Ce este bypass-ul?

Prin bypass se realizeaza o cale alternativa de irigare cu sange, a zonelor in care artera nativa este sever
ingustata sau infundata. In mod normal, arterele sunt structuri perfect cilindrice, cu propietati elastice, prin
care sangele curge fara dificultate. Odata cu inaintarea in varsta, pe peretii arterelor, mai ales in zonele de
bifurcatie, se depun colesterol si calciu. Astfel diametrele vaselor prin care  curge sangele se ingusteaza, iar
tesuturile situate in aval de zona afectata sufera prin scaderea cantitatii de oxigen si nutrienti disponibile. In
timpul operatiei de bypass chirurgul creeaza o noua cale pentru curgerea sangelui folosind un grefon.
Acesta poate fi reprezentat de o portiune dintr-o vena a pacientului sau dintr-un material sintetic. Chirurgul
conecteaza acest grefon in sistemul arterial deasupra si sub zona bolnava si astfel sangele poate sa ajunga la
tesuturile suferinde. Cel mai frecvent, in chirurgia vasculara, se realizeaza operatii de bypass la nivelul
membrelor inferioare, dar acestea pot fi practicate si la membrele superioare sau in alte zone ale corpului,
daca situatia o impune.

Factorii care cresc riscul aparitiei complicatiilor sunt:

1. Tensiunea arteriala crescuta

2. Obezitatea
3. Colesterolul crescut
4. Boala arterelor coronare, care iriga inima
5. Bolile de plamani, cum ar fi bronsita cronica sau emfizemul
6. Insuficienta renala
7. Diabetul
8. Fumatul
Din acest motiv este absolut obligatorie renuntarea completa la fumat cu cel putin 3 saptamani inainte de
operatie, inceperea tratamentului pentru controlarea tensiunii arteriale, a diabetului, pentru scaderea
colesterolului.

Cum se desfasoara operatia de bypass?

Operatia indicata depinde de severitatea simptomelor, de localizarea zonelor de ingustare arteriala si de

starea generala a pacientului. Chirurgul, impreuna cu medicul anestezist, pot recomanda fie anestezie
generala, fie spinala (in coloana vertebrala), fie ambele, in functie de amploarea interventiei de
revascularizare. Daca se realizeaza un bypass la membrul inferior sau superior, in prima parte a operatiei
echipa chirurgicala va prepara portiunea de vena care va fi folosita ca grefon, procedura numita recoltare.
De obicei este folosita vena safena mare, care se gaseste sub piele, intinzandu-se de la glezna pana in zona
inghinala. Alteori chirurgul poate folosi o alta vena sau o proteza sintetica, daca vena safena mare este
dilatata varicos sau fibroasa. Ulterior chirurgul va expune artera bolnava, atat deasupra portiunii afectate cat
si sub aceasta. Medicul va palpa pulsul in zona situata deasupra blocajului pentru a se asigura ca circulatia
este satisfacatoare la acest nivel. In etapa urmatoare a operatiei grefonul este plasat sub muschi, cat mai
aproape de artera bolnava, procedura numita tunelizare. Dupa tunelizare chirurgul vascular va opri circulatia
in membrul respectiv clampand artera si va face o incizie in peretele arterial atat deasupra cat si sub zona de
blocaj. Va inspecta interiorul pentru a se asigura ca nu exista placi de aterom cu potential de blocaj in viitor
si le va indeparta daca acestea exista. Atunci cand interiorul arterei este liber, atat deasupra cat si sub
portiunea bolnava, grefonul este cusut cu fire speciale. Ulterior, dupa reluarea circulatiei, medicul va
examina palpator pulsatiile grefonului si ale portiunii arteriale situate sub zona bolnava. Daca acestea sunt
satisfacatoare si nu exista nicio sangerare, plagile operatorii sunt suturate.

Ce presupune procedura de by-pass aortocoronarian si cand este

indicata?
By-passul aorto-coronarian este o procedura chirurgicala utilizata in tratamentul cardiopatiei ischemice,
boala cauzata de insuficienta oxigenare a muschiului inimii. Boala se instaleaza datorita ingustarii sau chiar
obstructiei complete a arterelor coronare, artere responsabile de “hranirea” inimii, aceasta ducand la
aparitia durerilor in zona pieptului, asa numita angina pectorala.

Prin by-pass aorto-coronarian se creeaza o “punte” care aduce sange dintr-o alta zona (artera aorta) si il
transporta in artera coronara astupata sau ingustata dincolo de zona de artera lezata. Astfel, artera coronara
care primeste un bypass va fi irigata normal cu sange care va ajunge la teritoriul miocardic suferind.

Prin aceasta tehnica, cordul pacientului va redeveni normal vascularizat si vor disparea simptomele bolii
coronariene (angina, lipsa de aer) alaturi de scaderea riscului de accidente coronariene acute.
Tipuri de by-pass aortocoronarian
Pentru bypass-urile aortocoronariene pot fi utilizate grefoane arteriale sau venoase prelevate de la pacient.

Grefoanele arteriale sunt mai dificil de recoltat si au o disponibilitate mai redusa. Utilizarea lor este insa
foarte avantajoasa pentru pacient intrucat ele functioneaza corespunzator o perioada mai lunga de timp in
comparatie cu grefoanele venoase.

