Cateterismul venos central

Generalitati




Cateterul venos central sau dispozitivul pentru acces vascular este un tub lung, subtire si flexibil, folosit pentru
administrarea substantelor medicamentoase, lichidelor, substanelor nutritive sau produselor din snge pentru
perioade indelungate, in general cateva saptamani sau mai mult.
Cateterul se va insera prin piele intr-o ven a gtului sau toracelui. Este impins prin aceasta vena pana ajunge la
nivelul unei vene din apropierea inimii.

Cateterele venoase centrale sunt folosite pentru:
- administrarea pe termen lung a tratamentelor pentru durere, infectie, cancer sau suplimentelor
alimentare;
- cateterul venos central poate fi mentinut mai mult timp decat un cateter venos periferic, prin care se
administreaza medicatia la nivelul unei vene superficiale (de sub piele)
- administrarea medicamentelor cu actiune cardiaca, mai ales daca se doreste un efect rapid
- pentru masurarea presiunii la nivelul venei cave superioare, care ajuta la diagnosticarea anumitor
afeciuni cardiace.

Tipuri de catetere venoase centrale
Exista mai multe tipuri de catetere venoase centrale.

Un PICC (un cateter central cu insertie periferica) este un cateter venos central inserat intr-o vena a bratului fata
de alte tipuri ce se insera intr-o vena a gatului sau toracelui.

Un cateter tunelizant este inserat chirurgical intr-o vena a gatului sau toracelui si este fixat subcutanat. Numai
capatul cateterului este adus la suprafata pielii, in vederea administrarii medicatiei. Trecerea cateterului sub piele
faciliteaza fixarea mai buna a lui, il face mai putin restrictiv si mai putin vizibil.

Un implant cu orificiu este asemanator cateterului tunelizant dar este dispus in totalitate sub piele. Substantele
medicamentoase sunt administrate pri n piele in cateter. Unele implante includ un rezervor mic care poate fi
umplut in acelasi mod. Odata incarcat, rezervorul elibereaza lent substantele in circulatia sanguina. Un implant cu
orificiu este mai putin vizibil si cere mai putina ingrijire decat un cateter tunelizant. Influenteaza mai putin
activitatea unei persoane decat un PICC sau un cateter tunelizant.

Complicatii
Posibilele complicaii:
angerare, cauzata de inserarea cateterului in vena
colaps pulmonar (alipire a peretilor alveolari provocata de turtirea plamanilor prin pneumotorax),
riscul de colaps pulmonar depinde de abilitatile persoanei care insera cateterul si de regiunea anatomica unde
este plasat; este mai frecvent in cazul inserarii la nivelul toracelui, desi riscul este totusi mic
infecie care necesita tratament cu antibiotice sau scoaterea cateterului
infundarea sau rasucirea (torsiunea) cateterului; irigarea regulata a cateterului previne instalarea blocajului, iar in
cazului torsiunii este necesara repozitionarea cateterului
durere la nivelui locului de insertie in vena a cateterului
deplasarea cateterului, un cateter care s-a deplasat poate fi repozitionat uneori, daca nu este posibil se va inlocui
cu altul.








Operatia de bypass coronarian





Bypass-ul coronarian este o interventie de revascularizare, folosita pentru a imbunatati fluxul sanguin al inimii la
pacientii cu afectiuni severe ale arterelor coronare.
Afectiunile arterelor coronare apar atunci cand aceste artere care aduc sange pentru muschiul cardiac (numite
artere coronariene) devin blocate datorita obstructiei cu un material numit placa ce se formeaza la interiorul
vasului de sange. Daca blocajul este sever, pot apare dureri toracice (numite si angina), dificultati de respiratie si,
in unele cazuri, infarct miocardic.
Bypass-ul coronarian este un tratament pentru aceste afectiuni. In timpul acestei operatii, o vena sau o artera
sanatoasa este recoltata din alta parte a corpului si este grefata pe artera bolnava. Vena sau artera grefata
ocoleste portiunea blocata din artera coronara. Acest nou pasaj va aduce sange bogat in oxigen pentru muschiul
cardiac. Pot fi inlocuite pana la patru artere coronare in timpul unei interventii de bypass.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente operatii pe cord deschis realizate in lume.
Medicii care o realizeaza se numesc chirurgi cardiotoracici.
Bypass-ul coronarian nu poate fi facut oricarui pacient cu arterele coronare bolnave. Multe persoane cu aceste
afectiuni pot fi tratate prin alte mijloace, cum ar fi schimbarea stilului vietii, medicamente, sau alte proceduri de
revascularizare numite angioplastie.
Bypass-ul coronarian poate fi o optiune de tratament daca pacientul are un blocaj sever pe o artera coronara
mare care alimenteaza cu sange o zona importanta din muschiul cardiac mai ales daca actiunea de pompare a
inimii a fost deja afectata.
Poate fi o optiune si daca blocajul coronarian nu poate fi rezolvat prin angioplastie In aceasta situatie bypass-ul
este considerat cel mai eficient.
Daca pacientul este candidat pentru bypass coronarian, scopurile interventiei sunt:
- imbunatatirea calitatii vietii si scaderea frecventei crizelor de angin pectoral si a altor simptome ale bolilor
coronariene,
- reluarea unui stil de viata mai activ,
- imbunatatirea capacitatii de pompare a inimii daca aceasta a fost afectata de un infarct miocardic,
- scaderea riscului de aparitie a infarctului miocardic (la unii pacienti, cum sunt cei cu diabet zaharat
- imbunatatirea sanselor de supravietuire.

Repetarea operatiei poate fi necesara daca artera sau vena grefata devine blocata, sau daca un nou blocaj se
dezvolta in alte artere care anterior erau sanatoase.
Administrarea medicatiei conform retetei si schimbarea modului de viata pot duce la scaderea sanselor de
blocare a arterei grefate. La pacientii care sunt candidati pentru acest tip de chirurgie, rezultatele sunt de obicei
excelente, 85% dintre ei au o reducere semnificativa a simptomelor, un risc mai mic pentru infarct miocardic
ulterior si scaderea riscului de deces in urmatorii 10 ani de la operatie.

