Sunteți pe pagina 1din 4

Barbos Simona Andreea –catalog A

EMBOLIA PULMONARA

Embolia vaselor pulmonare (sau embolia pulmonara) reprezinta un blocaj in una


dintre arterele pulmonare din plamani. In majoritatea cazurilor, embolia vaselor pulmonare este
cauzata de cheaguri de sange care se deplaseaza catre plamani din venele adanci din picioare sau,
rareori, din venele din alte parti ale corpului (tromboza venoasa profunda).
Deoarece cheagurile blocheaza fluxul sangvin catre plamani, embolia pulmonara
poate pune viata in pericol. Cu toate acestea, tratamentul prompt reduce foarte mult riscul de
deces.
Adoptarea unor masuri pentru a preveni formarea cheagurilor de sange in picioare
va ajuta sa va protejati impotriva emboliei vaselor pulmonare.

Cauzele emboliei vaselor pulmonare

Embolia vaselor pulmonare poate sa apara din urmatoarele cauze:

 Atunci cand sangele se colecteaza intr-o anumita parte a corpului (de obicei un brat sau un
picior). Acumularea de sange apare de obicei dupa perioade lungi de inactivitate, cum ar fi
dupa operatie sau repaus la pat;
 Atunci cand venele au fost ranite, cum ar fi dupa o interventie chirurgicala (in special la bazin,
sold, genunchi sau picior);
 Ca urmare a unei alte afectiuni medicale, cum ar fi bolile cardiovasculare (inclusiv
insuficienta cardiaca congestiva, fibrilatia atriala si infarctul) sau accidentul vascular cerebral;
 Atunci cand factorii de coagulare din sange sunt crescuti sau scazuti, in unele cazuri. Factorii
crescuti de coagulare pot aparea la unele tipuri de cancer sau la femeile care urmeaza o terapie
de substitutie hormonala sau care folosesc pilule contraceptive. Factori anormali sau de
coagulare scazuta pot aparea ca urmare a conditiilor ereditare;
 Leziuni. Leziunile precum fracturile osoase sau rupturile musculare pot provoca leziuni ale
vaselor de sange, ducand la formarea cheagurilor.

Factori de risc pentru embolia vaselor pulmonare

Persoanele cu risc de a dezvolta un cheag de sange sunt cele care:

 Au fost inactive sau imobile pentru perioade lungi de timp din cauza repausului la pat sau ca
urmare a interventiilor chirurgicale;
 Au un istoric personal sau familial al unei tulburari de coagulare a sangelui;
 Au antecedente de cancer sau au facut chimioterapie.

Persoanele cu risc de a dezvolta embolia vaselor pulmonare sunt cele care:

 Sunt inactive pentru perioade lungi de timp;


 Au antecedente de insuficienta cardiaca sau accident vascular cerebral;
 Sunt supraponderale sau obeze;
 Au avut recent traume sau leziuni ale unei vene, posibil dupa o interventie chirurgicala,
fractura sau din cauza venelor varicoase;
 Au avut plasat un cateter prin brat sau picior.

Exista un risc crescut si pentru femeile gravide sau cele care au nascut in ultimele 6
saptamani, precum si pentru cele care iau pilule contraceptive sau urmeaza un tratament de
substitutie hormonala.
Daca aveti oricare dintre acesti factori de risc si ati avut un cheag de sange discutati cu
medicul astfel incat sa poata fi luate masuri pentru a reduce riscul de aparitie a emboliei
pulmonare.
Simptomele emboliei vaselor pulmonare variaza in functie de gravitatea cheagului format.
In general, simptomele pot include:

 Respiratie brusca - indiferent daca ati fost activ sau sunteti in repaus;
 Durere ascutita, inexplicabila, in piept, brat, umar, gat sau maxilar. Durerea poate fi similara
cu simptomele unui atac de cord;
 Tuse cu sau fara sputa sangeroasa (mucus);
 Pielea palida sau de culoare albastruie;
 Batai rapide ale inimii (puls marit);
 Transpiratie excesiva;
 In unele cazuri, senzatie de anxietate, senzatie de lesin sau chiar lesin;
 Respiratie suieratoare.

