EXPLORAREA GLANDELOR PARATIROIDE

Examene de laborator
- calcemia - normal 9-11 mg %: creşte în hiperparatiroidie
- fosforemia: normal 2,5-4,5 mg %; creşte în hipoparatiroidism, scade în hiperparatiroidism
- calciul urinar: normal, sub 200 mg, creşte în hiperparatiroidism
- fosfataza alcalină - normal 3-5 uB, creşte în leziuni osoase active

Dozări hormonale şi probe dinamice

- dozarea parathormonului (PTH) prin metode radioimunometrice
- teste de încărcare cu Fitat de sodiu cu PTH, vitamina D – EDTA

Alte examene.
- electromiogramă
- testul hiperpneei provocate
- ex. radiologice: arată osteoporoză, depunere de calciu în ţesuturile moi - calculi renali

Explorări imagistice
- echografia, tomografia computerizată, rezonanţa magnetică nucleară pot localiza un
adenom paratiroidian.

AFECŢIUNILE GLANDELOR PARATIROIDE

Glandele paratiroide sunt mici, de mărimea boabelor de fasole localizate în secţiunea
posterioară a glandei tiroide.
Funcţii:
1. Produc, stochează şi secretă parathormon ca răspuns la nivelul seric al Ca ionic.
2. Cresc ionii de Ca seric acţionând asupra:
- rinichilor pentru a scădea eliminarea ionilor de Ca în urină;
- traiect gastro-intestinal pentru a creşte absorbţia ionilor de calciu din CHIM
- oase pentru a creşte contribuţia sa din plasmă.

HIPERPARATIROIDISM
Hiperactivitatea paratiroidelor.
Cauze. - hipertrofia glandelor paratiroide ca afecţiune primară pentru aceste glande sau ca
afecţiune secundară după insuficienţa renală ca rezultat al retenţiei renale de fosfor.
- carcinomul paratiroidei sau secreţia de PTH în ţesutul ectopic în metastaze sau forme
maligne pot produce manifestări de hiperparatiroidism.

Incidenţă: mai frecvent la femei - 35-65 ani.

MC 1. Decalcifierea oaselor.
- durere osoasă, lombalgie
- durere la ridicare de greutăţi, deformări, formare de chisturi osoase, tumori osoase
- creştere în exces a osteoclastelor
2. Depresia funcţiei neuromusculare.
- oboseală
- pierderea memoriei pentru evenimente recente
- iritabilitate emoţională
 - aritmii cardiace, HTA, stop cardiac
- formarea de pietre care conţin calciu la nivelul rinichilor.

Stabilirea diagnosticului.
1. creştere persistentă a calcemiei (V.N. = 9-11 mg %); peste 11 mg % de 3 ori pentru a
determina consistenţa rezultatului.
2. excluderea altor cauze de hipercalcemie: afecţiuni maligne, exces de vitamina D, mielom
multiplu, sarcoidoză, sindromul alcalin (lapte), medicamente: tiazidice, Cushing, hipertiroidie.
3. la nivelul de PTH crescut cu hiperactivitatea glandelor.
4. Ca seric şi fosfataza alcalină au nivele crescute.
5. radiografia osoasă relevă modificări ale scheletului.
6. dg e adesea dificil şi pot apare complicaţii înainte de a diagnostica această condiţie.
7. cineradiografia evidenţiază tumorile paratiroide mai bine decât radiografia.

Tratament.
- hidratare şi adm. de diuretice: furosemid, edecrin pentru a creşte excreţia urinară a Ca
- fosfat oral ca agent antihipercalcemic
- restricţie de calciu în dietă
- reducerea digitalei deoarece pacientul cu hipercalcemie e mai sensibil la efectele
toxice
a acestui medicament
- monitorizarea zilnică a calcemiei, ureei sanguine
- intervenţie chirurgicală pentru îndepărtarea ţesutului paratiroidian anormal.

Complicaţii.
1. Renale.
- formare de litiază renală
- calcifierea parenchimului renal
- insuficienţă renală.
2. Probleme gastro-intestinale.
- ulcerarea stomacului şi duodenului ducând la hemoragie
3. Probleme ale scheletului.
- demineralizare simplă
- chisturi şi fibroze ale măduvei osoase
- fracturi ale corpurilor vertebrale şi coastelor.