Tipuri de bypass coronarian
Bypassul coronarian traditional
Acesta este cel mai frecvent tip de bypass coronarian. Se foloseste atunci cand cel putin una dintre arterele
coronariene au nevoie de bypass. In timpul operatiei, toracele este deschis pentru a avea acces la inima. Sunt
administrate medicamente pentru a opri bataile inimii, si aparatul cord-pulmon artificial este folosit pentru
oxigenarea tesuturilor organismului in timpul operatiei. Acest lucru permite chirurgului sa opereze pe o inima
oprita. Dupa operatie, inima este repornita folosind socuri electrice de intensitate mica.

By-pass-ul coronarian fara pompa
Acest tip este similar cu cel traditional in aceea ca toracele este deschis pentru a avea acces la ini ma. Totusi, inima
nu este oprita si nu se foloseste aparatul cord-pulmon artificial. Se opereaza in timp ce inima continua sa bata.
Acest tip de interventie poate reduce riscul de aparitie al unor complicatii atunci cand este folosit aparatul de
cord-pulmon artificial si poate face ca recuperarea dupa operatie sa fie mai rapida.

By-pass-ul coronarian minim invaziv
Aceasta operatie este similara cu cea de mai sus, dar in locul inciziei mari pentru deschiderea toracelui, se
realizeaza mai multe incizii mici pe partea stanga a toracelui, intre coaste. Interventia se foloseste in special
pentru arterele de pe fata anterioara a inimii. Este o procedura noua, care se foloseste mai rar decat celelalte.
Acest tip de operatie nu este pentru toti pacientii, mai ales daca mai mult de una sau doua artere coronariene au
nevoie de interventie.

Operatia de by-pass coronarian
Este folosita pentru a trata pacientii cu afectiuni coronariene severe, care ar putea duce la aparitia infarctului
miocadic. Medicul poate recomanda bypass-ul daca alte tratamente, cum ar fi modificarea stilului de viata sau
medicamentele, nu au avut rezultatul dorit. Poate recomanda bypass-ul si in cazul in care pacientul are blocate
una dintre arterele mari care vascularizeaza o zona importanta a ini mii mai ales daca forta de pompare inimii
este scazuta.
Bypass-ul poate fi folosit si daca angioplastia nu poate rezolva afectiunea coronariana. Medicul va evalua
oportunitatea operatiei, luand in considerare mai multi factori: prezenta si severitatea si mptomelor afectiunii
coronariene, severitatea si localizarea blocajelor pe arterele coronariene, raspunsul la alte tratamente, calitatea
vietii pacientului si alte probleme medicale pe care le are acesta. In unele cazuri operatia de bypass coronarian
poate fi efectuata in urgenta, cum ar fi dupa sau in tipul unui infarct miocardic.

Examinarea fizica si testele pentru stabilirea diagnosticului
Pentru a determina daca un pacient este candidat pentru bypass, medicul va realiza o examinare fizica care
implica verificarea sistemului cardiovascular, concentrandu-se pe inima si plamani. Medicul va pune intrebari
despre simptomele pe care le prezinta pacientul, cum ar fidurerea toracic sau dispneea, cat dureaza, cat de des
apar si cat de severe sunt.

Se realizeaza teste pentru a afla care artere sunt blocate, cat de blocate sunt si cat de tare a fost afectata inima.
Aceste testari includ:
- ECG (electrocardiograma). Un ECG este un test simplu care detecteaza si inregistreaza activitatea electrica a
inimii. Acest test este folosit pentru a determina si localiza sursa problemelor cardiace. Un ECG arata cat de
repede bate inima, daca ritmul cardiac este regulat sau neregulat, in ce regiune a inimii incepe activitatea
electrica, si daca aceasta traverseza inima pe cai normale.
- Testul la stres. Unele probleme cardiace sunt mai usor de diagnosticat atunci cand inima este in activitate
sustinuta si bate mai repede decat in repaus. In timpul testului la stres pacientul realizeaza o activitate fizica (celor
care nu pot li se administreaza un medicament) pentru ca inima sa munceasca mai mult si sa bata mai tare in
timpul realizarii testului.Se inregistreaza ECG, tensiunea arteriala, in timp ce pacientul merge sau alearga pe un
covor rulant sau pedaleaza la o bicicleta.
Alte teste cardiace, cum ar fi imagistica cu izotopi radioactivi sau ecocardiograma pot fi realizate in acelasi timp.
Acestea vor fi recomandate daca medicul are nevoie de informatii mai detaliate despre fluxul sanguin sau
capacitatea inimii de a pompa sange, decat poate oferi testul la stres.
Daca pacientul nu poate face exercitii fizice, un medicament poate fi injectat intravenos pentru a face inima sa
bata mai puternic si mai repede, ca si cum pacientul ar face exercitii la covorul rulant sau la bicicleta.
In cazul imagisticii cu izotopi radioactivi, un izotop radioactiv este injectat in sange, si cu ajutoul unui aparat
special se pot observa fluxul de sange prin inima si artere.
Ecocardiografia foloseste ultrasunete pentru a arata fluxul de sange prin camerele si valvele inimii si pentru a
arata cat de bine bate inima.
Medicul poate recomanda si alte doua teste ce se pot face in timpul testului la stres, daca are nevoie de informatii
mai detaliate despre activitatea inimii. Cele doua teste noi sunt imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) si
tomografia prin emisie de pozitroni (PET). IRM arata imagini detaliate ale structurii si a felului in care bate inima,
ceea ce ajuta medicul sa evalueze mai bine partile inimii care sunt lezate. Acest test poate ajuta medicul se
determine daca fluxul sanguin prin arterele coronarieine este suficient. Un test PET poate arata scaderea fluxului
sanguin determinat de o boala sau un muschi lezat care ar putea sa nu fie identificate prin alte metode de
diagnostic.
- Ecocardiograma. Acest test foloseste ultrasunete pentru a crea o imagine in miscare a inimii. Ecocardiograma
ofera informatii despre forma si mariea inimii si despre cat de bine functioneaza camerele si valvele inimii. Testul
poate identifica de asemeni, un flux sanguin slab, zone ale inimii care nu se contracta normal si leziuni anterioare
ale muschiului inimii determinate de fluxul sanguin sacazut. Exista mai multe tipuri diferite de ecocardiograme,
printre care si ecocardiograma la stres. In timpul acestui test, se realizeza o ecocardiogarama atat inainte cat si
dupa ce pacientul primeste un medicament sau face exercitii pe covorul rulant sau bicicleta.
Ecocardiograma la stres se realizeaza de obicei pentru a identifica disfunctii de pompare ale inimii.
- Angiografia. Angiografia foloseste o cerneala speciala care se injecteaza in sange si cu ajutorul careia se
vizualizeaza interiorul arterelor la radiografie. O angiograma va arata locul precis si severitatea blocajelor de la
nivelul arterelor.

