Inima este un organ cavitar musculos.

Este format din cavitaile inimii i peretele

inimii. Peretele inimii este format de la interior spre exterior din epicard (foita viscerala a
pericardului seros), endocard i miocard.
Endocardul sau tunica interna a inimii captusete cavitaile inimii. El se prezinta ca o membran
neted i transparent, format dintr-un strat de celule.
Miocardul sau peretele muscular al inimii este partea cea mai groasa a peretului cardiac i este
format din esut muscular: esut cardiac i esut nod. Metabolismul intens al miocardului necesit
un mare aport de snge. Acesta este asigurat prin :
1. Arterele inimii: artera coronara stanga, artera interventriculara anterioara, artera
circumflexa si artera coronara dreapta.
Din punct de vedere al vascularizatiei, am putea spune ca inima este domeniul regulilor
incalcate. Este locul in care fenomenele se ntmpl dup reguli de la care exist intotdeauna
excepii. Putem spune c fiecare individ are propria sa hart coronarian. La o prim vedere
cordul pare un teritoriu vascular independent, izolat de celelalte organe. n realitate, exist
anastomoze cu diametru mic situate n plexul vascular subepicardic, realizate cu ramuri de
calibru redus din arterele pericardofrenice. esofagiene, mamar intern i mediastinale.
Vascularizaia intrinsec a cordului este o vascularizaie de tip terminal (ntre ramurile
unei artere ce vascularizeaz un anumit teritoriu nu exist anastomoze cu ramurile arterelor
vecine). In consecinta obstructia unui trunchi arterial duce la moartea unui teritoriu de miocard.
In realitate insa, daca obstructia arteriala se produce lent, exista de cele mai multe ori timpul
necesar pentru stabilirea de anastomoze si trasee vasculare colaterale. Din acest motiv, tinerii,
fara istoric anginos, si care nu au avut timp sa-si dezvolte o circulatie colaterala adecvata, fac
adesea infarcte intinse, cu consecinte foarte grave. Pana la varsta de un an exista numeroase
anastomoze intre arterele coronare. Dintre acestea, la un numar de indivizi, anastomozele
persista si la varsta adulta.
2. Venele coronare: marea vena coronara, vena interventriculara posterioara si mica vena
coronara.
3. Venele cardiace accesorii.
ANATOMIA CHIRURGICALA A ARBORELUI CORONARIANExista 2 artere coronare: A.
coronara stanga si A. coronara dreapta. Au originea in sinusul Valsalva cu acelasi nume
Trunchiul comun al a. coronare stg (left main)
Are 1-3 cm si un diametru de aprox. 5 mmSe divide in LAD (a.descendenta anterioara) si ACx
(a. circumflexa); uneoriexista si un RI (ram intermediar)
Sistemul ACx
Prezinta ramuri marginale obtuzeVascularizeaza: - fata lat. a VS- OM I si Dg I vasc. M. Papilar
ant-lat- in 40 % din cazuri, a. nodului sinusal
Sistemul LAD

Prezinta ramuri septale si diagonale.Vascularizeaza: - fata anterioara a VS si VD- 2/3 ant septfata antero-lat a VS- apexul
Este impartita in trei segmente
Sistemul ACD
Are ramuri marginale acute, se bifurca dupa crux cordis in : - IVP si RVPVascularizeaza: fata ant a VD si conul- fata inf a VS si VD- prin IVP, 1/3 post a septului
- a. nodului AV (90%)
- a. nodului sinusal (60%)- m. papilar post-med
7
DOMINANTA
.
Dominanta circulatiei coronariene se refera la artera din care isi areoriginea artera descendenta
posterioara si nu la masa absoluta miocardicaperfuzata. La 85% - 90% dintre indivizi exista o
dominanta dreapta.Dominanta stanga apare mai frecvent la barbati

O vedeta TV din Statele Unite ale Americii si-a dat n judecat chirurgul cardiac, deoarece, ntr-o
operaie de by-pass, a scos din neglijen artera coronara sntoas, lsnd-o pe cea afectat.
Chirurgul fiind un chirurg cardiac experimentat. Avocatul chirurgului a susinut n instan c
incurcatura a fost un rezultat firesc al "anomaliilor din inima pacientului ". Avocaii au dat
arterele pacientului spre judecat. Aprarea s-a bazat pe faptul c pacientul a avut "o anatomie
ciudat". Cazul a fost soluionat n afara instanei n favoarea pacientului. Sursa informatiilor:
revista People. Variaii ale arterelor coronare sunt numeroase, bine cunoscute i sunt uor de
accesat .
Ramuri ale arterelor coronare pot varia ca origine, distribuie, numr i dimensiuni. Artera
coronar stnga este mai variabil dect cea dreapt. Ramurile pot aprea ca un trunchi comun,

sau ambele pot proveni din acelai sinus aortic. Artera interventriculara anterioara i ramurile
terminale ale coronare stngi se desprind, uneori, separat din sinusul aortic. n unele cazuri o
singura artera coronara deservete ntreaga inim; este absenta fie artera coronara dreapta sau cea
stnga. O artera coronara poate fi mai mare dect de obicei, iar cellalta corespunztor mai mica.
Foarte rar, o artera coronara suplimentara provine din artera pulmonara .
Ocazional, exist dou ramuri interventriculare, sau dou sau mai multe ramuri interventriculare
posterioare.Ar putea exista trei sau chiar patru artere coronare independente, care sunt, n
general, destul de mici . O artera conica care provine din aorta a fost gsit la 50% din 651
subieci. Preponderena arterei coronare apare la aproximativ 30 % din cazuri; artera coronara
stnga este preponderent n 12% din cazuri, iar cea dreapta n aproximativ 18%. Dominanta
arterei coronariene stngi este de opt ori mai frecventa la barbati (18,2%) dect la femei (2,6%),
n timp ce preponderena arterei coronare drepte este aproape de dou ori mai frecventa la femei
(23,1%) decat la barbati (14,6%). n unele circumstane neobinuite, artera circumflex poate fi
artera dominanta.
Ocazional, artera coronara dreapta se desprinde din trunchiul pulmonar, de obicei fr
consecine negative. Au fost raportate cazuri, de origine a arterei coronare stngi din trunchiul
pulmonar, dar aceasta este de obicei asociata cu ischemie miocardic, cu pacienti decedati la 13
luni de viata, sau chiar mai devreme. Cu toate acestea, a fost raportat un caz de supravietuire
pana la 60 ani al unei paciente de sex feminin si un alt caz al unui brbat care supravieuit 34 de
ani (cauze morii nefiind legate de boala cardiaca). n 14000 autopsii consecutive, aceast
anomalie a fost gsit de trei ori. Cnd ambele arterelor coronare se desprind din trunchiul
pulmonar, moartea survine la scurt timp dupa nastere.
A fost raportat faptul c n 50% din inimile studiate, nodul sinoatrial i cel atrioventricular au
fost vascularizate de ctre artera coronara dreapta, iar n 7% din cazuri, de ctre artera coronara
stnga. In restul de 43 %, o artera a furnizat sange arterial unui nod i cellalta artera a furnizat
sange arterial celuilalt nod, n oricare combinaie. Cu toate acestea, Spalteholz a raportat
vascularizatia arteriala a nodul sinoatrial realizata n 68% din cazuri de coronara dreapta, iar n
aproximativ 32% de cazuri de catra artera coronara stnga, i foarte rar de catre o artera
extracardiaca.