PROCESUL NURSING
I. Apreciere.
1. Examen general frecvent.
2. Monitorizarea BH şi a electroliţilor serici.
3. Observare pentru semne şi simptome de hipercalcemie.

II. Dx.
1. Potenţial de deshidratare datorită efectelor nivelului ridicat de calciu.
2. Potenţial de alterare a eliminării urinare datorită calculilor renali.
3. Potenţial de alterare a mobilităţii fizice datorită formării anormale osoase, slăbiciunii,
durerilor osoase şi fracturilor patologice.
4. Anxietate datorită complicaţiilor, intervenţiei chirurgicale.

III. Ob şi IN
A. Stab. echilibrului hidroelectrolitic pentru a preveni efectele hipercalcemiei care ameninţă
viaţa.
1. Calcularea BH.
2. Hidratare adecvată - apă, glucoza, electroliţi orali sau i.v.
ALERTĂ NURSING - densitatea urinară mică nu necesită o hidratare adecvată.
3. Preveniţi/trataţi prompt deshidratarea.
4. Asistaţi pacientul să înţeleagă de ce şi cum să evite sursele alimentare de calciu.
5. Monitorizarea EKG pentru detectarea modificărilor secundare hipercalcemiei.
B. Îmbunătăţirea eliminării urinare.
 1. Măsuraţi diureza şi filtraţi urina pentru a observa calculii.
2. Se creşte ingestia de lichide - 3 l/zi pentru prevenirea deshidratării.
3. Dietă săracă în calciu, fără lapte şi produse lactate.
4. Instruim pacientul în legătură cu dieta.
5. Observăm pentru semne şi simptome de ITU şi colică renală.
6. Să evite medicamentele care conţin calciu.
7. Apreciaţi funcţia renală.
C. Promovarea unei mobilităţi fizice normale.
1. Asistăm pacientul la activităţi şi igienă dacă durerea e severă.
2. Protejaţi pacientul de traumatisme.
3. Se întoarce pacientul cu atenţie şi se mânuiesc extremităţile uşor.
4. Administrarea de analgezice.
5. Apreciaţi nivelul durerii.
6. Încurajaţi pac. să participe la exerciţii uşoare crescând pe măsură ce simptomele se reduc.
7. Reducerea eforturilor, corectarea posturii.
D. Reducerea anxietăţii şi recuperarea post-operatorie fără complicaţii.
1. Încurajăm pacientul să-şi exprime sentimentele şi temerile.
2. Explicaţi testele şi procedurile pacientului.
3. Vezi îngrijiri post-operatorii tiroidectomie.
4. Pacientul poate avea retenţie de lichide.
- se manifestă cu diureză mică
- evitaţi hiperhidratarea în primele 2 zile
5. Evitaţi să administraţi calciu până la determinarea calcemiei.
6. Monitorizăm pentru semne şi simptome de hipocalcemie
- calcemie sub normal sau continuă să scadă, scheletul absoarbe calciu
- dacă s-a observat vreo implicare preoperatorie medicul poate prescrie calciu
7. Reasigurarea pacientului de recuperare.
Educarea pacientului.
1. Instruim pacientul când şi cum să ia medicamentele.
2. s/s de tetanie pe care pac. le poate experimenta: amorţeli, parestezii ale extremităţilor.

Evaluare.
1. Pacientul atinge echilibrul hidroelectrolitic adecvat măsurat prin BH normal , mucoase
umede, calcemie şi uree normale, fără modificări EKG.
2. Pacientul atinge o diureză bună, fără semne de calculi renali, urina e acidă (BH
mic),
diluată şi clară, fără semne şi simptome de ITU, creatinină şi uree normale.
3. Un nivel al mobilităţii îmbunătăţit, cu tonus muscular bun, durere diminuată la
nivelul
oaselor, postură bună, se poate întoarce.
4. Recuperare post-operatorie fără complicaţii sau manifestări de hipocalcemie prin
echilibru de lichide normal, calcemie normală.