Pentru a decide daca un pacient este candidat pentru bypass coronarian, medicul va lua in considerare si
urmatoarele:
istoricul medical si tratamentul administrat pentru afectiunea cardiaca, inclusiv operatii, interventii sau
medicamente,
istoricul altor boli si afectiuni ,
varsta si starea generala de sanatate,
istoricul personal de afectiuni coronariene, infarct miocardic sau alte boli cardiace.
Inainte de a decide interventia chirurgicala se vor incerca medicamentele si alte proceduri. De cele ai
multe ori sunt folosite medicamente pentru scaderea colesterolului, antihipertensive si medicamente
care imbunatatesc fluxul de sange prin arterele coronare.

O procedura numita angioplastie coronariana (numita si angioplastie cu balon) poate fi incercata.
In timpul acesteia, un tub subtire cu un balon sau alt dispozitiv la capat este introdus in vasele de sange din zona
inghinala sau brat si impins pana la artera coronara ingustata sau blocata. Odata ajunsa la locul ingustarii, balonul
este umflat petru a impinge placa de aterom la peretele arterial, marind lumenul arterei si permitand fluxului de
sange sa circule spre inima. In multe cazuri, dupa angioplastia initiala un tub mic numit stent este introdus
permanent in zona respectiva pentru a mentine artera deschisa.

Descrierea interventiei
Inainte de operatia propriu-zisa se pot fi efectuate teste de pregatire pentru operatia de bypass, incluzand teste
de sange, ECG, ecocardiograma, radiografie toracica, cateterizare cardiaca si angiografie.
Medicul va oferi instructiuni specifice pentru a pregati pacientul pentru operatie. Vor fi instructiuni despre cat si
cand sa manance si sa bea, ce medicamente sa ia si ce activitati sa intrerupa (cum ar fi fumatul).
Operatia de bypass coronarian necesita o echipa de experti. Un chirurg cardiotoracic va efectua operatia cu
ajutorul unui anestezist, perfuzionist (specialist in folosirea apratului de cord-pulmon artificial), alti chirurgi si
asistente.
Exista mai multe tipuri diferite de bypass coronarian. De la tipul traditional in care toracele se deschide pentru
abordul inimii pana la metodele netraditionale in care se efectueaza doar mici incizii pentru abord.
Operatia traditionala de bypass coronarian
Acest tip de operatie de obicei dureaza intre 3 si 5 ore, in functie de numarul de artere care ar trebui sa fie
operate. Exista mai multi pasi de urmat in timpul acestei interventii. Anestezia este facuta pentru a adormi
pacientul si pentru a nu simti durere. In timpul operatiei, anestezistul monitorizeaza bataile inimii, tensiunea
arteriala, nivelul de oxigen din sange si respiratia. Un tub pentru respirat este introdus in plamani, prin laringe i
trahee si este conectat la un ventilator. Incizia se face pe mijlocul toracelui. Apoi sternul este taiat si cutia toracica
este deschisa pentru ca medicul chirurg sa poata ajunge la inima. Se folosesc medicamente pentru a opri inima,
lucru care ii permite chirurgului sa opereze pe o inima care nu bate. Un aparat care se numeste cord-pulmon
artificial mentine circulatia sangelui bogat in oxigen in interiorul corpului. O artera sau o vena este recoltata dintr-
o alta parte a corpului, cum ar fi pieptul sau piciorul, si este pregatita pentru a fi folosita la bypass.

In operatia in care se fac mai multe bypass-uri, se folosesc in mod obisnuit o combinatie de artere si vene.
- Grefele arteriale. Acest tip de grefa are un risc mai scazut de a deveni blocate mai tarziu in timpul vietii. Artera
mamara interna stanga este cel mai frecvent folosita ca si grefa. Este localizata in interiorul toracelui, aproape de
inima. Uneori pot fi folosite, de asemeni, si alte artere recoltate din brat sau din alte parti ale corpului.
- Grefele venoase. Desi venele sunt deseori folosite ca grefe, ele au un risc mai mare de a dezvolta placa de
aterom si sa se obstrueze in timp. Vena safena o vena lunga ce se gaseste pe fata interna a membrului inferior
este de obicei folosita.
Cand operatia este incheiata, inima va fi pornita cu ajutorul unor socuri electrice de intensitate mica. Pacientul
este deconectat de la aparatul cord-pulmon si se introduc tuburi de drenaj in interiorul toracelui, pentru a colecta
lichidul ce se va forma dupa inchiderea toracelui. Chirurgul va folosi fire de sutura care vor ramane permanent in
corpul pacientului pentru a inchide cutia toracica si capse sau fire mai subtiri pentru suturile la piele. Tubul de
intubatie va fi indepartat cand pacientul este capabil sa respire singur.
Bypass-ul coronarian netraditional Include bypass-ul fara aparat cord-pulmon si bypass-ul minim invaziv
Bypass-ul coronarian fara aparat cord-pulmon Acest tip de interventie poate fi folosit pentru bypass-ul oricarei
artere coronare. In cazul acestui tip de interventie inima nu este oprita si aparatul cord-pulmon nu este folosit. In
schimb, partea de cord care va fi operata este tinuta in loc de un dispozitiv mecanic.
Acest tip de interventie poate reduce riscul de complicatii care pot apare la folosirea aparatului cord-pulmon
artificial, in special la pacientii care au avut in antecedente un infarct miocardic sau accidente vasculare cerebrale
minore, la pacientii care au varsta peste 70 de ani, la cei cu diabet zaharat, afectiuni pulmonare sau renale.
Alte avantaje ale acestui tip de interventie sunt:
- reduce sangerarea din timpul interventiei chirurgicale si scade riscul de folosire a transfuziei de sange,
- scade riscul de infectii, accident vascular cerebral sau afectiuni renale,
- scade riscul de complicatii cum ar fi pierderi de memorie, dificultati de concentrare a atentiei si dificultati de a
gandi clar,
- grabeste recuperarea postoperatorie.

