata sudurii sau taierii metalelor, in functie de presiunile
efective de lucru se diferentiaza urmatoarele categorii:
 conducte de joasa presiune pu < 0.2 bar
 conducte de medie presiune pu = 0.2 – 1.5 bar
 conducte de inalta presiune pu = 1.5 - 25 bar
! Pentru a evita riscul de condensare a acetilenei in conducte, presiunea se limiteaza in functie de
temperatura mediului ambient
! Conductele de presiune joasa si medie pentru acetilena umeda vor fi prevazute cu dispozitive
de separarea si evacuarea apei si se vor monta cu panta spre aceste dispozitive

Prevederi generale:
 conductele pentru acetilena trebuie sa reziste la toate solicitarile mecanice , termice si
chimice previzibile, ținându-se cont si de impuritatile pe care acetilena le poate contine,
precum si de alte substante care pot insoti acetilena in mod normal sau intamplator
 conductele trebuie sa fie si sa ramana perfect etanse in conditii normale de exploatare si
in toate situatiile ce ar putea surveni ocazional
 conductele de acetilena vor fi montate de regula suprateran, astfel incat sa fie usor
accesibile
 la pozarea conductelor trebuie avut grija sa nu intre in contact cu conductori sau cabluri
electrice
 nu se admite montarea conductelor:
 in spatii greu accesibile
 in locuri cu circulatie intense,
 in hale in care acetilena nu intervine in procesele tehnologice
 in canale mari in care se poate circula sau se pot monta alte conducte
  in blocuri de beton sau zidarie
 Retelele exterioare de acetilena se monteaza: - aparent ( pe estacade )
- ingropat (sub limita de inghet)
 Distantele conductelor ingropate fata de:
- cladiri, canale sau camine este de min 3m;
- cabluri electrice ingropate – min 1m;
- conducte de alimentare cu apa – min 1.5m;
- conducte cu lichide inflamabile – min 5m.
 Conductele se moneaza cu panta de 5%o catre punctele retelei unde se amplaseaza
separatoare de apa.
 Pe traseele exterioare comune in incintele industriale, conductele de acetilena se
monteaza la circa 500mm deasupra celor de oxigen.
 Retelele interioare se monteaza aparent, pe suporturi proprii, deasupra celorlalte categorii
de conducte;
 Distanta de montare fata de cablurile electrice trebuie sa fie de cel putin 1 m;
 Inainte de punerea in exploatare a conductelor de acetilena cu o presiune de 1,5 bar, se
face o proba de presiune (p1=13(1.5+1)-1)
 Proba de etanseitate se face cu aer comprimat la o presiune de de trei ori mai mare decat
presiunea de lucru
 Inainte de de a introduce acetilena in conducte, acestea se sulfa cu un gaz inert

3. DIMENSIONAREA INSTALATIILOR DE ACETILENA

3.1. Debitul de acetilena produs de generator
Debitul de acetilena Ma la temperatura de 293.15 K si presiunea de 1.01325 bar, produs
de generator, se determina cu relatia:

𝜂∙𝑎∙𝑚𝑐
𝑀𝑎 = [m3/s] (1)
103 ∙𝑡

Unde:
 Ma – debitul de acetilena produs de generator la temperatura de 20 oC si presiunea de 1 at
[m3/s]
𝜂 – randamentul generatorului de acetilena, definit ca raportul intre volumul de gaz produs
intr-un interval de timp dat si volumul care corespunde carburii folosite ( variaza in functie
de sistemul constructiv al generatorului si de modul de exploatare intre 0.75 si 0.95)
a – volumul de acetilena degajat de 1 Kg carbura de calciu [ dm3/kg]

𝑡– durata de functionare a generatorului intre 2 încărcări ( 1...3 ore pentru generatoare

stationare; 0.3 ... 1 ora pentru generatoare portabile)

mc – masa unei incarcaturi de carbura [kg] pentru durata 𝑡 de functionare a generatorului.

