Miko Johanna

Anul 2-C

By-pass coronarian

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, dar și în

România. Dintre acestea, un rol principal în mortalitate și în morbiditate este jucat de boala
cardiacă ischemică.
Cardiopatia ischemică apare ca urmare a îngustării semnificative sau a închiderii complete a
coronarelor, vase de sânge care perfuzează mușchiul cardiac. Ideal ar fi ca aceste artere să
rămână permeabile pe tot parcursul vieții, însă, în anumite condiții, la nivelul peretelui
vascular apar plăci de aterom ca urmare a unui proces inflamator și proliferativ, formațiuni
care în timp se calcifică și limitează sau opresc complet debitul de sânge spre miocard. Inima
își pierde din performanța contractilă sau devine complet akinetică.

Anumite plăci de aterom instabile sunt responsabile de apariția infarctului miocardic acut,
prin ulcerarea acestora în interiorul vasului și formarea unui tromb la acest nivel. Se produce
astfel obstrucția acută a arterei, cu ischemie miocardică acută, care se poate extinde dacă
vasul implicat perfuzează un teritoriu mare. În astfel de situații, pot apărea complicații
precoce cu prognostic prost, precum șocul cardiogen, edemul pulmonar acut, instalarea
aritmiilor sau a tulburărilor de conducere, precum și complicații mecanice precum
insuficiența valvei mitrale prin ruptura de mușchi papilar, defect septal interventricular,
ruptură de perete liber, anevrism de ventricul stâng.

Revascularizarea miocardului este o strategie de tratament cu eficiență dovedită în

prelungirea supraviețuirii. Tehnicile de revascularizare includ angioplastia coronariană
percutanată (PCI), prin cardiologie intervențională, și bypassul aortocoronarian (CABG),
o procedură chirurgicală.

Bypassul aortocoronarian

Indicațiile bypassului aortocoronarian

Indicațiile revascularizării miocardice prin bypass aortocoronarian, conform ghidurilor
internaționale, includ:·

• Leziune unicoronariană cu stenoză proximală > 50% a arterei descendente

anterioare;·
• Leziune bicoronariană cu stenoză proximală > 50% a arterei descendente
anterioare;
• Boală coronariană cu stenoză > 50% a trunchiului comun stâng;·
• Boală coronariană cu leziuni tricoronariene.

Abordul chirurgical pentru bypassul aortocoronarian

Cel mai frecvent, abordul chirurgical pentru bypassul aortocoronarian se face prin
sternotomie mediană, sub anestezie generală cu intubație orotraheală.Intervenția chirurgicală

1
Miko Johanna
Anul 2-C

se poate desfășura cu circulație extracorporală, clamparea aortei și oprirea cordului prin

bradicardie progresivă, sub asistarea circulației extracorporale fără oprire cardiacă, sau chiar
fără conectarea la mașina de cord-pulmon (off-pump).

Grafturi folosite pentru bypass

Grafturile folosite pot fi arteriale, provenind din artera mamară internă stângă, artera mamară
internă dreaptă, artera radială, artera ulnară, artera gastroepiploică, artera epigastrică
inferioară, sau venoase, provenind din vena safenă internă sau vena safenă externă. În
prezent, în revascularizarea chirurgicală, se folosesc doar autogrefoanele, întrucât încă nu a
fost găsită o alternativă de sinteză care să îndeplinească perfect rolurile materialului biologic
propriu. Daca este să alegem grafturile cu patența cea mai bună, arterele sunt preferate, însă
tipul de graft folosit depinde de comorbidități: prezența diabetului zaharat, a dilatărilor
varicoase de la nivelul venelor safene, a obezității, asocierea patologiei maligne, complicațiile
mecanice postinfarct miocardic acut etc.

Montajul graftului în bypassul aortocoronarian

Montajul cel mai des folosit în cazul leziunilor tricoronariene este anastomoza arterei mamare
interne stângi la nivelul arterei descendente anterioare și grefoane venoase safene interne la
nivelul arterei circumflexe și arterei coronare drepte. Astfel sunt revascularizate cele trei
teritorii importante ale cordului. În cazul revascularizării complet arteriale, sunt folosite
arterele mamară internă stângă și dreaptă și artera radială.

Tehnici chirurgicale minim invazive

Familiarizarea și folosirea pe scară largă a tehnicilor off-pump a facilitat dezvoltarea și

aplicarea procedurilor de revascularizare chirurgicală prin abord minim invaziv, dedicată unei
categorii de pacienți atent selectați. Astfel, vorbim de minitoracotomie stângă pentru
recoltarea la vedere a arterei mamare interne stângi de la nivelul peretelui toracic anterior sau
recoltarea toracoscopică sau asistată robotic a arterei mamare interne, urmate de realizarea
directă a anastomozei off-pump la nivelul arterei descendente anterioare sau tehnici total
endoscopice. Fezabilitatea revascularizării miocardice prin abord minim invaziv a fost
dovedită clinic. Utilizarea tehnicilor chirurgicale minim invazive a creat un val de entuziasm
în rândul comunității chirurgicale internaționale, utilizarea lor fiind în prezent în expansiune.

Bibliografie:

https://www.sanador.ro/blog/proceduri-revascularizare-a-miocardului-ischemic-bypassul-
aortocoronarian

https://proceduri.romedic.ro/bypass-coronarian

2
Miko Johanna
Anul 2-C