Bypass-ul coronarian prin tehnica minim invaziva Exista cateva tipuri de bypass coronarian minim invaziv. Ele
difera de tipul traditional deoarece necesita doar mici incizii si nu deschiderea cutiei toracice pentru a ajunge la
inima. Aceste tehnici folosesc uneori aparatul cord-pulmon.
Tehnica directa. Aceasta tehnica se foloseste doar cand una sau doua artere trebuie operate. O serie de incizii
mici sunt facute intre coaste pe partea stanga a toracelui, direct deasupra arterei care va fi operata. De obicei
inciziile au o lungime de aproximativ 7,5 cm (incizia in interventia traditionala are intre 15-20 de cm lungime). Cel
mai frecvent artera mamara interna stanga este folosita ca grefa. Aparatul cord-pulmon nu este folosit in aceasta
procedura.
Procedura prin port-acces. Aceasta interventie se realizeaza prin incizii mici (port) facute la nivelul toracelui. Se
folosesc grefe de artere sau vene. Aparatul cord-pulmon este folosit in timpul acestui tip de operatie.
Tehnica asistata de robot. Acest tip de interventie se realizeaza prin intermediul unor incizii foarte mici. O
camera de vederi mica este introdusa printr-una dintre incizii pentru a vizualiza inima, in timp ce chirurgul
foloseste instrumente chirurgicale controlate de la distanta pentru a realiza operatia. Aparatul decord-pulmon
este uneori folosit in cazul acesei tehnici. Avantajele tehnicilor minim invazive sunt inciziile mici, cicatrici mici,
recuperare mai rapida, spitalizare mai scurta, sangerare mai mica, mai putine complicatii infectioase si mai putina
durere.

Dupa operatie, pacientul va petrece una sau doua zile in sectia de terapie intensiva. Vor fi monitorizate continuu
pulsul si tensiunea arteriala in tot acest timp. De obicei se administreaza medicatie intravenoasa pentru a regla
circulatia sangelui si tensiunea arteriala. Apoi pacientul va fi mutat intr-o alta sectie a spitalului pentru 3-5 zile
inainte de a fi externat.
Recuperarea la domiciliu
Medicul va oferi pacientului instructiuni specifice in ce priveste recuperarea la domiciliu:
- cum sa ingrijeasca inciziile pentru a se vindeca fara complicatii,
- cum sa recunoasca simptomele de infectie sau alte complicatii,
- cand sa solicite ajutor medical de urgenta,
- cand sa se programeze la control.

De asemeni, pacientul va primi instructiuni despre cum sa faca fata efectelor adverse ale operatiei. Aceste efecte
pot dispare in 4-6 saptamani dupa operatie si pot include:
- disconfort sau mancarimi la locul inciziei,
- tumefierea zonei din care s-a recoltat vena sau artera care a fost folosita pentru grefare,
- durere musculara sau senzatie de strangere la nivelul umerilor sau al partii superioare al spatelui,
- oboseal modificari ale dispozitiei sau depresie,
- dificultati de adormire sau pierderea apetitului,
- constipaie
- dureri toracice in jurul inciziei (mai frecvente in cazul interventiei traditionale).

Recuperarea competa dupa bypassul traditional se realizeaza in 6 pana la 12 saptamani sau chiar mai mult. Un
timp de recuperare mai scurt este necesar in cazul folosirii tehnicilor netraditionale.
De asemeni, medicul va oferi instructiuni si in ce priveste reluarea activitatii fizice. Aceasta variaza in functie de
pacient, dar exista si niste termene prestabilite. Majoritatea pacientilor isi pot relua activitatea fizica dupa 4
saptamani, iar sofatul dupa 3 pana la 6 saptamani.
Reluarea serviciului se realizeaza de obicei dupa 6 saptamani, cu exceptia situatiilor in care serviciul implica
activitate fizica intensa. Unii pacienti au nevoie sa gaseasca servicii care implica efort fizic mai mic si sa aiba
pentru inceput un program mai scurt.
Ingrijirea continua dupa operatie poate include controale medicale repetate. In timpul acestor controale este
posibil sa fie efectuate diverse teste pentru a vedea cum functioneaza inima. Testele pot fi ECG, teste de stres si
ecocardiografia.
Bypass-ul coronarian nu vindeca afectiunile arterelor coronare. Pacientul si medicul sau ar trebui sa dezvolte
impreuna un plan de ingrijire care sa includa schimbari in stil ul de viata care il pot ajuta pe pacient sa ramana
sanatos si sa reduca riscul de imbolnavire a arterelor coronare. Modificarile in stilul de viata pot include
renuntarea la fumat, schimbari in dieta, efectuarea de exercitii fizice regulate, scaderea stres ului si
managementul acestuia. In unele cazuri pacientul poate fi trimis la un program de reabilitare cardiaca. Aceste
programe au ca scop recuperarea prin activitate fizica supervizata si educatie despre cum sa reduca riscul pentru
afectiuni cardiace in viitor si il ajuta pe pacient sa-si reia stilul de viata de dinainte de operatie.
Medicii supervizeaza acest tip de programe care includ consiliere pentru modificarea stilului de viata si exercitii
fizice pentru cresterea fortei si a energiei. Administrarea medicatiei prescrise este de asemeni un pas important in
ingrijirea dupa operatie. Medicamentele pot fi prescrise pentru controlul durerii in perioada de recuperare,
pentru scaderea colesterolului sau a tensiunii arteriale, pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange, pentru
controlul diabetului sau tratamentul depresiei.