Volumul de C2H2 obtinut dintr-un kg de CaC2 cu diferite granulatii in conditii normale:

3.1. Debite de apa necesare pentru producerea si racirea acetilenei

Debitul de apa Mar consumat pentru reactia chimica de obtinere a acetilenei este dat de relatia:
𝑚𝑐 2𝑀𝑊 𝑎 𝑀𝑊 𝑎
𝑀𝑎𝑟 = [ ∙ + (0.94 − 𝑎 )] [kg/s] (2)
𝑡 𝑀𝐶 𝑎0 𝑀0𝐶 0

In care:
a0 – cantitatea de acetilena degajata de 1 kg de carbura de calciu chimic pura [l/kg] la temperatura
de 293.15 K si presiunea de 10.01325 bar ( a0 =373.4 l/kg]
a/a0 – gradul de utilizare a carburii de calciu; in medie 1 kg carbura de calciu contine 6%
substante straine care nu se descompun, astfel incat, oxidul de calciu din 1 kg de carbura tehnica
este: (0.94 - a/a0) kg
MW, MC, M0C – masele moleculare ale apei ( MW =18.016 kg/kmol), carburii de calciu ( MC
=64.1 kg/kmol) si oxidului de calciu (M0C = 56.08 kg/kmol).
 Inlocuind masee moleculare ale apei, carbidului si oxidului de calciu cu valorile lor in
relatia 2, se obtine:
𝑚𝑐 𝑎 𝑎
𝑀𝑎𝑟 = [0.562 ∙ + 0.322 (0.94 − )] [kg/s] (3)
𝑡 𝑎0 𝑎0

Debitul total de apa necesar reactiei chimice si racirii acetilenei, care se introduce in generatorul
de acetilena este dat de relatia:
𝑄
𝑀 = 𝑀𝑎𝑟 + 𝑐 ∙(𝜃 𝑎−𝜃 ) [kg/s] (4)
𝑎 2 1

In care:

ca – caldura specifica a apei [J/kg K]

𝜃1 , 𝜃2 - temperaturile initiala, respectiv finala ale apei [ oC]

Qa – debitul de caldura preluat de apa [W]

3.2.Dimensionarea conductelor pentru distributia acetilenei
In procesul de curgere sub presiune, in conducte, acetilena gazoasa se destinde izotermic si se
aplica aceleasi ecuatii generale de la aerul comprimat.
Diametrul interior al conductei de acetilena se calculeaza cu relatia:

5 𝜆∙𝜌𝑎 ∙𝑙∙𝑄𝑎2
𝑑 = 0.96 √ [m ] (5)
∆𝑝𝑎

d – diametrul interior al conductei [m]

𝜌𝑎 − densitatea acetilenei [kg/m3]

l – lungimea tronsonului de conducta [m]
λ – coeficientul de rezistenta hidraulică (se recomanda valoarea medie λ = 0.02)
Qa – debitul volumic de acetilena [m3/s]
∆pa = pi - pf este caderea de presiune a acetilenei, admisa pentru dimensionarea conductelor si
egala numeric cu pierderea de sarcina [Pa]
pi – presiunea initiala, la intrarea acetilenei in tronsonul de conductă care se dimensioneaza [ Pa]
pf – presiunea finala, la iesirea acetilenei din tronsonul de conductă care se dimensioneaza [ Pa]
 4. CONSUMATORI DE ACETILENA
Consumatorii de acetilena sunt:

• aparatele de sudura cu flacara oxiacetilenica

• aparatele de taiere cu flacara oxiacetilenica
Structura şi forma flăcării depinde de raportul volumetric „k” al componentelor amestecului
gazos:

(6)
Unde:
QO2 – debitul de oxigen [m3/s]
QC2H2 – debitul de acetilena [m3/s]

Fig. 14 Tipuri de flacără oxiacetilenica

k = 1,1 – 1,2 – flacara este neutra
- zonele flăcării sunt perfect delimitate, structura si nuanţa flăcării sunt constante
- este flacăra cea mai utilizată la sudarea metalelor feroase şi neferoase
k = 0.7 – 1.0 – flacara carburanta
- zonele flăcării se întrepătrund, flacăra este deformată, lungă, de culoare roşiatică.
- in zona primară există carbon
 - se utilizează doar pentru sudarea aluminiului si a fontelor
k = 1,1 – 1,5 – flacara oxidanta
- flacăra este redusă ca dimensiuni, arde zgomotos, este violetă pe fond albastru, ca nuanţă.
- este utilizată doar pentru sudarea alamelor.

