BYPASS

CORONARIAN
SCOALA POSTLICEALA SANITARA ,, DOCTOR LUCA ” BRAILA
PROFESOR COORDONATOR DNA DR CHELMU-VODA CRISTINA

Elevi : ARNAUTU ANDREEA

CHELES STELUTA
CONSTANTIN ANAMARIA
GHEORGHE ALINA
HILOHE LILIANA
HUIDAN EMY
MARIN ECATERINA
NICOLAE SILVIA
SAVA FLORENTINA
SBARCEA RADU
SIMION IONELA
STERE DRAGOS
TUTULAN MARIANA
 BYPASS CORONARIAN

Bypassul coronarian reprezintă soluţia

chirurgicala de revascularizare miocardica si
se adresează pacienților cu leziuni
coronariene multiple care nu beneficiază de
o soluție intervențională (angioplastie cu
stent).
 BYPASS CORONARIAN
Prin bypass se creeaza o “punte” care furnizeaza sange dintr-o
alta zona (artera aorta) dincolo de zona de artera ingustata sau
ocluzionata. Intervenția chirurgicală se realizează sub anestezie
generală si reprezintă o ”ocolire” a obstacolului de la nivelul
arterelor coronare prin interpunerea unei porțiuni de vas sănătos
de la același pacient, iar durata intervenției depinde de
complexitatea anatomica, localizarea leziunilor și numărul de
bypass-uri necesare.
 BYPASS CORONARIAN

Cel mai frecvent, abordul chirurgical pentru bypassul

aortocoronarian se face prin sternotomie mediană, sub
anestezie generală cu intubație orotraheală. Intervenția
chirurgicală se poate desfășura cu circulație extracorporală,
clamparea aortei și oprirea cordului prin bradicardie
progresivă, sub asistarea circulației extracorporale fără oprire
cardiacă, sau chiar fără conectarea la mașina de cord-pulmon.
Grafturile folosite pot fi arteriale, provenind din
artera mamară internă stângă, artera mamară
internă dreaptă, artera radială, artera ulnară,
artera gastroepiploică, artera epigastrică
inferioară, sau venoase, provenind din vena
safenă internă sau vena safenă externă.
 Alegerea tipului potrivit de intervenție
(angioplastie sau bypass) la pacienții cu boală
coronariană se face în funcție de anumiți
parametri. Bypassul este recomandat mai
degrabă pacientilor cu boala coronariana
si diabet zaharat, afectare multivasculară,
calcificări coronariene severe, dacă există o
contraindicație a dublei terapii antiplachetare,
recurența restenozei de stent, revascularizare
incompletă prin angioplastie în antecedente,
sau în cazul în care este nevoie de intervenții
chirurgicale cardiace concomitente. Se pare că
prognosticul este mai bun în cazul acestor
pacienţi dacă se optează pentru
revascularizarea chirurgicală.
 Programele de recuperare
cardiovasculară postoperatorie sunt necesare
în perioada postoperatorie imediată întrucât
ameliorează capacitatea de efort și cresc
semnificativ calitatea vieții.
De asemenea, pentru menținerea grafturilor
permeabile la distanță de momentul chirurgical
pacienții trebuie să își schimbe modul de viață
(să renunțe la fumat să mențină
tensiunea,colesterolul si glicemia în limite
normale, să evite excesul ponderal , să facă
mișcare, să evite stresul).
 Rezultatele postoperatorii
sunt de obicei foarte bune, 85%
dintre pacienți având o
reducere semnificativă a
simptomelor, un risc mai mic
pentru infarct miocardic ulterior
și scăderea riscului de deces în
următorii 10 ani de la operaţie.
 CAUSES OF HEART DISEASE

1,200 3,600
SMOKING OBESITY

2,400 4,800
GENETICS DIABETES
 Depunere placi aterom

stadiul 1 stadiul 2 stadiul 3

 Principala cauza a bolii coronariene ischemice este reprezentată de
ateroscleroză, proces sistemic, care implică depozite de colesterol și
inflamație la nivelul vaselor epicardice cu formarea placilor de aterom care
produc în timp obstrucția vaselor epicardice, cu limitarea fluxului sanguin la
nivelul miocardului și consecințe grave, reprezentate de evenimente acute
de tipul infarctului miocardic acut  sau evoluție spre insuficiență cardiacă
cronică. 
Pregătirea înainte de
operația de bypass
coronarian

De obicei, sunteți internat

la spital cu una sau două
zile înainte de operație
pentru a permite
medicului să vă evalueze
starea generală și să
efectueze câteva teste
preoperatorii. Unii pacienți
sunt potriviți pentru
internare în aceeași zi.
https://youtu.be/ZmlXlPjrep4
https://youtu.be/lHVE4MbfZ6I