Riscurile operatiei
Desi aparitia unor complicatii in urma bypass-ului coronarian este improbabila, riscurile pot fi legate de:
- sangerarea sau infectarea plagii operatorii,
- reactiile la anestezie,
- febr,
- durerea,
- accidentul vascular cerebral, infarctul miocardic sau chiar decesul.
Unii pacienti pot dezvolta febra asociata durerilor toracice, iritabilitate si scaderea apetitului. Acestea se
datoreaza inflamatiei care poate afecta plamanul sau pericardul, poate apare la 1 pana la 6 saptmani de la
operatie deoarece aceasta a implicat taierea pericardului. Aceasta afectiune este usoara, autolimitata, dar sunt si
pacienti care pot dezvolta lichid in pericard care sa necesite tratament.
Folosirea aparatului cord pulmon artificial poate, de asemeni, sa determine complicatii: pierderi de memorie sau
alte modifiari, cum ar fi dificultati de concentrare a atentiei sau de gandire clara. Aceste modificari apar de obicei
la pacientii mai varstnici, care au hipertensiune arteriala sau afectiuni pulmonare, sau care sunt consumatori
cronici de alcool. Aceste efecte secundare deseori se amelioreaza in urmatoarele catreva luni dupa operatie.
Aparatul cord-pulmon, de asemeni, creste riscul de aparitie a cheagurilor de sange la nivelul vaselor. Aceste
cheaguri pot ajunge la creier sau in alte parti ale corpului, blocand fluxul sanguin si determinand infarct sau alte
probleme.
In general, riscul de aparitie al complicatiilor este mai mare atunci cand operatia de bypass este facuta in urgenta
(spre exemplu, cand este efectuata in timpul unui infarct miocardic), daca pacientul are varsta peste 70 de ani si
daca are un istoric de fumator. Riscul este mai mare si la pacientii care au si alte afectiuni cum ar fi diabet zaharat,
afectiuni renale sau pulmonare sau afectiuni ale circulatiei periferice.
Puncte cheie
- operatia de bypass coronarian este un tip de chirurgie folosit pentru a imbunatati fluxul sanguin spre inima la
persoanele cu afectiuni coronariene severe,
- in timpul operatiei, o artera sau o vena sanatoasa recoltata din alta parte a corpului este grefata la nivel arterei
coronariene afectate pentru ca fluxul de sange sa poata ocoli zona blocata. Aceasta ocolire va avea ca rezultat
imbunatatirea vascularizatiei muschiului cardiac,
- bypass-ul coronarian este un tip de interventie pentru afectiunile coronariene severe.
Nu toti pacientii cu afectiuni coronariene au nevoie de bypass. La pacientii care sunt candidati pentru aceasta
operatie, rezultatele sunt de obicei excelente, 85% dintre acestia avand o reducere semnificativa a simptomelor,
risc mai mic pentru un viitor infarct miocardic, si sanse de deces mai mici in urmatorii 10 ani dupa operatie.
- Medicul este cel care decide care pacienti sunt candidati pentru aceasta operatie. Se vor incerca mai intai alte
interventii cum ar fi medicamentele sau angioplastia.
- Desi de obicei operatia este facuta cu programare, exista si situatii in care este facuta in urgenta, cum ar fi in
timpul unui infarct miocardic
- Desi complicatiile sunt rare, exista riscul de aparitie a sangerarii sau infectarii plagii operatorii, reactii la
anestezie, durere sau febra, infarct miocardic sau accident vascular cerebral sau moarte subita.
- Recuperarea postoperatorie se face in 6-12 saptamani sau mai mult. Majoritatea pacientilor isi reiau activitatile
obisnuite la 6 saptamani dupa operatie.
- Ingrijirea dupa operatie poate include controale medicale periodice, modificari ale stilului de viata pentru
prevenirea agravarii afectiunii coronariene si administrarea medicatiei prescrise.


EKG - GHID DE INTERPRETARE RAPID
DETERMINAREA RITMULUI CARDIAC
RITM NORMAL = ritm sinusal = unde P pozitive in toate derivaiile, ( cu excepia derivaiei aVRunde este negativ)
in relaie stabil cu complexul QRS ( T1).
RITMURI PATOL OGICE
= ritm al sinusului coronar = unde P negative in DII, DIII, aVF (T2).
= ritm nodal superior = unde P negative inaintea complexelor QRS, in relaie stabil cu acestea(T3).
= ritm nodal mediu = unde P absente.
= ritm nodal inferior = unde P negative, la sfaritul complexelor QRS, in relaie stabil cu acestea.
= ritm vagabond (Wandering pace-maker)= undele P se negativeay progresiv i se apropie decomplexele QRS,
dup care se pozitiveaz progresiv i intervalul PQ se normalizeaz. Acestemodificri sunt determinate de
migrarea centrului activator de la nodulul sinusal spre nodulul atrio-ventricular i invers.

DETERMINAREA FRECVENEI CARDIACE
Frecvena /min.= 6000: distana RR.6000 = numrul de sutimi de secund dintr-un minut.distana RR= numrul de
milimetrii dintre 2 unde R X 0,02 sec. pentru viteza de 50mm/sec.X 0,04 sec. pentru viteza de 25 mm/sec.
Utilizarea riglelor de calcul (au incluse modul de utilizare).
Memorarea urmtoarei formule:300,150,100,75,60,50,42, pentru viteza de 25mm/sec. (pentru viteza de 50
mm/sec. cifra obinutse nmulete cu 2).Numrul de csue dintre 2 vrfuri R ( 1 csu = 5 mm ) indic
frecvena (T1).