Daca aveti astfel de simptome solicitati imediat asistenta medicala.


Desi majoritatea persoanelor cu embolie pulmonara prezinta simptome, exista si persoane care
nu vor manifesta niciun semn al bolii.
Cu un tratament eficient si in timp util, majoritatea persoanelor care sufera de o embolie a
vaselor pulmonare se poate recuperara complet.
Boala prezinta un risc ridicat de deces. Cu toate acestea, tratamentul timpuriu poate
reduce dramatic acest risc. Perspectivele sunt mai grave daca embolia a fost cauzata de o
afectiune de baza, cum ar fi un tip de cancer.

Diagnosticarea emboliei vaselor pulmonare

Embolia vaselor pulmonare poate fi dificil de diagnosticat, in special la persoanele care


sufera de boli cardiace sau pulmonare. Din acest motiv, medicul va dori sa stie istoricul medical,
va efectua un examen fizic si va comanda unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:
Analize de sange - Medicul va poate recomanda un test de sange pentru a masura
nivelul substantei D-dimer care dizolva cheagurile. Nivelurile ridicate pot sugera o probabilitate
crescuta de formare a cheagurilor de sange, desi multi alti factori pot provoca niveluri ridicate de
D-dimeri. Testele de sange pot masura si cantitatea de oxigen si dioxid de carbon din fluxul
sagvin. Un cheag intr-un vas de sange din plamani poate reduce nivelul de oxigen din sange. In
plus, se pot face teste de sange pentru a determina daca aveti o tulburare de coagulare mostenita.
Radiografie toracica - Acest test neinvaziv arata imagini cu inima si plamanii tai. Desi
razele X nu pot diagnostica embolia pulmonara si plamanii pot parea chiar normali atunci cand
boala este prezenta, testul poate exclude conditiile care imita boala.
Ultrasonografie duplex - Un test neinvaziv cunoscut sub numele de ultrasunografie
duplex (uneori numita scanare duplex sau ultrasonografie prin compresie) foloseste unde sonore
pentru a scana venele din coapsa, genunchi si uneori din brate, pentru a verifica formarea
cheagurilor de sange profunde. Un dispozitiv in forma de bagheta numit traductor este deplasat
peste piele, directionand undele sonore catre venele testate. Aceste unde sunt apoi reflectate
inapoi la traductor pentru a crea o imagine in miscare pe un computer. Absenta cheagurilor
reduce probabilitatea de tromboza venoasa profunda. Daca sunt prezente cheaguri, tratamentul
probabil va incepe imediat.
Angiografie CT - Numita si studiu de embolie pulmonara CT - creeaza imagini 3D care
pot detecta anomalii cum ar fi embolia pulmonara in arterele din plamani. In unele cazuri,
substanta de contrast este administrata intravenos in timpul scanarii CT pentru a contura arterele
pulmonare.
Scintigrafia de ventilatie-perfuzie - Atunci cand este necesar sa se evite expunerea la
radiatii sau substanta de contrast dintr-o scanare CT din cauza unei afectiuni medicale, se poate
efectua o scintigrafie ventilatie-perfuzie. In acest test, un trasor este injectat intr-o vena din brat.
Trasorul mapeaza fluxul sangvin (perfuzie) si il compara cu fluxul de aer din plamanii
(ventilatie) si poate fi utilizat pentru a determina daca cheagurile de sange cauzeaza simptome de
hipertensiune pulmonara.
Angiograma pulmonara - Acest test ofera o imagine clara a fluxului sangvin in arterele
plamanilor. Este cel mai precis mod de a diagnostica embolia pulmonara, dar se efectueaza de
obicei atunci cand alte teste nu reusesc sa ofere un diagnostic definitiv. Intr-o angiograma
pulmonara, un tub flexibil (cateter) este introdus intr-o vena mare - de obicei in zona inghinala -
si filetat prin inima si in arterele pulmonare. Un colorant special este apoi injectat in cateter, iar
razele X sunt luate pe masura ce colorantul se deplaseaza de-a lungul arterelor din plamani. La
unii oameni, aceasta procedura poate provoca o modificare temporara a ritmului cardiac. In plus,
colorantul poate provoca un risc crescut de afectare a rinichilor la persoanele cu functie renala
redusa.
RMN – RMN-ul este o tehnica de imagistica medicala care utilizeaza un camp magnetic
si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor si tesuturilor din corp. RMN-ul este de
obicei rezervat femeilor insarcinate (pentru a evita radiatiile fetale) si persoanelor ai caror rinichi
pot fi afectati de colorantii utilizati in alte teste.
Tratamentul emboliei vaselor pulmonare

