Burghelea Vasilica-Ionela

AMG IV, Seria B, Grupa 17

Chirurgia carotidiană, endarterectomia.

Endarterectomia carotidiană este o intervenție chirurgicală prin care se

curăță o arteră carotidă (vasele de sânge principale care irigă creierul), cu scopul de
a preveni un accident vascular cerebral.
Este indicată atunci când una sau ambele artere
carotide sunt îngustate datorită depozitelor de
grăsime (placă sau aterom). Această situație este
denumită boală carotidiană sau stenoză carotidiană.
Diagnosticul și tratamentul bolii carotidiene se
realizează în echipă: specialiști în chirurgia vasculară,
neurologie, cardiologie, radiologie și anestezie,
colaborează pentru a stabili cel mai bun tratament.
Pacienții vor fi examinați de mai mulți medici în doar câteva zile, iar
intrevenția, dacă este necesară, poate fi programată rapid.
Anestezia pentru endarterectomia carotidiană (CEA) poate fi locoregională
sau generală. Anestezia locoregională are avantajul că medicul anestezist sau chiar
chirurgul poate monitoriza direct statusul neurologic al pacientului în timpul
procedurii. Alterarea statusului neurologic din punct de vedere clinic poate fi
corectată prin inserția unui șunt temporar. Dar are și dezavantajul de a fi incomod
atât pentru pacient – care trebuie să rămână nemișcat cu gâtul flectat la aproape 90
de grade timp de aproape 90 de minute -, cât și pentru chirurg – care nu beneficiază
de un câmp operator nemișcat. În situația necesității conversiei la anestezie
generală, poziția pacientului este incomodă pentru intubația orotraheală.
Anestezia generală are avantajul confortului atât pentru pacient cât și pentru
chirurg și anestezist. Pacientul este intubat și ventilat mecanic, într-o poziție
stabilă. Anestezistul poate monitoriza mai bine funcția respiratorie și funcția
hemodinamică. Chirurgul beneficiază de un câmp operator fix, foarte util pentru o
operație de microchirurgie vasculară care se desfășoară oarecum contra
cronometru. Dezavantajul anesteziei generale este imposibilitatea de a monitoriza
clinic direct starea neurologică a pacientului pe parcursul operației, fiind necesare
alte metode paraclinice, mai mult sau mai puțin precise: presiunea în bontul
carotidian intern, electroencefalograma, potențiale somatosenzoriale evocate,
doppler transcranian sau NIRS.
Pentru a extrage aceste plăci de aterom, chirurgul face o incizie de 10-15 cm
pe partea laterală a gâtului, disecă artera de structurile înconjurătoare, o deschide și
o curăță, apoi coase un petec din material sintetic pentru a o lărgi. Operația se
realizează în anestezie locală și necesită o perioadă de spitalizare de 3-4 zile.
Ca în cazul oricărei intervenții chirurgicale și endarterectomia carotidiană
comportă unele riscuri. Cele mai importante riscuri sunt:
 AVC – riscul de AVC este undeva la maximum 2%, deși acest risc poate fi
mai mare la pacienții care au avut un AVC înainte;
 Decesul – există un risc de mai puțin de 1% de deces, care poate surveni ca o
complicație a unui infarct miocardic sau a unui AVC. Majoritatea AVC-
urilor ce se produc după endarterectomia carotidiană apar în primele zile
postoperator și sunt cauzate ori prin blocarea unei artere care duce sânge la
creier ori prin hemoragie cerebrală. Echipa medicală care are grijă de Dvs.
va face tot ce este posibil să prevină aceste evenimente.
Există o șansă redusă de a dezvolta și alte complicații după endarterectomia
carotidiană:
 durere sau anestezie la locul operației – aceasta este de obicei temporară și
poate fi tratată cu antialgice;
 sângerare la plaga operatorie;
 infecția plăgii – această complicație apare în mai puțin de 1% din cazuri și
poate fi tratată ușor cu antibiotice;
 leziuni ale nervilor cranieni – acestea apar în circa 4% din cazuri și
determină răgușeala vocii, anestezie pe o parte a feței sau dificultăți în
înghițire; de obicei sunt temporare și dispar în maxim o lună;
  recidiva stenozei carotidiene – este numită restenoză și apare la 2-4% din
pacienți.
Timpul de recuperare după intervenția chirurgicală arterială carotidă variază
între pacienți. Pacientul trebuie să rămână la spital la o zi după procedura de
monitorizare pentru a se asigura că nu există factori de risc pentru un accident
vascular cerebral, cum ar fi reduce fluxul de sange si sangerare, in conformitate cu
Healthline.
După operația arterială carotidă, pacienții sunt duși în camera de recuperare,
unde sunt monitorizate condițiile cum ar fi tensiunea arterială, pulsul și frecvența
cardiacă. Pacientii primesc, de asemenea, medicamente antiplachetare, cum ar fi
aspirina, pentru a preveni un accident vascular cerebral și pentru a minimiza riscul
de cheaguri de sânge. Pacienții sunt încurajați să facă modificări ale stilului de
viață, cum ar fi creșterea activității, consumul sănătos și oprirea fumatului după
operație arterială carotidiană.

Bibliografie:
1. https://www.thepoc.ro/recuperarea-postoperatorie-a-arterei-carotide/
2. https://ro.411answers.com/a/care-este-timpul-de-recuperare-dupa-
interventia-chirurgicala-a-arterei-carotidei.html
3. https://www.carotide.ro/recuperarea-dupa-operatie.php
4. https://www.carotide.ro/riscuri-endarterectomia-carotidiana.php
5. https://clinicco.ro/chirurgia-carotidiana
6. https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/endarterectomia-
carotidiana/
7. https://medcom.ro/index.php/endarterectomia-carotidiana/