DETERMINAREA AXEI ELECTRICE
Se determin utiliznd derivaiile DI, DII, DIII.- unda R mare in DI, DII, DIII.= ax normal (T1)
- unda R mare in DI + und S mare in DIII = ax stang (T4).
- unda S in DI + R mare in DIII = ax dreapt (T5).DETERMINAREA COMPONENTELOR EKG

HIPERTROFIILE ATRIALE
Mecanisme :
- obstacol la ieirea din atriu in timpul sistolei atriale (St.mitral, St tricuspid)
- creterea cantitii de sange evacuat in timpul sistolei atriale (unt dr-stg., unt stg-dr.)
- regurgitarea in timpul sistolei (insuficien mitral, insuficien tricuspidian)
- alterarea calitii peretelui atrerial prin modificri ale miocardului.
HAS
o Alungirea duratei undei P peste valorile normale, cu aspect in cocoae (P mitral). Duratmaxim admis :
o Cauze: stenoza mitral, insuficiena mitral, stenoza aortic, HTA, cardiopatie ischemic,coarctaie de aort.
HAD
o Amplitudinea undei P depete 3mm (P pulmonar), cu aspect simetric ascuit bine vizibilmai ales in DII-V1
Cauze: cord pulmonar cronic, hipertensiune pulmonar primitiv, stenoz sau insuficienpulmonar, stenoz sau
insuficien tricuspidian, malformaii congenitale cu unt stg. -dr.
HBA
* ambele semneHIPERTROFIILE VENTRICULAREMecanisme : solicitare de volum sau rezisten.
HVS
- ax electric stg. (criteriu neobligatoriu)- unde S adnci in derivaiile precordiale dr.
- unde R ample n deriv. precordiale stg.SV
- modificri de repolarizare ventricular (neobli -gatorie).- prezena undei Q ample hipertrofie septal.-
absena undei Q in derivaiile precordiale stg.
tulburri de conducete intraventricular astimulului intr-un muchi excesiv hipertrofiat.
- Durata deflexiunii intrinsecoide (trecerea undei de depolarizare pe sub electrodulexplorator), in derivaiile
precordiale stg. > 0,005sec. Deflexiunea se msoar de la inceputulundei R pan la perpendiculara coborat din
varful acesteia.
1.HVS de volum (diastolic) modificri minore de faz terminal.
2. HVS de rezisten (sistolic) modificri importante de faz terminal.



TULBURRI DE CONDUCERE ATRIO-VENTRICULARE
BLOC A-V GR.I
Intarzierea transmiterii stimulului de la atrii la ventricole, tradus pe EKG prin alungireaconstant a intervalului PQ
peste valoarea normal de varst i frecven.Cauze :a)congenitale
b) dobandite- fiziologice la vagotoni- patologice (cardita reumatismal, interesri miocardice, dup digital,
propranolol,verapamil).

BLOC AV GR. II
1.Tip Mobitz I (perioade Luciani-
Wenckebach)intarzierea progresiv a transmiterii impulsului de la atrii la ventricole pan lablocarea
conducerii, dup care ciclul se reia. Traducerea electric - intervalul PQ sealungete progresiv pan la blocarea
unei unde P, dup care ciclul se reia.
2. Tip Mobitz II
(periodic o und P este blocatblocul de grad inalt apare in caz de toxicitate digitalic.
aceleai cauze ca la Mobitz

BLOC AV GR. III
( total sau complet) Intreruperea total a transmiterii impulsului intre atrii i ventricole, fiecare contractandu-
sedatorit impulsurilor din centrii proprii.Intre undel e P i complexul QRS nu exist nici o legtur.

TULBURRI DE CONDUCERE INTRAVENTRICULAREBRS
Deviaia axial stg. (neobligatorie).
Alungirea complexului QRS peste 0,12 sec.
Complex QRS cu aspect in dom, bine vizibil in DI, DII, aVL, derivaiile precordialestg.
Deflexiunea intrinsecoid mai mare de 0,06 sec. in derivaiile precordiale stg.
Modificri de repolarizare ventricular (neobligatorie).

BRD

vizibil in V1.
M in V1, V2.
Und S impstat in DI, V5, V6.