Tratamentul pentru embolia vaselor pulmonare depinde de marimea si localizarea cheagului


de sange. Daca problema este minora si este depistata devreme, medicul va poate recomanda
medicamente ca metoda de tratament. Unele medicamente pot sparge cheaguri mici de sange.
Medicamentele pe care medicul le poate prescrie includ:
 Anticoagulante: numite si diluanti ai sangelui, medicamentele heparina si warfarina
impiedica formarea de noi cheaguri in sange. Aceste medicamente va pot salva viata intr-
o situatie de urgenta;
 Trombolitice: aceste medicamente accelereaza descompunerea unui cheag. Sunt de
obicei rezervate pentru situatii de urgenta, deoarece efectele secundare pot include
probleme de sangerare.
 Chirurgia poate fi necesara pentru indepartarea cheagurilor problematice, in special a
celor care restrictioneaza fluxul de sange la plamani sau inima. Unele proceduri
chirurgicale pe care medicul le poate utiliza in cazul unei embolii pulmonare includ:
 Filtru Vena Cava: medicul va face o mica incizie, apoi va folosi un fir subtire pentru a
instala un filtru mic in vena cava inferioara. Vena cava este vena principala care duce de
la picioare la partea dreapta a inimii. Filtrul previne formarea cheagurilor de sange de la
picioare la plamani;
 Indepartarea cheagurilor: un tub subtire numit cateter va aspira cheaguri mari din
artera;
 Chirurgie deschisa: medicii folosesc chirurgia deschisa numai in situatii de urgenta,
atunci cand o persoana este in stare de soc sau medicamentele nu functioneaza pentru a
rupe cheagul.

Ingrijire continua
Deoarece este posibil sa aveti riscul unei alte tromboze venoase profunde sau embolie
pulmonara, este important sa continuati tratamentul, respectiv sa luati in continuare diluanti de
sange si sa fiti monitorizat de cate ori va recomanda medicul. De asemenea, mergeti regulat la
controale pentru a preveni sau trata complicatiile.

Complicatiile emboliei vaselor pulmonare

Daca nu este tratata, embolia vaselor pulmonare poate fi o problema grava, ducand la
alte complicatii medicale, inclusiv la deces. Asadar, boala va poate pune viata in pericol.
Aproximativ o treime dintre persoanele cu embolie pulmonara nediagnosticata si netratata nu
supravietuiesc. Cu toate acestea, atunci cand afectiunea este diagnosticata si tratata cu
promptitudine, acest procent scade dramatic.

Embolia vaselor pulmonare poate duce la hipertensiune pulmonara, o afectiune in care


tensiunea arteriala din plamani si din partea dreapta a inimii este prea mare. Cand aveti obstructii
in arterele din interiorul plamanilor, inima trebuie sa lucreze mai mult pentru a impinge sangele
prin acele vase, ceea ce creste tensiunea arteriala si, in cele din urma, va slabeste inima.
In cazuri rare, embolii mici apar frecvent si se dezvolta in timp, ducand la
hipertensiune pulmonara cronica, cunoscuta si sub numele de hipertensiune pulmonara cronica
tromboembolica.

S-ar putea să vă placă și