In sectia noastra de chirurgie cardiovasculara se utilizeaza de rutina grefoane arteriale multiple, inclusiv la
pacientii diabetici, pentru optimizarea rezultatelor chirurgicale pe termen lung.

Care sunt riscurile?

Este o intervenție chirurgicală pe cord deschis care necesită mai multe incizii. Prin urmare, pot apărea mai
multe complicații, cum ar fi 

 Sângerând în jurul plăgii

 Infecție cu răni
 Ritmuri cardiace neregulate (aritmii)
 Pierderea memoriei, care se poate îmbunătăți după șase până la 12 luni
 Insuficiență renală
 Cursă
 Atac de cord, dacă apare un cheag de sânge după operație

Severitatea acestor complicații poate varia de la ușoară la severă, în funcție de starea de sănătate a
pacientului. Este crucial să ai o vorbă cu chirurgul pentru a discuta despre astfel de complicații. 

Cum se face o procedura?

Operația de bypass a arterei coronare începe cu anestezie generală și durează de obicei trei până la șase ore.
În funcție de gravitatea afecțiunii și de numărul de artere blocate, chirurgul trebuie să trateze bolile
coronariene. 

Chirurgul cardiac face o incizie lungă prin osul pieptului și răspândește cutia toracică pentru a expune inima.
Ulterior, inima este oprită temporar și aparatul inimă-plămân este utilizat pentru a prelua funcțiile inimii și
plămânilor în timpul intervenției chirurgicale. 

Acum, chirurgul extrage un vas de sânge sănătos din piept, braț sau picior și îl atașează dincolo de artera
înfundată, astfel încât fluxul de sânge să fie ocolit prin artera înfundată. 
De asemenea, când adormiți cu anestezie, se introduce în gură un tub de respirație atașat cu un ventilator
care ajută la respirație în timpul și după operație. 

Care sunt celelalte tehnici chirurgicale pentru tratarea bolilor coronariene?

 Operație cu pompă sau cu inimă: în acest proces, intervenția are loc în timp ce inima încă bate.
Folosește echipamente speciale pentru a stabiliza inima și zona înconjurătoare, astfel încât chirurgul
să poată opera. Deoarece această intervenție chirurgicală necesită inima să fie în stare de lucru; de
aceea, nu este recomandat tuturor. 
 Chirurgie minim invazivă: Această procedură necesită incizii mai mici prin piept. Chirurgul ia adesea
ajutorul roboticii sau al imaginii video pentru a opera astfel de condiții. 

Deoarece CABG este o intervenție chirurgicală complicată, pacientul trebuie să petreacă cel puțin două zile
în unitatea de terapie intensivă post-operatorie. După operație, inima, nivelul tensiunii arteriale și alte semne
sunt monitorizate continuu. Tubul de respirație este încă în gură pe gât timp de câteva ore, astfel încât
pacientul să nu vorbească. 

Dacă nu persistă complicații timp de o săptămână, pacientul este externat după aproximativ o săptămână. Cu
toate acestea, pacientul trebuie să se abțină de la îndeplinirea sarcinilor zilnice. Este nevoie de până la șase
până la 12 săptămâni pentru a reveni la rutina obișnuită. Cu toate acestea, pacientul trebuie să discute o dată
cu specialistul. 

Educație pt sănătate
Operatia de bypass restabileste circulatia in membrul afectat, dar nu vindeca boala! Formarea de noi
depozite de colesterol deasupra si sub locurile de sutura ale grefonului si chiar pe grefon este foarte
probabila daca nu urmati un stil de viata sanatos. Pentru a preveni evolutia bolii arteriale periferice trebuie
sa:

1. zilnic toate medicamentele recomandate de chirurgul vascular

2. Abandon fumat
3. evitarea consumul alimentelor bogate in grasimi
4. miscare , Evitarea sedentarismului
5. Continuarea exercitiilor de pompa venoasa minim 14 zile post-operator 
6. 1 ora de mers pe zi in ritm usor spre moderat
7. Evitarea suprasolicitarii fizice si a pozitiilor vicioase (picior peste picior sau statul in picioare).
8. o evaluare functionala fiziokinetoterapeutica si includerea intr-un program de reabilitare vasculara.
9. periodic la control: la 3, 6, 9 si 12 luni  in primul an, apoi la 6 luni.cu urmatoarele analize: profil
lipidic (colesterol, HDL, LDL, trigliceride, lipide totale), creatinina serica, enzimele hepatice
(ALT, AST), glicemie.
10. in caz in de diabet zaharat la fiecare control valoarea hemoglobinei glicozilate
 11. in caz de tensiune arteriala tratamentul recomandat de medicul cardiolog. Este indicat sa va masurati
tensiunea de doua ori pe saptamana si sa va notati valorile intr-un tabel cu care sa va prezentati la
control, odata la 6 luni, la medicul cardiolog.

Operația de bypass coronarian restabilește fluxul de sânge către mușchiul inimii și nu vindecă cauza reală a
bolii coronariene. Pentru rezultate de lungă durată, pacientul trebuie să urmeze un stil de viață sănătos, să nu
mai fumeze, să controleze diabetul, tensiunea arterială și nivelul colesterolului, să mențină o greutate
sănătoasă.