TULBURRI DE RITM CARDIACTahicardia sinusal
ritm cardiac accelerat peste valorile normale de varst i sex. Apare in: efort fizic, distoniineuro-vegetative cu
predominan simpatic, hipertiroidie, stri febrile, consum exagerat de cafea,ceai, alcool.
Bradicardia sinusal
ritm cardiac incetinit. Apare in: spotivi de performan, btrani, hipervagotonie,
hipotiroidie,hipertensiune intracranian, crize dureroase abdominale i toracice, sindromul dehiperexcitabilitate
al sinusului coronar.
Aritmia sinusal = variaii ale ciclului cardiac.- aritmie respiratorie (fazic) const in creterea frecvenei in inspir,
scderea in expir.- aritmia nerespiratorie (nefazic) - distana RR variabil
Aritmia extrasistolic
a) Extrasistole atriale - und P modificat + complex QRS normal.b)Extrasistole nodale (joncionale)
-Superioare: und P negativ inaintea complexului QRS
-Medii: und P absent + complex QRS normal
-Inferioare: complex QRS + und P negativ
c)Extrasistole ventriculare: und P absent + complex QRS modificat
Tahicardia paroxistic
-frecven cardiac mare, fix (interval RR fix) survenit
-In crize cu debut i sfarit brusc.
-Supraventricular: und P prezent + complex Qrs fin
-Ventricular: und P absent + complex QRS modificat
Fibrilaie atrial
O sistola i diastola atrial lipsesc, fiind transformate in contracii parcelare foartefrecvente (400-600/min),
haotice i ineficiente. Traducerea electric: unde P absenteinlocuite cu unde f de fibrilaie + complexe QRS
normale, neregulate.
Flutter atrial -contracii atriale cu ritm regulat, frecven mare (250-300min) ineficiente, ce inlocuiescsistola i
diastola atrial. Rspuns ventricular sistematizat sau nu. Traducere electric:unde P absente inlocuite cu unde F
de flutter.
Fibrilo-flutter = ambele modificri.
Fibrilaia ventricular
este cea mai sever tulburare de ritm. Ventricuii se contract parcelar, anarhic, cufrecven mare, nefiind
capabili s realizeze o sistol ventricular. Traducerea electric: ondulaiicu morfologie, amplitudine i durat
diferite.
Flutterul ventricular
ventriculii se contract in totalitate, slb, nefiind capabili s realizeze o sistol eficient.Traducerea electric:
complexele ventriculare prezint o morfologie intermediar intre tahicardia ifibrilaia ventricular.
SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR
Sunt determinate de activarea unui teritoriu din miocard (ci accesorii) inaine i independentde stimulul sosit pe
ci normale.
a) Sindromul WPW este dat de fascicolul Palladino-Kent (T15)
-interval PQ scurt
-complex QRS lrgit pe seama undei deltaTipuri :
tip A = cale accesorie A.S. - V.S. post unda delta pozitiv in toate deriv.
tip B = cale accesorie A.D. - V.D., cel mai frecvent intalnit, axa electric la stg undedelta negative n V1V2.
tip C = fascicul A.S - V.S. anterior, unda delta negativ n V5V6.
b)Sindromul L.G.L. ( Long Ganong - Levinne)
preexcitaia se datoreaz unor fibre ceunesc atriul cu zona inferioar a nodulului AV. Stimulul se conduce rapid,
iar ventriculii sedepolarizeaz normal.Interval PQ scurtComplex QRS normal (unda delta absent).
c)Sindromul Mahaim
- cile accesorii emerg din parte inferioar a nodulului AV sau dintrunchiul comul Hiss.Interval PQ normalComplex
QRS lrgit pe seama undei delta.

DEXTROCARDIA (T22)
Unda P negativ n DI, pozitiv n AVRComplex QRS cu aspect inversat ntre DI i AVR.
MODIFICRI EKG DE CAUZ IATROGEN I DISELECTROLITICModificri EKG de cauz digitalic (supradozaj)
-Subdenivelare ST cu aspect n covat
-Scurtarea intervalului QT
-Und T negativ sau difazic
-Interval PQ alungit
-Apariia tulburrilor de ritm sau conducere AV
Hiperpotasemie
Semnele EKG apar la valori mai mari de 6mEq/l
Unda T ampl, simetric, cu bazangustat
Interval PQ scurt
Creterea duratei undei P cu aplatizarea acesteia
La valori mai mari de 8 mEq/l apar blocuri AV de diferite grade, modificri demorfologie a complexului QRS.
La valori mai mari de 10 mEq/l pot apare fibrilaia sau asistolia ventricular.
Hipopotasemia
O Aplatizarea progresiv a undei T cu creterea progresiv a undei U
O Subdenivelarea segmentului ST
O Pot apare extrasistole, tahicardie, fibrilaie ventrticular
Hipercalcemie
-Scurtarea intervalului QT
-Pot apare blocuri AV i extrasistole ventriculare
Hipocalcemie
Alungirea intervalului QT pe seama alungirii segmentului ST

Diagnostic de Nursing - PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC

NEVOILE
FUNDAMENTALE
DIAGNOSTICUL DE
NURSING
OBIECTIVE
INTERVENII
Intervenii autonome Intervenii delegate
1. Nevoia de a
respira
Di fi cul tate n
respi rai e
di spnee di n cauza
dureri i
Restabi l i rea res
piraiei normale
ajutarea bol navul ui s verse
moni tori zarea numrul ui de
vrsturi ;
i nstal area i supravegherea
sondei vezi cal e (condi i i de
asepsi e perfect);
captarea scaunul ui i
notarea;
cl i smel e evacuatoare, l a
nevoi e pregti te i efectuate;
ngri ji rea tegumentel or i a
mucoasel or
determi narea
canti ti i de l i chi de
pi erdute;
admi ni strarea de
anti vomi ti ve,
anti di arei ce;
admi ni strarea de
l axati ve uoare n
consti pai e.

2. Nevoia de a se
hidrata,
de a bea i a
mnca
Di fi cul tate n a bea
i a mnca
di n cauza dureri i i
i mobi l i zrii l a pat
Asi gurarea
unui regim
dietetic
corespunztor
i
supravegherea
acestui a l a
nevoi e
camera s fi e bi ne aeri si t,
cl duroas, l inite;
pozi i e comod a paci entul ui;
di scui i cu bol navul expl icnd
starea actual ;
l i ni tea bol navul ui.
admi ni strarea de
tranchi l izante.

3. Nevoia de a
elimina
Di fi cul tate n a
el i mi na, transpi raii
abundente, prezen
a vrsturi lor
di n
cauza tul burri lor
de tranzi t i
i mobi l i zrii l a pat

Facilitarea
eliminrilor n
mod normal
ajutarea bol navul ui s verse
moni tori zarea numrul ui de
vrsturi ;
i nstal area i supravegherea
sondei vezi cal e (condi i i de
asepsi e perfect);
captarea scaunul ui i
notarea;
cl i smel e evacuatoare, l a
nevoi e pregti te i efectuate;
ngri ji rea tegumentel or i a
mucoasel or
determi narea
canti ti i de l i chi de
pi erdute;
admi ni strarea de
anti vomi ti ve,
anti di arei ce;
admi ni strarea de
l axati ve uoare n
consti pai e.