https://youtu.be/3Nf6Q2skGOM
 Înainte de intervenţie se efectuează
coronarografie selectivă pentru
stabilirea cu exactitate a
localizării obstacolelor arteriale;
coronarografia se efectuează cu
substanţă de contrast
ultravist introdus prin cateterism pe
calea unei artere periferice (artera
humerală sau
femurală).
PREGĂTIREA GENERALĂ
A BOLNAVULUI PENTRU OPERAŢIE
PE CORD
Analize de laborator obligatorii:
- Hematologice
- Biochimice -CK - MB
(creatinfosfokinaza)
- Imunologice- inclusiv HIV, ag HBs,
ac.Antivirus HCV, RBW sau VDRL;
- Bacteriologice: spută, urină, scaun,
exudat faringian;
- Alte secreţii (ginecologice, ORL,
tegumentare)
Explorări cardiace şi pulmonare:
- Echocardiografii
- Radiografie pulmonară
- Coronarografie la coronarieni
- Cateterism cardiac la valvulari
- Probe de efort; E.K.G., Spirogramă.
Examene interclinice:
-gastroenterologice
-urologice
- neurologice, ginecologice,
endocrinologice, diabetologice,
oftalmologice, o.r.l. ,psihiatrice
control stomatologic şi tratarea
focarelor de infecţie dentare.
Monitorizarea funcţiilor vitale
-TA, puls, temperatura, respiraţie;
-Oximetria.
Perioada postoperatorie
Este considerată o perioadă critică care are drept obiectiv
restabilirea independenţei respiratorii şi hemodinamice.
Serviciul de terapie intensivă este
anunţat cel puţin cu 30 de minute înainte de venirea
bolnavului de la sală.
 Bolnavul se transportă cu un cărucior
special prevăzut cu dispozitive pentru
monitor, aparat
de ventilaţie, aparate de perfuzie,
catetere speciale ( presiune
venoasă centrala, Swan- Ganz).
Bolnavul va fi însoţit de medicul
anestezist, chirurg, asistenţi medicali.
SCOPUL INTERVENTIEI

- imbunatatirea calitatii vietii si scaderea frecventei crizelor

de angina pectorala si a altor simptome ale bolilor coronariene,
- reluarea unui stil de viata mai activ,
- imbunatatirea capacitatii de pompare a inimii daca aceasta a
fost afectata de un infarct miocardic,
- scaderea riscului de aparitie a infarctului miocardic (la unii
pacienti, cum sunt cei cu diabet zaharat),
- imbunatatirea sanselor de supravietuire.
Bypass-ul coronarian
poate fi o optiune de
tratament daca pacientul
are un blocaj sever pe o
artera coronara mare
care alimenteaza cu
sange o zona importanta
din muschiul cardiac –
mai ales daca actiunea
de pompare a inimii a
fost deja afectata.
Factorii care cresc riscul aparitiei complicatiilor

1. Tensiunea arteriala crescuta

2. Obezitatea
3. Colesterolul crescut
4. Boala arterelor coronare, care iriga inima
5. Bolile de plamani, cum ar fi bronsita cronica sau emfizemul
6. Insuficienta renala
7. Diabetul
8. Fumatul
Recuperarea competa dupa bypass–ul traditional se realizeaza in 6 pana
la 12 saptamani sau chiar mai mult. Un timp de recuperare mai scurt este
necesar in cazul folosirii tehnicilor netraditionale.
De asemeni, medicul va oferi instructiuni si in ce priveste reluarea activitatii
fizice. Aceasta variaza in functie de pacient, dar exista si niste termene
prestabilite. Majoritatea pacientilor isi pot relua activitatea fizica dupa 4
saptamani, iar sofatul dupa 3 pana la 6 saptamani.
 Desi aparitia unor complicatii in urma bypass-
ului coronarian este improbabila, riscurile pot fi
legate de:
- sangerarea sau infectarea plagii operatorii,
- reactiile la anestezie,
- febra ,
- durerea,
- accidentul vascular cerebral, infarctul
miocardic sau chiar decesul
Care este speranța de viață după operația de bypass coronarian?
Medicii sunt de părere că o intervenţie de bypass, realizată de un chirurg
cardiovascular cu experienţă, ar trebui să aibă o “durabilitate” de 15-20 de ani. Însă,
pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie urmat obligatoriu un tratament antiagregant
toată viața. Aceste medicamente sunt recomandate pentru prevenirea ocluzionării
bypass-urilor arteriale sau venoase. Astfel că, pacientul va avea nevoie de tratament
cu aspirină de 75-100 mg zilnic sau chiar dubla antiagregare, dacă situația o cere.
Intervenția chirurgicală
de bypass aortocoronarian
oferă pacientului
posibilitatea unei vieţi
nomale. Dar, asta cu
condiţia ca acesta să
urmeze riguros tratamentul
medicamentos prescris şi un
mod de viaţă corespunzător
afecţiunii cardiovasculare
pentru care a suferit
intervenţia.
Reguli importante pentru că bypassul să rămână cât mai mult timp
permeabil
• Este obligatorie respectarea corectă, zi de zi, a tratamentului
medicamentos indicat de medic. Atenţie: orice întrerupere a terapiei
antiagregante în mod voluntar fără consultarea cardiologului poate
duce la apariţia trombozei la nivelul byapssului/ bypassurilor cu risc
foarte mare de infarct miocardic sau alte evenimente cardiovasculare.
• Se recomandă practicarea sistematică a exerciţiilor fizice adaptate de
la caz la caz timp de jumătate de oră pe zi.
• Întreruperea fumatului
• Evitarea excesului ponderal, eventual
corectarea greuțății la nevoie până la
atingerea greutății optime.
• Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei şi al
colesterolului.
• Consumul moderat de alcool şi adoptarea
unei diete sănătoase bazate pe legume,
fructe proaspete, peşte, reducerea
consumului de dulciuri concentrate şi
evitarea grăsimilor de origine animală.
• Pacientul cu bypass
aortocoronarian este considerat că
are un risc cardiovascular foarte
ridicat, de aceea pentru prevenția
secundară necesită menținerea LDL
colesterol sub 55mg/dl (conform
ghiduri ESC 2019)
MULTUMIM !