HIPOPARATIROIDISM
(TETANIA)
Rezultă din insuficienţa de PTH
şi e caracterizată prin hipocalcemie şi hiperexcitabilitate neuromusculară.
Etiologie
1. Cauza cea mai des întâlnită e îndepărtarea accidentală sau distrugerea ţesutului
paratiroidian în timpul tiroidectomiei sau disecţiei radicale la nivelul gâtului pentru cancer.
2. Scăderea fcţ glandei (hipoparatiroidie ideopatică); poate fi de origine autoimună sau
ereditară.
3. Cancer sau metastaze ale cancerului glandei paratiroide.
4. Rezistenţa la acţiunea PTH.
MC
1. Datorită deficienţei de PTH:
a. acumulări de fosfor în sânge
b. scăderea nivelului de calciu în sânge sub 7,5 mg %
2. Tetanie-tremor şi mişcări spasmotice şi necoordonate:
a. Chvostek - care apare când muşchii şi ramurile nervului facial sunt excitate
b. semn Trousseau - pozitiv - spasmul carpopedal în decurs de 3 după aplicarea tensiunii la
tensiometre de 20 mm Hg deasupra tensiunii sistolice a pacientului
c. spasm laringian
d. anxietate, teamă - foarte accentuate
e. colică renală adesea prezentă dacă pac. are pietre; pietrele preexistente migrează în ureter.
Tratament.
A. Administrarea de calciu.„„„„„
1. O seringă sau o fiolă de calciu se ţin tot timpul la capul patului: clorura de calciu
are
eficienţă rapidă.
2. în tetania severă se injectează la fiecare 10 minute: clorură de calciu ionizat 10% -
foarte iritant, se administrează foarte lent, poate cauza necroză - pacientul experimentează
senzaţia de arsură, eritem la nivelul limbii.
ATENŢIE! - Administrarea prea rapidă a calciului duce la stop cardiac. Calciul se adm.
i.v., se poate folosi o combinaţie de calciu hidrocarbonat gluconat sau heptonat 10%
3. PEV lentă cu NaCl şi gluconat de calciu până la controlarea tetaniei, apoi
administrăm i.m. sau oral.
4. Se adaugă vitamina D care măreşte absorbţia de calciu: Cipcal 500mg = 1 tb/ 10
zile /lună, Alpha D3 25 microg/cp
B. Controlul anxietăţii - este exagerată; adm. Ca i.v. pare să reducă rapid anxietatea.
C. Alte măsuri.
1. Tratarea colicii renale.
2. Monitorizarea pentru hipercalcemie şi se recomandă determinări periodice ale
calciului urinar din urina din 24 h.
3. Se monitorizează calcemia periodic; variaţii de vit. D pot afecta nivelul Ca.
Dx.
1. Respiraţie ineficientă în criză datorită spasmului laringian.
 2. Posibilă lezare în timpul crizei.
3. Posibilă perturbare a somnului.
4. Deficit de cunoştinţe.
Ob
1. Să-şi menţină respiraţia adecvată.
2. Să-şi mentină calcemia în limite normale.
3. Să doarmă 7-8 ore.
IN
1.
Examen neuromuscular la pacienţii cu risc de hipocalcemie.
2.
Verificaţi semnele Chvostek şi Trousseau dacă sunt pozitive.
3.
Monitorizăm respiraţia post-operatorie.
4.
Monitorizăm calcemia şi fosfatemia.
5.
Să aveţi la îndemână set de traheostomie.
6.
Raportaţi indicaţii de detresă respiratorie, stridor laringian.
7.
Dietă bogată în calciu dacă medicul o prescrie.
8.
instruim pacientul despre semnele şi simptomele de hipo/hipercalcemie.
9.
Atenţie la administrarea altor medicamente la pacienţii cu hipocalcemie:
- au sensibilitate la tonicardiace deoarece pot dezvolta rapid toxicitate la
digitală
- Cimetidină sau Tagamet interferează cu funcţia normală a paratiroidei, în special
la pac. cu insuficienţă renală.
10. Precauţii pentru convulsii (set pentru permeabilizare a CR, apărătorile patului).
11. Asistenta ajută pacientul să înţeleagă cauzele bolii, importanţa tratamentului
pentru o
perioadă lungă, administrarea sărurilor de calciu asociate cu vitamina D sau TACHYSTIN.,
Alpha D3 0,5 microg 1-2cp/zi.