4. Nevoia de a se
odihni

Imposi bi li tatea de
a se odi hni
di n cauza crizelor
dureroase cu
caracter speci fi c
Pl us anxi etate

Ajutarea
bol navul ui s se
odihneasc
camera s fi e bi ne aeri si t,
cl duroas, l inite;
pozi i e comod a paci entul ui;
di scui i cu bol navul expl icnd
starea actual ;
l i ni tea bol navul ui.
admi ni strarea de
tranchi l izante.
5. Nevoia de a
evita pericolele
Imposi bi li tatea de
a evi ta peri col el e
di n cauza durerii,
anxietii,
tulburrilor de ritm
cardiac cu scderea
debitului cardiac
S reducem
durerea i
anxietatea
i tulburrile
cardiace de ritm
pozi i onarea bol navul ui n
decubi t dorsal ri dicat;
opri rea efortul ui fi zi c cu
repaus total ;
observarea, apreci erea i
notarea n foai e a funci i l or
vi tal e;
l convi ng pe paci ent s nu
fac ni ci un fel de efort;
asi gur l a pat uri nar i pl osc;
asi gur toal eta pari al i
i mobi l i zarea pasiv fr
parti ci parea bol navului;
pregtesc i nstrumentel e i
materi al el e pentru di feri te
recol tri ;
asi gur i nstalai a i sonda
pentru oxi gen, dup
EKG, radi ografi i cord-
pul mon;
recol tez snge pentru
TGP, TGO, gl i cemi e,
VSH, l eucoci te i
examen uri n;
admi ni strez antal gi ce,
anxi ol iti ce,
anal epti ce, cardi o-
vascul are i di ureti ce.







obi nerea permeabi l i ti i
ci l or respiratori i superioare;
pregtesc perfuzi i l e pl us
sol ui i le de perfuzat;
pregtesc paci entul pentru
EKG;
6. Nevoia de a se
mica, de a avea
postura dorit
Imposi bi li tatea n
efectuarea
mi cri l or,
datori t fricii s nu
se instaleze durere
precordial, dup
un repaus absol ut
l a pat
Ca bol navul s-
i recapete
ncrederea n
efectuarea
micrilor
repaus absol ut l a pat fr nici
un fel de efort, urmat n ti mp
de mi cri pasive i mai
trzi u acti ve;
rel uarea programul ui zi l nic
normal n raport cu val ori le
de pul s, tensi unea arteri al i
mani festri l e EKG.
repaus i mpus l a pat;
rel uarea mi cri lor l a
i ndi cai a medi cul ui;
efectuarea de probe
funci onal e n cursul
unui efort fi zi c pentru
afl area tol eranei l a
efort .
7. Nevoia de a
pstra
tegumentele
curate
Imposi bi li tatea de
meni ne
tegumentel e
curate di n
cauza repausului
obligatoriu
la pat
i a tulburrilor de
ritm cardiac
Ca bol navul s
ai b asi gurat
toaleta
tegumentar
execut toal eta tegumentel or
zi l ni c;
efectuez toal eta geni tal i
anal dup mi ci uni i
scaune;
fac uoare masaje pentru
preveni rea tul burri lor
ci rcul atori i;
ngri jesc cavi tatea bucal;
badi jonez cu gl i ceri n
boraxat;
schi mb l enjeri a de corp i pat
ori de cte ori este nevoi e

8. Nevoia de a
pstra
temperatura
corpului n
limite
normale
Di fi cul tatea de a-i
pstra temperatura
corpul ui n l i mi te
normal e datori t
tulburrilor de
ritm cardiac cu
scderea
debitului
Ca paci entul s
fi e capabi l s-i
menin
temperatura
corpului n
l i mi te normal e
modi fi carea medi ul ui
ambi ant cu faci l itarea
meni neri i temperaturi i n
l i mi te fi zi ol ogi ce;
nregi strarea temperaturi i n
foai a de observai e de dou
ori pe zi ;
hi dratm bol navul ;
supraveghem transpi rai a i
ngri ji rile tegumentel or
l a i ndi caia medi cul ui
admi ni strez
a anti termi ce


9. Nevoia de a se
mbrca i
dezbrca
Di fi cul tatea n a se
mbrca i dezbrca
di n cauza
tulburrilor de ritm
cardiac (efortului)
S ajut
bol navul s se
mbrace i
dezbrace singur
dup efectuarea toal etei
zi l ni ce mbrac i dezbrac
paci entul fr s depun
efort,i ar dup un ti mp cu
efort mi ni m di n partea
bol navul ui ;
ajut l a mbrcarea cu pi jama
moal e, comod, cl duroas;
evi t mbrcmi ntea stri mt,
care poate produce
di sconfort

fac psi hoterapi e cu
bol navul , di scut cu el
despre starea actual,
despre modul de
admi ni strare a
medi camentel or i
efectul l or asupra
organi smul ui;
mprejurri l e de
apari i e a bol i i;
educ paci entul ca s
evi te stri l e
confl i ctuale, stresul ;
10. Nevoia de a
comunica, a
nva
Teama paci entul ui
n necesi tatea
cunoateri i bol i i, a
conval escenei i a
modul ui n care
se pstreaz o stare
de
sntate
rel ati v datori t ins
uficientei
Ca paci entul s
fie capabil s
acumuleze
cunotinele
necesare
i nlturarea
anxietii
fac psi hoterapi e cu bol navul ,
di scut cu el despre
starea actual , despre modul de
admi ni strare a
medi camentel or i efectul l or
asupra organi smul ui;
mprejurri l e de apari i e a
bol i i ;
educ paci entul ca s evi te
stri l e confl ictuale, stresul ;
expun factori i de ri sc,
i ar dac este un
bol nav obez i
recomand scderea n
greutate i s
respecte regi mul
hi pocal oric;
dac este un paci ent
hi pertensi v l
i nstrui esc s respecte
cunoateri despre
boal
regi mul hi posodat i
tratarea de fond a
hi pertensi uni i
arteri al e;
determi n bol navul s
nel eag c mi carea
este un factor
i mportant, s
nel eag c va trebui
s fac mi cri pasi ve,
apoi acti ve, pl i mbri
scurte, dar dese cu
evi tarea efortul ui
fi zi c;
acel ai l ucru trebui e
s-l ti e i fami l i a,
care va fi obl i gat s
creeze n j urul
bol navul ui un medi u
de si guran.