Fig. 15 Arzător de sudura

Fig. 16 Arzator de taiere

 ➢ Instalatii localepentru distributia si utilizarea acetilenei
Pentru punctele de lucru nepermanente, se poate utiliza fie un generator portabil de acetilena,
prevazut cu supapa hidraulica de siguranta, fie cu butelii cu acetilena dizolvata. Distributia
acetilenei la consumatori se face prin furtun de cauciuc.

1 – butelie oxigen
2 – butelie acetilena
3 – regulator presiune oxigen
4 - regulator presiune acetilena
5 – furtun presiune inalta
6 – robinet
7 , 8 – supapa de sens
9 – dop
10 – conducta inalta presiune
11 – robinet distributor
12 – instructiuni
13 – suport butelii
14 – bucla de expansiune
15 - cuple
16 - clema
17 – tub de protective
18 – robinet
19 - regulator de presiune
20 - ecartament
21 - dispozitiv de protective impotriva
intoarcerii flacarii
22 - cablu siguranta
23 - furtune pt oxigen si acetilena
24 - arzator
25 - conducta presiune redusa oxigen
26 - conducta presiune redusa acetilena

Fig. 17 Instalatie locala de sudura cu butelii de oxigen si acetilena

 ➢ Statii centrale pentru producerea si distributia acetilenei :
• cladirea statiei de acetilena trebuie executata din material neinflamabil si cu acoperis usor
iar pardoseala se face din ciment;
• iluminarea artificiala se admite numai exterior prin ferestre
• intreaga retea electrica trebuie sa fie exterioara
• usile si ferestrele se vor deschide in exterior
• incalzirea statiei se va face cu agent termic abur sau apa calda
• depozitul de carbid nu trebuie incalzit, doar ventilat pe cale naturala sau cu instalatie de
ventilare mecanica
• instaltatiile pentru producerea acetilenei se amplaseaza, de regula, intr-o cladire comuna
cu statia pentru distributia oxigenului dar in incaperi complet separate.

1 – generator de acetilena; 2 – supapa hidraulica de siguranta; 3 – aparat de spalare si racier a

acetilenei; 4 – gazometru; 5 – aparat de epurare a acetilenei; 6 - supapa hidraulica de siguranta;
7 – conducta de distributie a acetilenei; 8 – redactor de presiune; 9 – conducta de distributie a
acetlenei cu presiune redusa; 10 – conduct ade ocolire; 11- robinet.
Fig. 18 Instalatie centrala pentru producerea si distributia acetilenei
1 – generator de acetilena;
2 – supapa hidraulica de siguranta;
3 – aparat de spalare si racier a acetilenei;
4 – gazometru;
5 – aparat de epurare a acetilenei;
6 - supapa hidraulica de siguranta;
7 – conducta de distributie a acetilenei;
8 – redactor de presiune;
9 – conducta de distributie a acetlenei cu
presiune redusa;
10 – conduct ade ocolire;
11- robinet;
Fig.19 Statie centrala de acetilena - plan
12 – butelii de oxigen;
13- redactor de presiune oxigen;
14 – conducta de distributie a oxigenului.
A – incaperea generatorului de acetilena;
B – depozitul intermediar pentru carbid;
C – incapere pentru deschiderea butoaielor de
carbid;
D – incaperea rampei de distributie a
oxigenului;
E – camera tampon;
F – bazine pentru namol de var.